Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 127 din 20 iunie 2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica
ART. 1 Prezenta lege reglementeazã condiţiile de acces la activitatea de emitere de monedã electronicã şi de desfãşurare a acestei activitãţi, condiţiile de desfãşurare a activitãţii de prestare de servicii de platã de cãtre instituţiile emitente de monedã electronicã, supravegherea prudenţialã a instituţiilor emitente de monedã electronicã, precum şi regimul privind rãscumpãrarea monedei electronice. ART. 2 (1) Activitatea de emitere de monedã electronicã poate fi desfãşuratã de cãtre urmãtoarele categorii de emitenţi de monedã electronicã: a) instituţii de credit, în înţelesul art. 7 alin. (1) pct. 10 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 227/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) instituţii emitente de monedã electronicã, în înţelesul art. 4 alin. (1) lit. e); c) furnizori de servicii poştale care emit monedã electronicã potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil; d) Banca Centralã Europeanã şi bãncile centrale naţionale, atunci când acestea nu acţioneazã în calitate de autoritãţi monetare sau în altã calitate ce implicã exerciţiul autoritãţii publice; e) statele membre şi autoritãţile lor regionale ori locale, atunci când acestea acţioneazã în calitatea lor de autoritãţi publice. (2) Capitolul II se aplicã doar instituţiilor emitente de monedã electronicã. ART. 3 Nu intrã în domeniul de aplicare al prezentei legi: a) valoarea monetarã stocatã în instrumentele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de platã, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) valoarea monetarã destinatã efectuãrii operaţiunilor de platã prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. 1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 4 (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: a) agent - persoanã fizicã sau juridicã ce furnizeazã servicii de platã în numele şi pe seama unei instituţii emitente de monedã electronicã; b) consumator - persoanã fizicã ce acţioneazã în scopuri care se aflã în afara activitãţii sale comerciale sau profesionale; c) cont de plãţi - cont ţinut în numele unuia sau al mai multor deţinãtori de monedã electronicã şi utilizatori de servicii de platã şi utilizat pentru executarea operaţiunilor de platã; d) distribuitor - persoanã fizicã sau juridicã ce presteazã servicii de distribuţie şi, dupã caz, de rãscumpãrare de monedã electronicã pe seama unei instituţii emitente de monedã electronicã; e) instituţie emitentã de monedã electronicã - persoanã juridicã autorizatã în conformitate cu prevederile cap. II sã emitã monedã electronicã; f) monedã electronicã - valoare monetarã stocatã electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanţã asupra emitentului, emisã la primirea fondurilor în scopul efectuãrii de operaţiuni de platã şi care este acceptatã de o persoanã, alta decât emitentul de monedã electronicã; g) stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene, precum şi orice stat aparţinând Spaţiului Economic European; h) stat membru de origine - stat membru în care se aflã sediul social al emitentului de monedã electronicã sau, în cazul în care, în conformitate cu legislaţia naţionalã, emitentul de monedã electronicã nu are sediu social, statul membru în care se aflã sediul real al acestuia; i) stat membru gazdã - stat membru, altul decât statul membru de origine, în care un emitent de monedã electronicã are o sucursalã, un distribuitor, un agent sau emite monedã electronicã ori presteazã servicii de platã; j) sucursalã - unitate operaţionalã, fãrã personalitate juridicã, alta decât sediul real, care constituie o parte a instituţiei emitente de monedã electronicã şi care realizeazã direct toate sau unele dintre activitãţile instituţiei emitente de monedã electronicã. (2) Pentru termenii şi expresiile cuprinse în prezenta lege şi care nu au fost definite la alin. (1) se utilizeazã în mod corespunzãtor definiţiile prevãzute în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) În scopul determinãrii statutului de filialã se aplicã dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 5 Toate unitãţile operaţionale constituite în acelaşi stat membru de o instituţie emitentã de monedã electronicã al cãrei sediu real este în alt stat membru sunt considerate ca fiind o singurã sucursalã. ART. 6 Este interzis oricãrei persoane care nu este emitent de monedã electronicã în înţelesul art. 2 sã emitã monedã electronicã.
CAP. II Autorizarea şi supravegherea prudenţialã a instituţiilor emitente de monedã electronicã
SECŢIUNEA 1 Cerinţe minime de acces la activitate
ART. 7 (1) Orice entitate care intenţioneazã sã emitã monedã electronicã pe teritoriul României trebuie sã dispunã de o autorizaţie, potrivit prezentului capitol, înainte de începerea acestei activitãţi. (2) Banca Naţionalã a României poate acorda autorizaţie doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 8 (1) Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie unei entitãţi doar dacã, potrivit informaţiilor şi documentelor care însoţesc cererea, sunt respectate toate cerinţele prevãzute de prezentul capitol şi de reglementãrile date în aplicarea acestuia şi evaluarea proiectului prezentat este favorabilã. (2) În scopul aplicãrii alin. (1), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spãlãrii Banilor furnizeazã Bãncii Naţionale a României, la cererea acesteia, informaţii cu privire la persoane şi entitãţi expuse la risc de spãlare a banilor şi finanţare a actelor de terorism. (3) În vederea luãrii unei decizii privind cererea de autorizare, Banca Naţionalã a României poate consulta şi alte autoritãţi cu competenţe relevante. ART. 9 Sediul real al instituţiei emitente de monedã electronicã autorizate de Banca Naţionalã a României trebuie sã se situeze pe teritoriul României. ART. 10 Banca Naţionalã a României acordã autorizaţia numai dacã este încredinţatã cã, din perspectiva necesitãţii asigurãrii unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei emitente de monedã electronicã, instituţia emitentã de monedã electronicã dispune de un cadru formal de administrare a activitãţii de emitere de monedã electronicã riguros conceput, care sã includã o structurã organizatoricã clarã, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi coerente, de proceduri eficiente de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusã şi de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile riguroase. Cadrul de administrare, procedurile şi mecanismele trebuie sã fie cuprinzãtoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea activitãţii de prestare de servicii de platã şi de emitere de monedã electronicã prestate de instituţia emitentã de monedã electronicã. ART. 11 (1) Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie numai dacã este încredinţatã cã, din perspectiva necesitãţii asigurãrii unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei emitente de monedã electronicã, persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de emitere de monedã electronicã au o bunã reputaţie şi dispun de cunoştinţe şi experienţã adecvate naturii, extinderii şi complexitãţii activitãţii vizate. (2) Persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de emitere de monedã electronicã sunt, în funcţie de forma de organizare juridicã şi de tipul activitãţilor desfãşurate: a) administratorii, asociaţii comanditaţi, directorii ori, dupã caz, membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului, ai instituţiilor emitente de monedã electronicã care au ca activitate principalã emiterea de monedã electronicã; sau b) în cazul instituţiilor emitente de monedã electronicã care nu au ca activitate principalã emiterea de monedã electronicã, persoanele responsabile pentru coordonarea structurii organizatorice care asigurã desfãşurarea activitãţii de emitere de monedã electronicã. (3) Fiecare dintre persoanele prevãzute la alin. (2) trebuie sã fie aprobatã de Banca Naţionalã a României înainte de începerea exercitãrii responsabilitãţilor. ART. 12 Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie numai dacã este încredinţatã cã, din perspectiva necesitãţii asigurãrii unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei emitente de monedã electronicã, calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate este adecvatã. ART. 13 Dacã între instituţia emitentã de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, şi alte persoane fizice sau juridice existã legãturi strânse, Banca Naţionalã a României acordã autorizaţie numai dacã aceste legãturi ori dispoziţiile legale, mãsurile de naturã administrativã din jurisdicţia unui stat terţ ce guverneazã una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituţia emitentã de monedã electronicã are legãturi strânse sau dificultãţile în aplicarea dispoziţiilor ori mãsurilor respective nu împiedicã exercitarea eficientã a funcţiilor sale de supraveghere. ART. 14 Condiţiile prevãzute la art. 10-13 se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru activitatea de servicii de platã prestatã de instituţia emitentã de monedã electronicã. ART. 15 În situaţia în care instituţia emitentã de monedã electronicã este implicatã şi în alte activitãţi comerciale, altele decât emiterea de monedã electronicã şi prestarea de servicii de platã, Banca Naţionalã a României poate solicita constituirea unei entitãţi distincte pentru activitatea de emitere de monedã electronicã şi de prestare de servicii de platã, în cazul în care apreciazã, în procedura de autorizare sau în procesul de supraveghere, cã celelalte activitãţi comerciale prejudiciazã sau ar putea prejudicia fie soliditatea situaţiei financiare a instituţiei emitente de monedã electronicã, fie capacitatea Bãncii Naţionale a României de a supraveghea respectarea de cãtre instituţia emitentã de monedã electronicã a tuturor obligaţiilor impuse de prezentul capitol şi de reglementãrile date în aplicarea acestuia. ART. 16 Autorizaţia emisã de Banca Naţionalã a României permite instituţiei emitente de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, sã emitã monedã electronicã şi sã presteze serviciile de platã prevãzute de autorizaţie în orice stat membru, în condiţiile prevãzute în secţiunea a 5-a. ART. 17 Fãrã a se aduce atingere dispoziţiilor prezentului capitol, Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri documentaţia care trebuie sã însoţeascã cererea pentru obţinerea autorizaţiei, precum şi criteriile pe baza cãrora se verificã îndeplinirea cerinţelor prevãzute la art. 11 alin. (1) şi la art. 12. ART. 18 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã trebuie sã dispunã la data autorizãrii de un nivel al capitalului iniţial de cel puţin echivalentul în lei a 350.000 euro. (2) Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri emise în aplicarea prezentului capitol elementele care intrã în calculul capitalului iniţial, precum şi alte criterii privind modul de determinare a acestuia. ART. 19 Instituţiile emitente de monedã electronicã trebuie sã emitã moneda electronicã fãrã întârziere, la primirea fondurilor în schimbul cãrora aceasta este emisã. ART. 20 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot deschide şi menţine conturi de plãţi pentru clienţii lor, destinate exclusiv executãrii operaţiunilor de platã. (2) Instituţiilor emitente de monedã electronicã le este interzisã atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public, în sensul Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 99/2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 227/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Primirea de fonduri destinate emiterii de monedã electronicã cu respectarea prevederilor art. 19, respectiv prestãrii de servicii de platã, nu este consideratã atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public. ART. 21 (1) Pe lângã emiterea de monedã electronicã, instituţiile emitente de monedã electronicã pot desfãşura urmãtoarele activitãţi: a) prestarea serviciilor de platã prevãzute la art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) prestarea unor servicii operaţionale şi conexe legate de emiterea de monedã electronicã şi de prestarea de servicii de platã, cum ar fi: asigurarea executãrii operaţiunilor de platã, servicii de schimb valutar, activitãţi de pãstrare în custodie sau stocarea şi procesarea datelor; c) administrarea sistemelor de plãţi; d) activitãţi comerciale, altele decât emiterea de monedã electronicã şi prestarea de servicii de platã, cu respectarea cadrului legislativ aplicabil. (2) Activitãţile prevãzute la alin. (1) pot fi realizate de instituţiile emitente de monedã electronicã pe teritoriul României, cu respectarea legislaţiei în domeniu. ART. 22 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot acorda credite legate de serviciile de platã precizate la art. 8 lit. d), e) şi g) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în condiţiile stabilite de respectiva reglementare. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot acorda credite, altele decât cele prevãzute la alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Creditele acordate de instituţiile emitente de monedã electronicã nu pot avea ca sursã fondurile primite în schimbul monedei electronice emise.
