Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992  privind acceptarea de catre Romania a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de catre Romania a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase

EMITENT: PARLAMENT
PUBLICAT: M. OF. Nr. 331 DIN 24/12/92
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
România accepta Actul constitutiv al Comisie Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase, aprobat de Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura la 11 decembrie 1953, amendat de cãtre comisie la cea de-a XXII-a sesiune din 29 martie - 1 aprilie 1977 şi aprobat de Consiliul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura la cea de-a 72-a sesiune din 8-10 noiembrie 1977.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 1 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. OLIVIU GHERMAN

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE

ACT CONSTITUTIV
al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase*)

Statele contractante, luind în considerare necesitatea urgenta de a impiedica ca agricultura europeanã sa fie supusã din nou unor grele pierderi datorate epizootiilor repetate de febra aftoasa, înfiinţeazã, prin prezenta, în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura, o comisie denumita Comisia Europeanã de Lupta impotriva Febrei Aftoase, al carei obiect îl constituie stimularea pe plan naţional şi internaţional a mãsurilor adecvate de lupta impotriva febrei aftoase în Europa.

*) Asa cum a fost amendat de cãtre comisie la cea de-a XXII-a sesiune (29 martie - 1 aprilie 1977) şi aprobat de Consiliul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura la cea de-a 72-a sesiune (8-10 noiembrie 1977). Traducere.

ART. 1
Membrii
1. Pot deveni membri ai Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase (denumita în cele ce urmeazã comisia) statele europene membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura şi statele europene membre ale Oficiului Internaţional de Epizootii, fãcînd parte din Organizaţia Naţiunilor Unite, care adera la prezentul act constitutiv, în conformitate cu dispoziţiile art. 15. Comisia poate ca la o majoritate de doua treimi din membrii sãi sa admitã, în calitatea de membru al comisiei, orice alt stat european care face parte din Organizaţia Naţiunilor Unite sau din oricare alte instituţii specializate sau ale Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica, care au depus o cerere de admitere însoţitã de un instrument oficial prin care accepta obligaţiile ce decurg din actul constitutiv în vigoare la momentul admiterii sale.
2. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura (denumita în cele ce urmeazã, organizaţia), Oficiul Internaţional de Epizootii (denumit, în cele ce urmeazã, oficiu) şi Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economicã au dreptul sa fie reprezentate la toate sesiunile comisiei şi ale comitetelor sale, reprezentanţii lor neavînd însã drept de vot.
ART. 2
Obligaţiile membrilor în domeniul politicii naţionale şi de cooperare internationala privind lupta impotriva febrei aftoase
1. Membrii se angajeazã sa lupte impotriva febrei aftoase şi la eradicarea acesteia prin adoptarea de mãsuri sanitare veterinare şi de carantina eficiente, cît şi prin aplicarea uneia sau a mai multora din metodele de mai jos:
1. conduita de sacrificare;
2. conduita combinata de sacrificare şi de vaccinare;
3. imunizarea integrala a efectivului de bovine prin vaccinare;
4. vaccinarea efectivului într-un anume perimetru, în jurul focarelor de febra aftoasa.
Metodele adoptate vor fi riguros aplicate.
2. Membrii care adopta a 2-a sau a 4-a metoda se angajeazã sa-şi procure o cantitate de virus suficienta pentru producerea vaccinului şi o cantitate suficienta de vaccin în vederea asigurãrii protecţiei efectivului în cazul în care se declara epizootia. Fiecare membru va acorda celorlalţi membri colaborare şi asistenta pentru tot ceea ce priveşte o acţiune comuna impotriva febrei aftoase, în special pentru aprovizionarea cu vaccin şi virus, în caz de necesitate. Cantitãţile de virus şi de vaccin ce se pun în rezerva pentru utilizare nationala şi internationala vor fi fixate de cãtre membri în lumina concluziilor comisiei şi avizelor date de oficiu.
3. Membrii vor lua mãsuri pentru ca sa fie identificat imediat virusul cu prilejul unei epizootii de febra aftoasa şi vor comunica rezultatele identificarii comisiei şi oficiului.
