Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 127 din 16 octombrie 1996  privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnat la Zagreb la 25 ianuarie 1996    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 127 din 16 octombrie 1996 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnat la Zagreb la 25 ianuarie 1996

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 271 din 31 octombrie 1996
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat la Zagreb la 25 ianuarie 1996.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 25 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER SUIAN

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE

ACORD
între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia,
dorind sa încheie un acord pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al autoritãţilor sale locale ori al unitãţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Vor fi considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele asupra creşterii capitalului şi impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra sumei totale a salariilor plãtite de întreprinderi.
3. Impozitele existente asupra cãrora se va aplica prezentul acord sînt, în special:
a) În România:
(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
(ii) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;
(iii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe veniturile realizate din activitãţi agricole;
(v) impozitul pe dividende,
denumite în continuare impozit roman.
b) În Republica Croatia:
(i) impozitul pe profit;
(ii) impozitul pe venit,
denumite în continuare impozit croat.
4. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare, care sînt stabilite dupã data semnãrii acordului, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra modificãrilor aduse în legislatiile lor fiscale respective.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane şi jurisdicţia, în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acestor ape;
b) termenul Republica Croatia, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul Republicii Croatia în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, inclusiv orice zona dincolo de apele teritoriale ale Republicii Croatia, care, în concordanta cu dreptul internaţional şi cu legislaţia Republicii Croatia, este o zona în care pot fi exercitate drepturile Republicii Croatia cu privire la fundul şi subsolul marii şi la resursele sale naturale;
c) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant, înseamnã România sau Republica Croatia, dupã cum cere contextul;
d) termenul impozit înseamnã impozit roman sau impozit croat, dupã cum cere contextul;
e) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane;
f) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate care este consideratã ca o persoana juridicã în scopul impozitãrii;
g) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) expresia transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava, vapor, aeronava, vehicul de transport feroviar sau rutier, exploatat de o întreprindere care are locul conducerii sale efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd asemenea nava, vapor, aeronava, vehicul de transport feroviar sau rutier este exploatat numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
i) termenul naţional înseamnã orice persoana fizica avînd cetãţenia unui stat contractant şi orice persoana juridicã, asociaţie şi orice alta entitate avînd statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;
j) expresia autoritate competenta înseamnã:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii) în cazul Republicii Croatia, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat.
2. În ceea ce priveşte aplicarea acordului de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este definit în acord va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui stat contractant cu privire la impozitele la care acordul se aplica.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, este supusã impunerii în acel stat contractant, urmare domiciliului sau, rezidentei sale, locului de conducere sau oricãrui alt criteriu de natura similarã. Dar aceasta expresie nu include orice persoana care este supusã impunerii în acel stat contractant numai pentru faptul ca realizeazã venituri din surse aflate în acel stat ori ca are capital situat acolo.
2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul sau va fi determinat dupã cum urmeazã:
a) aceasta va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa; dacã dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, va fi consideratã rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi consideratã rezidenţã a statului în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci va fi consideratã rezidenţã a statului în care este situat locul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã, în întregime sau în parte, activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include în special:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, montaj sau instalatie, ori activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd acestea dureazã mai mult de 12 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere a unui stat contractant, prin angajaţii sãi sau prin alt personal angajat de întreprindere în celãlalt stat contractant, cu condiţia ca aceasta activitate sa dureze, pentru acelaşi proiect sau un proiect conex, o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 12 luni;
c) utilizarea într-un stat contractant a unei instalaţii sau a unui utilaj de forare ori a unui vapor în legatura cu acestea, în vederea explorãrii sau exploatãrii resurselor naturale, numai dacã asemenea utilizare dureazã mai mult de 12 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi consideratã ca neincluzind:
a) folosirea de instalaţii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau mãrfuri, sau al colectãrii de informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul desfãşurãrii pentru întreprindere a oricãrei alte activitãţi cu caracter pregatitor sau auxiliar;
f) vînzarea de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau al unei expoziţii temporare, ocazionale, dupã închiderea tirgului sau expoziţiei menţionate;
g) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv pentru orice combinare de activitãţi menţionate la subparagrafele a)-f), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoana - alta decît un agent cu statut independent, cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6 - îşi desfãşoarã activitatea în numele unei întreprinderi şi îşi exercita în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere va fi consideratã ca avînd un sediu permanent în acel stat, în legatura cu orice activitãţi pe care acea persoana le exercita pentru întreprindere, în afarã de cazul cînd activitãţile acestei persoane sînt limitate la cele menţionate în paragraful 4, care, dacã ar fi exercitate într-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.