SECŢIUNEA a 2-a Autorizarea instituţiilor emitente de monedã electronicã
ART. 23 În vederea obţinerii autorizaţiei pentru emiterea de monedã electronicã şi prestarea serviciilor de platã, solicitantul trebuie sã remitã Bãncii Naţionale a României o cerere însoţitã de documentaţia şi de informaţiile prevãzute în reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României în aplicarea prezentului capitol. ART. 24 (1) Banca Naţionalã a României evalueazã şi comunicã solicitantului hotãrârea sa cu privire la acordarea autorizaţiei sau respingerea cererii de autorizare, în termen de 3 luni de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevãzutã la art. 23. (2) În termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la data primirii cererii, Banca Naţionalã a României confirmã îndeplinirea cerinţei prevãzute la art. 23 sau, în situaţia în care nu este îndeplinitã condiţia prevãzutã la art. 23, comunicã solicitantului documentele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea acesteia, termenul specificat la alin. (1) începând sã curgã de la data primirii documentelor şi informaţiilor solicitate. (3) Banca Naţionalã a României poate solicita, în termen de maximum 20 de zile lucrãtoare de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevãzutã la art. 23, alte informaţii relevante pentru evaluare. Solicitantul trebuie sã transmitã informaţiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrãtoare de la data comunicãrii solicitãrii, perioadã în care termenul prevãzut la alin. (1) se suspendã. (4) Solicitantul poate furniza din propria iniţiativã orice alte informaţii şi/sau documente considerate relevante, însã acestea trebuie sã fie prezentate cel târziu cu 30 de zile anterior datei expirãrii termenului în care Banca Naţionalã a României trebuie sã se pronunţe asupra cererii de autorizare. ART. 25 (1) Banca Naţionalã a României respinge o cerere de autorizare dacã din evaluarea realizatã în condiţiile prevãzute de prezentul capitol şi de reglementãrile emise în aplicare rezultã una dintre urmãtoarele situaţii: a) capitalul iniţial se situeazã sub nivelul minim stabilit de dispoziţiile legale în vigoare; b) din evaluarea planului de activitate şi a planului de afaceri prezentate rezultã cã instituţia emitentã de monedã electronicã nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în condiţiile respectãrii cerinţelor stabilite în prezentul capitol şi a reglementãrilor aplicabile; c) cadrul de administrare a activitãţii de emitere de monedã electronicã şi de prestare a serviciilor de platã, procedurile de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusã instituţia emitentã de monedã electronicã şi mecanismele de control intern nu sunt cuprinzãtoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea acestei activitãţi; d) persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activitãţii de emitere de monedã electronicã şi de prestare a serviciilor de platã nu au o bunã reputaţie ori nu dispun de cunoştinţe şi experienţã adecvate naturii, extinderii şi complexitãţii activitãţii vizate; e) calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate nu este adecvatã; f) legãturile strânse dintre instituţia emitentã de monedã electronicã şi alte persoane fizice sau juridice sunt de naturã sã împiedice exercitarea eficientã de cãtre Banca Naţionalã a României a funcţiilor sale de supraveghere; g) dispoziţiile legale, mãsurile de naturã administrativã din jurisdicţia unui stat terţ ce guverneazã una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituţia emitentã de monedã electronicã are legãturi strânse sau dificultãţile în aplicarea acestor dispoziţii ori mãsuri sunt de naturã sã împiedice exercitarea eficientã de cãtre Banca Naţionalã a României a funcţiilor sale de supraveghere; h) nu sunt respectate alte condiţii prevãzute în prezentul capitol sau în reglementãrile emise în aplicare. (2) În cazul în care Banca Naţionalã a României respinge cererea de autorizare, hotãrârea cuprinde şi motivele care au stat la baza acesteia. ART. 26 (1) Banca Naţionalã a României poate retrage autorizaţia acordatã unei instituţii emitente de monedã electronicã în urmãtoarele situaţii: a) instituţia emitentã de monedã electronicã nu şi-a început activitatea de emitere de monedã electronicã şi de prestare de servicii de platã în termen de 12 luni de la data acordãrii autorizaţiei sau a încetat sã mai desfãşoare activitate de mai mult de 6 luni; b) autorizaţia a fost obţinutã pe baza unor informaţii false sau prin orice alt mijloc ilegal; c) instituţia emitentã de monedã electronicã nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza acordãrii autorizaţiei ori alte condiţii prevãzute de prezentul capitol şi de reglementãrile emise în aplicare; d) continuarea activitãţii pentru care a fost autorizatã instituţia emitentã de monedã electronicã pericliteazã stabilitatea sistemului de plãţi; e) ca sancţiune, potrivit art. 71 alin. (1) lit. e); f) în oricare alte situaţii prevãzute de legislaţia în vigoare. (2) Hotãrârea Bãncii Naţionale a României cu privire la retragerea autorizaţiei se comunicã în scris instituţiei emitente de monedã electronicã, împreunã cu motivele care au stat la baza hotãrârii, şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puţin douã cotidiene de circulaţie naţionalã. (3) Acţionarii sau asociaţii instituţiei emitente de monedã electronicã pot hotãrî renunţarea la autorizaţie şi, dacã este cazul, dizolvarea entitãţii, numai dacã pentru instituţia emitentã de monedã electronicã nu s-a deschis procedura insolvenţei. (4) În situaţia prevãzutã la alin. (3), instituţia emitentã de monedã electronicã comunicã Bãncii Naţionale a României hotãrârea adunãrii generale a acţionarilor, respectiv a asociaţilor, însoţitã de un plan care sã asigure stingerea integralã a obligaţiilor faţã de deţinãtorii de monedã electronicã şi, dupã caz, faţã de utilizatorii de servicii de platã. (5) Banca Naţionalã a României aprobã solicitarea de renunţare la autorizaţie numai în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la alin. (3) şi (4). (6) Autorizaţia unei instituţii emitente de monedã electronicã îşi înceteazã de drept valabilitatea în urmãtoarele situaţii: a) a avut loc o fuziune sau o divizare a instituţiei emitente de monedã electronicã în urma cãreia aceasta îşi înceteazã existenţa; b) s-a pronunţat o hotãrâre de declanşare a procedurii falimentului instituţiei emitente de monedã electronicã. (7) Încetarea valabilitãţii autorizaţiei în situaţiile prevãzute la alin. (5) şi (6) se publicã de cãtre Banca Naţionalã a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puţin douã cotidiene de circulaţie naţionalã. (8) Hotãrârea Bãncii Naţionale a României cu privire la retragerea autorizaţiei sau cu privire la încetarea valabilitãţii autorizaţiei unei instituţii emitente de monedã electronicã în situaţia prevãzutã la alin. (5) devine efectivã la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau la o datã ulterioarã, prevãzutã în hotãrâre. (9) De la data intrãrii în vigoare a hotãrârii de retragere a autorizaţiei, respectiv de la încetarea valabilitãţii acesteia, entitãţile nu mai pot emite monedã electronicã şi nu mai pot presta servicii de platã.