4.Membrii se angajeazã sa furnizeze comisiei toate informaţiile de care ea ar avea nevoie pentru a se achitã de funcţiile sale. În special, ei vor semnala, fãrã intirziere, comisiei şi oficiului toate epidemiile noi şi extinderea lor şi vor furniza în acest scop rapoarte detaliate care ar putea fi utile comisiei.
ART. 3
Sediul
1. Sediul comisiei şi sediul secretariatului sau sînt la Roma, la sediul organizaţiei.
2. Comisia se reuneste la sediul sau, cu excepţia cazului în care a fost hotãrît altfel la o sesiune anterioarã sau, în circumstanţe excepţionale, de cãtre comitetul sau executiv.
ART. 4
Funcţiuni generale
Funcţiunile generale ale comisiei sînt urmãtoarele:
1. încheierea cu oficiul, prin intermediul directorului general al organizaţiei şi în cadrul oricãrui acord care exista între organizaţie şi oficiu, de înţelegeri capabile sa garanteze ca:
1.1. toţi membrii vor primi avizele tehnice asupra oricãror probleme ce trateazã lupta contra febrei aftoase;
1.2. informaţii complete asupra epidemiilor de febra aftoasa şi identificarii virusurilor vor fi efectuate şi difuzate în cel mai scurt timp;
1.3. lucrãrile speciale de cercetare pe care le necesita febra aftoasa vor fi efectuate;
2. stringerea de informaţii privind programele naţionale de lupta şi cercetare privind febra aftoasa;
3. determinarea, în concordanta cu membrii interesaţi, a naturii şi mãrimii asistenţei de care au nevoie membrii pentru executarea programelor lor;
4. promovarea şi organizarea, de fiecare data cînd o astfel de acţiune va fi necesarã, de acţiuni concertate pentru depãşirea dificultãţilor intimpinate în executarea programului de lupta şi, în acest sens, sa ia mãsurile care sa permitã de a dispune de resursele necesare pentru producţia şi depozitarea vaccinurilor, spre exemplu, pe baza acordurilor încheiate între membri;
5. prevederea mijloacelor materiale necesare identificarii virusurilor;
6. studierea posibilitãţilor creãrii unui laborator internaţional pentru identificarea virusurilor şi producţia de vaccinuri;
7. fixarea şi ţinerea la zi a unui registru asupra disponibilitãţilor de virus şi vaccinuri în diferite tari;
8. furnizarea, altor organizaţii, de instiintari privitoare la atribuirea oricãror fonduri disponibile pentru lupta impotriva febrei aftoase în Europa;
9. încheierea, prin intermediul directorului general al organizaţiei, cu alte organizaţii, grupãri regionale de stat, care nu sînt membre ale comisiei, de înţelegeri în vederea participãrii lor la lucrãrile comisiei sau ale comitetelor sale, cît şi de înţelegeri de asistenta mutuala privind problemele de lupta impotriva febrei aftoase. Aceste înţelegeri vor putea duce la crearea de comitete mixte sau la participarea la lucrãrile unor astfel de comitete;
10. examinarea şi aprobarea, pentru transmiterea la consiliul organizaţiei, prin intermediul directorului general, a rapoartelor comitetului executiv, darilor de seama asupra exerciţiului trecut, cît şi a programului de munca şi a bugetului pe perioada bienala.
ART. 5
Funcţiuni speciale
Funcţiunile speciale ale comisiei sînt urmãtoarele:
1. sa contribuie dupã cum considera comisia şi membrii interesaţi, la lupta contra epidemiilor de febra aftoasa cu caracter critic. În acest scop, comisia sau comitetul sau executiv, care acţioneazã în virtutea paragrafului 5 al art. 11, poate sa utilizeze tot soldul neangajat al bugetului administrativ, despre care este vorba la paragraful 7 al art. 13, cît şi toate contribuţiile suplimentare vãrsate în scopul mãsurilor de urgenta, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului sus amintitului articol.
2. sa ia mãsurile dorite în urmãtoarele domenii:
2.1. producerea şi stocarea, de cãtre comisie sau în contul sau, de virus şi vaccinuri pentru distribuit membrilor în caz de necesitate;
2.2. încurajarea stabilirii de cãtre membri, în caz de nevoie, de cordoane sanitare în vederea circumscrierii epizootiei;
3. sa execute orice proiect nou determinat care ar putea fi propus de cãtre membri sau comitetul executiv şi aprobat de cãtre comisie, în vederea atingerii obiectivelor comisiei, astfel cum este definit în prezentul act;
4. soldul creditor al bugetului administrativ poate fi folosit pentru scopurile descrise la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol, sub rezerva ca aceasta decizie sa fie aprobatã de cãtre comisie cu majoritate de doua treimi din voturile exprimate, aceasta majoritate trebuind sa fie superioarã jumãtãţii numãrului membrilor comisiei.