6. O întreprindere nu va fi consideratã ca avînd un sediu permanent într-un stat contractant, numai pentru faptul ca aceasta îşi exercita activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care desfãşoarã activitatea de afaceri în acel celãlalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face din una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultura sau din exploatãri forestiere), situate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Expresia proprietãţi imobiliare are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietãţile în cauza sînt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãri forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele de transport feroviar şi rutier nu sînt considerate proprietãţii imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţilor imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul în care întreprinderea exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci vor fi atribuite în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare, şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca acestea s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în alta parte. Aceasta prevedere se va aplica sub rezerva restrictiilor prevãzute de legislaţia interna.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul ce se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare adoptatã va fi, totuşi, aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul în care exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separate în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transport internaţional
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, a aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar sau rutier vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Profiturile obţinute din exploatarea vapoarelor angajate în transportul pe cai navigabile interioare vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
3. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval sau de transport pe cai navigabile interioare se afla la bordul unei nave sau al unui vapor, atunci acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau a vaporului, sau, dacã nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava sau vaporul.
4. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi,
fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt, datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat - şi impune în consecinta - profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impunerii în acel celãlalt stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menţionat, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celãlalt stat va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unor astfel de modificãri se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi, dacã va fi necesar, autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a dividendelor.
Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societãţii în ceea ce priveşte profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, folosit în acest articol, înseamnã veniturile provenind din acţiuni sau din drepturile de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau din alte drepturi care nu sînt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia fiscalã a statului în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende, în legatura cu care dividendele sînt plãtite, este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sînt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende, în legatura cu care dividendele sînt plãtite, este efectiv legatã de un sediu permanent sau o baza fixa situata în acel celãlalt stat contractant, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a dobinzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat contractant, dacã sînt obţinute şi deţinute efectiv de guvernul celuilalt stat contractant, de o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia, sau de orice agenţie sau unitate bancarã ori instituţie a acelui guvern, a autoritãţii locale sau a unitãţii administrativ-teritoriale, sau, dacã creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sînt garantate, asigurate sau finanţate, direct ori indirect, de o instituţie financiarã aparţinînd în întregime guvernului celuilalt stat contractant.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni. Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi, în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în acel celãlalt stat contractant profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
6. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant, cînd plãtitorul este însuşi acel stat, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã, ori un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobinzi şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobinzi vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va rãmîne impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã plati de orice natura, primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf, filmelor sau benzilor ori altor mijloace de redare folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, transmisiilor prin satelit ori cablu sau prin orice mijloace electronice folosite pentru emisiunile destinate publicului, pentru orice patent, marca de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie sau pentru orice echipament industrial, comercial sau ştiinţificã ori pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific (know-how).
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în acel celãlalt stat profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Redevenţele se considera ca provin dintr-un stat contractant, cînd plãtitorul este însuşi acel stat, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a apãrut obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe sînt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste redevenţe vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, ţinînd seama de utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care acestea sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va rãmîne impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea proprietãţilor imobiliare, astfel cum sînt definite la art. 6, şi situate în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant, pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau baza fixa, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar sau rutier exploatate în trafic internaţional, a vapoarelor angajate în transportul pe cai navigabile interioare sau a proprietãţii mobiliare, ţinînd de exploatarea unor asemenea nave, vapoare, aeronave, vehicule de transport feroviar sau rutie, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Cistigurile provenind din înstrãinarea acţiunilor care fac parte din capitalul social al unei societãţi a carei proprietate consta, direct sau indirect, în principal din proprietãţi imobiliare situate într-un stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
5. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãrei proprietãţi, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3 şi 4 vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat contractant, cu excepţia cazului în care este îndeplinitã una dintre urmãtoarele condiţii, situaţie în care aceste venituri pot fi, de asemenea, impuse în celãlalt stat contractant.
a) dacã dispune în mod obişnuit în celãlalt stat contractant de o baza fixa în scopul exercitãrii activitãţilor sale. În acest caz, în acel celãlalt stat contractant poate fi impusa numai partea de venit care este atribuibila acelei baze fixe; sau
b) dacã şederea lui în celãlalt stat contractant este pentru o perioada sau perioade care depãşesc în total 183 de zile în anul fiscal vizat. În acest caz, în acel celãlalt stat contractant poate fi impusa numai partea de venit care este obţinutã din activitãţi exercitate în acel celãlalt stat.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente, de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18 şi 19, salariile şi alte remuneraţii similare, obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata, vor fi impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este astfel exercitatã, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începînd sau sfîrşind în anul calendaristic vizat; şi
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile primite pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave, aeronave, vehicul de transport feroviar sau rutier, exploatate în trafic internaţional, sau la bordul unui vapor angajat în transportul pe cai navigabile interioare pot fi impuse în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare, obţinute de un rezident al unui stat contractant, în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sînt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personalã desfasurata în aceasta calitate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Cînd veniturile în legatura cu activitãţile personale exercitate în calitate de artist de spectacol sau de sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului însuşi ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, pot fi impuse în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol, veniturile obţinute de artiştii de spectacol sau de sportivii care sînt rezidenţi ai unui stat contractant din activitãţile exercitate în celãlalt stat contractant, în cadrul schimburilor culturale dintre cele doua state contractante, vor fi scutite reciproc de impozit în acel celãlalt stat contractant, numai dacã aceste activitãţi sînt sponsorizate de guvernul unui stat contractant şi activitãţile nu sînt desfãşurate în scopul obţinerii de profituri.