SECŢIUNEA a 3-a Cerinţe operaţionale
ART. 27 Instituţiile emitente de monedã electronicã trebuie sã dispunã permanent de fonduri proprii care sã se situeze la un nivel ce nu poate fi mai mic decât maximul dintre nivelul minim al capitalului iniţial prevãzut pentru autorizare şi valoarea rezultatã din însumarea nivelurilor determinate potrivit prevederilor art. 28 şi 29. ART. 28 Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri emise în aplicarea prezentului capitol cerinţe privind fondurile proprii ale unei instituţii emitente de monedã electronicã aferente activitãţii cu monedã electronicã, referitoare la metoda de determinare a necesarului, elementele care intrã în calcul şi alte aspecte privind modul de determinare. ART. 29 (1) Necesarul de fonduri proprii ale unei instituţii emitente de monedã electronicã aferent activitãţii de prestare a serviciilor de platã, altele decât cele legate de emiterea de monedã electronicã, se determinã potrivit prevederilor cap. IV "Nivelul minim, componenţa şi cerinţe de raportare ale fondurilor proprii" din Regulamentul Bãncii Naţionale a României nr. 21/2009 privind instituţiile de platã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã trebuie sã fundamenteze alegerea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii aferent activitãţii prevãzute la alin. (1), astfel încât Banca Naţionalã a României sã fie încredinţatã asupra adecvãrii metodei la situaţia concretã a instituţiei emitente de monedã electronicã. În caz contrar, Banca Naţionalã a României poate impune în procesul de autorizare sau de supraveghere metoda de determinare a necesarului de fonduri proprii. ART. 30 (1) Pe baza evaluãrii procedurilor de gestionare a riscului, a bazelor de date privind riscul de pierdere şi a mecanismelor de control intern ale instituţiei emitente de monedã electronicã, Banca Naţionalã a României poate solicita unei instituţii emitente de monedã electronicã sã dispunã de un nivel al fondurilor proprii cu pânã la 20% mai mare decât valoarea rezultatã din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 28 şi 29 sau poate permite instituţiei emitente de monedã electronicã sã dispunã de un nivel al fondurilor proprii cu pânã la 20% mai mic decât valoarea rezultatã din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 28 şi 29. (2) Nivelul fondurilor proprii rezultat din aplicarea dispoziţiilor alin. (1) nu poate fi mai mic decât nivelul minim al capitalului iniţial prevãzut la art. 18. ART. 31 (1) Este interzisã utilizarea multiplã a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii ale unei instituţii emitente de monedã electronicã, în cazul în care aceasta aparţine unui grup din care mai fac parte o altã instituţie emitentã de monedã electronicã, o instituţie de credit, o instituţie de platã, o societate de servicii de investiţii financiare, o societate de administrare a portofoliului, o societate de asigurãri sau o societate de reasigurãri. (2) Este interzisã utilizarea multiplã a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii, în situaţia în care instituţia emitentã de monedã electronicã presteazã şi servicii de platã, altele decât cele legate de emiterea de monedã electronicã şi/sau alte activitãţi comerciale. ART. 32 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã trebuie sã protejeze fondurile primite în schimbul monedei electronice prin una dintre urmãtoarele metode: a) fondurile sunt evidenţiate şi pãstrate separat de fondurile destinate activitãţilor desfãşurate de instituţia emitentã de monedã electronicã, altele decât emiterea de monedã electronicã, şi, în cazul în care moneda electronicã nu a fost rãscumpãratã/transferatã altui emitent de monedã electronicã înainte de terminarea zilei lucrãtoare ulterioare zilei în care au fost primite, se depun într-un cont separat la o instituţie de credit sau se investesc în active de foarte bunã calitate, astfel cum sunt definite în reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României în aplicarea prezentului capitol; b) fondurile sunt asigurate în mod corespunzãtor printr-o poliţã de asigurare sau o altã garanţie comparabilã furnizatã de o societate de asigurãri sau de o instituţie de credit care nu aparţine grupului din care face parte instituţia emitentã de monedã electronicã respectivã, pentru o sumã echivalentã cu cea care ar fi trebuit sã fie evidenţiatã şi pãstratã separat în absenţa poliţei de asigurare sau a altei garanţii comparabile, plãtibilã în cazul în care instituţia emitentã de monedã electronicã nu poate sã îşi îndeplineascã obligaţiile financiare. (2) Prin derogare de la prevederile legislaţiei în materie, deţinãtorii de monedã electronicã au prioritate faţã de alţi creditori la distribuirea fondurilor protejate potrivit alin. (1), în cazul în care instituţia emitentã de monedã electronicã nu îşi mai îndeplineşte obligaţiile, în particular, în caz de insolvenţã a instituţiei emitente de monedã electronicã. ART. 33 (1) În aplicarea art. 32, în cazul în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizeazã prin intermediul unui instrument de platã, obligaţia de a proteja fondurile în cauzã intervine de la momentul la care este creditat contul instituţiei emitente de monedã electronicã sau fondurile sunt fãcute disponibile în alt mod instituţiei emitente de monedã electronicã. (2) Protejarea fondurilor în situaţia prevãzutã la alin. (1) trebuie sã se realizeze în termen de cel mult 5 zile lucrãtoare de la data emiterii monedei electronice. ART. 34 (1) În cazul în care doar o parte din valoarea monetarã emisã se utilizeazã ca monedã electronicã, iar restul se utilizeazã în alte scopuri, instituţia emitentã de monedã electronicã are obligaţia sã aplice prevederile art. 32 şi 33 numai pentru partea de fonduri primitã în schimbul monedei electronice ce se utilizeazã ca monedã electronicã. (2) În cazul în care nu se cunoaşte în avans ponderea valorii monetare ce se utilizeazã ca monedã electronicã ori aceasta este variabilã, instituţiile emitente de monedã electronicã pot aplica prevederile art. 32 şi 33 doar unei pãrţi reprezentative din totalul fondurilor, parte care se estimeazã cã va fi utilizatã ca monedã electronicã, cu condiţia ca estimarea sã fie realizatã rezonabil, pe baza datelor istorice, de o manierã satisfãcãtoare pentru Banca Naţionalã a României. ART. 35 Instituţiile emitente de monedã electronicã trebuie sã protejeze fondurile pentru executarea operaţiunilor de platã, altele decât cele legate de emiterea de monedã electronicã, primite de la utilizatorii de servicii de platã direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de platã, în conformitate cu dispoziţiile art. 31-33 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi reglementãrile emise în aplicarea acestora. ART. 36 (1) Pentru creditele legate de serviciile de platã instituţiile emitente de monedã electronicã constituie, regularizeazã şi utilizeazã provizioane specifice de risc de credit, potrivit reglementãrilor emise de Banca Naţionalã a României. (2) Provizioanele astfel constituite sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 37 Instituţiile emitente de monedã electronicã, ce acordã credite legate de serviciile de platã şi a cãror activitate este limitatã la emiterea de monedã electronicã şi prestarea de servicii de platã, vor organiza şi vor conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilitãţii nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu reglementãrile specifice elaborate de Banca Naţionalã a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. ART. 38 Situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale instituţiilor emitente de monedã electronicã prevãzute la art. 37 sunt supuse auditãrii de cãtre auditorii statutari sau firme de audit. ART. 39 (1) În scopul supravegherii, instituţiile emitente de monedã electronicã transmit Bãncii Naţionale a României informaţii contabile distincte, aferente urmãtoarelor activitãţi: a) emiterea de monedã electronicã şi prestarea de servicii de platã legate de emiterea de monedã electronicã, inclusiv serviciile operaţionale şi conexe acestora prevãzute la art. 21 alin. (1) lit. b; b) prestarea de servicii de platã, altele decât cele legate de emiterea de monedã electronicã, inclusiv serviciile operaţionale şi conexe acestora; c) celelalte activitãţi desfãşurate de instituţia emitentã de monedã electronicã. (2) Informaţiile contabile prevãzute la alin. (1) trebuie însoţite de un raport de audit elaborat potrivit reglementãrilor aplicabile, iar în cazul instituţiilor emitente de monedã electronicã care au obligaţia legalã de auditare a situaţiilor financiare, raportul trebuie întocmit de cãtre auditorul statutar sau de cãtre firma de audit a instituţiei emitente de monedã electronicã. ART. 40 Instituţiile emitente de monedã electronicã sunt obligate sã prezinte Bãncii Naţionale a României informaţiile contabile prevãzute la art. 39 alin. (1), precum şi alte date şi informaţii solicitate, la termenele şi în forma stabilite prin reglementãrile emise de Banca Naţionalã a României în aplicarea prezentului capitol. ART. 41 (1) Auditorul statutar sau firma de audit al/a unei instituţii emitente de monedã electronicã trebuie sã informeze Banca Naţionalã a României de îndatã ce, în exercitarea atribuţiilor sale la instituţia emitentã de monedã electronicã ori în situaţia în care exercitã sarcini specifice într-o entitate care are legãturi strânse decurgând dintr-o relaţie de control cu instituţia emitentã de monedã electronicã, a luat cunoştinţã despre orice fapt sau decizie în legãturã cu instituţia emitentã de monedã electronicã, fapt sau decizie care: a) reprezintã o încãlcare semnificativã a legii şi/sau a reglementãrilor ori a altor acte emise în aplicarea acestora, prin care sunt stabilite condiţiile de autorizare sau cerinţe privind desfãşurarea activitãţii de emitere de monedã electronicã sau de prestare a serviciilor de platã; b) este de naturã sã afecteze capacitatea instituţiei emitente de monedã electronicã de a funcţiona în continuare; c) poate conduce la un refuz din partea auditorului statutar sau firmei de audit de a-şi exprima opinia asupra situaţiilor financiare sau la exprimarea de cãtre aceştia a unei opinii cu rezerve. (2) La solicitarea Bãncii Naţionale a României, auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei emitente de monedã electronicã are obligaţia sã furnizeze orice detalii, clarificãri, explicaţii privind activitatea de audit desfãşuratã. (3) Îndeplinirea cu bunã-credinţã de cãtre auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei emitente de monedã electronicã a obligaţiei de a informa Banca Naţionalã a României potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) nu constituie încãlcare a obligaţiei de pãstrare a secretului profesional, care revine acestuia/acesteia potrivit legii sau clauzelor contractuale, şi nu poate atrage rãspunderea de orice naturã a acestuia/acesteia. (4) Banca Naţionalã a României are acces la orice documente întocmite de auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei emitente de monedã electronicã pe parcursul acţiunii de audit. ART. 42 Fãrã a aduce atingere prevederilor legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spãlãrii banilor şi finanţãrii actelor de terorism sau altor dispoziţii relevante ale legislaţiei în vigoare, instituţiile emitente de monedã electronicã pãstreazã toate evidenţele aferente activitãţii de emitere de monedã electronicã şi de prestare a serviciilor de platã timp de cel puţin 5 ani de la terminarea operaţiunii. ART. 43 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã au obligaţia de a se asigura de respectarea cerinţelor impuse de prezentul capitol şi de reglementãrile emise în aplicare, în cazul în care deleagã unor terţi realizarea unor funcţii operaţionale. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã sunt responsabile pentru toate actele angajaţilor lor şi pentru activitatea desfãşuratã de sucursale, agenţi, distribuitori şi alte entitãţi cãtre care externalizeazã activitãţi.
