Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
--------
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 143 din 24 iulie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997, dându-se textelor o noua numerotare.
<>Legea nr. 130 din 16 octombrie 1996 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 24 octombrie 1996.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Contractul colectiv de munca este convenţia încheiatã între patron sau organizaţia patronala, pe de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevãzut de lege, de cealaltã parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de munca, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de munca.
(2) În sensul prezentei legi, prin termenul patron se înţelege persoana fizica şi persoana juridicã care angajeazã salariaţi prin încheierea contractelor individuale de munca.
(3) Persoanele juridice care angajeazã salariaţi mai sunt denumite în prezenta lege şi unitãţi.
ART. 2
(1) Prin încheierea contractelor colective de munca se urmãreşte promovarea unor relaţii de munca echitabile, de natura sa asigure protecţia socialã a salariaţilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca ori evitarea declansarii grevelor.
(2) Fac parte din contractele colective de munca şi acordurile dintre pãrţile semnatare ale contractelor colective de munca, prin care se soluţioneazã conflicte colective de munca.
(3) Contractul colectiv de munca poate cuprinde şi prevederi referitoare la protecţia celor aleşi sau delegaţi în organele de conducere ale sindicatelor, respectiv a reprezentanţilor salariaţilor aleşi potrivit prevederilor art. 20.
ART. 3
(1) Negocierea colectivã, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de salariaţi.
(2) Negocierea colectivã are loc în fiecare an, dupã cum urmeazã:
a) dupã cel puţin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmatã de încheierea contractului colectiv de munca, sau de la data intrãrii în vigoare a contractului colectiv de munca, dupã caz;
b) cu cel puţin 30 de zile anterior expirãrii contractelor colective de munca încheiate pe un an.
(3) Durata negocierii colective nu poate depãşi 60 de zile.
(4) Negocierea colectivã va avea ca obiect, cel puţin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de munca.
(5) Initiativa negocierii aparţine patronului.
(6) În cazul în care patronul nu angajeazã negocierea, aceasta are loc la cererea organizaţiei sindicale sau a reprezentanţilor salariaţilor, dupã caz, în termen de 15 zile de la formularea cererii.
ART. 4
(1) În termen de 15 zile de la data formularii cererii de cãtre organizaţia sindicala sau de cãtre reprezentanţii salariaţilor, patronul trebuie sa convoace pãrţile în vederea negocierii contractului colectiv de munca.
(2) La prima reuniune a pãrţilor se precizeazã:
a) informaţiile pe care patronul le va pune la dispoziţie delegaţilor sindicali sau ai salariaţilor şi data la care urmeazã a îndeplini aceasta obligaţie; informaţiile trebuie sa permitã o analiza comparata a situaţiei locurilor de munca, a clasificarii profesiilor şi meseriilor, a nivelului de salarizare, a duratei timpului de lucru şi a organizãrii programului de lucru;
b) locul şi calendarul reuniunilor.
ART. 5
Neîndeplinirea de cãtre patron a obligaţiilor prevãzute la art. 3 alin. (5) şi la art. 4 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda cuprinsã între 3.000.000 lei şi 6.000.000 lei.
ART. 6
Constatarea şi sancţionarea contravenţiei prevãzute la <>art. 5 se fac potrivit procedurii prevãzute de Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, de cãtre personalul din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, din direcţiile generale de munca şi protecţie socialã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, împuternicit prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.
ART. 7
(1) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de munca, pãrţile sunt egale şi libere.
(2) Contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea pãrţilor.
ART. 8
(1) Clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai în limitele şi în condiţiile prevãzute de prezenta lege.
(2) Contractele colective de munca nu pot conţine clauze care sa stabileascã drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior.
(3) Contractele individuale de munca nu pot conţine clauze care sa stabileascã drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.
(4) La încheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariaţilor au un caracter minimal.
CAP. 2
Câmpul de aplicare a contractelor colective de munca
ART. 9
Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toţi salariaţii din unitate, indiferent de data angajãrii sau de afilierea lor la o organizaţie sindicala din unitate.
ART. 10
(1) Contractele colective de munca se pot încheia la nivelul unitãţilor, ramurilor de activitate şi la nivel naţional.
(2) Contractele colective de munca se pot încheia şi la nivelul unor grupuri de societãţi comerciale şi regii autonome, denumite în continuare grupuri de unitãţi.
(3) În situaţia în care nu sunt organizate asociaţii patronale reprezentative la niveluri inferioare, asociaţia patronala la nivel naţional poate desemna reprezentanţii la negociere.