ART. 18
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile şi alte plati similare fãcute în baza unui program de asistenta socialã publica din cadrul sistemului de asigurãri sociale al unui stat contractant, al unei autoritãţi locale sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale a acestuia vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
ART. 19
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plãtite de un stat contractant, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi aceste remuneraţii vor fi impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acel stat contractant şi persoana fizica este rezident al acelui stat contractant; şi
(i) este un naţional al acelui stat contractant, sau
(ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensii plãtite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale vor fi impozabile numai în acel stat.
b) Totuşi aceste pensii vor fi impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezident şi naţional al acelui stat.
3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate de afaceri desfasurata de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
ART. 20
Profesori, studenţi şi practicanti
1. Sumele pe care le primeşte un profesor, care este rezident al unui stat contractant şi care este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada care nu depãşeşte 2 ani, în scopul realizãrii de studii ştiinţifice sau pentru cercetare ori pentru predare la o universitate acreditata, colegiu, şcoala sau alta instituţie de educaţie, sau o instituţie publica de cercetare ori alta instituţie angajata în cercetarea întreprinsã în interes public, vor fi impozabile numai în primul stat contractant menţionat.
Prezentul articol nu se va aplica veniturilor obţinute din cercetare, dacã asemenea cercetare nu este întreprinsã în interes public ci în principal în beneficiul privat al unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.
2. Sumele, altele decît remuneraţiile pentru o activitate personalã desfasurata, pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau pregãtire un student sau un practicant care este sau a fost, imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat, numai în scopul educãrii sau pregãtirii sale, nu vor fi impuse în acel stat contractant, cu condiţia ca astfel de sume sa provinã şi sa fie remise din surse situate în afarã acelui stat contractant.
3. Sumele, altele decît remuneraţiile pentru o activitate personalã desfasurata, pe care le primeşte o persoana - care este sau a fost, imediat anterior vizitarii unui stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant - ca donaţie, bursa sau premiu de la o organizaţie privatã nonprofit, religioasã, caritabila, ştiinţificã, literarã sau de educaţie, sau de la o instituţie publica similarã, nu vor fi impuse în primul stat contractant menţionat.
4. Un student sau un practicant, în sensul paragrafului 2, sau un beneficiar al unei donaţii, burse sau premiu, în sensul paragrafului 3, care este prezent într-un stat contractant pentru o perioada care nu depãşeşte 4 ani, nu va fi impus în acel stat contractant pentru orice remuneraţii obţinute din servicii dependente, cu condiţia ca asemenea servicii sa fie desfãşurate în scopul suplimentarii fondurilor necesare pentru întreţinere, educare sau pregãtire.
ART. 21
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentului acord, vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietãţile imobiliare, asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau presteazã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie, se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sînt tratate la articolele precedente ale acestui acord şi provenind din celãlalt stat contractant, pot fi, de asemenea, impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 22
Capital
1. Capitalul reprezentat de proprietãţi imobiliare, astfel cum sînt definite la art. 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant şi situate în celãlalt stat contractant, poate fi impus în acel celãlalt stat contractant.
2. Capitalul reprezentat de proprietãţi mobiliare, fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant, sau de proprietãţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe utilizate de un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente poate fi impus în acel celãlalt stat contractant.
3. Capitalul reprezentat de nave, aeronave, vehicule de transport feroviar şi rutier, exploatate în trafic internaţional, şi de vapoare angajate în transportul pe cai navigabile interioare şi de proprietãţile mobiliare ţinînd de exploatarea unor asemenea nave, vapoare, aeronave, vehicule de transport feroviar şi rutier va fi impozabil numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
ART. 23
Evitarea dublei impuneri
1. În cazul unui rezident al României, dubla impunere va fi evitata dupã cum urmeazã:
a) cînd un rezident al României realizeazã venit sau deţine capital, care, conform prevederilor acestui acord, poate fi impus în Republica Croatia, atunci România va scuti de impozit acest venit sau capital - cu excepţia veniturilor menţionate la subparagraful b) - şi va lua în considerare, pentru determinarea cotei de impozit, venitul total obţinut, cota de impozit rezultatã aplicindu-se numai asupra venitului rãmas;
b) cînd un rezident al României realizeazã elemente de venit, care, potrivit prevederilor art. 10, 11 şi 12, pot fi impuse în Republica Croatia, atunci România va acorda, ca o deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o suma egala cu impozitul plãtit în Republica Croatia. Totuşi aceasta deducere nu va putea depãşi acea parte a impozitului, calculatã înainte ca deducerea sa fie acordatã, care este atribuibila unor asemenea elemente de venit ce pot fi impuse în Republica Croatia.
