Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Foştii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupã 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute de prezenta lege. De prevederile alin. 1 beneficiazã şi moştenitorii foştilor proprietari, potrivit legii. ART. 2 Persoanele prevãzute la art. 1 beneficiazã de restituirea în natura, prin redobindirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sînt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despãgubiri în condiţiile art. 12. În cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului pentru care s-au primit despãgubiri, dacã sînt ocupate de foştii proprietari sau sînt libere, ele se restituie în natura. Redobindirea dreptului de proprietate este condiţionatã de restituirea sumei primite cu titlu de despãgubire, actualizatã în condiţiile prevederilor art. 13. ART. 3 Prin apartament, în sensul prezentei legi, se înţelege locuinta compusa din una sau mai multe camere, cu dependintele, garajele şi anexele gospodãreşti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii şi altele asemenea, indiferent dacã sînt situate la acelaşi nivel sau la niveluri diferite şi care, la data trecerii în proprietatea statului, constituia o singura unitate locativã de sine stãtãtoare, asa cum a fost determinata prin construcţie. Apartamentul, astfel cum a fost definit în alin. 1, rãmîne considerat ca atare, indiferent dacã, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat modificãri constructive interioare ori a fost luat în evidenta ca reprezentind doua sau mai multe apartamente. Pentru adaugarile, supraetajarile, dotãrile, utilitatile şi orice alte construcţii, care exced apartamentul trecut în proprietatea statului, cît şi pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplica prevederile art. 13. ART. 4 De prevederile prezentei legi beneficiazã cetãţenii romani. CAP. 2 Restituirea în natura ART. 5 Dacã fostul proprietar sau moştenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriaşi în apartamentele trecute în proprietatea statului, ei devin proprietarii apartamentului locuit, în condiţiile prezentei legi. În cazul în care mai mulţi moştenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare într-un apartament trecut în proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv. Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia, dacã locuiau la data de 22 decembrie 1989 în acelaşi apartament cu alţi chiriaşi, devin proprietarii întregului apartament, astfel cum acesta este definit în art. 3. Evacuarea chiriaşilor şi punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai dupã acordarea efectivã a unei locuinţe corespunzãtoare de cãtre autoritãţile publice sau de cãtre proprietar. Moştenitorii, în sensul prezentei legi, sînt socotiţi de drept acceptanţii succesiunii de la data depunerii cererii prevãzute la art. 14. Dacã rudele pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata locuiau la 22 decembrie 1989 cu chirie în apartamentele preluate de cãtre stat de la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimţãmîntul scris al proprietarului, dacã le locuiesc şi la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Consimţãmîntul va fi dat în forma autenticã. ART. 6 Pe data rãmînerii definitive a hotãrîrii comisiei prevãzute la art. 15, prin care s-a dispus restituirea în natura a apartamentului, se compenseazã de drept - fãrã îndeplinirea condiţiilor stabilite de Codul civil - cheltuielile necesare, utile şi voluptorii efectuate de foştii proprietari sau de moştenitorii lor, în calitate de chiriaşi, şi de unitatea care a administrat apartamentul, ţinînd seama şi de prevederile art. 3. Contractele de închiriere dintre foştii proprietari, moştenitorii lor, precum şi rudele pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata şi unitatea care a avut în administrare apartamentul înceteazã, de drept, pe aceeaşi data. CAP. 3 Protecţia chiriaşilor ART. 7 Contractele de închiriere încheiate în baza <>Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, pentru apartamentele din imobilele prevãzute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioada de 5 ani de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii comisiei prevãzute la art. 15 ultimul alineat. Chiriaşii prevãzuţi la art. 5 alin. 3 vor beneficia, în perioada de prelungire a contractelor de închiriere, de prevederile legale în vigoare referitoare la construirea unei locuinţe proprii prin sprijinul statului sau de prioritate în atribuirea unei locuinţe din fondul locativ administrat de autoritãţile publice locale. Nu beneficiazã de prevederile alin. 1 şi 2 şi poate fi evacuat dupã trecerea unui an de la intrarea în vigoare a prezentei legi: a) chiriaşul titular sau membrii familiei sale - soţ, sotie, copii minori - care au dobîndit ori au înstrãinat dupã 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu, o locuinta corespunzãtoare normelor stabilite prin <>Legea nr. 5/1973 ; b) chiriaşul care refuza sa preia în folosinta o alta locuinta corespunzãtoare, potrivit <>Legii nr. 5/1973 ; c) chiriaşul care subinchiriaza locuinta fãrã consimţãmîntul proprietarului; d) chiriaşul care a schimbat total sau parţial destinaţia ori structura interioarã a apartamentului, fãrã consimţãmîntul proprietarului. Foştii proprietari sau moştenitorii lor şi rudele pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata, care beneficiazã de prevederile art. 5 alin. 3, se subroga, pe data prevãzutã la art. 6, în drepturile şi obligaţiile legal-nãscute ale celor care au deţinut anterior, cu chirie, apartamentul. Nivelul chiriilor este cel stabilit prin lege. Orice litigii între proprietar şi chiriaşi sînt de competenta exclusiva a instanţelor de judecata. ART. 8 Pentru cheltuielile efectuate de chiriaşi cu compensare pe seama chiriei, în condiţiile legii, care au la baza documente şi evidente corespunzãtoare la unitãţile care au deţinut apartamentele, se va continua compensarea din chiria datoratã noului proprietar. ART. 9 Chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natura foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta, dupã expirarea termenului prevãzut la art. 14, pentru cumpãrarea acestor apartamente cu plata integrala sau în rate a preţului. De prevederile alineatului precedent beneficiazã şi chiriaşii care ocupa spaţii locative realizate prin extinderea spaţiului iniţial construit. În cazul vinzarii apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achitã un avans de minimum 30% din preţul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor esalona pe o perioada de maximum 15 ani, cu o dobinda reprezentind jumãtate din dobinda de referinta stabilitã anual de Banca Nationala a României. Ţinerii casatoriti, în virsta de pînã la 30 de ani, precum şi persoanele trecute de 60 de ani vor plati un avans de 10%, iar plata în rate lunare se esaloneaza pe o perioada de maximum 20 de ani. Comisionul cuvenit unitãţilor specializate care evalueaza şi vînd apartamente este de 1% din valoarea acestora. Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor - soţ, sotie, copii minori - care au dobîndit sau au înstrãinat o locuinta proprietate personalã dupã 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu. Chiriaşii care nu dispun de posibilitãţi materiale pentru a cumpara apartamentul în care locuiesc pot sa ramina în continuare în spaţiul locativ respectiv, plãtind chiria stabilitã prin lege. Apartamentele dobîndite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrãinate 10 ani de la data cumpãrãrii. ART. 10 Sînt exceptate de la vînzare apartamentele care, la data intrãrii în vigoare a legii, beneficiazã de dotãri speciale, cum sînt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica. Sînt, de asemenea, exceptate de la vînzare locuintele care au avut destinaţia de case de oaspeti, de protocol, cele declarate monumente istorice şi din patrimoniul naţional, precum şi cele folosite ca resedinte pentru foştii şi actualii demnitari. ART. 11 Actele juridice de înstrãinare încheiate cu încãlcarea prevederilor art. 9 alin. 6 şi ale art. 10 sînt lovite de nulitate absolutã. CAP. 4 Stabilirea şi acordarea unor despãgubiri ART. 12 Foştii proprietari sau, dupã caz, moştenitorii acestora sînt îndreptãţiţi sa solicite acordarea de despãgubiri pentru apartamentele nerestituite în natura şi pentru terenurile aferente sau, deşi îndeplinesc condiţiile pentru restituirea în natura, sa opteze pentru acordarea de despãgubiri. ART. 13 Valoarea despãgubirilor care se acorda foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora, pentru apartamentele nerestituite în natura, precum şi preţul de vînzare, dupã caz, se stabilesc pe baza prevederilor <>Decretului nr. 93/1977 , ale <>Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale <>Legii nr. 85/1992 , republicatã, iar valoarea terenurilor aferente, pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665 din 28 februarie 1992, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, cu completãrile ulterioare. La valorile astfel calculate se vor aplica coeficienţii de actualizare, care nu vor fi mai mici decît coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii pe economie. Valoarea totalã a apartamentului restituit în natura şi a despãgubirilor cuvenite pentru apartamentele nerestituite în natura şi pentru terenurile aferente nu poate depãşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculatã la data stabilirii despãgubirii. În cazul în care fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia ori rudelor pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata li se restituie în natura un apartament conform prevederilor art. 2, a cãrui valoare, calculatã potrivit alin. 1, depãşeşte suma prevãzutã la alin. 2, ei nu pot fi obligaţi sa plãteascã diferenţa. Plata despãgubirilor se face de cãtre Ministerul Finanţelor, prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov, în conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despãgubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despãgubirii şi comunicat conform art. 19, dupã 12 luni de la încheierea lucrãrilor de evaluare, dar nu mai tirziu de 24 de luni. Valoarea despãgubirilor stabilite în condiţiile anterioare se actualizeazã la data plãţii, luind ca baza salariul mediu pe economie din ultima luna a trimestrului expirat. La dispoziţia Ministerului Finanţelor se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din: a) sumele obţinute din vînzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natura, reprezentind plati integrale, avansuri, rate şi dobinzi, dupã deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor; b) sumele obţinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu aceasta destinaţie, în condiţiile prevãzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publica. Din fondul astfel constituit se vor efectua cheltuieli în urmãtoarea ordine: a) plata despãgubirilor cuvenite - în condiţiile prezentei legi - proprietarilor şi moştenitorilor acestora; b) plati pentru restituirea împrumuturilor contractate şi plata costurilor care decurg din aceste împrumuturi de stat; c) construirea de locuinţe, care sa fie repartizate cu prioritate chiriaşilor aflaţi în situaţia prevãzutã la art. 5 alin. 3. ART. 14 Persoanele îndreptãţite la restituirea în natura a apartamentelor sau, dupã caz, la acordarea de despãgubiri vor depune cereri în acest sens, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. ART. 15 Cererile prevãzute la art. 14 vor fi adresate comisiei consiliului local, constituitã potrivit art. 16, pe raza cãruia se afla situat apartamentul în cauza. Cererea trebuie sa cuprindã datele complete de identificare a solicitantului, calitatea de proprietar sau de moştenitor al acestuia, dupã caz, menţiunea ca s-a adresat sau urmeazã sa se adreseze cu o cerere similarã şi altor comisii (judeţene, a municipiului Bucureşti, a sectorului agricol Ilfov), precum şi orice alte menţiuni care sa-l ajute sa între în posesia apartamentului sau a despãgubirilor ce i se cuvin. La cererea astfel formulatã, petiţionarul este obligat sa anexeze copie legalizatã de pe actul care face dovada dreptului sau de proprietate ori al defunctului pe care-l mosteneste asupra apartamentului solicitat sa i se restituie în natura sau pentru care urmeazã sa primeascã despãgubiri, copia de pe contractul de închiriere, în cazul în care solicita sa i se restituie în natura apartamentul pe care îl deţine cu acest titlu, precum şi orice alte acte pe care le considera necesare în realizarea dreptului sau. În cazul în care, dupã adoptarea hotãrîrii comisiei judeţene, apar alte persoane cu vocaţie succesoralã, litigiul se soluţioneazã potrivit dreptului comun. În cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia solicita despãgubiri pentru apartamente situate în judeţe diferite, ei vor mentiona în cerere comisia judeteana pe care o aleg pentru stabilirea acestora. Comisia aleasã va cere relaţiile necesare, inclusiv evaluarea de la comisiile judeţene în a cãror raza sînt situate apartamentele, în vederea stabilirii cuantumului despãgubirii în condiţiile prezentei legi. Hotãrîrile pentru restituirile în natura se emit de comisiile judeţene pe a cãror raza se afla apartamentele. ART. 16 În termen de 45 de zile de la data publicãrii legii în Monitorul Oficial al României, consiliile locale, orãşeneşti sau municipale, dupã caz, propun constituirea comisiilor speciale investite cu competenta de a primi cererile şi a verifica actele. Comisiile se numesc prin ordinul prefectului în termen de 15 zile de la înregistrarea propunerilor. Propunerile acestor comisii, împreunã cu cererile şi documentele depuse de foştii proprietari sau moştenitorii acestora şi rudele pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata, se vor transmite, în termen de 30 de zile, comisiei judeţene. Comisia judeteana pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi este formatã din: * preşedinte: - preşedintele consiliului judeţean; * membri: - notarul public sau delegatul acestuia; - directorul general al direcţiei judeţene a finanţelor publice şi controlului financiar de stat; - directorul direcţiei judeţene de urbanism, lucrãri publice şi amenajarea teritoriului; - şeful serviciului contencios al consiliului judeţean; - 2-6 specialişti din domeniile: gospodãrie locativã şi expertizari în construcţii şi terenuri; - secretar - secretarul consiliului judeţean. În acelaşi mod se vor constitui comisiile pentru municipiul Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov, conduse de primarul general şi, respectiv, preşedinte. Componenta nominalã a comisiilor prevãzute la acest articol se va stabili prin ordin al prefecţilor. ART. 17 Comisiile constituite potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora şi al rudelor pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata pentru restituirea în natura, acordarea de despãgubiri, cuantumul acestor despãgubiri şi vor emite hotãrîri în acest sens. În termen de 5 zile, hotãrîrile vor fi comunicate, în scris, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi rudelor pînã la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata, chiriaşilor din apartamentele care se vor restitui în natura, precum şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de cãtre comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov. Comisiile hotãrãsc cu votul majoritãţii membrilor lor. ART. 18 Hotãrîrile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sînt supuse controlului judecãtoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare. Membrii comisiilor judeţene, ai comisiei municipiului Bucureşti, ai comisiei sectorului agricol Ilfov şi ai comisiilor locale, precum şi toţi functionarii publici implicaţi în aplicarea prezentei legi, care îndeplinesc cu intirziere, greşit, sau nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin, rãspund, dupã caz, disciplinar, material sau penal. ART. 19 Hotãrîrile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti, ale comisiei sectorului agricol Ilfov, precum şi hotãrîrile judecãtoreşti, rãmase definitive, se comunica petitionarului şi primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz. Hotãrîrile judecãtoreşti rãmase definitive se comunica şi comisiilor care au emis hotãrîrile ce au fãcut obiectul judecaţii. ART. 20 Actele prevãzute la art. 19 se transmit, în original, beneficiarilor şi, în copie, serviciilor publice descentralizate menţionate la art. 13 alin. 4. CAP. 5 Alte dispoziţii ART. 21 O data cu restituirea în natura şi dobindirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobîndeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor ocupate şi aferente altor construcţii şi dotãri edilitare realizate, cu aprobãri legale, dupã aceasta data. ART. 22 În cazul în care apartamentul care se restituie în natura se afla într-o clãdire cu mai multe apartamente, foştii proprietari sau moştenitorii lor dobîndesc cota-parte din proprietatea indivizã asupra tuturor pãrţilor de construcţii şi instalaţii, precum şi asupra dotãrilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decît în comun. Cota de proprietate se dobîndeşte indiferent de clãdirea, scara sau etajul la care este situat apartamentul. În privinta terenurilor, dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplica în mod corespunzãtor. Cotele de proprietate la care se referã prezentul articol se determina proporţional cu suprafata construitã. În baza hotãrîrii comisiei judeţene şi a hotãrîrii judecãtoreşti, definitive, dupã caz, beneficiarul restituirii în natura a apartamentului va cere înscrierea dreptului sau în evidentele de publicitate. Hotãrîrea comisiei judeţene sau, dupã caz, hotãrîrea judecãtoreascã, definitiva, constituie titlu de proprietate. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 23 Procedurile speciale şi cele pentru obţinerea documentaţiilor necesare realizãrii drepturilor prevãzute de prezenta lege, precum şi formele de publicitate imobiliarã sînt scutite de taxa de timbru. ART. 24 Rezolvarea cererilor privind restituirea în natura sau despãgubirea pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului se face numai în temeiul prevederilor prezentei legi. Hotãrîrile judecãtoreşti cu privire la imobilele prevãzute la art. 1 din prezenta lege, rãmase definitive şi irevocabile, vor putea fi atacate cu recurs în anulare, întemeiat pe dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã. ART. 25 Prin legi speciale se vor reglementa situaţiile juridice ale altor imobile decît cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor iniţialã, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publica. ART. 26 Foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despãgubiri, nu mai beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute de prezenta lege, cu excepţia cazurilor prevãzute în art. 2 alin. 2. Mãsurile reparatorii prevãzute de prezenta lege nu se aplica în cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului prin hotãrîri judecãtoreşti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968. Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depãşesc suprafata aferentã construcţiilor, rãmîn în proprietatea statului. ART. 27 Dreptul de a fi despãgubit, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, se acorda şi foştilor proprietari, respectiv moştenitorilor lor, ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice dupã 6 martie 1945, care au fost înstrãinate pînã la 22 decembrie 1989, prin vînzare-cumpãrare ori prin alte forme unor persoane fizice. ART. 28 În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Guvernul va stabili, prin hotãrîre, normele metodologice de aplicare a legii. ART. 29 Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, şi a fost reexaminata de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 septembrie 1995 şi de Senat în şedinţa din 9 noiembrie 1995 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995*). *) Decizia a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR IOAN GAVRA
p. PREŞEDINTELE SENATULUI RADU VASILE -----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