ART. 6
Sesiunile
1. Fiecare membru este reprezentat la sesiunile comisiei printr-un singur delegat, care poate fi însoţit de un supleant, experţi şi consilieri. Supleanţii, experţii şi consilierii pot lua parte la dezbaterile comisiei, dar ei nu au drept de vot, cu excepţia cazului cînd un supleant este autorizat corespunzãtor sa înlocuiascã delegatul.
2. Fiecare membru dispune de un vot. Deciziile comisiei sînt luate cu majoritatea sufragiilor exprimate, cu excepţia cazului cînd prezentul act nu prevede altfel. Majoritatea membrilor comisiei constituie cvorumul.
3.Comisia alege, dintre delegaţi, la sfîrşitul fiecãrei sesiuni ordinare, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Preşedintele şi vicepreşedinţii rãmîn în funcţie pînã la sfîrşitul sesiunii ordinare urmãtoare. Ei pot fi realeşi.
4. Directorul general al organizaţiei, în concordanta cu preşedintele comisiei, convoacã comisia în sesiune ordinarã cel puţin o data la fiecare 2 ani.
El poate convoca comisia în sesiune extraordinarã, fie cu acordul preşedintelui comisiei, fie la cererea comisiei, exprimatã în cursul unei sesiuni ordinare, sau la cererea a cel puţin unei treimi din membrii comisiei, formulatã în intervalul sesiunilor ordinare.
ART. 7
Comitetele
1. Comisia poate crea comitete temporare speciale sau permanente, însãrcinate cu efectuarea de studii şi rapoarte asupra problemelor din competenta comisiei, sub rezerva ca bugetul aprobat al comisiei sa punã la dispoziţie fondurile necesare.
2. Aceste comitete sînt convocate de directorul general al organizaţiei, împreunã cu preşedintele comisiei, în locurile şi datele care convin scopului pentru care ele au fost create.
3. Din aceste comitete pot face parte toţi membrii comisiei, unii dintre membrii sãi nominalizaţi în virtutea competentei lor în probleme tehnice, ca urmare a deciziei comisiei.
4. Fiecare comitet îşi alege preşedintele.
ART. 8
Regulamentul interior şi regulamentul financiar
Sub rezerva dispoziţiilor prezentului act, comisia poate, cu majoritate de doua treimi dintre membrii sãi, sa adopte şi sa amendeze propriile sale regulamente interioare şi financiare, care se conformeazã regulamentului interior adoptat de conferinţa şi regulamentului financiar al organizaţiei. Regulamentul interior al comisiei şi toate amendamentele care ar putea fi aduse vor intra în vigoare de îndatã ce ele au fost aprobate de directorul general al organizaţiei. Regulamentul financiar şi amendamentele care ar putea fi aduse vor intra în vigoare dupã aprobarea de cãtre directorul general, sub rezerva ratificãrii de cãtre consiliul organizaţiei.
ART. 9
Observatorii
1. Orice stat membru al organizaţiei, care nu face parte din comisie, sau statul membru asociat poate, la cererea sa, sa fie reprezentat de un observator la sesiunile comisiei. El poate sa prezinte referate şi sa participe la dezbateri fãrã drept de vot.
2. Statele care nu fac parte din comisie şi nu sînt membri sau membri asociaţi ai organizaţiei, dar sînt membri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ai oricãreia din instituţiile specializate sau ai Agenţiei Internaţionale de Energie Atomica, pot, la cererea lor, cu asentimentul comisiei, dat prin intermediul preşedintelui sau şi sub rezerva dispoziţiilor adoptate de conferinţa organizaţiei privind concesiunea statutului de observator, sa fie invitate sa participe la sesiunile comisiei în calitate de observator.
