Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 14 din 11 ianuarie 1999  pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea si intretinerea sistemelor hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II, semnata la Drobeta-Turnu  Severin la 16 mai 1998    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 14 din 11 ianuarie 1999 pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea si intretinerea sistemelor hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II, semnata la Drobeta-Turnu Severin la 16 mai 1998

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 13 din 19 ianuarie 1999
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, semnatã la Drobeta-Turnu Severin la 16 mai 1998.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 16 noiembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
CRISTIAN DUMITRESCU

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 decembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PAULA IVANESCU

CONVENŢIE
între Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II

Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
având în vedere prevederile:
- Acordului dintre Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, denumit în cele ce urmeazã Acordul din 1963,;
- Acordului dintre Republica Socialistã România şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind modificarea şi completarea Acordului dintre Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea (semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963), semnat la Belgrad la 10 septembrie 1976, denumit în cele ce urmeazã Acordul din 1976,;
- Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborãrii pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunãrii, semnat la Bucureşti la 19 februarie 1977, denumit în cele ce urmeazã Acordul din 1977,;
- Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunãrii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborãrii pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunãrii, semnat la Belgrad la 22 mai 1987, denumit în continuare Acordul din 1987, au convenit urmãtoarele:

I. DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1
1. Pãrţile contractante sunt de acord ca organizaţiile/întreprinderile desemnate la art. 2 din prezenta convenţie sa asigure, în condiţiile stabilite prin aceasta, administrarea, exploatarea, întreţinerea şi înlocuirea sau reconstructia obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor:
- Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, realizat în baza Acordului din 1963, Sistemului suplimentar de apãrare, realizat în baza Acordului din 1977, şi Sistemului de apãrare, realizat în baza Acordului din 1987, denumite în cele ce urmeazã Sistemul Porţile de Fier I,;
- Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II, realizat în baza Acordului din 1977, şi a centralelor suplimentare, realizate în baza Acordului din 1987, denumite în cele ce urmeazã Sistemul Porţile de Fier II, pe intreaga durata de existenta a acestor sisteme.
2. Lista cuprinzând obiectele, instalaţiile şi lucrãrile care formeazã Sistemul Porţile de Fier I şi Sistemul Porţile de Fier II va fi întocmitã de Comisia mixtã romano-iugoslava pentru Porţile de Fier, denumita în cele ce urmeazã Comisia mixtã, în baza împuternicirilor prevãzute în Acordul din 1963, Acordul din 1976, Acordul din 1977 şi în Acordul din 1987.
ART. 2
1. Pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi înlocuirea sau reconstructia obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, care se afla pe teritoriul roman, Guvernul României desemneazã Filiala Electrocentrale "Porţile de Fier", cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, denumita în cele ce urmeazã beneficiarul roman, din cadrul Regiei Autonome de Electricitate "Renel" Bucureşti.
Pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi înlocuirea sau reconstructia obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, care se afla pe teritoriul Republicii Federale Iugoslavia, Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia desemneazã Javno preduzece za proizvodnju hidroelektricne energije "Djerdap", cu sediul în Kladovo, denumita în cele ce urmeazã beneficiarul iugoslav, din cadrul Javno preduzece "Elektroprivreda Srbije" - Beograd.
În cazul când una dintre pãrţile contractante desemneazã o alta organizaţie/întreprindere pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi înlocuirea sau reconstructia obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor care se afla pe teritoriul statului sau va informa despre aceasta cealaltã parte contractantã prin intermediul Comisiei mixte.
2. Centralele hidroelectrice ale beneficiarului roman sunt parte componenta a Sistemului energetic al României, iar centralele hidroelectrice ale beneficiarului iugoslav sunt parte componenta a Sistemului electroenergetic al Republicii Federale Iugoslavia.
Cei doi beneficiari vor funcţiona independent, dar sunt obligaţi sa asigure exploatarea şi întreţinerea coordonata a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II şi sa asigure înlocuirea sau reconstructia acestora, în conformitate cu obligaţiile pe care le au potrivit Acordului din 1963, Acordului din 1976, Acordului din 1977, Acordului din 1987, contractelor încheiate între beneficiari în baza acestor acorduri şi conform obligaţiilor stabilite prin prezenta convenţie. În îndeplinirea acestor obligaţii cei doi beneficiari vor tine seama ca fiecare dintre cele doua sisteme reprezintã un ansamblu unitar hidroenergetic şi de navigaţie, care trebuie sa satisfacã necesitãţile energeticii şi ale navigaţiei, precum şi sa asigure apãrarea terenurilor riverane şi stabilitatea malurilor Dunãrii în modul stabilit în documentele menţionate şi în prezenta convenţie.

II. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII

ART. 3
1. În scopul asigurãrii unei exploatãri rationale şi coordonate a Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II, ca ansambluri unitare hidroenergetice şi de navigaţie, Comisia mixtã a înfiinţat Organul comun de coordonare, denumit în cele ce urmeazã OCC, format din reprezentanţii celor doi beneficiari şi din organele pãrţilor contractante competente pentru navigaţie şi pentru gospodãrirea apelor.
2. În scopul asigurãrii coordonãrii permanente şi operative a activitãţii beneficiarilor în toate problemele de exploatare şi întreţinere care necesita adoptarea unor mãsuri şi soluţii coordonate, Comisia mixtã a înfiinţat Serviciul comun de dispecer pentru energetica, denumita în cele ce urmeazã SCDE şi Serviciul comun de dispecer pentru navigaţie, denumit în cele ce urmeazã SCDN, ambele formate din reprezentanţii beneficiarilor. Aceste servicii vor dispune de legãturi directe prin telefon, radio, telex şi fax, precum şi de alte mijloace de informare reciprocã ce vor fi convenite de beneficiari.
3. În scopul urmãririi comportãrii obiectelor principale şi a lacurilor de acumulare ale celor doua sisteme, Comisia mixtã a înfiinţat Comisia pentru urmãrirea comportãrii Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II, denumita în cele ce urmeazã CUC, formatã din reprezentanţii beneficiarilor şi din alţi specialişti desemnaţi de organele competente ale pãrţilor contractante.
ART. 4
1. Sarcinile OCC prevãzut la art. 3 pct. 1 sunt urmãtoarele:
a) coordoneazã exploatarea în scopuri energetice şi de navigaţie a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II;
b) stabileşte valorile limita ale nivelurilor Dunãrii şi variatiile zilnice admisibile în biefurile din amonte şi din aval ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, ţinând seama de regimurile de funcţionare a hidrocentralelor şi a organelor de evacuare, de restricţiile din secţiunile de control prevãzute la art. 5 pct. 1 lit. b), de stabilitatea malurilor şi de siguranta terenurilor riverane, precum şi de necesitãţile navigaţiei;
c) stabileşte valorile limita ale debitului defluent la Sistemul Porţile de Fier II în funcţie de debitele Dunãrii, ţinând seama de necesitãţile energeticii, navigaţiei şi pisciculturii, de stabilitatea malurilor, de apãrarea impotriva inundatiilor, precum şi de nivelurile admise în secţiunile de control, prevãzute la art. 8 pct. 1 şi la art. 9 pct. 1;
d) indruma serviciile comune de dispecer prevãzute la art. 3 pct. 2 din prezenta convenţie şi rezolva problemele legate de exploatarea centralelor şi de asigurarea navigaţiei, în cazurile când aceste servicii nu cad de acord sau exista diferende în aceste probleme;
c) constituie Comandamentul comun pentru apãrarea impotriva gheturilor şi inundatiilor provocate de gheturi, stabileşte planul general şi modul de apãrare impotriva gheturilor şi inundatiilor provocate de gheturi, precum şi obligaţiile beneficiarilor care decurg din acest plan conform art. 22;
f) constituie Comandamentul comun pentru apãrarea impotriva inundatiilor şi apelor mari, stabileşte planul general şi modul de evacuare a apelor mari, precum şi obligaţiile beneficiarilor care decurg din acest plan;
g) stabileşte planul de mãsuri comune care se iau de beneficiari pentru asigurarea intereselor pisciculturii;
h) stabileşte modul de economisire a apei şi a energiei electrice şi modul de folosire optima a echipamentelor la funcţionarea ecluzelor;
i) adopta mãsuri urgente în caz de forta majorã şi în împrejurãri excepţionale (ruperea digurilor, deteriorarea unor pãrţi ale obiectelor, calamitati naturale etc.);
j) coordoneazã planurile de întreţinere a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor care conditioneaza funcţionarea Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II ca ansambluri hidroenergetice şi de navigaţie;
k) stabileşte volumul anual al dragajelor şi obligaţiile beneficiarilor, conform art. 24;
l) stabileşte acţiuni comune atunci când apar evenimente deosebite şi în cazul poluarii Dunãrii;
m) controleazã îndeplinirea hotãrârilor pe care le-a adoptat;
n) prezintã anual rapoarte Comisiei mixte asupra activitãţii sale;
o) îndeplineşte şi alte sarcini pe care i le încredinţeazã Comisia mixtã.
2. OCC îndeplineşte sarcinile prevãzute la pct. 1 din acest articol în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a Organului comun de coordonare, denumit în cele ce urmeazã Regulamentul OCC, pe care îl aproba Comisia mixtã.
ART. 5
1. Sarcinile SCDE prevãzut la art. 3 pct. 2 sunt urmãtoarele:
a) elaboreazã prognozele debitelor afluente în lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I;
b) stabileşte potenţialul hidroenergetic disponibil al Sistemului Porţile de Fier I şi al Sistemului Porţile de Fier II, planurile şi regimurile zilnice de funcţionare a centralelor acestor sisteme, cu respectarea restrictiilor, a tolerantelor admisibile şi a variatiilor de scurta durata ale nivelurilor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului comun de dispecer pentru energetica, denumit în cele ce urmeazã Regulamentul SCDE, în urmãtoarele secţiuni de control de pe Dunare:
- secţiunea Gura Nerei (km D. 1.075);
- secţiunea amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier I (km D. 943);
- secţiunea Drobeta-Turnu Severin-Kladovo (km D. 933);
- secţiunea amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier II de pe cursul principal al Dunãrii (km D. 863); şi
- secţiunea Gura Timocului (km D. 845 + 500);
c) coordoneazã, prin planurile zilnice, funcţionarea centralelor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II şi modul de evacuare a apelor Dunãrii peste barajele deversoare ale acestor sisteme, în scopul utilizãrii rationale a potenţialului hidroenergetic disponibil; urmãreşte realizarea planurilor zilnice şi le corecteaza în cazurile prevãzute în Regulamentul SCDE;
d) analizeazã zilnic realizarea planului şi a regimului de funcţionare a centralelor din ziua precedenta şi stabileşte mãrimea potenţialului hidroenergetic utilizat în fiecare centrala a Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II şi, în caz de abateri fata de planul şi de regimul zilnic de funcţionare a centralelor, ia mãsurile prevãzute în Regulamentul SCDE;
e) coordoneazã planurile de întreţinere a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor energetice;
f) coordoneazã funcţionarea centralelor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II cu necesitãţile navigaţiei;
g) dirijeaza funcţionarea stavilelor barajelor deversoare şi a golirilor de fund;
h) tine evidenta datelor citite şi înregistrate la instalaţiile hidrometrice şi la alte instalaţii stabilite prin Regulamentul SCDE, verifica funcţionarea corecta a acestor instalaţii şi efectueazã schimbul de date obţinute, inclusiv cu organele interesate din domeniul navigaţiei şi al gospodãririi apelor, la cererea acestora;
i) tine evidenta datelor furnizate de instrumentele de mãsura a energiei electrice produse, instalate în paralel, în centralele Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, precum şi de alte instrumente instalate în paralel, prevãzute prin Regulamentul SCDE, şi controleazã starea de funcţionare şi precizia acestora;
j) colaboreazã cu SCDN în probleme de interes comun;
k) tine evidenta datelor conform programului stabilit de beneficiari de comun acord;
l) îndeplineşte hotãrârile şi instrucţiunile OCC în toate problemele privind energetica şi navigaţia;
m) prezintã rapoarte asupra activitãţii sale Comisiei mixte;
n) îndeplineşte şi alte sarcini încredinţate de cãtre Comisia mixtã.
2. Organizarea şi modul de funcţionare a SCDE, precum şi modul de îndeplinire a sarcinilor prevãzute prin prezenta convenţie sunt stabilite în Regulamentul SCDE, pe care îl aproba Comisia mixtã.
ART. 6
1. Sarcinile SCDN prevãzut la art. 3 pct. 2 sunt urmãtoarele:
a) dirijeaza operativ navigaţia în sectorul dintre km D. 936 şi km D. 949, precum şi în sectorul dintre km D. 858 şi km D. 868, în conformitate cu regulile speciale de navigaţie pe Dunare convenite de cãtre organele competente ale pãrţilor contractante şi cu reglementãrile naţionale ale fiecãrei pãrţi contractante privind navigaţia pe Dunare;
b) aplica în sectoarele sus-menţionate, fiecare pentru teritoriul statului sau, mãsurile privind desfãşurarea navigaţiei, pe care le stabilesc organele de navigaţie ale pãrţilor contractante;
c) coordoneazã ecluzarea navelor prin ecluzele ambelor sisteme, în scopul folosirii rationale şi al utilizãrii în egala mãsura a ecluzelor;
d) coordoneazã exploatarea obiectelor, instalaţiilor şi a lucrãrilor care deservesc navigaţia cu necesitãţile energetice;
e) ia mãsuri operative în caz de forta majorã şi de evenimente deosebite, în scopul asigurãrii navigaţiei şi al protejãrii obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor care deservesc navigaţia;
f) coordoneazã planurile de întreţinere şi reparaţii ale obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor care deservesc navigaţia, precum şi ale senalelor de acces la ecluze, ţinând seama de intensitatea traficului de nave pe Dunare;
g) elaboreazã instrucţiunile comune pentru activitatea operatorilor de la ecluze;
h) tine evidenta datelor privind ecluzarea navelor şi a obiectelor plutitoare şi funcţionarea ecluzelor;
i) colaboreazã cu SCDE în problemele de interes comun;
j) îndeplineşte hotãrârile şi instrucţiunile OCC în toate problemele privind navigaţia;
k) prezintã rapoarte anuale asupra activitãţii sale Comisiei mixte;
l) îndeplineşte şi alte sarcini care i se încredinţeazã de cãtre Comisia mixtã.
2. Organizarea şi modul de funcţionare a SCDN, precum şi modul de îndeplinire a sarcinilor prevãzute prin prezenta convenţie sunt stabilite în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului comun de dispecer pentru navigaţie, denumit în cele ce urmeazã Regulamentul SCDN, pe care îl aproba Comisia mixtã.
ART. 7
1. Sarcinile CUC prevãzut la art. 3 pct. 3 sunt urmãtoarele:
a) stabileşte, la propunerea beneficiarilor, programele de observaţii şi mãsurãtori de interes comun, care se vor face sistematic de cãtre beneficiari pentru regimul aluviunilor şi modificãrilor morfologice ale albiei, pentru modificãrile chimice, biologice, termice şi radiologice ale apelor Dunãrii la obiectele principale, în zona obiectelor principale, în lacurile de acumulare şi în zona terenurilor riverane lacurilor de acumulare ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II;
b) urmãreşte şi analizeazã toate fenomenele care influenţeazã stabilitatea şi functionalitatea obiectelor principale ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, stabilitatea malurilor, modificarea morfologica a albiei, precum şi calitatea apelor Dunãrii în lacurile de acumulare ale acestor sisteme, pe baza documentaţiei pe care beneficiarii o pun la dispoziţie;
c) stabileşte, la propunerea beneficiarilor, mãsurãtori suplimentare necesare, pe baza interpretãrii rezultatelor obţinute cu ocazia unor fenomene excepţionale (cutremure, viituri, zapoare, scurgeri de gheturi etc.);
d) stabileşte, la propunerea beneficiarilor, metodologia de observaţii şi mãsurãtori, care va asigura date pentru aprecierea comportãrii Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II;
e) examineazã documentaţia şi rapoartele privind interpretarea rezultatelor mãsurãtorilor şi ale observaţiilor prezentate de beneficiari şi propune mãsurile necesare;
f) colaboreazã cu organele Comisiei mixte prevãzute la art. 4, 5 şi 6;
g) examineazã, în urma unor fenomene excepţionale, rezultatele mãsurãtorilor şi comportarea obiectelor principale, lacurilor de acumulare şi a obiectelor de apãrare a terenurilor riverane şi propune mãsurile necesare;
h) prezintã Comisiei mixte rapoarte periodice privind comportarea Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II, cu concluzii şi propuneri.
2. Organizarea şi modul de funcţionare ale CUC, precum şi modul de îndeplinire a sarcinilor prevãzute prin prezenta convenţie sunt stabilite în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de urmãrire a comportãrii Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II, denumit în cele ce urmeazã Regulamentul CUC, pe care îl aproba Comisia mixtã.