SECŢIUNEA a 4-a Externalizarea activitãţilor instituţiilor emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, şi desfãşurarea de cãtre acestea prin intermediul agenţilor a activitãţii de prestare a serviciilor de platã
ART. 44 (1) Instituţiilor emitente de monedã electronicã le este interzisã externalizarea totalã sau parţialã a emiterii de monedã electronicã. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi rãscumpãrarea de monedã electronicã. ART. 45 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã informeazã Banca Naţionalã a României în cazul în care intenţioneazã sã externalizeze funcţii operaţionale aferente emiterii de monedã electronicã. (2) La externalizarea funcţiilor operaţionale importante, instituţia emitentã de monedã electronicã trebuie sã se asigure cã aceasta se realizeazã fãrã afectarea semnificativã a calitãţii mecanismelor de control intern ale instituţiei emitente de monedã electronicã şi nu împiedicã exercitarea eficientã de cãtre autoritatea de supraveghere a verificãrilor referitoare la respectarea obligaţiilor instituţiilor emitente de monedã electronicã stabilite în prezentul capitol şi reglementãrile emise în aplicare. ART. 46 (1) În aplicarea prevederilor art. 45, o funcţie operaţionalã este consideratã importantã dacã nerealizarea acesteia sau realizarea sa în mod defectuos prejudiciazã în mod semnificativ capacitatea instituţiei emitente de monedã electronicã de a se conforma permanent condiţiilor de autorizare impuse de prevederile prezentului capitol şi de reglementãrile emise în aplicarea acestuia sau altor obligaţii care îi revin în conformitate cu prezenta lege ori afecteazã semnificativ performanţele financiare, stabilitatea instituţiei emitente de monedã electronicã sau continuitatea activitãţii de emitere de monedã electronicã. (2) Externalizarea funcţiilor operaţionale importante se poate realiza numai cu respectarea de cãtre instituţia emitentã de monedã electronicã a urmãtoarelor condiţii: a) externalizarea nu conduce la delegarea responsabilitãţii organelor de conducere; b) relaţia şi obligaţiile instituţiei emitente de monedã electronicã în raport cu deţinãtorii de monedã electronicã în conformitate cu prezenta lege şi reglementãrile emise în aplicare nu sunt afectate; c) nu se prejudiciazã respectarea condiţiilor impuse instituţiei emitente de monedã electronicã în vederea autorizãrii în conformitate cu prezentul capitol şi reglementãrile emise în aplicarea acestuia; d) niciuna dintre condiţiile impuse în vederea autorizãrii instituţiei emitente de monedã electronicã nu este înlãturatã sau modificatã. ART. 47 Dispoziţiile art. 45 şi 46 se aplicã în mod corespunzãtor, în cazul în care instituţiile emitente de monedã electronicã intenţioneazã sã externalizeze funcţii operaţionale legate de prestarea de servicii de platã. ART. 48 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot presta prin intermediul agenţilor servicii de platã cu aplicarea în mod corespunzãtor a prevederilor secţiunii a 4-a din titlul II şi art. 56-58 şi art. 60 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a reglementãrilor emise în aplicarea acesteia şi a prezentei legi. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã se asigurã cã agenţii care acţioneazã pe seama lor informeazã utilizatorii serviciilor de platã despre acest fapt. (3) În aplicarea prevederilor alin. (1), trimiterea la registrul instituţiilor de platã va fi interpretatã ca trimitere la registrul instituţiilor emitente de monedã electronicã prevãzut la art. 60.
SECŢIUNEA a 5-a Procedura de notificare pentru desfãşurarea activitãţii în alte state membre de cãtre instituţii emitente de monedã electronicã, persoane juridice române
ART. 49 (1) Orice instituţie emitentã de monedã electronicã autorizatã, persoanã juridicã românã, care intenţioneazã sã emitã monedã electronicã pentru prima datã într-un alt stat membru, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, transmite Bãncii Naţionale a României o cerere însoţitã de informaţiile prevãzute la alin. (2). (2) În termen de 10 zile de la primirea cererii, Banca Naţionalã a României comunicã autoritãţii competente din statul membru gazdã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedã electronicã, tipul activitãţilor pe care intenţioneazã sã le desfãşoare pe teritoriul statului membru gazdã şi, dupã caz, numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei şi structura organizatoricã a acesteia şi solicitã opinia în legãturã cu intenţia instituţiei emitente de monedã electronicã de a emite monedã electronicã prin intermediul unei sucursale. (3) În termen de cel mult douã luni de la primirea cererii de înregistrare a sucursalei, Banca Naţionalã a României decide cu privire la aceasta, cu luarea în considerare a opiniei exprimate de autoritatea competentã din statul membru gazdã. (4) Banca Naţionalã a României poate radia sucursala din registrul prevãzut la art. 60, în cazul în care autoritatea competentã din statul membru gazdã comunicã avizul sãu negativ ulterior expirãrii termenului prevãzut la alin. (3). ART. 50 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot emite monedã electronicã prin intermediul unei sucursale numai ulterior înscrierii acesteia în registrul prevãzut la art. 60. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot emite monedã electronicã în mod direct de la data la care Banca Naţionalã a României realizeazã notificarea potrivit art. 49 alin. (2) şi informeazã solicitantul asupra acestui fapt. ART. 51 (1) Orice instituţie emitentã de monedã electronicã ce intenţioneazã sã utilizeze persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi, dupã caz, rãscumpãrarea de monedã electronicã în alt stat membru transmite Bãncii Naţionale a României o cerere însoţitã de informaţiile prevãzute la alin. (2). (2) În termen de 10 zile de la primirea cererii, Banca Naţionalã a României comunicã autoritãţii competente din statul membru gazdã informaţiile privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedã electronicã, denumirea şi sediul distribuitorului, respectiv numele şi adresa acestuia, tipul serviciilor pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul statului membru gazdã şi, dupã caz, identitatea persoanelor responsabile pentru administrarea distribuitorului şi structura organizatoricã a acestuia. (3) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot distribui şi rãscumpãra monedã electronicã prin intermediul distribuitorilor de la data la care Banca Naţionalã a României realizeazã notificarea potrivit alin. (2) şi informeazã solicitantul asupra acestui fapt. ART. 52 Dispoziţiile art. 49 şi 50 se aplicã în mod corespunzãtor în cazul în care instituţiile emitente de monedã electronicã intenţioneazã sã presteze servicii de platã pentru prima datã într-un alt stat membru, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct.
SECŢIUNEA a 6-a Relaţia cu state terţe
ART. 53 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, pot emite monedã electronicã şi/sau presta servicii de platã în state terţe prin înfiinţarea unei sucursale, potrivit reglementãrilor emise de Banca Naţionalã a României în aplicarea prezentului capitol. (2) Instituţiile emitente de monedã electronicã pot utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi rãscumpãrarea de monedã electronicã în state terţe, potrivit reglementãrilor emise de Banca Naţionalã a României. ART. 54 Banca Naţionalã a României reglementeazã condiţiile în care poate înscrie în registrul prevãzut la art. 60 sucursala stabilitã într-un stat terţ şi documentaţia care trebuie sã însoţeascã cererea în vederea înscrierii. ART. 55 Banca Naţionalã a României poate respinge cererea de înregistrare formulatã în baza dispoziţiilor art. 54 dacã, pe baza informaţiilor deţinute şi a documentaţiei prezentate de instituţia emitentã de monedã electronicã, considerã cã: a) instituţia emitentã de monedã electronicã nu dispune de o situaţie financiarã corespunzãtoare în raport cu activitatea propusã; b) cadrul de administrare, procedurile şi mecanismele prevãzute la art. 10 coroborat cu art. 14 nu sunt adecvate; c) cadrul legislativ existent în statul terţ şi/sau modul de aplicare a acestuia împiedicã exercitarea de cãtre Banca Naţionalã a României a funcţiilor sale de supraveghere; d) instituţia emitentã de monedã electronicã nu îndeplineşte alte cerinţe prevãzute de prezentul capitol şi de reglementãrile emise în aplicarea acestuia. ART. 56 (1) Entitãţile care emit monedã electronicã şi au sediul în state terţe nu pot presta activitate de emitere ori distribuire şi/sau rãscumpãrare de monedã electronicã şi nu pot presta servicii de platã pe teritoriul României decât dupã constituirea unei instituţii emitente de monedã electronicã, persoanã juridicã românã. (2) Fac excepţie de la dispoziţiile alin. (1) sucursalele entitãţilor care emit monedã electronicã şi au sediul în acele state terţe cu care au fost încheiate acorduri la nivelul Uniunii Europene cu privire la regimul privind desfãşurarea activitãţii de emitere de monedã electronicã şi prestarea serviciilor de platã, prevederile acestor acorduri aplicându-se cu prioritate. (3) În aplicarea alin. (2), Banca Naţionalã a României notificã Comisiei Europene orice autorizaţie acordatã unei sucursale a unei instituţii emitente de monedã electronicã cu sediul într-un stat terţ.