ART. 11
(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte, dupã cum urmeazã:
a) pentru toţi salariaţii din unitate, în cazul contractelor colective de munca încheiate la acest nivel;
b) pentru toţi salariaţii încadraţi în unitãţile care fac parte din grupul de unitãţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel;
c) pentru toţi salariaţii încadraţi în toate unitãţile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca;
d) pentru toţi salariaţii încadraţi în toate unitãţile din ţara, în cazul contractelor colective de munca la nivel naţional.
(2) La fiecare dintre nivelurile prevãzute la art. 10 se încheie un singur contract colectiv de munca.
(3) Prin contractul colectiv de munca pãrţile pot conveni constituirea unui fond din contribuţia patronatului, destinat activitãţilor în domeniul negocierilor colective.
ART. 12
(1) Contracte colective de munca se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale cãror acordare şi cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale.
(2) Contractele colective de munca ale salariaţilor instituţiilor bugetare se pot încheia la nivelul unitãţilor, la nivelul administraţiei sau al serviciilor publice locale, pentru instituţiile din subordinea acestora, şi la nivel departamental, pentru instituţiile subordonate.
ART. 13
(1) Pãrţile au obligaţia sa precizeze, în fiecare contract colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unitãţi şi de ramura de activitate, unitãţile în cadrul cãrora se aplica clauzele negociate.
(2) În cazul contractelor colective de munca încheiate la nivelul ramurilor de activitate, unitãţile componente ale acestora se stabilesc şi se precizeazã de cãtre pãrţile care negociaza contractul colectiv de munca, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
CAP. 3
Pãrţile şi reprezentarea acestora la negocierea şi la încheierea contractelor colective de munca
ART. 14
Pãrţile contractului colectiv de munca sunt patronul şi salariaţii, reprezentate dupã cum urmeazã:
a) patronul:
- la nivel de unitate, de cãtre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcţionare, dupã caz;
- la nivel de grup de unitãţi, de ramura şi la nivel naţional, de cãtre asociaţiile patronale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi;
b) salariaţii:
- la nivel de unitate, de cãtre organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanţii aleşi ai salariaţilor;
- la nivelul grupurilor de unitãţi şi al ramurilor, de cãtre organizaţiile sindicale de tip federativ, legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi;
- la nivel naţional, de cãtre organizaţiile sindicale de tip confederativ, legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi.
ART. 15
(1) La negocierea contractului colectiv de munca la nivel naţional, de ramura sau de grup de unitãţi participa asociaţiile patronale care îndeplinesc, cumulativ, urmãtoarele condiţii:
a) la nivel naţional:
- au independenta organizatoricã şi patrimonialã;
- reprezintã patroni ale cãror unitãţi funcţioneazã în cel puţin jumãtate din numãrul total al judeţelor, inclusiv în municipiul Bucureşti;
- reprezintã patroni ale cãror unitãţi îşi desfãşoarã activitatea în cel puţin 25% din ramurile de activitate;
- reprezintã patroni ale cãror unitãţi cuprind minimum 7% din efectivul salariaţilor din economia nationala;
b) la nivel de ramura:
- au independenta organizatoricã şi patrimonialã;
- reprezintã patroni ale cãror unitãţi cuprind minimum 10% din numãrul salariaţilor din ramura respectiva.
(2) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constata de cãtre Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea asociaţiei patronale. Hotãrârea este supusã numai recursului.
ART. 16
Asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional sunt reprezentative şi la nivelul ramurilor şi al grupurilor de unitãţi prin intermediul organizaţiilor de tip federativ, componente.
ART. 17
(1) La negocierea contractelor colective de munca la nivel naţional, de ramura şi de unitate participa organizaţiile sindicale care îndeplinesc, cumulativ, urmãtoarele condiţii:
a) la nivel naţional:
- au statut legal de confederatie sindicala;
- au independenta organizatoricã şi patrimonialã;
- au în componenta structuri sindicale proprii, în cel puţin jumãtate din numãrul total al judeţelor, inclusiv în municipiul Bucureşti;
- au în componenta federaţii sindicale reprezentative din cel puţin 25% din ramurile de activitate;
- organizaţiile sindicale componente au, cumulat, un numãr de membri cel puţin egal cu 5% din efectivul salariaţilor din economia nationala;
b) la nivel de ramura:
- au statut legal de federatie sindicala;
- au independenta organizatoricã şi patrimonialã;
- organizaţiile sindicale componente au, cumulat, un numãr de membri cel puţin egal cu 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectiva;
c) la nivel de unitate:
- au statut legal de organizaţie sindicala;
- numãrul de membri ai sindicatului reprezintã cel puţin o treime din numãrul salariaţilor unitãţii.