A. Exploatarea energetica

ART. 8
1. Beneficiarii organizeazã exploatarea permanenta a Sistemului Porţile de Fier I cu nivelurile Dunãrii la cote peste 69,50 mdMA la Gura Nerei, conform regimului definit în anexa nr. 1. Modul de exploatare a Sistemului Porţile de Fier I în acest regim este stabilit în detaliu în Regulamentul SCDE.
2. Beneficiarii pot conveni sa organizeze temporar exploatarea Sistemului Porţile de Fier I cu niveluri la cote mai mici decât cele stabilite la pct. 1.
3. Nivelurile de retenţie la Sistemul Porţile de Fier I vor fi coborate, pe baza hotãrârii comandamentelor prevãzute la art. 4 pct. 1 lit. e) şi f), pana la cota necesarã pentru apãrarea impotriva ghetii sau a apelor mari.
4. În scopul limitãrii riscurilor care ar putea aparea la terenurile riverane prin exploatarea Sistemului Porţile de Fier I conform regimului definit în anexa nr. 1, la cererea unuia dintre beneficiari, nivelurile Dunãrii la Gura Nerei vor fi coborate în comun pana la cota 69,50 mdMA. Fiecare beneficiar poate utiliza acest drept de mai multe ori în cursul unui an, fãrã obligaţia de a-l compensa pe celãlalt beneficiar, cu condiţia ca funcţionarea cu nivelurile coborate sa nu dureze în total mai mult de 30 de zile în perioada aprilie-septembrie şi nici mai mult de 10 zile în perioada octombrie-martie. Acest numãr de zile cuprinde atât perioadele de coborare, cat şi perioadele de ridicare a nivelului la cota prevãzutã în anexa nr. 1.
Funcţionarea cu nivelurile coborate ale Dunãrii poate dura şi mai mult, caz în care partea care nu a solicitat coborârea nivelului are dreptul sa producã acea cantitate de energie electrica care i-ar fi revenit în regimul definit în anexa nr. 1.
5. Pentru evitarea sau reducerea pagubelor la terenurile riverane, la solicitarea unuia dintre beneficiari, nivelurile apelor Dunãrii la Gura Nerei pot fi coborate temporar fata de cotele stabilite în baza prevederilor pct. 1, 2 sau 4, în care caz beneficiarul care a solicitat coborârea cotei va ceda celuilalt beneficiar un potenţial hidroenergetic egal cu potenţialul pe care acesta, din cauza coborarii nivelului, nu l-a utilizat şi la care avea dreptul. Beneficiarii vor stabili de comun acord modul de coborare a cotei de retenţie, precum şi mãrimea şi modul de cedare a potenţialului. Beneficiarii pot conveni, cu acordul dispecerilor nationali, ca în locul cedarii de potenţial hidroenergetic sa se livreze energie electrica. Condiţiile şi modul de livrare a energiei electrice vor fi stabilite de dispecerii nationali.
6. Nivelul Dunãrii nu se poate cobori, în baza prevederilor pct. 2 şi 5, sub cota 68,00 mdMA la Gura Nerei.
7. Fiecare beneficiar va folosi jumãtate din potenţialul disponibil care corespunde regimului prevãzut la pct. 1, precum şi în cazurile de la pct. 2 şi 3.
8. Beneficiarul roman va livra beneficiarului iugoslav în cursul fiecãrui an, pe intreaga durata de existenta a Sistemului Porţile de Fier I, în condiţiile stabilite la art. 4 pct. B lit. f) din Acordul din 1987 şi la art. 8 din Contractul privind extinderea colaborãrii pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic suplimentar al Dunãrii la Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I, semnat între cei doi beneficiari la 22 mai 1987, o cantitate de energie electrica egala cu 37,5% din producţia suplimentarã realizatã în centrala romana a Sistemului Porţile de Fier I prin utilizarea a jumãtate din potenţialul iugoslav din amonte de Gura Nerei peste cota 69,50 mdMA prevãzutã în regimul definit în anexa nr. 1.
9. La propunerea beneficiarilor, Comisia mixtã poate aproba trecerea la funcţionarea experimentala a Sistemului Porţile de Fier I cu cote mai mari decât cele prevãzute în anexa nr. 1, însã nu mai mari decât cele prevãzute în anexa nr. 2. În perioada functionarii experimentale, beneficiarii vor prelucra şi utiliza potenţialul disponibil în conformitate cu art. 14 şi cu anexa nr. 7 din Contractul privind extinderea colaborãrii pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic suplimentar al Dunãrii la Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I din 22 mai 1987.
10. Metodologia pentru stabilirea producţiei suplimentare zilnice, lunare şi anuale, realizate în centrala romana a Sistemului Porţile de Fier I prin utilizarea a jumãtate din potenţialul iugoslav din amonte de Gura Nerei peste cota 69,50 mdMA, precum şi modul şi condiţiile de livrare a energiei electrice în contul obligaţiei beneficiarului roman, prevãzute la pct. 8 şi 9, sunt stabilite în Regulamentul SCDE.
ART. 9
1. Beneficiarii organizeazã regimul de exploatare a Sistemului Porţile de Fier II, respectând urmãtoarele condiţii:
a) în secţiunea de control din amonte de barajul de pe cursul principal al Dunãrii (km D.863), nivelul apei sa nu depãşeascã cota 41,00 mdMA pana la debitul egal cu capacitatea totalã de evacuare a centralelor şi barajelor Sistemului Porţile de Fier II corespunzãtoare acestei cote. Nivelul Dunãrii în aceasta secţiune de control nu trebuie sa fie mai mic de cota 39,40 mdMA. Beneficiarii pot conveni sa coboare nivelul şi sub cota 39,40 mdMA pana la cota care asigura adâncimea de 3,5 m în senalul navigabil, dar nu sub cota 38,50 mdMA, urmând sa se stabileascã condiţiile în care se va face aceasta coborare;
b) în secţiunea de control Drobeta-Turnu Severin- Kladovo (km D.933) nivelul Dunãrii sa nu depãşeascã cota 42,00 mdMA pana la debitul de 10.600 mc/s şi sa nu depãşeascã cota 43,60 mdMA la debitul de 16.350 mc/s.
2. Pentru aplicarea prevederilor pct. 1, prin Regulamentul SCDE se stabilesc, în funcţie de debite, nivelurile apei din amonte de barajul de pe cursul principal al Dunãrii (km D.863), ţinându-se seama de necesitãţile energetice şi ale navigaţiei şi de stabilitatea malurilor.
3. În scopul utilizãrii rationale a potenţialului hidroenergetic al Dunãrii, la Sistemul Porţile de Fier II evacuarea apelor din lacul de acumulare se va face în modul urmãtor:
a) la debite defluente zilnice medii planificate la Sistemul Porţile de Fier II, mai mici decât debitul maxim care poate sa treacã prin 20 de hidroagregate, fiecare beneficiar evacueaza partea de debit care îi revine din împãrţirea zilnica a potenţialului prin hidroagregatele sale, iar în cazul indisponibilitatii acestora, prin barajul sau deversor, în conformitate cu Regulamentul SCDE. Regimul de funcţionare a centralelor se va planifica şi realiza astfel încât hidroagregatele din centrala suplimentarã romana (centrala Gogosu) sa fie folosite prioritar, în limita disponibilitatii acestora;
b) la debite defluente medii zilnice planificate la Sistemul Porţile de Fier II, mai mari decât debitul maxim care poate trece prin 20 de hidroagregate, evacuarea apei se va face în ordinea urmãtoare:
- prin hidroagregatele din centralele de pe cursul principal al Dunãrii şi Bratul Gogosu;
- peste barajul deversor de pe Bratul Gogosu pana la debitul de 3.500 mc /s pe Bratul Gogosu;
- peste barajul deversor de pe cursul principal al Dunãrii pana la egalizarea debitului deversat cu debitul care se deverseaza peste barajul deversor Gogosu;
- dupã egalizarea debitelor deversate peste barajul deversor de pe cursul principal al Dunãrii şi peste barajul deversor Gogosu, fiecare beneficiar are obligaţia de a evacua prin hidroagregatele şi campurile deversoare ce îi aparţin jumãtate din debitul defluent mediu zilnic planificat;
c) debitul prin Bratul Gogosu, stabilit la lit. b, se poate modifica ţinându-se seama de interesele energetice, de siguranta navigaţiei, de modificãrile morfologice din Bratul Gogosu şi din albia Dunãrii, precum şi de stabilirea malurilor. În acest scop, periodic, la debitele Dunãrii mai mari de 9.500 mc/s, beneficiarii vor face observaţii şi mãsurãtori conform unui program stabilit în comun, aprobat de Comisia mixtã. În baza rezultatelor acestor mãsurãtori şi a experienţei în exploatare, OCC va stabili necesitatea şi oportunitatea modificãrii acestui debit;
d) prin Regulamentul SCDE se va stabili în detaliu modul de calcul şi de împãrţire a potenţialului utilizat, precum şi modul de egalizare a energiilor electrice produse în centralele romane şi iugoslave.
4. Regimul de exploatare a Sistemului Porţile de Fier II, în cazul biefului aval neamenajat, nu trebuie sa provoace variatii zilnice ale nivelului Dunãrii, în secţiunea de control de la Gura Timocului (km D.845 + 500), mai mari de ±30 cm fata de nivelul Dunãrii care corespunde debitelor defluente medii zilnice, luând în considerare şi variatiile naturale ale nivelului Dunãrii la aceleaşi debite. În cazul biefului aval amenajat al Sistemului Porţile de Fier II, variatiile se vor stabili de cãtre Comisia mixtã, la propunerea beneficiarilor.
5. La debitele afluente ale Dunãrii, mai mari de 2.350 mc /s, debitele defluente în cazul biefului aval neamenajat al Sistemului Porţile de Fier II, cu respectarea condiţiilor prevãzute la pct. 4, nu trebuie sa fie mai mici de 2.350 mc/s, iar în cazul debitelor afluente mai mici de 2.350 mc/s, acestea vor fi egale cu debitele afluente. Fiecare beneficiar este obligat ca prin instalaţiile sale de evacuare sa asigure evacuarea a jumãtate din aceste debite defluente, dacã nu se convine altfel.
6. Beneficiarii sunt obligaţi sa participe în egala mãsura la asigurarea şi respectarea regimului de funcţionare prevãzut la pct. 1, 4 şi 5, precum şi sa respecte regimul de funcţionare şi hotãrârile OCC luate în baza pct. 3 lit. c).
