Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Încadrarea în munca a unei persoane se realizeazã prin încheierea unui contract individual de munca între persoana care presteazã munca şi persoana fizica sau juridicã în beneficiul cãreia este prestatã munca, denumita angajator.
(2) Contractele individuale de munca se încheie în forma scrisã. Obligaţia de a încheia contractul de munca în forma scrisã revine angajatorului.
(3) Persoana incadrata în munca în condiţiile prevãzute la alin. (1) dobândeşte calitatea de salariat şi are drepturile şi obligaţiile prevãzute de legislaţia muncii, de contractele colective de munca şi de contractul individual de munca.
ART. 2
Prevederile art. 1 nu se aplica:
a) în cazul în care, potrivit legii, munca este prestatã în temeiul unei convenţii civile de prestãri de servicii;
b) în cazul membrilor consiliilor de administraţie, cenzorilor, consilierilor locali şi judeţeni, experţilor, arbitrilor, mediatorilor şi al altor persoane care presteazã diferite servicii în baza unor legi speciale, ei fiind plãtiţi în temeiul acestora;
c) în cazul persoanelor care executa lucrãri pentru care primesc drepturi de autor.
ART. 3
Munca poate fi prestatã prin încheierea unor convenţii civile de prestãri de servicii, în urmãtoarele situaţii:
a) pentru desfãşurarea, cu regularitate, a unor activitãţi care nu depãşesc, în medie, 3 ore pe zi în raport cu programul lunar de lucru;
b) activitatea este prestatã în folosul asociaţiilor de proprietari sau, dupã caz, de locatari, cu excepţia cazurilor pentru care se încheie contracte de munca.
ART. 4
(1) Persoanele juridice care folosesc personal încadrat cu convenţie civilã de prestãri de servicii au obligaţia sa întocmeascã aceste convenţii în forma scrisã şi sa le înregistreze într-un registru special.
(2) În cazul societãţilor comerciale şi al regiilor autonome, activitãţile pentru care se foloseşte personal încadrat cu convenţie civilã de prestãri de servicii se stabilesc de consiliile de administraţie.
(3) Angajatorii prevãzuţi la alin. (1) au obligaţia sa înregistreze convenţiile civile de prestãri de servicii la direcţiile generale de munca şi protecţie socialã, în termen de 20 de zile de la încheierea acestora.
CAP. 2
Mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca
ART. 5
(1) Persoanele care presteazã munca în baza unei convenţii civile de prestãri de servicii pot încheia cu direcţiile generale de munca şi protecţie socialã contracte de asigurãri sociale.
(2) Prin contractele de asigurãri sociale prevãzute la alin. (1) persoanele asigurate se obliga sa plãteascã contribuţia la fondul de asigurãri sociale, beneficiind de indemnizaţiile şi de pensiile de invaliditate sau, dupã caz, pentru limita de varsta, prevãzute de lege pentru salariaţi.
(3) Persoana fizica sau juridicã la care asiguratul presteazã munca se poate obliga sa suporte în total sau în parte contribuţia la fondul de asigurãri sociale.
(4) Baza de calcul al drepturilor şi obligaţiilor de asigurãri sociale se stabileşte prin contractul de asigurãri sociale, neputând fi mai mica decât salariul minim brut pe ţara.
ART. 6
(1) Persoanele care presteazã munca în baza unei convenţii civile de prestãri de servicii nu beneficiazã, la încetarea activitãţii, de drepturile prevãzute pentru someri.
(2) Persoanele care presteazã munca în baza unei convenţii civile de prestãri de servicii, precum şi angajatorii acestora nu au obligaţia de a contribui la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în raport cu sumele reprezentând plata muncii depuse.
(3) Drepturile bãneşti acordate persoanelor pentru munca prestatã în baza unor convenţii civile de prestãri de servicii se plãtesc din fondul de salarii.
ART. 7
Prestarea muncii în alte condiţii decât cele limitativ prevãzute la art. 2 şi 3 ori pentru care nu au fost întocmite formele prevãzute la art. 4 se considera realizatã în baza unui contract individual de munca, angajatorii având obligaţia de a întocmi şi inregistra astfel de acte şi de a achitã contribuţia la fondul de asigurãri sociale şi la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj.
ART. 8
Contractele individuale de munca încheiate de urmãtoarele categorii de angajatori vor fi înregistrate, în termen de 20 de zile de la data încheierii lor, la direcţiile generale de munca şi protecţie socialã:
a) persoanele fizice;
b) societãţile comerciale cu capital privat;
c) asociaţiile cooperatiste;
d) asociaţiile familiale;
e) asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale şi patronale;
f) orice alte organizaţii care sunt constituite şi funcţioneazã potrivit legislaţiei romane.
ART. 9
(1) Carnetele de munca ale salariaţilor încadraţi la angajatorii prevãzuţi la art. 8 se pãstreazã şi se completeazã de cãtre direcţiile generale de munca şi protecţie socialã.
(2) Angajatorii sunt obligaţi sa depunã la direcţiile generale de munca şi protecţie socialã:
a) actele privind încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor individuale de munca, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora;
b) trimestrial, dovezile de plata a salariilor, însoţite de actele ce atesta plata lunarã a contribuţiei pentru asigurãrile sociale de stat, a contribuţiei la constituirea Fondului pentru pensia suplimentarã, precum şi a contribuţiei la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pana la data de 15 a primei luni din trimestrul urmãtor.
ART. 10
(1) La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a pãstra şi completa carnetele de munca ale salariaţilor, direcţiile generale de munca şi protecţie socialã pot aproba ca aceste operaţiuni sa fie efectuate de cãtre aceştia sau de cãtre societãţi comerciale specializate, acreditate în condiţiile legii.
