Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 122 din 15 iunie 2011  privind regimul armelor, dispozitivelor militare si munitiilor detinute de Ministerul Apararii Nationale si de fortele armate straine pe teritoriul Romaniei    Twitter Facebook
Cautare document

LEGE nr. 122 din 15 iunie 2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare si munitiilor detinute de Ministerul Apararii Nationale si de fortele armate straine pe teritoriul Romaniei

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 426 din 17 iunie 2011

    Parlamentul României adoptã prezenta lege.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Prezenta lege reglementeazã deţinerea, portul, folosirea armelor, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor din înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naţionale, operaţiunile care se efectueazã cu acestea, utilizarea forţei, precum şi regimul juridic al transportului, deţinerii, portului şi folosirii armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor de cãtre membrii forţelor armate strãine pe teritoriul României.
    ART. 2
    (1) Ministerul Apãrãrii Naţionale este autorizat sã deţinã arme, dispozitive militare şi muniţii pentru dotarea proprie, potrivit statelor de organizare, programelor majore de înzestrare şi responsabilitãţilor pe care le are potrivit legii.
    (2) Armele, dispozitivele militare şi muniţiile prevãzute la alin. (1) sunt destinate instruirii, îndeplinirii misiunilor de luptã, precum şi a altor misiuni specifice, potrivit legii, având, de regulã, caracteristici tehnico-tactice specifice care sã permitã realizarea obiectivelor stabilite, cu respectarea normelor dreptului internaţional şi a legislaţiei naţionale.
    ART. 3
    În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) act ostil - orice acţiune sau folosire a forţei de cãtre o forţã militarã strãinã ori entitate teroristã, îndreptatã împotriva statului român, a forţelor armate române sau a altor persoane ori împotriva proprietãţii desemnate sau care urmãreşte deturnarea ori împiedicarea îndeplinirii misiunii militare a forţelor armate române şi/sau aliate. Actul ostil reprezintã, de asemenea, acţiunea prin care persoane, grupuri de persoane sau unitãţi constituite contribuie în mod direct ori comit cu intenţie acte care pot cauza prejudicii majore sau constituie un pericol real pentru viaţa personalului ori tehnica Ministerului Apãrãrii Naţionale sau/şi a forţelor aliate ale României;
    b) consemn - îndatoririle generale şi specifice pe care le are personalul aflat în misiune;
    c) dispozitive militare - ansamblul de componente a cãror funcţionare în comun îndeplineşte o funcţie într-un sistem tehnic, prin acţionarea unui mecanism de iniţiere sau percuţie, care determinã aruncarea unuia ori a mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrãştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare;
    d) forţã minimã - forţa strict necesarã, ca grad, intensitate şi duratã, pentru îndeplinirea misiunii. Forţa minimã poate include forţa letalã;
    e) forţã letalã - forţa prin a cãrei folosire este probabil sã se cauzeze decesul sau rãnirea gravã care poate avea ca urmare decesul unei persoane;
    f) forţã ostilã - forţa care manifestã intenţii ostile, comite un act ostil sau care a fost declaratã ostilã;
    g) intenţie ostilã - ameninţarea iminentã cu folosirea forţei din partea unei forţe militare strãine, a unei entitãţi teroriste, a unei persoane ori a unor grupuri de persoane împotriva statului român, a forţelor armate române sau a altor persoane ori a proprietãţii desemnate, precum şi împotriva membrilor forţelor militare strãine aliate. Determinarea intenţiei ostile se face de cãtre comandanţii sau şefii, de la orice eşalon, ai forţelor participante la operaţii în afara teritoriului statului român, pe baza evaluãrii faptelor şi circumstanţelor cunoscute, precum şi a informaţiilor avute la dispoziţie. În cazul misiunilor executate individual, determinarea intenţiei ostile se face de executantul misiunii, pe baza aceloraşi elemente;
    h) obiectiv militar - imobilele, echipamentele, instalaţiile, cum ar fi cazãrmi, tabere sau raioane de dispunere a uneia ori a mai multor unitãţi militare, depozite, gãri, porturi, aeroporturi, aerodromuri, lucrãri de artã, poligoane, nave, ambarcaţiuni, aeronave, transporturi militare, aflate în proprietatea sau în administrarea ori încredinţate pentru pazã şi apãrare Ministerului Apãrãrii Naţionale. În cazul operaţiilor internaţionale prevãzute de legislaţia românã, constituie obiectiv militar personalul combatant sau orice bun care, prin natura sa, amplasarea, destinaţia ori utilizarea acestuia, aduce o contribuţie efectivã la acţiunea militarã şi a cãrui distrugere parţialã sau totalã, capturare ori neutralizare oferã, în condiţiile concrete existente, un avantaj militar sigur;
    i) persoane desemnate - persoanele stabilite prin consemn sau ordin de misiune, pentru a cãror protecţie este autorizatã folosirea forţei, inclusiv cea letalã;
    j) proprietãţi desemnate - acele proprietãţi pentru a cãror protecţie se foloseşte forţa; forţa letalã se foloseşte numai în circumstanţele stabilite prin consemn sau ordin de misiune;
    k) reguli de angajare - reglementãrile pentru structurile militare în ansamblu, precum şi pentru fiecare militar care definesc circumstanţele, condiţiile, nivelul şi modalitatea în care pot fi utilizate armamentul şi dispozitivele militare pentru îndeplinirea misiunilor, pe timpul participãrii la operaţii;
    l) uz de armã - executarea tragerii cu o armã, în scopul îndeplinirii unei misiuni;
    m) zonã militarã restricţionatã - zona terestrã, aerianã, maritimã sau fluvialã, aflatã sub controlul forţelor armate naţionale ori aliate, în care accesul şi mişcarea personalului şi tehnicii care nu aparţin acestor forţe sunt limitate conform unor reguli stabilite de Ministerul Apãrãrii Naţionale, dupã consultarea autoritãţilor publice centrale sau locale, dupã caz.