7. Cota de retenţie la Sistemul Porţile de Fier II va fi coborâtã, pe baza hotãrârii comandamentelor prevãzute la art. 4 pct. 1 lit. e) şi f), pana la cota necesarã pentru apãrarea impotriva ghetii sau apelor mari.
8. Beneficiarii vor folosi în pãrţi egale potenţialul hidroenergetic disponibil în regimul de exploatare prevãzut la acest articol pe toatã durata de existenta a Sistemului Porţile de Fier II.
ART. 10
1. Beneficiarii asigura exploatarea coordonata a Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II în cascada, în scopul utilizãrii cat mai rationale a potenţialului hidroenergetic al Dunãrii, în condiţiile prevãzute la art. 8 şi 9, în interesul sistemelor energetice ale celor doua tari, ţinând seama ca Sistemul Porţile de Fier I şi Sistemul Porţile de Fier II reprezintã, fiecare în parte, un ansamblu din punct de vedere hidroenergetic şi de navigaţie şi ca funcţionarea Sistemului Porţile de Fier II este condiţionatã de funcţionarea Sistemului Porţile de Fier I.
2. În scopul asigurãrii exploatãrii coordonate a celor doua sisteme, SCDE va întocmi planuri zilnice de funcţionare, în funcţie de debitele Dunãrii, în conformitate cu prevederile Regulamentului SCDE.
3. Beneficiarii au drepturi egale în utilizarea posibilitãţilor de funcţionare în regim variabil a celor doua sisteme. Fiecare beneficiar poate hotãrî dacã şi în ce mãsura va folosi posibilitatea functionarii în regim variabil, respectând restricţiile şi condiţiile stabilite în prezenta convenţie şi în Regulamentul SCDE, precum sa utilizeze puterea maxima disponibilã din centralele sale de la Sistemul Porţile de Fier I şi Sistemul Porţile de Fier II, în condiţiile stabilite prin Regulamentul SCDE.
ART. 11
1. Utilizarea în pãrţi egale a potenţialului hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porţile de Fier I şi a potenţialului hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porţile de Fier II se va face în felul urmãtor:
a) împãrţirea în pãrţi egale a potenţialului hidroenergetic disponibil al Dunãrii se va face zilnic, separat pentru Sistemul Porţile de Fier I şi pentru Sistemul Porţile de Fier II, prin planurile zilnice pe care le stabileşte SCDE.
Mãrimea abaterii admisibile de la împãrţirea zilnica a potenţialului hidroenergetic disponibil se stabileşte prin Regulamentul SCDE. Eventualele diferenţe în utilizarea potenţialului hidroenergetic, care provin din abaterile admisibile, se vor egaliza în termen de cel mult 7 zile de la data când au apãrut, dacã cei doi beneficiari nu convin altfel;
b) se va considera ca potenţial hidroenergetic utilizat:
- potenţialul prelucrat prin hidroagregate, mãsurat prin energia electrica produsã la bornele generatorului fiecãrui hidroagregat;
- potenţialul deversat prin organele de evacuare ale barajelor deversoare;
- potenţialul utilizat la mersul în gol al hidro-agregatelor;
- potenţialul pierdut din cauza micsorarii caderii la gratarele turbinelor;
- potenţialul utilizat suplimentar din cauza variatiilor de cadere în regimul variabil de funcţionare a centralelor celor doua sisteme.
Modul de stabilire a potenţialului utilizat şi aparatele de mãsura necesare pentru aceasta sunt prevãzute prin Regulamentul SCDE;
c) dacã prin mãsurãtori comune se constata ca randamentul unui hidroagregat, în orice zona de funcţionare, este mai mic cu peste 0,5% decât randamentul hidro-agregatului cu pierderile cele mai mici, la calcularea potenţialului prelucrat de acel hidroagregat se va aplica factorul de corectie care se stabileşte prin Regulamentul SCDE.
2. Dacã unul dintre beneficiari, indiferent de motiv, nu poate sa utilizeze în întregime potenţialul hidroenergetic care îi revine, partea de potenţial pe care nu o poate utiliza o poate ceda spre utilizare celuilalt beneficiar, dacã acesta accepta. Potenţialul astfel utilizat se va rambursa în termenul şi în condiţiile ce se vor conveni între cei doi beneficiari.
ART. 12
1. Planurile zilnice de funcţionare a centralelor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, stabilite de SCDE pe baza încadrãrii în restricţiile de nivel la secţiunile de control şi în limitele de variatii admise, trebuie respectate întru totul de cãtre fiecare beneficiar.
Nici un organ al pãrţilor contractante nu poate da dispoziţii beneficiarilor sa se abata de la planurile zilnice de funcţionare stabilite pentru fiecare centrala.
2. Dacã unul dintre beneficiari are nevoie ca în cursul unei zile sa se abata de la împãrţirea prevãzutã la art. 11 pct. 1 lit. a), poate face aceasta numai în urma unei înţelegeri prealabile cu celãlalt beneficiar, care va cauta ca, în limitele posibilitãţilor sistemului energetic de care aparţine, sa îi vina în întâmpinare. Diferenţa astfel creata se va egaliza, fãrã aplicarea nici unui coeficient, în modul şi în termenele ce se vor conveni între cei doi beneficiari.
3. La debitele afluente în lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I, la care, conform prevederilor prezentei convenţii şi Regulamentului SCDE, nu este permisã folosirea întregii puteri instalate, fiecare beneficiar, în cazul unei avarii deosebit de grele în sistemul energetic cãruia îi aparţine, poate, fãrã aprobarea prealabilã a celuilalt beneficiar, sa foloseascã intreaga putere a centralelor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II pe o durata de cel mult o ora. Beneficiarul care dintr-un astfel de motiv a depãşit planul zilnic de producţie a energiei electrice este obligat ca, în termen de cel mult 24 de ore, sa explice celuilalt beneficiar motivul acestei depasiri şi în decurs de 7 zile de la data depãşirii sa egalizeze diferenţa de energie şi sa refacã cota la Gura Nerei la nivelul convenit.
4. Dacã un beneficiar, fãrã acordul celuilalt beneficiar, se abate de la planul zilnic de funcţionare a centralelor Sistemului Porţile de Fier I sau ale Sistemului Porţile de Fier II sau ale ambelor sisteme, stabilit de SCDE conform pct. 1, celãlalt beneficiar are dreptul ca în perioada de funcţionare cu niveluri coborate ale Dunãrii sa producã energia electrica corespunzãtoare nivelurilor stabilite conform prevederilor art. 8 şi 9. Beneficiarul care s-a abãtut de la planul zilnic este obligat sa refacã nivelurile în timpul cel mai scurt.
5. Prin Regulamentul SCDE se vor prevedea, în funcţie de mãrimea abaterii de la nivelurile stabilite conform prevederilor art. 8 şi 9, despãgubiri pausale pentru celãlalt beneficiar, în energie electrica sau potenţial, pentru reducerea puterii centralelor Sistemului Porţile de Fier I sau ale Sistemului Porţile de Fier II sau ale ambelor sisteme şi pentru micşorarea siguranţei sistemului energetic de care aparţin centralele celuilalt beneficiar, astfel încât nici unul dintre beneficiari sa nu aibã interes sa se abata de la planul zilnic.
Modul de plata a despãgubirilor pausale se va prevedea astfel încât sa permitã refacerea nivelului Dunãrii în timpul cel mai scurt.
6. În cazul în care un beneficiar se abate de la programul zilnic stabilit, iar celãlalt beneficiar accepta sa participe operativ la refacerea nivelului apei, renunţând parţial la dreptul sau de a produce cantitatea de energie electrica care i-ar fi revenit conform pct. 4, acesta din urma va fi compensat, pentru ajutorul dat, în modul şi în condiţiile ce vor fi stabilite de beneficiari.
7. Persoanele, cetãţeni ai statului unei pãrţi contractante, domiciliate pe teritoriul statului acesteia, cãrora beneficiarul celeilalte pãrţi contractante le-a provocat pagube prin nerespectarea condiţiilor prevãzute la art. 8 sau 9, înainte de depunerea reclamaţiei la instanţele judecãtoreşti competente, se pot adresa Comisiei mixte prin partea sa nationala. În aceste situaţii preşedinţii Comisiei mixte vor forma o grupa comuna de specialişti care va cerceta cazul. La propunerea acestei grupe, Comisia mixtã va stabili mãrimea pagubelor şi modul de compensare.
Dacã în termen de un an Comisia mixtã nu reuşeşte sa rezolve acest caz sau dacã pãrţile în litigiu nu accepta propunerea sa, persoana respectiva poate proceda conform prevederilor art. 19 pct. 1 din Acordul din 1963.
ART. 13
1. Legãturile electrice de inalta tensiune dintre staţiile de conexiune ale celor doua centrale ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale celor doua centrale ale Sistemului Porţile de Fier II vor fi, de regula, deconectate. Aceste legãturi se vor folosi numai în cazul schimburilor de energie electrica dintre cele doua sisteme energetice naţionale.
2. Modul şi condiţiile de folosire a legãturilor electrice dintre centrale pentru alimentarea serviciilor proprii se vor reglementa de cãtre cei doi beneficiari prin regulamente speciale.
ART. 14
1. În scopul îmbunãtãţirii utilizãrii potenţialului hidroenergetic al Dunãrii la Sistemul Porţile de Fier I şi la Sistemul Porţile de Fier II, beneficiarii vor analiza posibilitatea şi oportunitatea creşterii nivelurilor maxime în urmãtoarele profiluri de control de pe Dunare:
- în profilul amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier I (km D.943), pana la cota 70,00 mdMA;
- în profilul Drobeta-Turnu Severin-Kladovo (km D.933), pana la cota 42,50 mdMA, la debite pana la 12.600 mc/s;
- în profilul amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier II, pe cursul principal al Dunãrii (km D.863), pana la cota 41,40 mdMA.
2. La propunerea comuna a beneficiarilor, Comisia mixtã poate aproba trecerea la exploatarea Sistemului Porţile de Fier I sau a Sistemului Porţile de Fier II, cu nivelurile prevãzute la pct. 1, în condiţiile pe care beneficiarii le vor conveni în prealabil.