(2) Angajatorii prevãzuţi la alin. (1) au urmãtoarele obligaţii:
a) sa prezinte lunar la direcţiile generale de munca şi protecţie socialã dovezile din care sa rezulte plata salariilor, a contribuţiei la fondul de asigurãri sociale şi la constituirea Fondului pentru pensia suplimentarã, precum şi a contribuţiei la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
b) sa prezinte carnetele de munca ale salariaţilor la direcţiile generale de munca şi protecţie socialã, la încetarea contractelor individuale de munca ale acestora, în vederea certificãrii inscrierilor efectuate.
ART. 11
(1) Contractele individuale de munca, încheiate de cetãţenii romani cu misiunile diplomatice şi cu oficiile consulare strãine cu sediul în România, precum şi cu reprezentantele din România ale unor firme, asociaţii, fundaţii sau organizaţii cu sediul în strãinãtate, se înregistreazã la Oficiul muncii, care funcţioneazã în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
(2) Salariaţii persoanelor juridice prevãzute la alin. (1) vor beneficia de drepturile de asigurãri sociale, cu condiţia achitãrii contribuţiei la fondul de asigurãri sociale prevãzute de lege.
(3) Carnetele de munca se pãstreazã şi se completeazã de Oficiul muncii.
ART. 12
(1) Pentru prestarea serviciilor prevãzute în prezenta lege direcţiile generale de munca şi protecţie socialã vor percepe un comision, stabilit dupã cum urmeazã:
a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cãrora le pãstreazã şi le completeazã carnetele de munca;
b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cãrora le presteazã serviciile prevãzute la art. 10, constând în verificarea şi certificarea legalitãţii înregistrãrilor efectuate de cãtre aceştia.
(2) Plata comisionului se va efectua pana la sfârşitul lunii urmãtoare celei pentru care este datoratã.
(3) Sumele reprezentând comisionul prevãzut la alin. (1) se pãstreazã la trezoreria statului şi sunt purtãtoare de dobânzi.
(4) Sumele reprezentând comisionul prevãzut la alin. (1) se reţin şi se gestioneazã de cãtre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în regim extrabugetar. Sumele reţinute se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite prin hotãrâre a Guvernului, iar soldul rãmas la finele anului se reporteazã în anul urmãtor, cu aceeaşi destinaţie.
ART. 13
(1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi direcţiile generale de munca şi protecţie socialã exercita controlul asupra modului în care sunt aplicate prevederile prezentei legi.
(2) Angajatorii au obligaţia de a permite efectuarea controlului şi de a pune la dispoziţie organelor abilitate toate documentele şi actele solicitate.
CAP. 3
Rãspunderea juridicã
ART. 14
Nerespectarea de cãtre angajator a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 alin. (3), art. 8, art. 9 şi ale art. 10 alin. (2) din prezenta lege constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei.
ART. 15
Fapta angajatorului de a primi la munca o persoana pentru care nu au fost întocmite contracte individuale de munca sau, dupã caz, convenţii civile de prestãri de servicii constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
ART. 16
Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amenda de la 4.000.000 lei la 8.000.000 lei urmãtoarele fapte:
a) refuzul angajatorului de a permite intrarea în incinta unitãţii a organelor de control prevãzute la art. 13 ori de a pune la dispoziţie acestora documentele solicitate;
b) neintocmirea sau întocmirea defectuoasã a registrului de evidenta a persoanelor care presteazã munca în baza unei convenţii civile de prestãri de servicii.
ART. 17
(1) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevãzute de prezenta lege se fac de cãtre personalul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi al direcţiilor generale de munca şi protecţie socialã, împuternicit prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.
(2) Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenţii, se completeazã cu dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 18
În cazul sãvârşirii repetate de cãtre angajatori a contravenţiilor prevãzute la art. 15 şi 16 din prezenta lege, direcţiile generale de munca şi protecţie socialã vor solicita, potrivit legii, radierea persoanei juridice din registrul comerţului.
ART. 19
Încãlcarea repetatã de cãtre angajator a prevederilor prezentei legi, constând în neîndeplinirea obligaţiilor referitoare la încadrarea în munca a persoanelor, precum şi la transmiterea obligatorie a unor date cãtre direcţiile generale de munca şi protecţie socialã, prin care s-a urmãrit acordarea unor venituri sub nivelul salariului minim garantat pe ţara, precum şi sustragerea de la plata obligaţiilor privind plata contribuţiilor la fondul de asigurãri sociale sau la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
ART. 20
Încasarea de cãtre angajator de la salariaţi a contribuţiei datorate, potrivit legii, pentru pensia suplimentarã, a contribuţiei de 1% datorate Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, precum şi a contribuţiei datorate pentru asigurãrile sociale de sãnãtate şi nedepunerea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementãrilor în vigoare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda.
ART. 21
Sancţiunile prevãzute la art. 14-16, art. 19 şi 20 din prezenta lege se aplica persoanelor care se fac vinovate de încãlcarea prevederilor respective.
ART. 22
Neplata la termenul stabilit a comisionului prevãzut la art. 12 atrage obligaţia debitorului la plata unor majorãri de întârziere, în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 23
În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi stabilite, prin hotãrâre a Guvernului, condiţiile în care, potrivit prevederilor art. 2 şi 3, pot presta munca persoane care nu încheie contracte individuale de munca, precum şi modul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi, respectiv, direcţiile generale de munca şi protecţie socialã pot utiliza sumele reprezentând comisionul prevãzut la art. 12.
ART. 24
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 83/1995 privind unele mãsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 31 iulie 1995.
ART. 25
Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 21 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR,
PAULA IVANESCU
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
