Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE Nr. 115 din 16 octombrie 1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 263 din 28 octombrie 1996
Parlamentul României adopta prezenta lege.
ART. 1
Se instituie obligaţia declarãrii averii pentru demnitari, magistraţi, funcţionari publici şi unele persoane cu funcţii de conducere din regiile autonome, Fondul Proprietãţii de Stat, Banca Nationala a României şi bãncile cu capital de stat, total sau majoritar, precum şi procedura controlului averilor acestora în cazul în care exista dovezi certe ca unele bunuri ori valori nu au fost dobîndite în mod licit.
CAP. 1
Declararea averii
ART. 2
Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi cei asimilaţi acestora, magistraţii, consilierii judeţeni şi locali, primãrii, functionarii publici care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul autoritãţilor publice centrale ori locale, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere, de la directori, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, Fondului Proprietãţii de Stat, Bãncii Naţionale a României, bãncilor cu capital de stat, total sau majoritar, au obligaţia sa-şi declare averea, în condiţiile prezentei legi.
ART. 3
(1) Declaraţia de avere se face în scris, pe propria rãspundere, şi cuprinde bunurile proprii, bunurile comune şi cele deţinute în indiviziune, precum şi cele ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit modelului prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) Declaraţia de avere se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie. În situaţia funcţiilor eligibile, care presupun validarea, depunerea declaraţiei se face înaintea acesteia.
(3) În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, persoanele care exercita funcţiile prevãzute la art. 2 vor depune declaraţia de avere.
ART. 4
(1) Preşedintele României depune declaraţia de avere la preşedintele Curţii Constituţionale.
(2) Preşedinţii Camerelor Parlamentului şi primul-ministru depun declaraţia de avere la Preşedintele României.
(3) Deputaţii şi senatorii depun declaraţia de avere la preşedintele Camerei din care fac parte.
(4) Membrii Guvernului depun declaraţia de avere la primul-ministru.
(5) Functionarii publici şi persoanele cu funcţii de conducere prevãzute la art. 2 depun declaraţia de avere la autoritatea publica sau, dupã caz, la persoana care, potrivit Constituţiei sau legii, a emis actul de numire în funcţie.
(6) Consilierii judeţeni şi locali, precum şi primãrii depun declaraţia de avere la prefecţi.
(7) Autoritatea publica sau persoana indreptatita sa primeascã şi sa pãstreze declaraţia de avere va elibera depunatorului o dovada de primire.
ART. 5
(1) Declaraţia de avere reprezintã un act personal şi irevocabil.
(2) Declaraţia de avere este confidenţialã şi nu poate fi consultata decît în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 6
(1) Persoanele menţionate la art. 2 au obligaţia ca, la încheierea mandatului sau la încetarea activitãţii, sa depunã o noua declaraţie cu privire la averea pe care o deţin la acea data.
(2) Declaraţia prevãzutã la alin. (1) va cuprinde şi actele de înstrãinare cu titlu oneros sau gratuit, fãcute în timpul exercitãrii mandatului sau al îndeplinirii funcţiei, a bunurilor de valoare cuprinse în declaraţie.
(3) Persoanele prevãzute la art. 4 alin. (5) au obligaţia sa actualizeze declaraţia din 4 în 4 ani.
(4) Nedepunerea declaraţiei din motive imputabile, în termen de 15 zile de la încetarea activitãţii, conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control.
CAP. 2
Controlul averilor
ART. 7
În cazul în care între averea declarata la data investirii sau numirii în funcţie a persoanelor prevãzute la art. 2 şi cea dobindita pe parcursul exercitãrii funcţiei se constata diferenţe vadite şi exista dovezi certe ca unele bunuri ori valori nu puteau fi dobîndite din veniturile legale realizate de persoana în cauza sau pe alte cai licite, averea este supusã controlului, în condiţiile prezentei legi.
A. Comisia de cercetare
ART. 8
(1) Pe lîngã fiecare curte de apel va funcţiona o comisie de cercetare a averilor, formatã din:
- doi judecãtori de la curtea de apel, desemnaţi de preşedintele acesteia, dintre care unul în calitate de preşedinte;
- un procuror de la parchetul care funcţioneazã pe lîngã curtea de apel, desemnat de primul-procuror al acestui parchet.
(2) Preşedintele şi membrii comisiei de cercetare sînt desemnaţi pe o perioada de 3 ani. Pe aceeaşi perioada şi de cãtre aceleaşi persoane vor fi desemnaţi şi trei supleanţi, care vor înlocui pe titulari în cazul în care aceştia, din motive legale, nu vor putea lua parte la lucrãrile comisiei de cercetare.