B. Exploatarea ecluzelor

ART. 15
1. Asigurarea continuitãţii navigaţiei prin ecluze este obligaţia comuna a celor doi beneficiari.
2. Obiectele şi instalaţiile care servesc pentru navigaţie în cadrul Sistemului Porţile de Fier I şi al Sistemului Porţile de Fier II vor fi folosite în felul urmãtor:
a) obiectele şi instalaţiile care servesc pentru navigaţie în cadrul Sistemului Porţile de Fier I, între km D.936 şi km D.949, şi în cadrul Sistemului Porţile de Fier II, între km D.858 şi km D.868, vor fi astfel folosite încât sa se asigure condiţii normale de desfãşurare a navigaţiei;
b) ecluzarea navelor se va face, de regula, în sens unic - alternativ, amonte şi aval, sau într-un singur sens, prin fiecare ecluza;
c) capacitatile ecluzelor se vor folosi optim, în scopul trecerii unui numãr cat mai mare de nave cu un numãr cat mai mic de ecluzari;
d) SCDN asigura coordonarea functionarii ecluzelor pentru fiecare sistem în parte, ţinând seama ca, de regula, ambele ecluze din fiecare dintre cele doua sisteme sa efectueze un numãr egal de ecluzari spre amonte şi spre aval în cursul unui an;
e) în cazul în care la sfârşitul anului apare o diferenţa la numãrul de ecluzari efectuate, beneficiarul care a efectuat un numãr mai mic de ecluzari va compensa aceasta diferenţa în anul urmãtor prin efectuarea unui numãr suplimentar corespunzãtor de ecluzari. Calculul diferenţei numãrului de ecluzari şi compensarea acestei diferenţe se face separat pentru fiecare dintre cele doua sisteme;
f) în cazul în care pana la sfârşitul anului urmãtor diferenţa numãrului de ecluzari nu se compenseazã în totalitate, iar beneficiarii nu convin asupra modului de compensare a diferenţei rãmase, beneficiarul interesat poate prezenta aceasta problema spre rezolvare OCC. Dacã OCC nu soluţioneazã aceasta problema în termen de 6 luni, beneficiarul interesat o va prezenta spre rezolvare Comisiei mixte;
g) OCC va stabili în fiecare an, cel mai târziu pana la data de 1 decembrie, la propunerea SCDN, perioadele de întrerupere a functionarii ecluzelor în anul urmãtor, în vederea executãrii reviziilor tehnice şi a reparaţiilor planificate de cãtre fiecare beneficiar, astfel încât sa se asigure ca în fiecare sistem sa existe în permanenta câte o ecluza în exploatare;
h) în cazul în care se ajunge la o întrerupere neplanificata a functionarii unei ecluze, cealaltã ecluza din cadrul aceluiaşi sistem va prelua intreaga activitate de ecluzare. În situaţia exceptionala în care nici cealaltã ecluza nu este în stare de funcţionare, SCDN va analiza operativ starea ambelor ecluze şi va hotãrî care dintre acestea va putea fi pusã în funcţiune mai repede cu minimum de lucrãri.