SECŢIUNEA a 7-a Procedura de notificare pentru desfãşurarea activitãţii pe teritoriul României de cãtre instituţiile emitente de monedã electronicã din alte state membre
ART. 57 (1) O instituţie emitentã de monedã electronicã autorizatã într-un alt stat membru poate emite monedã electronicã pe teritoriul României prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, în baza notificãrii transmise Bãncii Naţionale a României de autoritatea competentã din statul membru de origine. (2) Notificarea prevãzutã la alin. (1) trebuie sã cuprindã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedã electronicã, tipul serviciilor pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul României şi, dupã caz, numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei şi structura organizatoricã a acesteia. (3) Ulterior notificãrii privind deschiderea unei sucursale realizate potrivit alin. (1), la cererea Bãncii Naţionale a României, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spãlãrii Banilor şi alte autoritãţi relevante furnizeazã acesteia informaţii cu privire la riscul de spãlare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism pe care îl implicã proiectul ce face obiectul notificãrii. (4) În situaţia în care din consultarea realizatã potrivit alin. (3) rezultã motive întemeiate pentru a suspecta cã prin deschiderea sucursalei ar putea creşte riscul de spãlare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism ori în legãturã cu proiectul de deschidere a sucursalei se efectueazã, s-au efectuat ori s-a încercat efectuarea unor operaţiuni de spãlare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, Banca Naţionalã a României informeazã în consecinţã autoritatea competentã din statul membru de origine. ART. 58 (1) O instituţie emitentã de monedã electronicã autorizatã într-un alt stat membru poate utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi rãscumpãrarea de monedã electronicã pe teritoriul României în baza notificãrii transmise Bãncii Naţionale a României de autoritatea competentã din statul membru de origine. (2) Notificarea prevãzutã la alin. (1) trebuie sã cuprindã informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedã electronicã, denumirea şi sediul distribuitorului, respectiv numele şi adresa acestuia, tipul serviciilor pe care intenţioneazã sã le presteze pe teritoriul României şi, dupã caz, identitatea persoanelor responsabile pentru administrarea distribuitorului şi structura organizatoricã a acestuia. ART. 59 (1) Dispoziţiile art. 57 se aplicã în mod corespunzãtor în cazul în care instituţiile emitente de monedã electronicã autorizate în alte state membre intenţioneazã sã presteze servicii de platã pentru prima datã pe teritoriul României, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct. (2) O instituţie emitentã de monedã electronicã autorizatã într-un alt stat membru poate presta servicii de platã pe teritoriul României printr-un agent, în baza notificãrii transmise Bãncii Naţionale a României de autoritatea competentã din statul membru de origine, cu aplicarea în mod corespunzãtor a prevederilor art. 49, art. 50 alin. (2), art. 51-53 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
SECŢIUNEA a 8-a Registrul instituţiilor emitente de monedã electronicã
ART. 60 (1) Banca Naţionalã a României organizeazã şi administreazã registrul instituţiilor emitente de monedã electronicã în care sunt evidenţiate instituţiile emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, sucursalele acestora din alte state membre şi state terţe, precum şi agenţii instituţiilor emitente de monedã electronicã, persoane juridice române. (2) Registrul prevãzut la alin. (1) este public, accesibil online, este actualizat permanent şi furnizeazã informaţii privind activitãţile pentru care a fost autorizatã fiecare instituţie emitentã de monedã electronicã.
SECŢIUNEA a 9-a Autoritatea competentã cu supravegherea
ART. 61 (1) Banca Naţionalã a României este autoritatea responsabilã cu supravegherea respectãrii dispoziţiilor prezentului capitol şi ale reglementãrilor emise în aplicare. (2) Banca Naţionalã a României asigurã supravegherea prudenţialã a instituţiilor emitente de monedã electronicã autorizate, persoane juridice române, inclusiv pentru activitatea de emitere de monedã electronicã şi de prestare de servicii de platã desfãşuratã prin sucursalele şi agenţii acestora. (3) Alin. (1) şi alin. (2) nu implicã faptul cã Banca Naţionalã a României are competenţe de supraveghere a activitãţilor comerciale ale instituţiei emitente de monedã electronicã, altele decât emiterea de monedã electronicã, prestarea de servicii de platã şi activitãţile enumerate la art. 21 alin. (1) lit. b). ART. 62 (1) Activitatea de supraveghere a instituţiilor emitente de monedã electronicã de cãtre Banca Naţionalã a României, în vederea verificãrii respectãrii cerinţelor impuse prin prezentul capitol şi reglementãrile emise în aplicarea acestuia, trebuie sã fie proporţionalã, adecvatã şi adaptatã riscurilor la care sunt expuse instituţiile emitente de monedã electronicã. (2) Verificãrile la sediul entitãţilor prevãzute la alin. (3) lit. b) se efectueazã de cãtre personalul Bãncii Naţionale a României împuternicit în acest sens sau de cãtre auditori financiari sau experţi numiţi de Banca Naţionalã a României. (3) Pentru exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Naţionalã a României este abilitatã: a) sã solicite instituţiei emitente de monedã electronicã sã furnizeze orice informaţie necesarã pentru verificarea respectãrii cerinţelor impuse prin prezentul capitol şi reglementãrile emise în aplicarea acestuia; b) sã efectueze verificãri la sediul instituţiei emitente de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, al sucursalelor acesteia şi al oricãrui agent al sãu sau al oricãrei entitãţi cãtre care aceasta a externalizat activitãţi, inclusiv distribuitori; c) sã emitã recomandãri, instrucţiuni şi sã dispunã mãsuri; d) sã suspende sau sã retragã autorizaţia. (4) Instituţiile emitente de monedã electronicã vor permite personalului împuternicit al Bãncii Naţionale a României şi auditorilor financiari sau experţilor numiţi de Banca Naţionalã a României sã le examineze evidenţele, conturile şi operaţiunile, furnizând în acest scop toate documentele şi informaţiile cu privire la administrarea, controlul intern şi operaţiunile instituţiilor emitente de monedã electronicã, astfel cum vor fi solicitate de cãtre aceştia. (5) Instituţiile emitente de monedã electronicã sunt obligate sã transmitã Bãncii Naţionale a României orice informaţii solicitate de aceasta în scopul realizãrii supravegherii. ART. 63 (1) Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri regimul instituţiilor emitente de monedã electronicã ce desfãşoarã activitate de creditare, legat de calitatea de persoane juridice declarante la Centrala riscurilor bancare a Bãncii Naţionale a României. (1) Banca Naţionalã a României stabileşte prin reglementãri regimul instituţiilor emitente de monedã electronicã ce desfãşoarã activitate de creditare, legat de calitatea de persoane juridice declarante la Centrala riscurilor bancare a Bãncii Naţionale a României. ART. 64 Modificãrile în situaţia instituţiilor emitente de monedã electronicã autorizate se comunicã Bãncii Naţionale a României potrivit reglementãrilor emise de aceasta în aplicarea prezentului capitol. ART. 65 (1) Orice persoanã fizicã sau juridicã ce a decis sã achiziţioneze sau sã cedeze o participaţie, direct ori indirect, operaţiune având ca rezultat deţinerea sau renunţarea la o participaţie calificatã la o instituţie emitentã de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, ori majorarea sau reducerea participaţiei calificate astfel încât proporţia drepturilor sale de vot ori a deţinerii de participaţii la capitalul social sã depãşeascã, respectiv sã se situeze sub nivelurile de 20%, 30% ori de 50% sau astfel încât instituţia emitentã de monedã electronicã sã devinã, respectiv sã înceteze sã mai fie filialã a persoanei în cauzã, trebuie sã notifice în prealabil, în scris, Banca Naţionalã a României în legãturã cu aceastã decizie, conform reglementãrilor emise în aplicarea prezentului capitol. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul instituţiilor emitente de monedã electronicã ce desfãşoarã şi alte activitãţi comerciale decât emiterea de monedã electronicã, prestarea de servicii de platã şi activitãţi conexe acestora, persoanele prevãzute la alin. (1) pot notifica Banca Naţionalã a României în termen de 5 zile lucrãtoare de la data operaţiunii. (3) Banca Naţionalã a României se pronunţã asupra achiziţionãrii de participaţii calificate la instituţia emitentã de monedã electronicã în termen de 60 de zile de la data primirii documentelor şi informaţiilor complete, potrivit reglementãrilor emise în aplicarea prezentei legi. (4) Banca Naţionalã a României se opune achiziţiei dacã, din evaluarea realizatã, constatã cã prin influenţa exercitatã de achizitor este prejudiciatã asigurarea unui management prudent şi sãnãtos al instituţiei emitente de monedã electronicã, în conformitate cu cerinţele prezentului capitol şi reglementãrile emise în aplicare. ART. 66 (1) În cazul achiziţiilor supuse obligaţiei de notificare potrivit art. 65 şi realizate anterior pronunţãrii Bãncii Naţionale a României, exercitarea drepturilor de vot ale acţionarului sau asociatului în cauzã legat de deciziile privind activitatea de emitere de monedã electronicã şi cea de prestare de servicii de platã este suspendatã. (2) Suspendarea exercitãrii drepturilor de vot înceteazã de la data la care achiziţionarea participaţiei este aprobatã în condiţiile prevãzute în prezenta lege. ART. 67 (1) Instituţiile emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, trebuie sã informeze Banca Naţionalã a României de îndatã ce iau cunoştinţã de orice dobândire sau înstrãinare a participaţiilor în capitalul lor, care depãşeşte, respectiv se situeazã sub nivelurile prevãzute la art. 65 alin. (1). (2) Cel puţin o datã pe an, instituţiile emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, trebuie sã comunice Bãncii Naţionale a României identitatea persoanelor care deţin participaţii calificate şi nivelul acestora, conform informaţiilor de care dispun. ART. 68 (1) Banca Naţionalã a României poate dispune faţã de o instituţie emitentã de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, ori faţã de persoanele care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de emitere de monedã electronicã şi de prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei emitente de monedã electronicã şi care încalcã dispoziţiile prezentului capitol şi ale reglementãrilor emise în aplicarea acestuia mãsurile necesare în scopul înlãturãrii deficienţelor şi a cauzelor acestora şi/sau sã aplice sancţiuni. (2) Dacã în procesul de supraveghere constatã existenţa unor circumstanţe care ar putea impieta asupra activitãţii instituţiei emitente de monedã electronicã, Banca Naţionalã a României poate dispune mãsuri vizând desfãşurarea prudentã a activitãţii. ART. 69 În aplicarea art. 68, Banca Naţionalã a României poate sã dispunã faţã de orice instituţie emitentã de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, urmãtoarele mãsuri, fãrã ca acestea sã fie limitative: a) sã solicite instituţiei emitente de monedã electronicã creşterea nivelului fondurilor proprii peste cel prevãzut la art. 27 şi 30; b) sã solicite instituţiei emitente de monedã electronicã utilizarea altei metode de determinare