3. Participarea organizaţiilor internaţionale la lucrãrile comisiei şi relaţiile dintre comisie şi aceste organizaţii sînt reglementate prin dispoziţii pertinente ale actului constitutiv şi ale regulamentului general al organizaţiei, precum şi de regulile adoptate la conferinţa sau consiliul organizaţiei, privind relaţiile cu organizaţiile internaţionale. Aceste relaţii sînt asigurate prin intermediul directorului general al organizaţiei. Relaţiile dintre organizaţie şi oficiu sînt reglementate prin acordurile în vigoare între acestea.
ART. 10
Comitetul executiv
1. Comisia constituie un comitet executiv compus din preşedinte şi doi vicepreşedinţi ai comisiei şi de 5 membri din delegaţii aleşi de comisie la sfîrşitul fiecãrei sesiuni ordinare. Preşedintele comisiei este preşedintele comitetului executiv.
2. Membrii comitetului executiv rãmîn în funcţie pînã la sfîrşitul sesiunii ordinare urmãtoare a comisiei. Ei pot fi realeşi.
3. În cazul în care în comitetul executiv se produce un loc vacant, comitetul poate sa solicite unui membru al comisiei sa numeascã un reprezentant care sa ocupe locul devenit vacant pînã la expirarea mandatului.
4. Comitetul executiv se reuneste cel puţin de doua ori în intervalul dintre doua sesiuni ordinare ale comisiei.
5. Secretarul comisiei asigura funcţiile secretarului comitetului executiv.
ART. 11
Funcţiile comitetului executiv
Comitetul executiv:
1. prezintã comisiei propunerile privitoare la orientarea generalã a activitãţilor şi programul de lucru;
2. traduce în viata politicile şi programele aprobate de comisie;
3. supune comisiei proiectele de program şi buget administrativ şi de evidenta contabila pe ultimii 2 ani;
4. elaboreazã şi supune spre aprobare comisiei şi remite directorului general al organizaţiei raportul privind activitatea comisiei din ultimii 2 ani;
5. aduce la îndeplinire toate sarcinile încredinţate de comisie, în special cele prevãzute la paragraful 1 al art. 5, privind cazurile de urgenta.
ART. 12
Administraţia
1. Membrii secretariatului comisiei sînt numiţi de cãtre directorul general, cu aprobarea preşedintelui comitetului executiv şi sînt rãspunzãtori din punct de vedere administrativ în fata directorului general. Statutul lor, precum şi condiţiile lor de angajare sînt aceleaşi cu ale personalului organizaţiei.
2. Cheltuielile comisiei sînt acoperite de la bugetul administrativ, cu excepţia acelora ce sînt aferente personalului, serviciilor şi imobilelor pe care organizaţia poate sa le punã la dispoziţia sa. Cheltuielile care cad în sarcina organizaţiei sînt stabilite şi onorate de cãtre organizaţie în cadrul bugetului bienal elaborat de directorul general şi aprobat de cãtre conferinţa organizaţiei, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului general şi ale regulamentului financiar al organizaţiei.
3. Cheltuielile aferente participãrii delegaţilor, supleanţilor, experţilor şi consilierilor la sesiunile comisiei şi ale comitetelor sale, în calitate de reprezentanţi guvernamentali, cît şi cheltuielile aferente participãrii observatorilor la sesiuni cad în sarcina guvernelor şi organizaţiilor respective. Cheltuielile experţilor invitaţi de cãtre comisie sau comitetele sale sa asiste la şedinţe, cu titlu personal, cad în sarcina bugetului comisiei.
ART. 13
Finanţele
1. Fiecare membru se angajeazã sa depunã la bugetul administrativ o contribuţie anuala, în conformitate cu baremul stabilit de comisie, adoptat cu majoritate de doua treimi dintre membrii sãi, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului financiar.
2. Contribuţia membrilor comisiei, admişi în intervalul dintre doua sesiuni ordinare ale comisiei, este stabilitã de cãtre comitetul executiv în conformitate cu dispoziţiile regulamentului financiar al comisiei; în acest scop, se va tine cont de acele criterii care pot fi enunţate în regulamentul sus-menţionat. Deciziile comitetului executiv în materie sînt supuse spre confirmare comisiei la sesiunea sa ordinarã urmãtoare.
3. Contribuţiile anuale prevãzute la paragrafele 1 şi 2 de mai sus sînt exigibile înainte de expirarea primei luni a anului pentru care ele sînt datorate.