    CAP. II
    Deţinerea şi portul armelor şi muniţiilor de cãtre personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale. Operaţiuni cu arme, dispozitive militare şi muniţii
    ART. 4
    Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale este autorizat sã deţinã şi sã poarte armele, dispozitivele militare şi muniţiile cu care este dotat de cãtre unitãţile din care face parte, în vederea instruirii, îndeplinirii misiunilor de luptã, precum şi a altor misiuni specifice, potrivit legii, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.
    ART. 5
    (1) Ministerul Apãrãrii Naţionale, prin structurile specializate, poate efectua urmãtoarele operaţiuni cu arme, dispozitive militare şi muniţii:
    a) achiziţionare;
    b) reparare;
    c) modificare;
    d) transformare;
    e) experimentare;
    f) transmiterea dreptului de proprietate sau a celui de folosinţã;
    g) valorificare;
    h) transport;
    i) depozitare;
    j) casare;
    k) modernizare;
    l) distrugere.
    (2) Procedurile concrete de efectuare a operaţiunilor prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale, potrivit legii.
    (3) Transmiterea dreptului de proprietate sau a celui de folosinţã asupra armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor, prin vânzare-cumpãrare, donaţie, schimb sau închiriere, se poate face, în condiţiile legii, prin hotãrâre a Guvernului.
    ART. 6
    Operaţiunile de experimentare, reparare, modernizare, transformare, casare şi distrugere sunt organizate în cadrul zonelor desemnate în acest sens, în condiţiile legii, de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale.
    ART. 7
    Normele specifice privind evidenţa, mânuirea, pãstrarea şi controlul stãrii tehnice a armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor se reglementeazã prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.

    CAP. III
    Folosirea armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor

    SECŢIUNEA 1
    Folosirea armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor pentru instruire
    ART. 8
    (1) Folosirea armelor şi dispozitivelor militare, cu muniţie de rãzboi, pentru instruire de cãtre personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale este permisã doar în poligoanele destinate şi amenajate special pentru categoria respectivã de armament, omologate şi autorizate în acest scop.
    (2) Folosirea armelor şi dispozitivelor militare, cu altã muniţie decât cea de rãzboi, pentru instruire de cãtre personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale este permisã doar în poligoanele destinate şi amenajate special pentru categoria respectivã de armament sau în zone militare restricţionate, stabilite cu acordul instituţiilor publice, al autoritãţilor administraţiei publice locale ori al proprietarilor privaţi.
    ART. 9
    (1) Poligoanele de tragere se amplaseazã, de regulã, pe terenuri aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naţionale. Cu acordul instituţiilor publice, al autoritãţilor administraţiei publice locale sau al proprietarilor privaţi, pot fi amenajate poligoane de tragere temporare pe terenurile aflate în administrarea ori în proprietatea acestora.
    (2) Pentru evitarea accidentelor, în proximitatea fiecãrui poligon se stabilesc zone militare restricţionate.
    (3) Clasificarea, amenajarea, organizarea, inclusiv mãsurile de siguranţã opozabile terţilor, omologarea poligoanelor, precum şi condiţiile cerute pentru personalul acestora se reglementeazã prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.
    ART. 10
    Cadrele militare în rezervã sau în retragere, precum şi alte categorii de personal pot folosi pentru instruire poligoanele de tragere aflate în dotarea Ministerului Apãrãrii Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale sau cu aprobarea acestuia, dupã caz.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Paza obiectivelor militare şi protecţia persoanelor
    ART. 11
    (1) Paza obiectivelor militare şi protecţia persoanelor se organizeazã şi se desfãşoarã cu efective proprii sau prin alte modalitãţi prevãzute de lege, în funcţie de nivelul de securizare necesar şi particularitãţile obiectivelor.
    (2) Prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale se stabilesc modalitatea de pazã a obiectivelor militare şi de protecţie a persoanelor, obligaţiile şi îndatoririle personalului care desfãşoarã activitãţi specifice, inclusiv mãsurile de siguranţã opozabile terţilor, precum şi documentele care se întocmesc de cãtre comandanţii/şefii obiectivelor militare.
    (3) Prevederile de interes public din ordinul ministrului apãrãrii naţionale prevãzut la alin. (2) se publicã, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 12
    (1) Ministerul Apãrãrii Naţionale, prin structurile specializate, asigurã protecţia demnitarilor proprii, în ţarã şi în strãinãtate, cu personal propriu sau în cooperare cu organele competente din cadrul instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.
    (2) La solicitarea forţelor armate strãine, personalul specializat din Ministerul Apãrãrii Naţionale poate asigura paza şi protecţia acestora, precum şi paza facilitãţilor puse la dispoziţie, pe timpul staţionãrii în România.
    ART. 13
    În cazuri temeinic justificate, pentru executarea pazei şi protecţiei obiectivelor militare şi a persoanelor desemnate, Ministerul Apãrãrii Naţionale poate stabili zone militare restricţionate.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Uzul de armã
    ART. 14
    (1) Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale poate face uz de armamentul din dotare în cazurile prevãzute la art. 15, utilizând forţa minimã, cu respectarea principiilor legalitãţii, proporţionalitãţii, gradualitãţii, limitãrii utilizãrii şi nonsurprinderii, aşa cum acestea sunt implementate prin consemn sau ordin de misiune.
    (2) Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale poate face uz de armã numai dupã ce evalueazã circumstanţele din care sã rezulte absoluta sa necesitate, atunci când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilã.
    (3) Personalul din cadrul instituţiilor şi societãţilor specializate pentru pazã şi protecţie, care presteazã servicii în beneficiul Ministerului Apãrãrii Naţionale, poate face uz de armã în condiţiile specifice stabilite de lege.
    ART. 15
    (1) Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale poate face uz de armamentul din dotare, numai pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, în urmãtoarele cazuri:
    a) împotriva acelora care atacã personalul aflat în serviciul de pazã, escortã, protecţie, precum şi a acelora care, prin actul sãvârşit prin surprindere, pun în pericol obiectivul militar;
    b) împotriva acelora care atacã persoanele desemnate;
    c) împotriva persoanelor care încearcã sã pãtrundã ori sã iasã în mod ilegal în sau din obiectivele militare ori în zonele militare restricţionate, a cãror delimitare este adusã la cunoştinţa publicului;
    d) împotriva persoanelor care, dupã sãvârşirea unei fapte prevãzute de legea penalã, încearcã sã fugã şi care riposteazã ori încearcã sã riposteze cu arme sau alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori integritatea persoanelor;
    e) pentru a împiedica fuga de sub escortã sau evadarea celor aflaţi în stare legalã de deţinere ori reţinere;
    f) împotriva persoanelor care împiedicã militarii sã execute misiuni de luptã;
    g) în executarea intervenţiei contrateroriste, în cazurile prevãzute de lege.