2. În cazul unui rezident al Republicii Croatia, dubla impunere va fi evitata dupã cum urmeazã:
Cînd un rezident al Republicii Croatia realizeazã venit sau deţine capital, care, conform prevederilor acestui acord, poate fi impus în România, Republica Croatia va acorda:
a) ca o deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o suma egala cu impozitul pe venit plãtit în România;
b) ca o deducere din impozitul pe capital al acelui rezident, o suma egala cu impozitul pe capital plãtit în România.
Totuşi, în fiecare dintre situaţii, aceasta deducere nu va depãşi acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, calculatã înainte ca deducerea sa fie acordatã, care este atribuibila, dupã caz, venitului sau capitalului ce poate fi impus în România.
Cînd, în conformitate cu orice prevedere a acestui acord, venitul obţinut sau capitalul deţinut de un rezident al unui stat contractant este scutit de impozit în acel stat contractant, acel stat contractant poate, cu toate acestea, sa ia în considerare, la calcularea impozitului asupra venitului rãmas sau capitalului unui asemenea rezident, venitul sau capitalul scutit.
ART. 24
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impunere sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuşi nationalii acelui celãlalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie, în special în ceea ce priveşte rezidenţã. Independent de prevederile art. 1, aceasta prevedere se va aplica, de asemenea, şi persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile, în acel celãlalt stat, decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat, care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Aceasta prevedere nu va fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant nici o deducere personalã, înlesnire şi reducere în ceea ce priveşte impunerea, pe considerente privind statutul civil ori responsabilitãţile familiale pe care le acorda rezidenţilor sãi.
3. Cu excepţia cazului în care se aplica prevederile paragrafului 1 al art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevenţele şi alte sume plãtite de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primului stat contractant menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinãrii capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cînd ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat contractant menţionat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat la nici o impunere sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.
5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2, se vor aplica impozitelor de orice fel şi de orice natura.
ART. 25
Procedura amiabila
1. Cînd o persoana considera ca, datoritã mãsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentului acord, aceasta poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 24, acelui stat contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta ca impunerea este contrarã prevederilor acordului.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impuneri care nu este în conformitate cu acordul. Orice înţelegere realizatã va fi aplicatã indiferent de perioada de prescripţie prevãzutã în legislaţia interna a statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii acordului. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 26
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicãrii prevederilor prezentului acord sau legislaţiei interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de acord, în mãsura în care impunerea la care se referã nu este contrarã prevederilor acordului. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informaţie obţinutã de un stat contractant va fi tratata ca secret, în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat, şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv instanţelor judecãtoreşti şi organelor administrative) însãrcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea ori soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul acordului. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau în deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 27
Agenţi diplomatici şi funcţionari consulari
Prevederile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã agenţii diplomatici sau functionarii consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 28
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va intra în vigoare în a 30-a zi dupã data primirii pe canale diplomatice a ultimei notificãri care indica încheierea procedurilor legale interne, necesare în fiecare ţara pentru intrarea în vigoare a acordului. Acest acord va fi aplicat, pentru veniturile obţinute sau capitalul deţinut în timpul anilor fiscali, începînd cu sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care acordul intra în vigoare.
2. Convenţia dintre Republica Socialistã România şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnatã la Belgrad, la 29 aprilie 1986, îşi va inceta valabilitatea la data intrãrii în vigoare a prezentului acord între cele doua state contractante.
ART. 29
Denunţarea
Prezentul acord va rãmîne în vigoare o perioada nedeterminatã, dar fiecare dintre statele contractante poate sa remitã celuilalt stat contractant, pe canale diplomatice, o nota de denunţare scrisã la sau înainte de a 30-a zi a lunii iunie a oricãrui an calendaristic, începînd dupã expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrãrii în vigoare. În aceasta situaţie, prezentul acord va inceta sa aibã efect, în ceea ce priveşte venitul obţinut şi capitalul deţinut în timpul anilor fiscali, la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare.
Întocmit în dublu exemplar la Zagreb, la 25 ianuarie 1996, în limbile romana, croatã şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricãrei divergenţe de interpretare a textelor în limbile romana şi croatã, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,
Alexandru Stanescu,
ministrul industriilor

Pentru Guvernul Republicii Croatia,
Davor Stern,
ministrul economiei
----------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016