III. ÎNTREŢINEREA ŞI ÎNLOCUIREA SAU RECONSTRUCTIA

ART. 16
1. În conformitate cu prevederile art. 10 pct. 2 din Acordul din 1963, ale art. 19 pct. 2 din Acordul din 1977 şi ale art. 23 din Acordul din 1987, fiecare beneficiar este obligat sa asigure ca obiectele, instalaţiile şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, care îi aparţin şi care conditioneaza funcţionarea normalã a acestor sisteme ca ansambluri hidroenergetice şi de navigaţie, sa fie folosite în scopurile pentru care au fost executate şi sa fie menţinute permanent în stare buna de exploatare pe toatã durata de existenta a acestor sisteme.
Condiţiile tehnice de întreţinere a acestor obiecte, instalaţii şi lucrãri se stabilesc prin regulamentele prevãzute la art. 4 pct. 2, art. 5 pct. 2 şi la art. 6 pct. 2.
2. Prin întreţinerea obiectelor, instalaţiilor şi a lucrãrilor, în sensul prevederilor pct. 1, se înţelege atât întreţinerea curenta, cat şi toate celelalte tipuri de reparaţii.
3. Fiecare beneficiar este obligat sa se abţinã de la orice acţiune care ar putea impiedica utilizarea obiectelor, instalaţiilor şi a lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, care aparţin celuilalt beneficiar.
4. Dacã unul dintre beneficiari, prin nerespectarea condiţiilor tehnice de întreţinere prevãzute în regulamentele comune, provoacã pierderi de apa sau reduceri de caderi peste toleranţele admisibile, dupã constatarea de cãtre beneficiari a acestora, va compensa celuilalt beneficiar energia electrica pe care acesta nu a produs-o din aceasta cauza, în modul şi în condiţiile ce vor fi stabilite de beneficiari.
5. Fiecare beneficiar suporta cheltuielile de întreţinere a obiectelor, instalaţiilor şi a lucrãrilor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, de pe teritoriul statului sau.
ART. 17
1. În cazul în care uzura fizica normalã a unor obiecte, instalaţii şi lucrãri ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II face imposibila sau impiedica exploatarea acestor sisteme în condiţiile prevãzute prin prezenta convenţie, beneficiarul cãruia îi aparţin aceste obiecte, instalaţii şi lucrãri este obligat sa asigure înlocuirea sau reconstructia lor şi sa suporte cheltuielile respective.
2. Fac excepţie de la prevederile pct. 1 obiectele, instalaţiile şi lucrãrile pentru apãrarea terenurilor iugoslave riverane lacului de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I la cota de retenţie 68,00 mdMA la Gura Nerei, care au fost stabilite de Comisia mixtã sa între în categoria prevãzutã la art. 10 pct. 5 din Acordul din 1963. Cheltuielile de înlocuire sau de reconstrucţie a acestor obiecte, instalaţii şi lucrãri vor fi suportate în pãrţi egale de cãtre ambii beneficiari.
3. Modul de aplicare a prevederilor pct. 2 pentru perioada de pana la sfârşitul anului 2050 este stabilit prin Contractul dintre beneficiari din 14 decembrie 1995, încheiat în baza hotãrârii Comisiei mixte de la Sesiunea a 52-a.
Pentru perioada urmãtoare anului 2050 modul de aplicare a prevederilor pct. 2 se va stabili de Comisia mixtã.
4. Pãrţile contractante sunt de acord ca, în scopul asigurãrii condiţiilor desfãşurãrii continue a navigaţiei în zona obiectelor principale ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, sa asigure mijloacele financiare necesare pentru înlocuirea, reconstructia sau retehnologizarea ecluzelor, fiecare pe teritoriul statului sau.
Mãrimea cheltuielilor şi modul de asigurare a acestora se vor stabili de pãrţile contractante, la propunerea Comisiei mixte.
ART. 18
1. În cazul în care în perioada de exploatare, ca o consecinta a forţei majore, se produce deteriorarea sau distrugerea unor obiecte, instalaţii sau lucrãri ale Sistemului Porţile de Fier I sau ale Sistemului Porţile de Fier II, fãcând imposibila sau impiedicand exploatarea Sistemului Porţile de Fier I sau a Sistemului Porţile de Fier II de cãtre cei doi beneficiari, în regimul prevãzut la art. 8 şi 9, cheltuielile de remediere a acestor obiecte, instalaţii şi lucrãri vor fi suportate în pãrţi egale de cei doi beneficiari.
2. La propunerea beneficiarilor, Comisia mixtã va întocmi lista cuprinzând obiectele, instalaţiile şi lucrãrile care intra în categoria menţionatã la pct. 1. În cazul în care unele dintre aceste obiecte, instalaţii sau lucrãri vor fi deteriorate sau distruse ca urmare a forţei majore, Comisia mixtã, la propunerea beneficiarilor, va stabili modul de reparatie sau de reconstrucţie, termenul în care trebuie facuta reparaţia sau reconstructia, valoarea cheltuielilor, precum şi regimul provizoriu de exploatare a Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II în timpul reparatiei sau al reconstructiei.
3. Daunele apãrute ca o consecinta a forţei majore, în perioada exploatãrii la obiectele, instalaţiile şi lucrãrile Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II care nu intra în categoriile prevãzute la pct. 1 şi 2, sunt suportate de fiecare beneficiar pe teritoriul statului sau.
4. Prin forta majorã, în sensul acestui articol, se înţelege catastrofele naturale. Apele mari, gheaţa şi cutremurele sunt considerate forta majorã, numai dacã intensitatea lor depãşeşte limitele prevãzute prin proiectele Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II.
ART. 19
1. Beneficiarii sunt obligaţi ca, fiecare pe teritoriul statului sau, iar dacã este necesar, împreunã, sa urmãreascã modul de comportare a obiectelor principale şi a lacurilor de acumulare ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, iar în cazul apariţiei unor fenomene care influenţeazã funcţionarea normalã a acestora, inclusiv stabilitatea malurilor şi siguranta terenurilor riverane, sa ia mãsurile operative necesare şi sa informeze CUC, punându-i la dispoziţie documentaţia şi datele necesare pentru examinarea acestor fenomene.
2. Mãsurãtorile şi documentaţia tehnica pentru urmãrirea comportãrii obiectelor Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, prevãzute în programele întocmite conform art. 7 pct. 1, se vor efectua, respectiv elabora, de cãtre fiecare beneficiar pentru obiectele de pe teritoriul statului sau, care va suporta cheltuielile necesare, iar mãsurãtorile din lacurile de acumulare se vor efectua astfel încât volumul fizic al lucrãrilor sa fie egal pentru ambii beneficiari.
ART. 20
În scopul asigurãrii operativitatii în exploatarea şi în întreţinerea Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II, beneficiarii pot sa îşi imprumute unul altuia materiale, pãrţi de echipamente, piese de schimb şi sa presteze servicii în valoare totalã anuala de pana la 2.000.000 dolari S.U.A. pentru fiecare parte, în condiţiile care vor fi stabilite de beneficiari, în comun, prin contracte.
ART. 21
Ca participare paritara la consumul de energie electrica pentru funcţionarea statiilor de pompare în scopul apãrãrii terenurilor riverane în regimul de exploatare a Sistemului Porţile de Fier I, prevãzut la art. 8, beneficiarul roman, pe lângã obligaţiile stabilite la art. 8, va livra beneficiarului iugoslav 10,67 GWh energie electrica pe an. Termenele şi condiţiile de livrare vor fi convenite de cãtre beneficiari.

IV. APĂRAREA IMPOTRIVA GHETURILOR ŞI APELOR MARI

ART. 22
1. Cei doi beneficiari îşi vor îndeplini obligaţiile în legatura cu prevenirea consecinţelor dãunãtoare care ar putea aparea prin aglomerare de gheturi în lacurile de acumulare ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, astfel:
a) prin variatia nivelului biefului din amonte la barajele celor doua sisteme, atunci când aceasta poate sa contribuie la spargerea şi la evacuarea gheturilor sau la prevenirea formãrii zapoarelor;
b) prin intervenţia spargatoarelor de gheaţa, în scopul prevenirii formãrii zapoarelor.
2. Beneficiarii vor respecta planurile zilnice de apãrare impotriva gheturilor, pe care le stabileşte Comandamentul comun pentru apãrarea impotriva gheturilor şi inundatiilor provocate de gheturi, pe baza planului general pe care îl întocmeşte OCC conform art. 4 pct. 1 lit. e), prin care se precizeazã mai detaliat şi zonele de acţiune a navelor pentru spargerea ghetii, în funcţie de apariţia ei şi de formarea zapoarelor în lacurile de acumulare.
3. Beneficiarii vor interveni cu navele necesare pentru spargerea ghetii în urmãtoarele sectoare:
a) beneficiarul iugoslav, pe sectorul Dunãrii amonte de Gura Nerei pana la limitele lacului de acumulare, pe care le-a stabilit Comisia mixtã (anexa nr. 3 la prezenta convenţie);
b) beneficiarul roman, pe sectorul Dunãrii între obiectul principal al Sistemului Porţile de Fier II şi Gura Nerei.
În cazurile urgente, în baza hotãrârii Comandamentului comun pentru apãrarea impotriva gheturilor şi inundatiilor provocate de gheturi, navele pentru spargerea ghetii vor interveni şi în comun, indiferent de aceasta împãrţire pe sectoare.
4. Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la pct. 1 lit. b) al prezentului articol, pana la sfârşitul anului 2000 fiecare beneficiar va asigura câte doua nave spargatoare de gheaţa cu putere corespunzãtoare, capabile sa împiedice formarea zapoarelor, respectiv sa funcţioneze într-un strat de gheaţa cu o grosime de cel puţin 0,5 m.
Caracteristicile în detaliu ale navelor spargatoare de gheaţa se vor stabili printr-un proiect tehnic pe care beneficiarii îl vor întocmi pana la sfârşitul anului 1998 şi îl vor adopta pana la sfârşitul anului 1999.
Dupã încheierea fiecãrui sezon de apãrare impotriva ghetii, beneficiarii vor prezenta Comisiei mixte un raport comun cu propuneri de marire a eficacitatii apãrãrii impotriva gheturilor.
În baza studiilor comune şi a aprecierii eficacitatii apãrãrii impotriva ghetii, beneficiarii vor propune Comisiei mixte sa aprobe eventuala marire a numãrului de nave spargatoare de gheaţa, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevãzute în prezentul articol.
Pana la construirea numãrului necesar de nave spargatoare de gheaţa, fiecare beneficiar este obligat sa asigure în perioada de apãrare impotriva ghetii un numãr suficient de nave şi alte mijloace capabile sa îndeplineascã obligaţiile prevãzute în prezentul articol.
5. Fiecare beneficiar va suporta cheltuielile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale prevãzute în prezentul articol.
ART. 23
1. În cazul în care, conform prognozei debitului afluent, se asteapta ape mari, beneficiarii sunt obligaţi ca, în scopul prevenirii daunelor la terenurile riverane din amonte şi din aval de barajele Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, sa evacueze la timp apa din lacurile de acumulare, în conformitate cu planurile zilnice pe care Comandamentul comun pentru apãrarea impotriva inundatiilor şi apelor mari le stabileşte pe baza planului general pe care îl întocmeşte OCC, conform art. 4 pct. 1 lit. f).
Dacã prin aceste planuri nu se prevede altfel, beneficiarii vor evacua apa din lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I în pãrţi egale, prin hidroagregatele şi campurile deversoare ale barajelor, iar din lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier II, conform art. 9 pct. 3.
2. Sarcinile concrete ale SCDE în îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la pct. 1 al acestui articol, sarcini care rezulta din planurile zilnice de apãrare impotriva inundatiilor, precum şi din hotãrârile Comandamentului comun pentru apãrarea impotriva inundatiilor şi apelor mari, vor fi stabilite prin Regulamentul SCDE.
3. Pagubele care apar la terenurile riverane sau le terţe persoane, ca o consecinta a faptului ca unul dintre beneficiari nu a respectat obligaţiile prevãzute la pct. 1 sau la pct. 2 ale acestui articol, se suporta de beneficiarul care nu a respectat planul convenit de evacuare a apelor mari.
4. Pagubele care apar la terenurile riverane sau la terţe persoane, în aval de Sistemul Porţile de Fier II, din cauza ca unul dintre beneficiari nu a respectat planul zilnic de funcţionare prevãzut la art. 12 pct. 1 şi prin aceasta a provocat variatii de nivel ale Dunãrii la Gura Timocului mai mari decât cele admise la art. 9 pct. 4, se suporta de beneficiarul care nu a respectat planul zilnic de funcţionare.