    (2) Dacã, în cazurile prevãzute la alin. (1), persoanele împotriva cãrora se poate face uz de armã folosesc mijloace de transport, personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale poate face uz de armamentul din dotare şi împotriva acestor mijloace de transport.
    ART. 16
    (1) În cazurile prevãzute la art. 15 alin. (1) lit. c), e) şi f), se va face uz de armã numai dupã ce s-a fãcut somaţia legalã.
    (2) În cazurile prevãzute la art. 15 alin. (1) lit. a)-e) şi g), somaţia se face prin cuvântul "Stai!", iar în caz de nesupunere se someazã din nou prin cuvintele: "Stai, cã trag!". Dacã cel în cauzã nu se supune nici de aceastã datã, se someazã prin tragerea focului de armã în plan vertical.
    (3) În cazul în care, dupã executarea somaţiei legale, potrivit alin. (2), persoana/persoanele în cauzã nu se supune/nu se supun, se poate face uz de armã împotriva acesteia/acestora.
    (4) În cazurile prevãzute la art. 15 alin. (1) lit. a), b), d) şi g), se poate face uz de armã fãrã somaţie, dacã lipseşte timpul necesar pentru executarea acesteia.
    (5) În cazul folosirii armelor împotriva autovehiculelor, focul se executã, pe cât posibil, în pneuri, pânã la oprirea acestora.
    ART. 17
    În cazul prevãzut la art. 15 alin. (1) lit. f), se face uz de armã numai dupã efectuarea, în mod consecutiv, de 3 ori, a somaţiei: "Pãrãsiţi..., vom folosi arme de foc!".
    ART. 18
    (1) Uzul de armã, în condiţiile şi situaţiile prevãzute în prezentul capitol, se face în aşa fel încât sã ducã la imobilizarea acelora împotriva cãrora se foloseşte arma, trãgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morţii acestora.
    (2) Dacã uzul de armã şi-a atins scopul prevãzut la alin. (1), se înceteazã de îndatã executarea tragerii.
    (3) Persoanelor rãnite trebuie sã li se acorde, de îndatã ce misiunea permite, primul ajutor şi îngrijiri medicale.
    (4) Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale este autorizat ca, în cazurile prevãzute la art. 15 alin. (1), sã reţinã, sã legitimeze şi sã predea organelor în drept, de îndatã, persoanele imobilizate ca urmare a executãrii somaţiilor sau a exercitãrii uzului de armã.
    ART. 19
    Se va evita, pe cât posibil, uzul de armã împotriva minorilor, femeilor şi bãtrânilor.
    ART. 20
    Se interzice uzul de armã:
    a) împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepţia cazurilor în care înfãptuiesc un atac armat izolat sau în grup, care pune în pericol viaţa ori integritatea corporalã a unei persoane;
    b) în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin.
    ART. 21
    Personalul din cadrul Forţelor Aeriene ale Ministerului Apãrãrii Naţionale poate face uz de armamentul de bord şi de mijloacele terestre de apãrare aerianã împotriva altor aeronave, în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare şi de prevederile tratatelor la care România este parte.
    ART. 22
    Navele şi ambarcaţiunile Ministerului Apãrãrii Naţionale pot folosi armamentul de bord, inclusiv pe cel al mijloacelor aeriene îmbarcate, împotriva aeronavelor sau pentru oprirea ori reţinerea altor nave sau ambarcaţiuni în scopul asigurãrii pazei şi apãrãrii obiectivelor militare ori securitãţii zonelor militare restricţionate, astfel:
    a) cu somaţie:
    1. în cazul în care, dupã transmiterea avertismentelor specifice, conform codului de semnale internaţionale, prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale şi acustice, nava sau ambarcaţiunea suspectã continuã sã le ignore şi nu se îndepãrteazã de obiectivul militar ori de zona restricţionatã, comandantul navei militare procedeazã la executarea focului de avertisment;
    2. în cazul în care, dupã executarea somaţiei legale constând în transmiterea tuturor avertismentelor specifice şi a executãrii focului de avertisment, nava în cauzã nu se supune, se va folosi armamentul de bord dupã ce echipajul acesteia a fost avertizat, în prealabil, sã se deplaseze spre partea din faţã a navei, prin somaţia: "Pãrãsiţi pupa, vom deschide foc în plin!". Dupã ce s-a convins cã avertismentul a fost înţeles, nava militarã va deschide foc în plin asupra pãrţii din spate a navei suspecte, cãutându-se pe cât posibil lovirea aparatului propulsor. Întreaga rãspundere pentru nesupunerea la somaţie şi pentru consecinţele ce decurg din ignorarea avertismentelor specifice ale navei militare revine comandantului navei suspecte sau înlocuitorului legal al acestuia;
    b) fãrã somaţie:
    1. împotriva aeronavelor, navelor sau ambarcaţiunilor care atacã nave româneşti;
    2. împotriva navelor urmãrite care riposteazã cu foc de armã sau executã manevre care pun în pericol securitatea navei militare;
    3. împotriva navelor sau ambarcaţiunilor care atacã alte nave aliate în apele naţionale sau în zonele de responsabilitate primite prin misiune.
    ART. 23
    (1) Persoana care a fãcut uz de armã este obligatã sã anunţe, de îndatã, aceastã situaţie, pe cale ierarhicã.
    (2) Dacã în urma uzului de armã s-a produs moartea sau vãtãmarea unei persoane, comandantul unitãţii militare în care s-a produs incidentul ori înlocuitorul legal al acestuia este obligat sã anunţe, de îndatã, procurorul competent.
    (3) Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile şi în cazurile prevãzute de lege, înlãturã caracterul penal al faptei.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor de cãtre personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale participant la operaţii în afara teritoriului statului român
    ART. 24
    Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor se face potrivit dispoziţiilor legislaţiei române, normelor specifice prevãzute de tratatele la care România este parte, mandatelor încredinţate de organismele internaţionale şi regulilor de angajare autorizate, cu respectarea restricţiilor/limitãrilor naţionale.
    ART. 25
    (1) Regulile de angajare pentru operaţiile desfãşurate în afara teritoriului statului român, la care participã personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale, sunt transmise autoritãţii militare naţionale de cãtre autoritatea militarã care deţine comanda operaţionalã sau, dupã caz, controlul operaţional al acestor operaţii.
    (2) Regulile de angajare se analizeazã de cãtre Statul Major General, autoritate militarã naţionalã competentã, în vederea stabilirii deplinei conformitãţi cu legislaţia românã, tratatele la care România este parte, precum şi cutumele internaţionale.
    (3) În situaţia în care regulile de angajare transmise de cãtre autoritatea militarã care deţine comanda operaţionalã sau, dupã caz, controlul operaţional al operaţiilor conţin dispoziţii contrare prevederilor alin. (2), autoritatea militarã naţionalã competentã poate limita sau restricţiona folosirea forţei de cãtre personalul propriu participant, formulând rezerve scrise cãtre emitentul regulilor de angajare.
    ART. 26
    Regulile de angajare primite potrivit prevederilor art. 25 alin. (1), cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 25 alin. (2) şi cu amendamentele şi limitãrile naţionale, sunt obligatorii pentru personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale participant la operaţiile internaţionale, fãrã sã limiteze iniţiativa dreptului inerent la legitimã apãrare sau autoapãrare, dupã caz, al individului ori al unitãţii/subunitãţii.
    ART. 27
    Dupã parcurgerea etapelor prevãzute la art. 25, în situaţia în care România acţioneazã ca autoritate militarã ce are în subordine operaţionalã forţe aparţinând altor state, regulile de angajare şi eventualele rezerve se transmit autoritãţilor militare strãine cãrora le aparţin forţele din subordinea operaţionalã.
    ART. 28
    (1) Utilizarea forţei se face în conformitate cu mandatele încredinţate de organismele internaţionale, în situaţii precum urmãtoarele:
    a) pentru apãrarea forţei proprii, a forţei aliate sau a persoanelor aflate sub protecţia acestora, precum şi a proprietãţilor desemnate;
    b) pentru eliberarea unor membri ai forţei proprii, aliate sau persoane aflate sub protecţia acestora;
    c) pentru descoperirea persoanelor care au comis sau intenţioneazã sã comitã acte ostile împotriva forţei/echipamentelor proprii/aliate ori a persoanelor aflate sub protecţia acestora;
    d) împotriva persoanelor, autovehiculelor, navelor sau ambarcaţiunilor care nu se supun controlului, când mãsurile luate pentru efectuarea acestuia sunt evidente şi au fost luate mãsurile necesare privind aducerea la cunoştinţã a obligativitãţii acestuia;
    e) pentru respingerea incursiunilor militare sau paramilitare ale forţelor ostile în zonele protejate de forţele proprii ori aliate;
    f) pentru dezarmarea grupãrilor paramilitare, dacã forţele militare proprii ori aliate sunt împiedicate sã îşi desfãşoare misiunea;
    g) împotriva forţelor/persoanelor care manifestã intenţii ostile;
    h) împotriva forţelor/persoanelor care comit sau contribuie direct la înfãptuirea unui act ostil;
    i) împotriva forţelor care, anterior, au atacat sau au contribuit la executarea unui atac împotriva forţelor proprii/aliate ori au fost declarate forţe ostile;
    j) împotriva instalaţiilor, facilitãţilor, echipamentelor şi forţelor care sunt angajate sau contribuie efectiv la activitãţi militare care ameninţã forţele proprii/aliate;
    k) împotriva persoanelor sau grupurilor de persoane care atacã ori împiedicã militarii sã execute misiuni de luptã;
    l) împotriva mijloacelor aeriene sau navale care comit acte ostile ori despre care existã informaţii certe cã transportã terorişti.
    (2) Prin excepţie de la prevederile secţiunii a 3-a, uzul de armã în teatrul de operaţii se executã în conformitate cu regulile de angajare stabilite pentru operaţie şi potrivit precizãrilor emise de autoritatea militarã naţionalã competentã, prevãzutã la art. 25.
    ART. 29
    Personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale participant la operaţii în afara teritoriului statului român este exonerat de rãspundere pentru utilizarea forţei, atunci când a acţionat în cadrul mandatului aprobat, potrivit regulilor de angajare.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor de cãtre personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale pe timpul stãrii de urgenţã, de asediu, de mobilizare sau de rãzboi, precum şi pe timpul desfãşurãrii unor operaţii pe teritoriul statului român
    ART. 30
    Pe timpul stãrii de urgenţã, de asediu, de mobilizare sau de rãzboi, pentru exercitarea competenţelor prevãzute prin decretul de instituire ori hotãrârea/decretul de declarare a acestor stãri, autoritatea militarã naţionalã stabileşte reguli de angajare în conformitate cu Constituţia României şi legislaţia care reglementeazã regimul acestor stãri.
    ART. 31
    Pe timpul desfãşurãrii unor operaţii naţionale sau internaţionale pe teritoriul statului român, atunci când nu este instituitã una dintre stãrile prevãzute la art. 30, autoritatea militarã naţionalã stabileşte reguli de angajare în conformitate cu legislaţia României şi, dupã caz, cu înţelegerile încheiate cu alte armate, în baza tratatelor la care este parte.
    ART. 32
    Aspectele procedurale referitoare la aplicarea prevederilor art. 25-27, 30 şi 31 se stabilesc prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.