a necesarului de fonduri proprii pentru activitatea de prestare de servicii de platã; c) sã solicite instituţiei emitente de monedã electronicã conformarea cadrului de administrare, mecanismelor şi procedurilor la cerinţele prevãzute la art. 10 coroborat cu art. 14; d) sã restricţioneze sau sã limiteze volumul activitãţii, tipul de operaţiuni desfãşurate sau reţeaua de sucursale ale instituţiei emitente de monedã electronicã din ţarã şi din strãinãtate; e) sã restricţioneze distribuirea şi/sau rãscumpãrarea de monedã electronicã prin distribuitori; f) sã restricţioneze desfãşurarea activitãţii de platã prin agenţi sau sã interzicã desfãşurarea activitãţii în acest mod; g) sã solicite încetarea prestãrii de servicii de platã în cazul în care continuarea prestãrii respectivelor servicii de platã pericliteazã stabilitatea sistemului de plãţi; h) sã solicite instituţiei emitente de monedã electronicã înlocuirea auditorului statutar sau a firmei de audit; i) sã solicite instituţiei emitente de monedã electronicã constituirea unei entitãţi distincte pentru desfãşurarea activitãţii de emitere de monedã electronicã şi prestare a serviciilor de platã, în condiţiile prevãzute la art. 15. ART. 70 Banca Naţionalã a României poate aplica sancţiuni în cazurile în care constatã cã o instituţie emitentã de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, şi/sau oricare dintre persoanele care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de emitere de monedã electronicã şi de prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei emitente de monedã electronicã se fac/face vinovate/vinovatã de: a) încãlcarea unei prevederi a prezentului capitol sau a reglementãrilor date în aplicare; b) nerespectarea mãsurilor dispuse de Banca Naţionalã a României; c) încãlcarea oricãrei condiţii sau restricţii prevãzute în autorizaţia acordatã; d) efectuarea de operaţiuni fictive şi fãrã acoperire realã, în scopul prezentãrii incorecte a poziţiei financiare; e) neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de date şi informaţii eronate cãtre Banca Naţionalã a României. ART. 71 (1) În cazurile prevãzute la art. 70, Banca Naţionalã a României poate aplica urmãtoarele sancţiuni: a) avertisment scris; b) amendã aplicabilã instituţiei emitente de monedã electronicã, de la 5.000 lei la 50.000 lei; c) amendã aplicabilã persoanelor care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de emitere de monedã electronicã şi de prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei emitente de monedã electronicã, între 1-6 salarii medii nete pe instituţia emitentã de monedã electronicã, conform situaţiei salariale existente în luna precedentã datei la care s-a constatat fapta; d) retragerea aprobãrii acordate persoanelor care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a activitãţii de emitere de monedã electronicã şi prestare de servicii de platã în cadrul instituţiei emitente de monedã electronicã; e) suspendarea sau retragerea autorizaţiei acordate instituţiei emitente de monedã electronicã. (2) La individualizarea sancţiunii se ţine seama de gravitatea faptei sãvârşite, precum şi de circumstanţele personale şi reale ale sãvârşirii faptei. (3) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) lit. c) şi d) se aplicã persoanelor cãrora le poate fi imputatã fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacã persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzãtor responsabilitãţile care decurg din îndatoririle funcţiei lor, stabilite conform legislaţiei aplicabile societãţilor comerciale, prezentului capitol şi reglementãrilor emise în aplicarea acestuia şi cadrului intern de administrare. (4) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de mãsuri conform art. 69 sau independent de acestea. ART. 72 Persoanele care nu s-au conformat obligaţiei de notificare a achiziţiei unei participaţii calificate conform prevederilor art. 65 vor realiza notificarea în termenul stabilit de Banca Naţionalã a României. ART. 73 În cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia emitentã de monedã electronicã nu îndeplinesc cerinţele prevãzute de prezentul capitol şi de reglementãrile emise în aplicarea acestuia, Banca Naţionalã a României dispune mãsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte mãsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei emitente de monedã electronicã ori persoanelor care exercitã responsabilitãţi de administrare şi/sau conducere a acesteia, Banca Naţionalã a României poate dispune suspendarea exercitãrii drepturilor de vot aferente participaţiilor deţinute de acţionarii sau asociaţii respectivi în privinţa deciziilor referitoare la activitatea de emitere de monedã electronicã şi prestare de servicii de platã. ART. 74 (1) Constatarea faptelor descrise în prezentul capitol şi în reglementãrile emise în aplicare, care constituie încãlcãri ale regimului prudenţial, se face de cãtre personalul Bãncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens, pe baza raportãrilor fãcute de instituţiile emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, potrivit legii sau la solicitarea expresã a Bãncii Naţionale a României ori în cursul verificãrilor desfãşurate la sediul instituţiei emitente de monedã electronicã, persoanã juridicã românã, al sucursalelor acesteia şi al oricãrui agent ori distribuitor al sãu sau al oricãrei alte entitãţi cãtre care aceasta a externalizat activitãţi. (2) Actele cu privire la o instituţie emitentã de monedã electronicã, prin care sunt dispuse mãsuri sau sunt aplicate sancţiuni potrivit prezentului capitol şi reglementãrilor date în aplicarea acestuia, se emit de cãtre guvernatorul, primviceguvernatorul sau viceguvernatorii Bãncii Naţionale a României, cu excepţia sancţiunilor prevãzute la art. 71 alin. (1) lit. d) şi e), a cãror aplicare este de competenţa Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României. ART. 75 (1) Aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de un an de la data constatãrii faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data sãvârşirii faptei. (2) Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat. (3) Aplicarea sancţiunilor nu înlãturã rãspunderea materialã, civilã, administrativã sau penalã, dupã caz. ART. 76 (1) Actele adoptate de Banca Naţionalã a României conform dispoziţiilor prezentului capitol şi ale reglementãrilor emise în aplicare cu privire la o instituţie emitentã de monedã electronicã pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României, care se pronunţã prin hotãrâre motivatã în termen de 30 de zile de la data sesizãrii. (2) Hotãrârea Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României poate fi atacatã la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare. (3) Banca Naţionalã a României este singura autoritate în mãsurã sã se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluãrilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale. (4) În cazul contestãrii în instanţã a actelor Bãncii Naţionale a României, instanţa judecãtoreascã se pronunţã asupra legalitãţii acestor acte. ART. 77 Dispoziţiile art. 76 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul în care Banca Naţionalã a României nu se pronunţã în termenele prevãzute de lege asupra unei solicitãri formulate potrivit prevederilor prezentului capitol şi ale reglementãrilor emise în aplicare. ART. 78 Pânã la adoptarea unei hotãrâri de cãtre Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României, potrivit art. 76 alin. (1), sau pânã la pronunţarea unei hotãrâri definitive şi irevocabile de cãtre instanţa judecãtoreascã, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, executarea actelor emise de Banca Naţionalã a României nu se suspendã. ART. 79 (1) Pentru exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Naţionalã a României colaboreazã cu autoritãţile competente ale statului membru gazdã sau, dupã caz, ale statului membru de origine, în legãturã cu activitatea desfãşuratã de instituţiile emitente de monedã electronicã, în mod direct, prin intermediul sucursalelor sau agenţilor, distribuitorilor, ori în legãturã cu alte entitãţi cãtre care instituţiile emitente de monedã electronicã au externalizat activitãţi. (2) În scopul aplicãrii prevederilor alin. (1), Banca Naţionalã a României: a) informeazã autoritãţile competente din statul membru gazdã ori de câte ori intenţioneazã sã efectueze verificãri la sediul sucursalei, agentului sau distribuitorului instituţiei emitente de monedã electronicã ori al altei entitãţi cãtre care instituţia emitentã de monedã electronicã a externalizat activitãţi, situate pe teritoriul statului membru gazdã; b) comunicã autoritãţii competente din statul membru gazdã ori, dupã caz, din statul membru de origine, la cerere, toate informaţiile relevante şi, din proprie iniţiativã, toate informaţiile esenţiale, în special în cazul în care se constatã sau se suspecteazã cã un agent, o sucursalã, un distribuitor sau o altã entitate cãtre care s-au externalizat activitãţi încalcã legislaţia în materie. (3) Banca Naţionalã a României poate delega autoritãţii competente din statul membru gazdã sarcina de a efectua verificãri la sediul sucursalelor instituţiilor emitente de monedã electronicã, agenţilor şi distribuitorilor acestora sau al altor entitãţi cãtre care instituţiile emitente de monedã electronicã au externalizat activitãţi, situate pe teritoriul statului membru gazdã. ART. 80 (1) În cazul instituţiilor emitente de monedã electronicã dintr-un alt stat membru care desfãşoarã activitate sau au externalizat activitãţi în România, Banca Naţionalã a României colaboreazã cu autoritãţile competente din statul membru de origine şi din alte state membre în care instituţiile emitente de monedã electronicã desfãşoarã activitate sau în care sunt situate entitãţile cãtre care instituţiile emitente de monedã electronicã au externalizat activitãţi. (2) În scopul exercitãrii funcţiei de supraveghere, autoritatea competentã din statul membru de origine al unei instituţii emitente de monedã electronicã poate realiza verificãri pe teritoriul României la sediul sucursalelor instituţiilor emitente de monedã electronicã, agenţilor şi distribuitorilor acestora sau al altor entitãţi cãtre care instituţiile emitente de monedã electronicã au externalizat activitãţi. Verificarea poate fi realizatã direct sau prin intermediul unor terţe persoane împuternicite în acest scop şi cu informarea prealabilã a Bãncii Naţionale a României. (3) Autoritatea competentã din statul membru de origine poate solicita Bãncii Naţionale a României sã efectueze verificãri la sediul sucursalelor instituţiilor emitente de monedã electronicã, agenţilor şi distribuitorilor acestora sau al altor entitãţi cãtre care instituţiile emitente de monedã electronicã au externalizat activitãţi, situate pe teritoriul României, caz în care Banca Naţionalã a României procedeazã la efectuarea acestor verificãri, în mod direct sau prin intermediul unor terţe persoane împuternicite în acest sens. Autoritatea competentã solicitantã poate participa la efectuarea verificãrii respective. ART. 81 Dispoziţiile art. 79 şi 80 nu aduc atingere obligaţiilor ce revin autoritãţilor competente de a supraveghea sau de a controla respectarea cerinţelor stabilite de legislaţia în materia prevenirii şi combaterii spãlãrii banilor şi finanţãrii actelor de terorism şi de Regulamentul (CE) nr. 1.781/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informaţiile privind plãtitorul care însoţesc transferurile de fonduri.