V. APĂRAREA IMPOTRIVA ALUVIUNILOR

ART. 24
1. În scopul inlaturarii consecinţelor negative ale depunerilor de aluviuni în lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I şi în lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier II, la propunerea CUC, pana la sfârşitul trimestrului III al fiecãrui al patrulea an, OCC va stabili pentru urmãtoarea perioada de 4 ani:
a) volumul anual de dragaje care trebuie executat în aval de Gura Velika Morava, ca o consecinta a depunerilor de aluviuni care se produc prin exploatarea Sistemului Porţile de Fier I în regimurile stabilite prin Acordul din 1963 şi prin Acordul din 1977;
b) volumul anual suplimentar de dragaje care trebuie executat în aval de Gura Velika Morava, ca o consecinta a depunerii de aluviuni care se produc prin exploatarea Sistemului Porţile de Fier I în regimurile cu cote peste 69,50 mdMA la Gura Nerei;
c) volumul anual al dragajelor care trebuie executat în lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I pentru înlãturarea aluviunilor din afluentii Dunãrii de pe teritoriul roman;
d) volumul anual de dragaje care trebuie executat în amonte de Gura Velika Morava, pe Dunare şi pe afluenti, pana la limitele remuului, pe care le-a stabilit Comisia mixtã (anexa nr. 3 la prezenta convenţie). Acest volum se va obţine prin scãderea din volumul total de dragaje a volumului care se dragheaza anual în regimul natural al Dunãrii;
e) volumul anual de dragaje care trebuie executat în lacul de acumulare al Sistemului Porţile de Fier II între km D. 863 şi km D. 943;
f) modul de dragaj şi locurile de depozitare a materialului rezultat din dragaje.
Defalcarea volumelor anuale de dragaje pe categoriile prevãzute la lit. a) şi b) se va face pe baza unei metodologii pe care, la propunerea beneficiarilor, o va aproba Comisia mixtã.
2. Beneficiarii vor suporta cheltuielile pentru dragajele precizate la pct. 1, în felul urmãtor:
a) beneficiarul iugoslav va asigura pe cheltuiala sa volumul de dragaje prevãzut la pct. 1 lit. a), precum şi volumul de dragaje prevãzut la pct. 1 lit. d), care se dragheaza anual în regimul natural al Dunãrii;
b) beneficiarul roman va asigura pe cheltuiala sa volumul de dragaje prevãzut la pct. 1 lit. c);
c) fiecare beneficiar va asigura pe cheltuiala sa jumãtate din volumul de dragaje prevãzut la pct. 1.
3. Beneficiarul roman îşi va îndeplini obligaţiile prevãzute la pct. 2, în primul rând în sectorul situat între Gura Nerei şi barajele Sistemului Porţile de Fier II, prin executarea volumului de dragaje stabilit pentru acest sector, conform pct. 1. Dacã prin aceasta nu îşi poate îndeplini obligaţiile, el va asigura restul volumului de dragaje pe sectorul din amonte de Gura Nerei.
4. Dragarea senalelor navigabile din aval de obiectul principal al Sistemului Porţile de Fier II, de la punctul de bifurcare aflat la km D. 858 pana la obiectul principal al Sistemului Porţile de Fier II, se va asigura de pãrţile contractante, fiecare pe teritoriul statului sau.

VI. PREVEDERI FINALE

ART. 25
Pãrţile contractante sunt de acord ca Protocolul de trecere a frontierei de stat romano-iugoslave în legatura cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier de pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, sa se aplice şi în legatura cu realizarea prevederilor prezentei convenţii.
ART. 26
Eventualele diferende în legatura cu interpretarea şi aplicarea prevederilor prezentei convenţii se vor soluţiona potrivit procedurii prevãzute la art. 21 din Acordul din 1963.
ART. 27
La data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii înceteazã valabilitatea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunãrii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea Sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, semnatã la Belgrad la 22 mai 1987.
ART. 28
Eventualele modificãri şi completãri ale prezentei convenţii şi ale regulamentelor OCC, SCDE, SCDN şi CUC se vor face dupã aceeaşi procedura potrivit cãreia au fost aprobate.
ART. 29
Prezenta convenţie se aplica pe toatã durata de existenta a Sistemului Porţile de Fier I şi a Sistemului Porţile de Fier II şi se va inainta spre aprobare conform prevederilor legislaţiei naţionale a statului fiecãrei pãrţi contractante.
Prezenta convenţie va intra în vigoare la data ultimei notificãri prin care pãrţile contractante se înştiinţeazã reciproc, în scris, asupra îndeplinirii cerinţelor legislaţiei lor interne pentru intrarea în vigoare a prezentei convenţii.
Semnatã la Drobeta-Turnu Severin la 16 mai 1998, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sarba, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României,
Nicolae Staiculescu

Pentru Guvernul federal al Republicii
Federale Iugoslavia,
Dr. Rade Filipovic


ANEXA 1



REGIMUL
de exploatare permanenta a Sistemului Porţile de Fier I cu nivelurile Dunãrii la cote peste 69,50 mdMA la Gura Nerei (art. 8 pct. 1 din convenţie)

1. Regimul de exploatare permanenta a Sistemului Porţile de Fier I, prevãzut la art. 8 pct. 1 din convenţie, este definit prin urmãtoarele cote ale nivelurilor apelor Dunãrii la Gura Nerei:

─────────────────────────────────────────────────────────────
Debitul afluent mediu zilnic Nivelul Dunãrii în secţiunea
al Dunãrii la Gura Nerei de control la Gura Nerei
(mc/s) (mdMA)
──────────────────────────────
minim maxim maxim de
mediu mediu scurta
zilnic zilnic durata
─────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4
─────────────────────────────────────────────────────────────
Pana la 3.000 Nivelurile care corespund
nivelurilor medii zilnice la
baraj pentru cota maxima de
scurta durata 69,59 mdMA
la baraj
─────────────────────────────────────────────────────────────
3.000 69,52 69,70 69,81
─────────────────────────────────────────────────────────────
3.500 69,58 69,77 69,87
─────────────────────────────────────────────────────────────
4.000 69,63 69,80 69,92
─────────────────────────────────────────────────────────────
4.500 69,69 69,86 69,97
─────────────────────────────────────────────────────────────
5.000 69,75 69,90 70,02
─────────────────────────────────────────────────────────────
5.500 69,85 69,95 70,10
─────────────────────────────────────────────────────────────
6.000 69,95 70,00 70,17
─────────────────────────────────────────────────────────────
6.500 70,05 70,05 70,25
─────────────────────────────────────────────────────────────
7.000 70,11 70,11 70,31
─────────────────────────────────────────────────────────────
7.500 70,18 70,18 70,38
─────────────────────────────────────────────────────────────
8.000 70,25 70,25 70,40
─────────────────────────────────────────────────────────────
8.400 70,30 70,30 70,40
─────────────────────────────────────────────────────────────
De la 8.400 pana la Q1 70,30 70,30 70,40
─────────────────────────────────────────────────────────────
Peste Q1 Nivelurile care corespund
nivelului apei la baraj
la cota de 63,00 mdMA
─────────────────────────────────────────────────────────────