4. Contribuţii suplimentare pot fi acceptate de unu sau mai mulţi membri, de cãtre organizaţii sau persoane particulare, în vederea finanţãrii mãsurilor de urgenta sau demararii proiectelor speciale sau campaniilor de combatere pe care comisia sau comitetul executiv poate sa le adopte sau sa le recomande în aplicarea dispoziţiilor art. 5.
5. Toate contribuţiile membrilor sînt plãtite în moneda determinata de comisie, cu acordul fiecãruia dintre cei interesaţi.
6.Orice contribuţie primitã este vãrsatã la un "fond de depozit", administrat de directorul general al organizaţiei, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului financiar al organizaţiei.
7. La încheierea fiecãrui exerciţiu financiar, orice sold neangajat al bugetului administrativ este înscris într-un cont special, ale cãrui fonduri pot fi folosite în scopurile menţionate la art. 4 şi 5.
ART. 14
Amendamente
1. Prezentul act constitutiv poate fi amendat printr-o decizie luatã de comisie cu o majoritate de doua treimi dintre membrii sãi.
2. Propuneri de amendament la prezentul act pot fi prezentate de toţi membrii comisiei printr-o comunicare adresatã preşedintelui comisiei şi directorului general al organizaţiei. Directorul general aduce imediat la cunostinta membrilor comisiei orice propunere de amendament.
3. Nici o propunere de amendament la prezentul act nu poate fi înscrisã pe ordinea de zi a unei sesiuni dacã directorul general al organizaţiei nu a fost avizat cu cel puţin 120 de zile înainte de deschiderea sesiunii.
4. Amendamentele nu intra în vigoare decît dupã ce au fost aprobate de consiliul organizaţiei.
5. Un amendament care nu atrage dupã sine noi obligaţii pentru membrii sãi intra în vigoare din ziua în care se pronunţa consiliul.
6. Un amendament care, dupã pãrerea comisiei, antreneaza obligaţii suplimentare pentru membrii comisiei, intra în vigoare, dupã aprobarea consiliului, pentru acei membri ai comisiei care-l accepta, începînd cu ziua din care numãrul de membri este de doua treimi dintre membrii comisiei; ulterior acestei date, el intra în vigoare, pentru orice alt membru al comisiei, de la data în care directorul general primeşte de la membrul interesat instrumentul de acceptare a acestui amendament.
7. Instrumentele acceptãrii amendamentelor care antreneaza obligaţii suplimentare sînt remise directorului general al organizaţiei, care informeazã pe toţi membrii comisiei de primirea acestor instrumente.
8. Drepturile şi obligaţiile oricãrui membru al comisiei, care nu a acceptat un amendament ce antreneaza obligaţii suplimentare, se extinde pe o perioada ce nu depãşeşte 2 ani de la data intrãrii în vigoare a amendamentului, pot fi reglementate prin dispoziţiile actului constitutiv în vigoare anterior datei la care respectivul amendament a intrat în vigoare. La expirarea acestei perioade, orice membru al comisiei care nu va accepta acest amendament va fi supus dispoziţiilor actului constitutiv astfel amendat.
9. Directorul general informeazã toţi membrii comisiei de intrarea în vigoare a oricãrui amendament.
ART. 15
Aderarea
1. Aderarea la prezentul act constitutiv se realizeazã prin depunerea instrumentului de aderare directorului general al organizaţiei şi intra în vigoare, pentru membrii organizaţiei sau oficiului, la primirea sus-numitului instrument de cãtre directorul general, care informeazã imediat pe fiecare dintre membrii comisiei.
2. Admiterea în calitate de membru al comisiei, în ceea ce priveşte statele care satisfac condiţiile enunţate în primul articol, dar care nu fac parte din organizaţie sau oficiu, intra în vigoare începînd cu data la care comisia aproba cererea de admitere în conformitate cu dispoziţiile art. 1. Directorul general informeazã fiecare membru al comisiei despre aprobarea oricãrei cereri de admitere.
3. Acceptarea la prezentul act constitutiv poate fi supusã unor rezerve. Directorul general notifica imediat fiecãrui membru al comisiei primirea oricãrei cereri de admitere sau instrument de aderare la prezentul act, care conţine o rezerva. O rezerva nu intra în vigoare decît dupã aprobarea unanima a membrilor comisiei. Membrii comisiei, care nu vor rãspunde într-un termen de 3 luni de la data notificãrii, se considera ca au acceptat rezerva.