SECŢIUNEA a 10-a Secretul profesional şi schimbul de informaţii
ART. 82 (1) Membrii consiliului de administraţie, salariaţii Bãncii Naţionale a României, precum şi terţele persoane împuternicite de Banca Naţionalã a României pentru efectuarea de verificãri conform prezentei legi sunt obligaţi sã pãstreze secretul profesional asupra oricãrei informaţii confidenţiale de care iau cunoştinţã în cursul exercitãrii atribuţiilor lor, pe perioada în care deţin aceastã calitate şi dupã încetarea activitãţii în cadrul bãncii ori, dupã caz, a relaţiilor cu banca. (2) Nu sunt considerate informaţii confidenţiale informaţiile furnizate în formã sumarã sau agregatã, astfel încât instituţia emitentã de monedã electronicã sã nu poatã fi identificatã. (3) Schimbul de informaţii prevãzut la art. 79 trebuie sã fie circumscris exclusiv scopului îndeplinirii sarcinilor ce le revin autoritãţilor respective. (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (3) nu aduc în niciun fel atingere prevederilor legislaţiei penale potrivit cãrora se poate impune divulgarea de informaţii confidenţiale în anumite situaţii. ART. 83 (1) Banca Naţionalã a României colaboreazã cu autoritãţile relevante din alte state membre cu atribuţii privind emitenţii de monedã electronicã, precum şi cu Banca Centralã Europeanã şi bãncile centrale din alte state membre. (2) Banca Naţionalã a României poate schimba informaţii cu: a) autoritãţile competente din alte state membre responsabile cu autorizarea şi supravegherea instituţiilor emitente de monedã electronicã; b) Banca Centralã Europeanã şi bãncile centrale naţionale ale statelor membre, în calitate de autoritãţi monetare şi de supraveghere, şi, dacã este cazul, cu alte autoritãţi publice responsabile cu supravegherea sistemelor de plãţi şi decontare; c) alte autoritãţi relevante desemnate în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, al protecţiei datelor cu caracter personal, cu legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spãlãrii banilor şi finanţãrii actelor de terorism ori cu alte acte normative aplicabile emitenţilor de monedã electronicã. ART. 84 Prezenta secţiune se completeazã cu dispoziţiile privind secretul profesional şi colaborarea Bãncii Naţionale a României cu alte autoritãţi prevãzute în Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, cu modificãrile ulterioare. ART. 85 În exercitarea competenţelor sale prevãzute de lege, Banca Naţionalã a României colecteazã şi proceseazã orice date şi informaţii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal.
CAP. III Emiterea şi rãscumpãrarea monedei electronice, autoritãţi competente şi atribuţiile acestora
SECŢIUNEA 1 Prevederi privind emiterea şi rãscumpãrarea
ART. 86 (1) Emitenţii de monedã electronicã sunt obligaţi sã emitã monedã electronicã la o valoare egalã cu cea a fondurilor primite în schimbul acesteia la momentul primirii fondurilor. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), referitoare la momentul primirii fondurilor, emitenţii de monedã electronicã pot emite monedã electronicã înainte de primirea fondurilor, în situaţia în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizeazã prin intermediul unui instrument de platã. (3) Emitenţii de monedã electronicã informeazã deţinãtorii de monedã electronicã, distinct, cu privire la valoarea monedei electronice emise şi preţul de achiziţie a acesteia. ART. 87 Este interzisã acordarea de dobândã sau de orice alt beneficiu a cãrei/cãrui valoare este direct corelatã cu perioada în care deţinãtorul de monedã electronicã deţine moneda electronicã. ART. 88 Emitenţii de monedã electronicã sunt obligaţi sã rãscumpere, la cererea deţinãtorului de monedã electronicã, în orice moment, gratuit şi Ia valoarea nominalã, moneda electronicã pe care acesta o deţine. ART. 89 Prin excepţie de la prevederile art. 88 şi 94, emitenţii de monedã electronicã pot percepe, la rãscumpãrare, o taxã numai dacã aceasta este precizatã în contract şi stabilitã în conformitate cu art. 92 alin. (3) şi numai în unul dintre urmãtoarele cazuri: a) când se solicitã rãscumpãrarea înainte de încetarea contractului; b) când contractul prevede o datã de încetare şi deţinãtorul de monedã electronicã a încetat contractul înaintea acestei date; c) când se solicitã rãscumpãrarea la mai mult de un an de la data încetãrii contractului. ART. 90 În situaţia în care deţinãtorul de monedã electronicã solicitã rãscumpãrarea înainte de încetarea contractului, acesta poate cere rãscumpãrarea întregii valori monetare a monedei electronice deţinute ori numai a unei pãrţi a acesteia. ART. 91 (1) În situaţia în care deţinãtorul de monedã electronicã solicitã rãscumpãrarea monedei electronice la data încetãrii contractului sau în termen de pânã la un an dupã încetarea contractului, se rãscumpãrã întreaga valoare monetarã a monedei electronice deţinute. (2) În aplicarea alin. (1), în situaţia în care o instituţie emitentã de monedã electronicã desfãşoarã una sau mai multe dintre activitãţile enumerate la art. 21 alin. (1) lit. (d) şi nu s-a cunoscut în avans ponderea monedei electronice emise ce urma sã se utilizeze ca monedã electronicã ori aceasta este variabilã, instituţia emitentã de monedã electronicã are obligaţia sã rãscumpere toate fondurile solicitate de deţinãtorul de monedã electronicã. ART. 92 (1) Emitentul de monedã electronicã are obligaţia sã informeze deţinãtorul de monedã electronicã, înainte de încheierea contractului sau de acceptarea ofertei de cãtre acesta, asupra condiţiilor contractuale prevãzute la alin. (2). (2) Contractul dintre emitentul de monedã electronicã şi deţinãtorul de monedã electronicã trebuie sã prevadã în mod clar, complet şi precis condiţiile de rãscumpãrare a monedei electronice, inclusiv informaţii cu privire la perceperea oricãror taxe pentru rãscumpãrare, valoarea sau modalitatea de calcul al acestora. (3) Orice taxã de rãscumpãrare trebuie sã fie stabilitã proporţional cu costurile efective suportate de emitentul de monedã electronicã în legãturã cu rãscumpãrarea. ART. 93 Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 89-91, drepturile de rãscumpãrare ale persoanelor, altele decât consumatorii, care acceptã la platã monedã electronicã sunt stabilite în contractul încheiat între emitenţii de monedã electronicã şi persoanele respective.