(2) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale se constata, la cererea acestora, de cãtre instanţele judecãtoreşti, dupã cum urmeazã:
a) la nivel naţional şi de ramura, de cãtre Tribunalul Municipiului Bucureşti;
b) la nivel de unitate, de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla sediul unitãţii.
(3) Hotãrârea este supusã numai recursului.
ART. 18
(1) Organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional sunt reprezentative şi la nivelul ramurilor şi al grupurilor de unitãţi în care au organizaţii componente de tip federativ. Sunt, de asemenea, reprezentative şi federaţiile sindicale care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 17 alin. (1) lit. b).
(2) În mod corespunzãtor, organizaţiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative şi la nivelul grupurilor de unitãţi în care au organizaţii sindicale proprii.
(3) Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 17 alin. (1) lit. c), precum şi dacã sunt afiliate la o organizaţie sindicala reprezentativa.
ART. 19
La nivelul ramurilor de activitate ale economiei naţionale, fiecare organizaţie sindicala de tip confederativ, precum şi fiecare asociaţie de unitãţi, care sunt reprezentative la nivel naţional, vor desemna o singura organizaţie sindicala, respectiv asociaţie de unitãţi reprezentativa, sa participe la negocierea şi la încheierea contractelor colective de munca.
ART. 20
Contractul colectiv de munca se poate încheia şi în unitãţile în care nu exista organizaţii sindicale sau acestea nu îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate prevãzute la art. 18 alin. (2). În acest caz, salariaţii îşi aleg reprezentanţii la negociere prin vot secret. La alegerea reprezentanţilor salariaţilor vor participa cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al salariaţilor. Reprezentanţii salariaţilor sunt desemnaţi în raport cu numãrul voturilor obţinute.
ART. 21
Prin contractul colectiv de munca încheiat la nivel naţional, pãrţile stabilesc ramurile de activitate ale economiei naţionale şi criteriile potrivit cãrora unitãţile fac parte din aceste ramuri, pe baza avizului consultativ al Comisiei Naţionale pentru Statistica.
ART. 22
La negocierea şi încheierea contractelor colective de munca în instituţiile bugetare, pãrţile sunt reprezentate dupã cum urmeazã:
a) de cãtre conducãtorul instituţiei bugetare sau de cãtre locţiitorul de drept al acestuia;
b) de cãtre sindicatele reprezentative, în sensul prezentei legi, sau de cãtre reprezentanţii salariaţilor aleşi conform prevederilor art. 20.
CAP. 4
Încheierea contractelor colective de munca
ART. 23
(1) Contractul colectiv de munca se încheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrãri determinate.
(2) În cazul prevãzut la art. 3 alin. (2), pãrţile pot hotãrî prelungirea aplicãrii în continuare a contractului colectiv de munca, în condiţiile în care acesta a fost încheiat sau în alte condiţii ce vor fi convenite.
ART. 24
(1) Clauzele cuprinse în contractele colective de munca negociate cu încãlcarea prevederilor art. 8 sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de cãtre instanta judecãtoreascã competenta, la cererea partii interesate.
(3) În cazul constatãrii nulitãţii unor clauze de cãtre instanta judecãtoreascã, partea interesatã poate cere renegocierea drepturilor respective.
(4) Pana la renegocierea drepturilor, clauzele a cãror nulitate a fost constatatã sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în lege sau în contractul colectiv de munca încheiat la nivel superior, dupã caz.
ART. 25
(1) Contractul colectiv de munca se încheie în forma scrisã, se semneazã de cãtre pãrţi, se depune şi se înregistreazã la direcţia generalã de munca şi protecţie socialã judeteana sau a municipiului Bucureşti, dupã caz.
(2) Contractele colective de munca încheiate la nivelul grupurilor de unitãţi, al ramurilor de activitate sau la nivel naţional se depun şi se înregistreazã la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
(3) Contractele colective de munca se aplica de la data înregistrãrii. Pãrţile pot conveni ca data aplicãrii clauzelor negociate sa fie ulterioara zilei de înregistrare a contractului.
ART. 26
(1) Contractele colective de munca nu vor fi înregistrate, dacã:
a) sunt încheiate cu încãlcarea prevederilor art. 13;
b) pãrţile nu fac dovada îndeplinirii cerinţelor de reprezentativitate;
c) nu sunt semnate de toţi reprezentanţii pãrţilor la negociere.