Dacã o rezerva nu a fost aprobatã în unanimitate de cãtre membrii comisiei, statul care a fãcut aceasta rezerva nu devine parte la prezentul act constitutiv.
ART. 16
Retragerea
1. Orice membru poate sa se retragã din comisie dupã expirarea unui termen de un an, începînd cu cea mai recenta din urmãtoarele doua date: data intrãrii în vigoare a prezentului act sau data la care adeziunea acelui membru a intrat în vigoare. În acest scop, el notifica în scris, retragerea sa directorului general al organizaţiei, care informeazã imediat toţi membrii comisiei. Retragerea devine efectivã dupã un an de la data primirii avizului de retragere.
2. Orice membru care nu a achitat contribuţiile aferente pe doi ani consecutiv va fi considerat ca fiind retras din comisie.
3. Orice membru al comisiei care, ca urmare a retragerii sale din organizaţie sau oficiu, nu mai este membru al nici uneia dintre aceste doua instituţii, va fi considerat ca fiind retras simultan din comisie.
ART. 17
Reglementarea diferendelor
1. În caz de contestaţie privind interpretarea sau aplicarea prezentului act, membrul sau membrii interesaţi pot solicita directorului general al organizaţiei sa numeascã un comitet însãrcinat cu examinarea diferendului.
2. Directorul general, dupã luarea la cunostinta de cãtre membrii interesaţi, numeşte un comitet de experţi cuprinzînd reprezentanţi ai numitilor membri.
Acest comitet examineazã diferendul în lumina tuturor documentelor şi elementelor probatorii prezentate de cãtre membrii interesaţi. Comitetul prezintã un raport directorului general al organizaţiei, care îl comunica membrilor interesaţi şi altor membri ai comisiei.
3. Întrucît recunoaşterea recomandãrilor acestui comitet are un caracter obligatoriu, membrii convin ca ele vor servi ca baza pentru o noua examinare de cãtre membrii interesaţi în problema aflatã în litigiu.
4. Membrii interesaţi suporta, în pãrţi egale, cheltuielile rezultate din recursul fãcut comitetului de experţi.
ART. 18
Dizolvarea
1. Prezentul act se abroga în urma unei decizii a comisiei, luatã cu majoritate de trei pãtrimi dintre numãrul total al membrilor comisiei. El va fi automat abrogat în cazul cînd numãrul membrilor comisiei, ca urmare a retragerii, devine mai mic de şase.
2. În cazul în care prezentul act va fi abrogat, directorul general al organizaţiei va lichidã activul comisiei şi, dupã reglarea pasivului, va distribui proporţional soldul membrilor pe baza baremului de contribuţii în vigoare la data lichidãrii. Statele care nu au achitat contribuţiile lor timp de 2 ani consecutiv vor fi considerate, în fapt, ca fiind retrase din comisie în baza dispoziţiilor paragrafului 2 din art. 16, neavînd drept la o cota-parte din sold.
ART. 19
Intrarea în vigoare
1. Prezentul act constitutiv va intra în vigoare de îndatã ce directorul general primeşte avizele de acceptare a şase state membre ale organizaţiei sau ale oficiului, sub rezerva ca, contribuţia globalã a statelor respective sa reprezinte cel puţin 30% din totalul bugetului administrativ fixat la paragraful 1 al art. 13.
2. Statele care au depus instrumentele de aderare vor fi informate de cãtre directorul general cu privire la data la care prezentul act intra în vigoare.
3.Textul prezentului act, redactat în limbile engleza, franceza şi spaniola, avînd aceeaşi valabilitate, a fost aprobat de cãtre conferinţa organizaţiei la data de 11 decembrie 1953.
4. Doua exemplare ale prezentului text vor fi autentificate prin semnarea lor de cãtre preşedintele conferintei şi directorul general al organizaţiei; un exemplar va fi depus la secretarul general al Naţiunilor Unite, iar altul la arhivele organizaţiei. Copiile certificatelor semnate de directorul general vor fi adresate tuturor membrilor comisiei, cu indicarea datei la care prezentul act constitutiv a intrat în vigoare.

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016