SECŢIUNEA a 2-a Încetarea contractului
ART. 94 (1) Deţinãtorul de monedã electronicã poate înceta contractul oricând, dacã pãrţile nu au convenit o perioadã de notificare. O astfel de perioadã nu poate depãşi 30 de zile. (2) Încetarea în mod unilateral de cãtre deţinãtorul de monedã electronicã a unui contract încheiat pe o duratã determinatã mai mare de 12 luni sau pe o duratã nedeterminatã se face în mod gratuit pentru deţinãtorul de monedã electronicã dupã expirarea a 12 luni. ART. 95 (1) În toate cazurile ce nu se încadreazã la art. 94, preţul perceput de emitentul de monedã electronicã pentru încetarea unilateralã a contractului de cãtre deţinãtorul de monedã electronicã trebuie sã corespundã costurilor efective ale emitentului de monedã electronicã, sã se limiteze la acoperirea acestora, sã nu conducã la obţinerea de venituri suplimentare sau la descurajarea deţinãtorului de monedã electronicã de a înceta unilateral contractul. (2) Înainte de încheierea contractului, precum şi în contract, emitentul de monedã electronicã stabileşte şi comunicã deţinãtorului de monedã electronicã preţul total aferent încetãrii unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia. ART. 96 (1) În cazul în care se convine astfel în contract, emitentul de monedã electronicã poate înceta unilateral un contract încheiat pe o duratã nedeterminatã prin transmiterea unui preaviz cu cel puţin douã luni înainte. (2) Preavizul este transmis deţinãtorului de monedã electronicã: a) pe suport hârtie sau pe alt suport durabil; b) într-un limbaj uşor de înţeles, într-o formã clarã, completã şi precisã; c) în limba românã sau în orice altã limbã stabilitã de comun acord între pãrţi. ART. 97 Preţul perceput periodic pentru serviciile prestate este suportat de cãtre deţinãtorul de monedã electronicã doar proporţional cu perioada care precedã încetarea contractului. În cazul în care preţul este plãtit în avans, acesta este rambursat proporţional. ART. 98 Prevederile prezentei secţiuni nu aduc atingere prevederilor legale cu privire la nulitatea contractelor sau la imposibilitatea executãrii acestora. ART. 99 În cazul în care deţinãtorul de monedã electronicã nu este consumator, pãrţile pot conveni sã nu aplice, total sau parţial, prevederile prezentei secţiuni.
SECŢIUNEA a 3-a Competenţã, sesizare şi control
ART. 100 (1) În vederea asigurãrii respectãrii dispoziţiilor prezentei legi de cãtre emitenţii de monedã electronicã, consumatorii, inclusiv asociaţiile de consumatori, pot fie sã sesizeze Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor, iar utilizatorii persoane juridice pot sã sesizeze Garda Financiarã în legãturã cu cazurile de încãlcare de cãtre emitenţii de monedã electronicã a dispoziţiilor art. 86-92 şi 94-97, ori sã iniţieze acţiuni în justiţie împotriva emitenţilor de monedã electronicã ce au încãlcat dispoziţiile prezentei legi. (2) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor, respectiv Garda Financiarã informeazã, dupã caz, reclamantul, în rãspunsul formulat cãtre acesta, despre existenţa procedurilor extrajudiciare de soluţionare a disputelor. (3) În vederea soluţionãrii pe cale amiabilã a eventualelor dispute şi fãrã a se aduce atingere dreptului consumatorilor şi utilizatorilor persoane juridice de a iniţia acţiuni în justiţie împotriva emitenţilor de monedã electronicã care au încãlcat dispoziţiile prezentei legi ori dreptului acestora de a sesiza Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor sau Garda Financiarã, consumatorii sau utilizatorii persoane juridice pot apela la procedurile extrajudiciare de soluţionare a disputelor. ART. 101 Banca Naţionalã a României asigurã aplicarea dispoziţiilor art. 179 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 113/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 197/2010, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a reglementãrilor emise în aplicarea acestuia în mod corespunzãtor şi în cazul emitenţilor de monedã electronicã, în ceea ce priveşte procedurile extrajudiciare de reparaţie adecvate şi eficace pentru soluţionarea litigiilor. ART. 102 (1) Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei de a emite monedã electronicã la o valoare egalã cu cea a fondurilor primite în schimbul acesteia, potrivit prevederilor art. 86 alin. (1), cu amendã de la 50.000 lei la 100.000 lei; b) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei de a emite monedã electronicã la momentul primirii fondurilor potrivit prevederilor art. 86 alin. (1), cu amendã de la 50.000 lei la 100.000 lei; c) neinformarea deţinãtorilor de monedã electronicã, de cãtre emitenţii de monedã electronicã, conform prevederilor art. 86 alin. (3), cu amendã de la 50.000 lei la 100.000 lei; d) acordarea de dobândã sau de orice fel de alte beneficii a cãror valoare este direct corelatã cu perioada în care deţinãtorul de monedã electronicã deţine monedã electronicã, cu amendã de la 50.000 lei la 100.000 lei; e) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei de a rãscumpãra, la cererea deţinãtorului de monedã electronicã, moneda electronicã pe care acesta o deţine, în condiţiile prevãzute la art. 88, cu amendã de la 75.000 lei la 100.000 lei; f) nerespectarea de cãtre emitentul de monedã electronicã a obligaţiei de a informa deţinãtorul de monedã electronicã, înainte de încheierea contractului sau de acceptarea ofertei de cãtre acesta potrivit prevederilor art. 92 alin. (1), cu amendã de la 50.000 lei la 100.000 lei; g) neprevederea de cãtre emitentul de monedã electronicã în contractul dintre acesta şi deţinãtorul de monedã electronicã a elementelor prevãzute în art. 92 alin. (2), cu amendã de la 75.000 lei la 100.000 lei; h) nerespectarea obligaţiei de a stabili taxe de rãscumpãrare proporţionale cu costurile efective suportate de emitentul de monedã electronicã în legãturã cu rãscumpãrarea, prevãzutã la art. 92 alin. (3), cu amendã de la 75.000 lei la 100.000 lei; i) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a dreptului deţinãtorilor de monedã electronicã de a solicita rãscumpãrarea monedei electronice înainte de încetarea contractului în condiţiile prevãzute la art. 90, cu amendã de la 50.000 lei la 70.000 lei; j) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a dreptului deţinãtorilor de monedã electronicã de a solicita rãscumpãrarea monedei electronice la data încetãrii contractului sau în termen de un an dupã încetarea contractului, în condiţiile prevãzute la art. 91, cu amendã de la 50.000 lei la 70.000 lei; k) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a dreptului deţinãtorilor de monedã electronicã de a înceta contractul în condiţiile prevãzute de art. 94 alin. (1), cu amendã de la 90.000 lei la 100.000 lei; l) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei ca, în cazul în care s-a convenit o perioadã de notificare, aceastã perioadã sã nu poatã depãşi 30 de zile, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1), cu amendã de la 80.000 lei la 90.000 lei; m) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei de a înceta contractul, în mod gratuit, la solicitarea deţinãtorului de monedã electronicã, în condiţiile prevãzute la art. 94 alin. (2), cu amendã de la 75.000 lei la 100.000 lei; n) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei ca, în cazurile ce nu se încadreazã la art. 94, preţul perceput sã îndeplineascã condiţiile impuse prin art. 95 alin. (1), cu amendã de la 75.000 lei la 100.000 lei; o) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a obligaţiei de a comunica preţul total aferent încetãrii unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia, potrivit prevederilor art. 95 alin. (1), cu amendã de la 50.000 lei la 75.000 lei; p) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a procedurii de încetare unilateralã a contractului, prevãzutã la art. 96, cu amendã de la 90.000 lei la 100.000 lei; r) nerespectarea de cãtre emitenţii de monedã electronicã a dreptului deţinãtorilor de monedã electronicã privind preţul perceput periodic pentru serviciile prestate, potrivit prevederilor art. 97, cu amendã de la 75.000 lei la 90.000 lei. (2) În cazul în care contravenţiile sunt sãvârşite de un distribuitor persoanã fizicã, astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) lit. d), limitele maxime şi minime ale amenzii se reduc la jumãtate. (3) Valoarea amenzilor prevãzute la alin. (1) se va actualiza prin hotãrâre a Guvernului. ART. 103 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 102 se fac de cãtre reprezentanţii împuterniciţi ai Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la sesizarea consumatorilor, a asociaţiilor de consumatori ori din oficiu, în cazul în care prin încãlcarea prevederilor legale sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor, respectiv de cãtre reprezentanţii împuterniciţi ai Gãrzii Financiare, la sesizarea utilizatorilor persoane juridice ori din oficiu, în cazul în care prin încãlcarea prevederilor legale sunt sau pot fi afectate interesele acestora. (2) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor şi Garda Financiarã au competenţe conform alin. (1) în cazul emitenţilor de monedã electronicã al cãror stat membru de origine este România şi în cazul agenţilor, distribuitorilor sau sucursalelor pentru care România este stat membru gazdã şi care acţioneazã în conformitate cu dreptul de stabilire. ART. 104 Contravenţiilor prevãzute la art. 102 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. IV Dispoziţii finale
ART. 105 Emiterea, fãrã drept, de monedã electronicã constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã. ART. 106 Împiedicarea, fãrã drept, a exercitãrii, potrivit prezentei legi, a competenţelor de supraveghere ale Bãncii Naţionale a României constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lunã la un an sau cu amendã. ART. 107 (1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Banca Naţionalã a României emite reglementãri în aplicarea cap. II, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În scopul unei aplicãri unitare a dispoziţiilor capitolului II şi a reglementãrilor emise în baza acestuia, Banca Naţionalã a României poate emite instrucţiuni şi precizãri care se publicã pe pagina de internet a Bãncii Naţionale a României.
*
Prezenta lege transpune prevederile art. 1, art. 2 paragrafele 1-3, art. 3 paragraful 1 şi paragrafele 3-5, art. 4, art. 5 paragrafele 1 şi 2 şi paragrafele 5-7, art. 6, art. 7 paragraful 1 şi paragrafele 3 şi 4, art. 8-13, art. 18 şi art. 22 ale Directivei 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfãşurarea şi supravegherea prudenţialã a activitãţii instituţiilor emitente de monedã electronicã, de modificare a directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE , publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 267 din 10 octombrie 2009.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, IOAN OLTEAN
PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANÃ
Bucureşti, 20 iunie 2011. Nr. 127.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