Q1 este debitul afluent la care, cu nivelul biefului din amonte în profilul barajului Sistemului Porţile de Fier I la cota 63,00 mdMA, se realizeazã la profilul Gura Nerei nivelul la cota 70,30 mdMA (valoarea orientativa este de 11.500 mc/s). Acest debit va fi stabilit de cãtre beneficiari, prin mãsurãtori comune.
Pentru debite afluente între cele cuprinse în coloana 1, nivelurile Dunãrii la Gura Nerei vor fi stabilite prin interpolare lineara.
2. La debite afluente ale Dunãrii mai mici de 6.500 mc/s, nivelurile medii zilnice la Gura Nerei se stabilesc de cãtre beneficiari prin planurile zilnice de exploatare, între valorile cuprinse în coloanele 2 şi 3 din tabelul de la pct. 1, ţinându-se seama de necesitãţile sistemelor energetice, de prognoza debitelor afluente ale Dunãrii şi de încadrarea în restricţiile din secţiunile de control ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, precum şi din secţiunea de control de la Gura Timocului.
3. În regimul variabil de funcţionare a centralelor Sistemului Porţile de Fier I, fata de nivelurile medii zilnice stabilite în planurile zilnice de exploatare sunt permise variatii ale nivelului în cursul unei zile nu mai mari de ±20 cm, cu menţiunea ca în cursul zilei sa nu se depãşeascã nivelurile maxime stabilite în coloana 4 din tabelul de la pct. 1, iar nivelul la baraj sa nu depãşeascã nici pe scurta durata cota 69,59 mdMA.
4. Nivelurile Dunãrii prevãzute la pct. 1 pot fi coborate în conformitate cu art. 8 pct. 2, 3, 4, 5 şi 6 din convenţie.
5. Evacuarea apelor mari la Sistemul Porţile de Fier I se va face astfel încât sa nu se provoace pagube pe terenurile riverane din amonte şi din aval. În acest scop, la debitul afluent al Dunãrii mai mic de Q1 debitul evacuat va fi mai mic sau aproximativ egal cu Q1, iar la debit afluent mai mare de Q1 debitul evacuat va fi egal cu debitul afluent. Nivelul biefului din amonte în secţiunea barajului Sistemului Porţile de Fier I la debitul afluent al Dunãrii egal sau mai mare de Q1 va fi cota de 63,00 mdMA. Modul de evacuare a debitelor la ape mari, restricţiile şi toleranţele admise în secţiunile de control ale Sistemului Porţile de Fier I şi ale Sistemului Porţile de Fier II, precum şi în secţiunea de control de la Gura Timocului se stabilesc prin Regulamentul SCDE prevãzut la art. 5 din Convenţie.
6. Nu este permis ca nivelurile de scurta durata ale Dunãrii cuprinse în coloana 4 din tabelul de la pct. 1 sa fie menţinute mai mult de 5 ore în cursul unei zile.
Limitele reale ale remuului, în cazul unor debite mai mari ale Dunãrii şi ale afluentilor, se gãsesc în aval de limitele stabilite mai sus, ceea ce înseamnã ca ele sunt variabile în funcţie de debit.
Aceste limite ale remuului corespund condiţiilor de exploatare a Sistemului Porţile de Fier I în regimul cu cote peste 69,50 mdMA la Gura Nerei, definit în prezenta anexa la convenţie, şi sunt valabile pentru aplicarea prevederilor convenţiei în legatura cu apãrarea impotriva aluviunilor (art. 24 pct. 1 lit. d).

ANEXA 2



NIVELURILE
Dunãrii la Gura Nerei, care nu vor fi depasite în funcţionarea experimentala a Sistemului Porţile de Fier I (art. 8 pct. 9 din convenţie)

─────────────────────────────────────────────────────────────
Debitul afluent mediu zilnic Nivelurile medii zilnice ale
al Dunãrii la Gura Nerei Dunãrii la Gura Nerei
(mc/s) (mdMA)
─────────────────────────────────────────────────────────────
1 2
─────────────────────────────────────────────────────────────
Pana la 3.000 Nivelurile care corespund
nivelurilor medii zilnice la
baraj pentru cota maxima de
scurta durata 69,59 mdMA
la baraj
─────────────────────────────────────────────────────────────
3.000 69,70
─────────────────────────────────────────────────────────────
3.500 69,77
─────────────────────────────────────────────────────────────
4.000 69,80
─────────────────────────────────────────────────────────────
4.500 69,90
─────────────────────────────────────────────────────────────
5.000 70,01
─────────────────────────────────────────────────────────────
5.500 70,12
─────────────────────────────────────────────────────────────
6.000 70,22
─────────────────────────────────────────────────────────────
6.500 70,33
─────────────────────────────────────────────────────────────
7.000 70,44
─────────────────────────────────────────────────────────────
7.500 70,54
─────────────────────────────────────────────────────────────
8.000 70,65
─────────────────────────────────────────────────────────────
8.500 70,68
─────────────────────────────────────────────────────────────
9.000 70,71
─────────────────────────────────────────────────────────────
9.500 70,74
─────────────────────────────────────────────────────────────
10.000 70,78
─────────────────────────────────────────────────────────────
10.500 70,81
─────────────────────────────────────────────────────────────
11.000 70,84
─────────────────────────────────────────────────────────────
11.500 70,87
─────────────────────────────────────────────────────────────
12.000 70,90
─────────────────────────────────────────────────────────────
De la 12.000 pana la Q2 70,90
─────────────────────────────────────────────────────────────
Peste Q2 Nivelurile care corespund
nivelului apei de la
baraj la cota 63,00 mdMA
─────────────────────────────────────────────────────────────



Q2 este debitul afluent la care, cu nivelul biefului din amonte în secţiunea barajului Sistemului Porţile de Fier I la cota 63,00 mdMA, se realizeazã în profilul Gura Nerei nivelul la cota 70,90 mdMA (valoarea orientativa este de 12.900 mc/s). Acest debit va fi stabilit de beneficiari prin mãsurãtori comune.
Pentru debite afluente între cele cuprinse în coloana 1, nivelurile Dunãrii la Gura Nerei vor fi stabilite prin interpolare liniara.
În regimul variabil de funcţionare a centralelor Sistemului Porţile de Fier I, fata de nivelurile medii zilnice din coloana 2 sunt permise variatii ale nivelului în cursul unei zile nu mai mari de ± 20 cm, cu menţiunea ca nivelul Dunãrii la Gura Nerei sa nu depãşeascã nici pe scurta durata cota 70,85 mdMA, iar nivelul la barajul Sistemului Porţile de Fier I, cota 69,59 mdMA.

ANEXA 3




LIMITELE LACULUI DE ACUMULARE ŞI LIMITELE REMUULUI SISTEMULUI PORŢILE DE FIER I ÎN REGIMUL DE EXPLOATARE PREVĂZUT LA ART. 8 PCT. 1 DIN CONVENŢIE

1. Limita lacului de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I [art. 22 pct. 3 lit. a) din prezenta convenţie]
Limita lacului de acumulare al Sistemului Porţile de Fier I se fixeazã:
pe Dunare km 1.169+300 Belgrad.

2. Limitele remuului Sistemului Porţile de Fier I [art. 24 pct. 1 lit. d) din prezenta convenţie]
Limitele remuului Sistemului Porţile de Fier I se fixeazã în urmãtoarele secţiuni:
pe Dunare km 1.255+100 Novi Sad
pe Sava km 98+900 profilul Pa 21
pe Tisa km 60+850 barajul Novi Becej
pe Porecka Reka km 2+500 de la gura raului
pe Pek km 2+500 de la gura raului
pe Mlava km 8+800 de la gura raului
pe Nera km 6+850 de la gura raului
pe Velika Morava km 13+000 de la gura raului
pe Timis km 0+500 de la gura raului, când nodul
Pancevo e închis
km 10+000 de la gura raului, când nodul
Pancevo e deschis
pe Bega km 10+000 de la gura raului
pe Kolubara km 9+000 de la gura raului.

Limitele remuului menţionate la acest punct sunt stabilite prin calcul şi reprezintã influenta maxima a retentiei (în cazul celor mai mici debite ale Dunãrii şi ale afluentilor).


-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016