(3) Comisia de cercetare are un secretar desemnat de preşedintele curţii de apel dintre grefierii acestei instanţe.
ART. 9
(1) Comisia de cercetare va începe acţiunea de control de îndatã ce este sesizatã cu o cerere de cercetare.
(2) Cererea de cercetare poate fi facuta de cãtre:
a) primul-procuror al parchetului de pe lîngã curtea de apel sau conducãtorul autoritãţii publice la care a funcţionat ori funcţioneazã cel a cãrui avere este supusã cercetãrii;
b) persoanele care ocupa funcţiile sau demnitãţile publice prevãzute la art. 2 şi cãrora li s-au adus imputari publice cu privire la provenienta averii pe care o deţin.
(3) Persoanele prevãzute la alin. (2) lit. a) pot fi sesizate de cãtre orice cetãţean care are cunostinta şi care furnizeazã indicii certe ca o persoana dintre cele prevãzute la art. 2 a dobîndit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut dobîndi din veniturile legale realizate de persoanele în cauza sau pe alte cai licite.
(4) Cererile de cercetare se adreseazã comisiei de cercetare de pe lîngã curtea de apel în raza cãreia domiciliazã persoana a carei avere este supusã controlului.
(5) Sesizãrile anonime nu pot conduce la declanşarea acţiunii de control al averii.
ART. 10
Dacã persoana a carei avere este supusã controlului este cãsãtoritã, controlul se extinde şi asupra averii şi veniturilor dobîndite de celãlalt soţ. Sînt supuse controlului şi bunurile de valoare ce fac obiectul declarãrii, realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros cãtre ascendenţi, descendenţi, fraţi, surori şi afinii de acelaşi grad, precum şi cele transmise cu titlu gratuit cãtre orice persoana.
ART. 11
Cererea de cercetare va indica, în mod obligatoriu, dovezile pe care se întemeiazã şi sursele de unde acestea pot fi solicitate sau va fi însoţitã de acte doveditoare.
ART. 12
(1) Actele şi lucrãrile comisiei de cercetare nu sînt publice. Persoana în cauza poate lua cunostinta de actele şi lucrãrile dosarului şi poate fi asistatã de avocat.
(2) Preşedintele dispune citarea de urgenta, în fata comisiei de cercetare, a persoanei care a fãcut cererea de cercetare sau a reprezentantului acesteia, precum şi a celui a cãrui avere este supusã cercetãrii şi a soţului sau sotiei, dupã caz, pentru a fi ascultaţi. Comisia de cercetare poate cita orice persoana care ar putea da relaţii utile pentru lãmurirea provenientei bunurilor celui cercetat şi poate solicita autoritãţilor publice sau oricãrei alte persoane juridice informaţii necesare pentru soluţionarea cauzei. Cei care, în perioada supusã controlului, au dobîndit bunuri de la persoana în cauza vor fi ascultaţi în mod obligatoriu.
(3) Comisia de cercetare poate efectua cercetãri locale sau poate dispune efectuarea unei expertize pentru lãmurirea cauzei.
(4) Cercetãrile efectuate de alte persoane decît membrii comisiei de cercetare sînt nule.
ART. 13
(1) Cei citaţi în fata comisiei de cercetare vor fi ascultaţi pe rind şi vor prezenta dovezile care au stat la baza cererii de cercetare. Persoana a carei avere este supusã cercetãrii va putea produce în fata comisiei probe în apãrare sau va putea solicita administrarea acestora de cãtre comisie şi, dacã considera necesar, poate depune o declaraţie în care va arata veniturile realizate şi modul dobîndirii averii.
(2) Comisia de cercetare poate dispune mãsuri asiguratorii prin care sa împiedice înstrãinarea bunurilor ce aparţin persoanei a carei avere este supusã controlului, precum şi a celor aparţinînd persoanelor prevãzute la art. 10, dacã din probele administrate rezulta ca aceste mãsuri sînt necesare.
(3) Mãsura de indisponibilizare poate fi totalã sau parţialã şi poate fi luatã şi în cazul depozitelor şi certificatelor bancare sau C.E.C.
(4) Mãsurile prevãzute la alin. (2) înceteazã la data rãmînerii definitive a ordonanţei de clasare.
ART. 14
(1) Comisia de cercetare hotãrãşte cu majoritate de voturi, în cel mult 3 luni de la data sesizãrii, pronuntind o ordonanta motivatã, prin care poate dispune:
a) trimiterea cauzei spre soluţionare curţii de apel în raza cãreia domiciliazã persoana a carei avere este supusã controlului, dacã constata, pe baza probelor administrate, ca dobindirea unei cote-pãrţi din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit;
b) clasarea cauzei, cînd constata ca provenienta bunurilor este justificatã;
c) suspendarea cercetãrii şi trimiterea cauzei parchetului competent, dacã în legatura cu bunurile a cãror provenienta este nejustificatã rezulta sãvîrşirea unei infracţiuni.
(2) Ordonanta de clasare se comunica pãrţilor şi parchetului de pe lîngã curtea de apel, în raza cãreia funcţioneazã comisia.
ART. 15
Controlul se reia de cãtre comisia de cercetare, dacã:
a) dupã clasarea cauzei apar elemente noi care pot conduce la o soluţie contrarã;
b) organul de urmãrire penalã, dupã efectuarea cercetãrilor, în situaţia prevãzutã la art. 14 alin. (1) lit. c), nu sesizeazã instanta penalã.
B. Instanta de judecata
ART. 16
(1) Preşedintele curţii de apel sau preşedintele sectiei, primind dosarul, fixeazã termen de judecata şi dispune citarea tuturor pãrţilor care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finanţelor, va fi întotdeauna citat în instanta. Participarea procurorului este obligatorie.
(2) Judecãtorii şi procurorul care au fãcut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata.
ART. 17
(1) Judecarea cauzei se face pornind de la probele administrate în fata comisie de cercetare. La prima zi de înfãţişare, pãrţile pot solicita probe noi şi curtea de apel va putea dispune încuviinţarea acestora, acordind un nou termen.
(2) Pînã la soluţionarea definitiva a cauzei, instanta de judecata poate dispune indisponibilizarea bunurilor, dacã aceasta mãsura nu a fost luatã în condiţiile art. 13.
ART. 18
(1) Dacã se constata ca dobindirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-pãrţi dintr-un bun nu este justificatã, curtea de apel va hotãrî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-pãrţi nejustificate, fie plata unei sume de bani, egala cu valoarea bunului, stabilitã de instanta pe baza de expertiza. În cazul obligãrii la plata contravalorii bunului, instanta va stabili şi termenul de plata.
(2) Dacã în legatura cu bunurile a cãror provenienta este nejustificatã rezulta sãvîrşirea unei infracţiuni, instanta trimite dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dacã este cazul sa punã în mişcare acţiunea penalã.
(3) În cazul în care se constata ca provenienta bunurilor este justificatã, instanta hotãrãşte închiderea dosarului.
C. Cai de atac
ART. 19
(1) Impotriva ordonanţei de clasare a comisie de cercetare, pãrţile interesate, Ministerul Finanţelor şi procurorul pot face recurs la Curtea Suprema de Justiţie, în termen de 10 zile de la comunicare.
(2) Ordonanta de trimitere a cauzei spre soluţionare instanţei nu poate fi atacatã cu recurs decît o data cu sentinta pronunţatã asupra fondului.
ART. 20
Sentinţele curţii de apel pot fi atacate cu recurs de cãtre pãrţile interesate, Ministerul Finanţelor şi procuror, în termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea Suprema de Justiţie.
CAP. 3
Proceduri speciale
ART. 21
(1) Cercetarea averii Preşedintelui României, a deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducãtorilor organelor centrale numiţi de preşedinte, de Parlament sau de primul-ministrul, a judecãtorilor Curţii Constituţionale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi procurorilor financiari de pe lîngã aceasta, a magistraţilor de la Curtea Suprema de Justiţie şi de la Parchetul General de pe lîngã aceasta, precum şi de la curţile de apel şi de la parchetele de pe lîngã acestea, aflaţi în funcţie, se face de cãtre o comisie specialã formatã din:
- doi judecãtori de la Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de preşedintele acestei curţi, dintre care unul în calitate de preşedinte;
- un procuror din Parchetul General de pe lîngã Curtea Suprema de Justiţie, desemnat de procurorul general.
(2) Preşedintele şi membrii comisiei sînt desemnaţi pe o perioada de 3 ani. Pe aceeaşi perioada şi de cãtre aceleaşi persoane vor fi desemnaţi şi trei supleanţi.
(3) Comisia are un secretar desemnat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie dintre magistraţii-asistenţi.
ART. 22
Cererea de cercetare poate fi facuta de cãtre:
a) ministrul justiţiei sau procurorul general;
b) persoanele prevãzute la art. 21 alin. (1), în cazul în care averea lor a format obiectul unor imputari publice.
ART. 23
Comisia va proceda la cercetarea averii persoanelor în cauza, de îndatã ce va fi sesizatã potrivit dispoziţiilor prevãzute la art. 9-15.
ART. 24
(1) Cauzele privind persoanele prevãzute la art. 21 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din trei judecãtori desemnaţi de preşedintele acestei curţi.
(2) Recursurile se judeca în complet format din noua judecãtori.
(3) Dispoziţiile art. 16-20 se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 25
Averea Preşedintelui României va putea fi cercetata numai dupã încetarea exercitãrii mandatului, iar pe durata acestuia, numai la solicitarea sa sau pe baza hotãrîrii Parlamentului României, adoptatã cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor. În acest ultim caz, Preşedintele României poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se imputa.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 26
(1) Dispozitivul hotãrîrii judecãtoreşti, rãmasã irevocabilã, prin care se constata provenienta ilicitã a unor bunuri, se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executãrii.
(2) Bunurile confiscate se vor valorifica prin vînzare la licitaţie, sumele obţinute facindu-se venit la bugetul de stat. Preţul de pornire a licitaţiei nu poate fi mai mic decît valoarea bunului, stabilitã de instanta pe baza de expertiza.
(3) Vînzarea bunurilor şi încasarea debitelor stabilite în condiţiile prezentei legi se efectueazã de cãtre organele fiscale, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la executarea silitã impotriva persoanelor fizice pentru neachitarea creanţelor bãneşti datorate statului.
(4) Cheltuielile fãcute pentru depozitarea, conservarea şi valorificarea bunurilor confiscate se scad din sumele obţinute din vînzarea acestora.
ART. 27
În cazul în care bunurile confiscate sînt obiecte din metale rare sau pietre preţioase, titluri de valoare, mijloace de plata strãine, obiecte de arta, colecţii de valoare şi obiecte de muzeu, acestea se depun la Banca Nationala a României sau, dupã caz, la Ministerul Culturii, în vederea valorificãrii prin vînzare la licitaţie.
ART. 28
(1) Procedura de cercetare şi de judecare a provenientei bunurilor, începutã asupra unei persoane, continua şi impotriva moştenitorilor acesteia.
(2) Cercetarea poate fi pornitã şi direct impotriva moştenitorilor, dar numai în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii. Moştenitorii rãspund numai în limita valorii avutului succesoral.
(3) Cererea de cercetare a averii unei persoane, care a deţinut o demnitate sau o funcţie publica dintre cele prevãzute în prezenta lege, poate fi facuta în termen de cel mult 5 ani de la data încheierii mandatului sau a eliberãrii din funcţie.
ART. 29
Toate actele de procedura în aceasta materie sînt scutite de orice taxa de timbru, iar în cazul valorificãrii bunurilor prin vînzare la licitaţie, nu se percepe taxa pe valoarea adãugatã.
ART. 30
Sumele necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu se avanseaza dintr-un fond prevãzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în cazul clasarii cauzei ele suportindu-se din bugetul de stat.
ART. 31
Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Codului de procedura civilã şi cu cele privind executarea creanţelor bugetare.
ART. 32
Ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau, dupã caz, hotãrîrea instanţei de judecata irevocabilã, prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificatã, va fi publicatã în Monitorul Oficial al României.
ART. 33
(1) Persoana a carei avere a fost declarata, în total sau în parte, nejustificatã, printr-o hotãrîre judecãtoreascã irevocabilã, va fi destituita sau revocatã, dupã caz, din funcţia pe care o deţine.
(2) Deputatul sau senatorul a cãrui avere a fost declarata nejustificatã, printr-o hotãrîre judecãtoreascã irevocabilã, este considerat incompatibil.
ART. 34
În sensul prezentei legi, funcţionar public este persoana numita sau aleasã într-o funcţie publica, cu caracter de permanenta, în serviciul unei autoritãţi publice centrale sau locale ori într-o instituţie publica subordonata acesteia. Funcţionari publici pot fi şi în cadrul regiilor autonome.
ART. 35
(1) Fapta aceluia care, în sesizarea adresatã persoanelor prevãzute la art. 9 alin. (2) lit. a) şi la art. 22 lit. a), face afirmaţii mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenientei bunurilor unei persoane fizice ce ocupa una dintre funcţiile prevãzute la art. 2, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenientei bunurilor unei persoane ce ocupa una dintre funcţiile publice prevãzute la art. 2 se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
ART. 36
Fapta persoanelor prevãzute la art. 2, de a face declaraţii de avere care nu corespund adevãrului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
ART. 37
Fapta persoanei care primeşte, pãstreazã sau deţine declaraţiile de avere prevãzute de prezenta lege, de a publica sau de a divulga, în orice alt mod, în tot sau în parte, conţinutul acestora, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 38
Persoanele prevãzute la art. 2, care au ocupat posturi publice similare dupã 1 ianuarie 1990, avînd, potrivit reglementãrilor legale în vigoare, obligaţia declarãrii averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurii stabilite prin prezenta lege, dacã sînt dovezi certe ca unele bunuri şi valori ale acestora nu au fost dobîndite în mod licit.
ART. 39
Magistraţii care fac parte din comisiile prevãzute la art. 8 şi 21, precum şi grefierii care efectueazã lucrãrile pentru aceste comisii beneficiazã de indemnizaţia prevãzutã la <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti.
ART. 40
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 18/1968 privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit, dispoziţiile <>art. 68 alin. (3) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, <>art. 69 din Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 şi <>Hotãrîrea Guvernului nr. 473/1993 privind declararea averilor de cãtre functionarii publici din cadrul autoritãţilor puterii executive, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 2 octombrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER SUIAN
ANEXA 1
DECLARAŢIE
Subsemnatul ............................., avînd funcţia de ............... la ..............................., declar, pe propria rãspundere, ca împreunã cu familia*) am urmãtoarea avere:
I. Imobile**):
1. Terenuri agricole - total ........................ ha,
din care***):................................................................... ...............................................................................
2. Clãdiri:
...............................................................................................................................................................
2.1. Locuinţe: Nr. Suprafata Valoarea de
construitã impozitare
-----------------------------------------
- apartament ........ ........... ...........
- vila ........ ........... ...........
- casa de odihna ........ ........... ...........
- alte locuinţe ........ ........... ...........
2.2. Spaţii comerciale x ........... ...........
2.3. Spaţii de producţie x ........... ...........
II. Efective de animale şi pãsãri:
Dacã depãşesc 30 de capete la animale mari şi 1.000 de capete la pãsãri.
Se vor trece separat cabalinele de curse şi animalele cu blana pretioasa.
III. Activitãţi comerciale şi alte activitãţi cu scop lucrativ:
1. Societãţi comerciale unde este asociat unic****):
- denumirea şi capitalul social (pentru fiecare)
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
2. Participari (acţiuni, pãrţi sociale) în societãţile comerciale:
- denumirea societãţii comerciale şi valoarea acţiunilor sau a pãrţilor sociale****): .................................................................
...............................................................................
...............................................................................
3. Alte activitãţi cu scop lucrativ:
- denumirea şi profitul net anual
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
IV. Bunuri mobile:
1. Colecţii sau obiecte de arta cu valoare deosebita (opere de arta plastica, mobilier de arta, antichitati etc.):
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
2. Colecţii numismatice, filatelice, de arta populara etc.:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
3. Depozite în valuta în strãinãtate, în echivalent a cel puţin 10.000.000 lei: ..........................................................................
...............................................................................
...............................................................................
4. Depuneri la C.E.C., bãnci comerciale, fonduri de investiţii de peste 10.000.000 lei:
- în lei ..............................................................
- în valuta ...........................................................
5. Creanţe cu o valoare de peste 10.000.000 lei: ...........................
...............................................................................
6. Autovehicule, autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi etc. (marca, anul de fabricaţie), buc.: .........................................
7. Obiecte şi bijuterii din aur, argint, platina şi pietre preţioase, cu valoare de peste 1.000.000 lei fiecare sau cintarind în total peste 100 grame: ...............................................................................
8. Alte bunuri (stupi de albine, peste 20), aparatura electronica cu o valoare de peste 5.000.000 lei fiecare: ........................................
...............................................................................
Prezenta declaraţie constituie act public şi rãspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.
Data Semnatura
............... ...................
-----------------------
*) Prin familie, în sensul prezentei declaraţii, se înţelege soţul, sotia şi copiii în întreţinere.
**) Dacã se afla în indiviziune, se va arata cota-parte.
***) Pe principalele categorii (arabil, vii, livezi, teren pentru construcţii etc.).
****) Inclusiv la firme din alte tari.
-----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