(2) Contractele colective de munca vor fi înregistrate fãrã semnatura tuturor reprezentanţilor pãrţilor, dacã:
a) unele asociaţii patronale reprezentative sau organizaţii sindicale reprezentative au fost invitate la negociere şi nu s-au prezentat;
b) unele asociaţii patronale reprezentative sau organizaţii sindicale reprezentative au participat la negocieri, au fost de acord cu clauzele negociate, dar refuza semnarea contractelor, situaţie care sa rezulte din actele depuse de pãrţi.
ART. 27
(1) La înregistrarea contractelor colective de munca, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau, dupã caz, direcţiile generale teritoriale de munca şi protecţie socialã vor verifica dacã acestea conţin clauze negociate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 8.
(2) În cazul în care se constata ca în contractele colective de munca exista asemenea clauze, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau, dupã caz, direcţia generalã teritorialã de munca şi protecţie socialã are obligaţia sa sesizeze acest fapt pãrţilor contractante.
ART. 28
Impotriva refuzului înregistrãrii contractelor colective de munca, partea nemultumita se poate adresa instanţelor judecãtoreşti, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 .
ART. 29
Contractul colectiv de munca încheiat la nivel naţional şi de ramura se va publica în Monitorul Oficial al României, în termen de 30 de zile de la înregistrare. În acest sens, Regia Autonomã "Monitorul Oficial" va edita partea a V-a a Monitorului Oficial al României, în care se vor publica numai contractele colective de munca.
CAP. 5
Executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului colectiv de munca
ART. 30
(1) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru pãrţi.
(2) Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage rãspunderea pãrţilor care se fac vinovate de aceasta.
ART. 31
(1) Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executãrii lui, în condiţiile legii, ori de câte ori pãrţile convin acest lucru.
(2) Modificãrile aduse contractului colectiv de munca se comunica, în scris, organului la care se pãstreazã şi devin aplicabile de la data înregistrãrii sau la o data ulterioara, potrivit convenţiei pãrţilor.
ART. 32
Executarea contractului colectiv de munca sau a unor clauze ale acestuia se suspenda pe durata grevei, dacã nu este posibila continuarea activitãţii de cãtre salariaţii care nu participa la greva.
ART. 33
(1) Contractul colectiv de munca înceteazã:
a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrãrii pentru care a fost încheiat, dacã pãrţile nu convin prelungirea aplicãrii acestuia;
b) la data dizolvãrii sau lichidãrii judiciare a unitãţii;
c) prin acordul pãrţilor.
(2) Contractul colectiv de munca poate inceta la reorganizarea persoanei juridice, în raport cu modalitatea specifica în care are loc reorganizarea.
(3) Aplicarea contractului colectiv de munca poate fi suspendatã prin acordul de vointa al pãrţilor.
(4) Încetarea sau suspendarea contractului colectiv de munca va fi notificatã, în termen de 5 zile, organului la care acesta a fost depus pentru înregistrare.
CAP. 6
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 34
Litigiile în legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de munca sunt litigii de munca şi se soluţioneazã, în prima instanta, de cãtre judecãtorie.
ART. 35
Cererile referitoare la înregistrarea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea unor clauze cuprinse în contractele colective de munca, formulate în fata instituţiilor publice, instanţelor judecãtoreşti şi a altor organe ale statului, sunt scutite de taxa de timbru.
ART. 36
(1) Reprezentativitatea asociaţiilor patronale şi a organizaţiilor sindicale, stabilitã în condiţiile prezentei legi, este valabilã pentru orice contracte colective de munca încheiate în termen de 4 ani de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de constatare a reprezentativitatii.
(2) Hotãrârile judecãtoreşti rãmase definitive, prin care se constata reprezentativitatea unor parteneri sociali, se comunica Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care va tine evidenta acestora.
ART. 37
(1) Contractele colective de munca înregistrate la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau, dupã caz, la direcţiile generale de munca şi protecţie socialã judeţene sau a municipiului Bucureşti, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, produc efecte pana la data implinirii termenului pe durata cãruia au fost încheiate.
(2) Modificarea ori prelungirea contractelor colective de munca prevãzute la alin. (1) este posibila numai dacã nu contravine procedurilor prevãzute în prezenta lege.
ART. 38
<>Legea nr. 13/1991 privind contractul colectiv de munca se abroga.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