    CAP. IV
    Regimul juridic al armelor de foc, al dispozitivelor militare şi al muniţiilor de serviciu deţinute de membrii forţelor armate strãine pe teritoriul României
    ART. 33
    (1) Membrii forţelor armate strãine pot transporta, deţine, purta şi folosi pe teritoriul României, în condiţiile legii, armele, dispozitivele militare şi muniţiile cu care sunt dotaţi de cãtre unitãţile lor.
    (2) Folosirea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor de cãtre membrii forţelor armatelor strãine pe teritoriul naţional se face în condiţiile tratatelor şi ale înţelegerilor sau aranjamentelor tehnice, cu respectarea legislaţiei române, în afara cazurilor în care statul trimiţãtor are reguli mai restrictive referitoare la uzul de armã.
    ART. 34
    Transporturile de arme, de dispozitive militare, de muniţii şi de tehnicã militarã pot tranzita teritoriul României în condiţiile prevederilor tratatelor la care România este parte, precum şi ale prevederilor legislaţiei României.

    CAP. V
    Dispoziţii finale
    ART. 35
    (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Se abiliteazã ministrul apãrãrii naţionale sã emitã ordine şi instrucţiuni pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

    Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.


                      p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
                                  IOAN OLTEAN

                             PREŞEDINTELE SENATULUI
                               MIRCEA-DAN GEOANĂ

    Bucureşti, 15 iunie 2011.
    Nr. 122.

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice