Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 106 din 9 mai 2008 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenurilor necesare lucrarilor miniere pentru exploatarea zacamintelor de lignit

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 106 din 9 mai 2008 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenurilor necesare lucrarilor miniere pentru exploatarea zacamintelor de lignit

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 14 mai 2008

Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

ART. 1
Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru reglementarea mãsurilor în scopul asigurãrii terenurilor necesare desfãşurãrii lucrãrilor miniere pentru exploatarea zãcãmintelor de lignit.
ART. 2
(1) În înţelesul prezentei legi, se declarã de utilitate publicã lucrãrile miniere pentru exploatarea zãcãmintelor de lignit, care se executã în baza unei licenţe de exploatare.
(2) În înţelesul prezentei legi, prin lucrãri miniere pentru exploatarea zãcãmintelor de lignit se înţelege ansamblul de lucrãri privind exploatarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi închiderea minelor, inclusiv lucrãrile aferente, de refacere şi reabilitare a mediului, precum şi lucrãrile pentru pregãtirea drumurilor de acces, podurile, construcţiile hidrotehnice speciale şi alte amenajãri necesare protecţiei zãcãmântului.
ART. 3
(1) Pentru lucrãrile declarate de utilitate publicã în condiţiile art. 2 alin. (1), expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici.
(2) Imobilele expropriate intrã în proprietatea publicã a statului.
ART. 4
(1) Titularul licenţei de exploatare are obligaţia sã întocmeascã documentaţia tehnico-economicã pentru fiecare lucrare minierã care îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 2 alin. (1), în conformitate cu prevederile <>Legii cadastrului şi publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , republicatã.
(2) Documentaţia tehnico-economicã prevãzutã la alin. (1) cuprinde datele privind resursele şi rezervele minerale obţinute din lucrãrile miniere, fondul geologic, datele şi informaţiile privind perimetrul de exploatare, precum şi planurile de situaţie cu amplasamentul lucrãrilor miniere, care conţin delimitarea suprafeţelor de teren şi a construcţiilor propuse pentru expropriere, cu indicarea numelor proprietarilor şi a ofertelor de despãgubire pe categorii de imobile, stabilite de cãtre persoane autorizate în evaluare.
(3) Planurile de situaţie cu amplasamentul lucrãrilor miniere şi imobilele ce urmeazã a fi expropriate se vizeazã pentru neschimbare de cãtre Agenţia Naţionalã de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã.
ART. 5
(1) Declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor pe care urmeazã a se executa lucrarea minierã şi suma globalã evaluatã a despãgubirilor se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, pe baza documentaţiei tehnico-economice prevãzute la art. 4 alin. (2).
(2) Planul cu amplasamentul lucrãrii, întocmit conform prevederilor art. 4 alin. (2) pe fiecare teritoriu administrativ, se aduce la cunoştinţã publicã, prin afişare la sediul consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului pe teritoriul cãruia sunt situate imobilele ce se supun aprobãrii pentru expropriere, şi va rãmâne afişat pânã la finalizarea procedurii de despãgubire.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotãrârii Guvernului privind aprobarea declanşãrii procedurii de expropriere prevãzutã la alin. (1), titularii licenţelor de exploatare vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale asupra procedurii şi ofertei de despãgubire.
ART. 6
(1) În afara despãgubirilor acordate, titularul licenţei de exploatare, în cazul în care a declanşat procedura de expropriere a imobilelor pe care urmeazã a se executa lucrãri miniere, are obligaţia de a organiza, pe cheltuiala proprie, vetre de sat cu utilitãţile necesare desfãşurãrii traiului în comunitatea nou înfiinţatã, la solicitarea autoritãţii administraţiei publice locale.
(2) Totodatã, titularul licenţei de exploatare va asigura reconstituirea în totalitate, pe noi amplasamente, dobândite în condiţiile stabilite de legea civilã, de obiective care sã le înlocuiascã pe cele afectate de lucrãrile miniere - şcoli, biserici, cimitire, alimentare cu apã, cu gaze, iluminat stradal.
(3) Titularul licenţei de exploatare va transfera, cu titlu gratuit, autoritãţilor administraţiei publice locale imobilele şi utilitãţile publice realizate pe noile amplasamente, prevãzute la alin. (2), în condiţiile legii.
ART. 7
(1) Lucrãrile prevãzute la art. 6 alin. (1) şi (2) vor fi efectuate pânã la data începerii lucrãrilor efective de expropriere.
(2) În situaţia în care lucrãrile nu vor fi executate pânã la data prevãzutã la alin. (1), procedura de expropriere nu poate fi demaratã.
ART. 8
(1) Plata despãgubirilor pentru imobilele ce urmeazã a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) se face direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziţia acestora.
(2) Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor ce urmeazã a fi expropriate se face prin mijloace de probã admise de lege, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţionalã, judiciarã, legalã, succesoralã, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.
(3) În cazul în care despãgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane îndreptãţite, despãgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând a fi împãrţite potrivit legii civile. Despãgubirea va fi eliberatã numai titularilor drepturilor dovedite prin hotãrâri definitive şi irevocabile.
(4) În situaţia în care imobilele ce urmeazã a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacã procedura succesoralã este deschisã, despãgubirea se va consemna pe seama succesiunii. Dacã procedura succesoralã nu este deschisã, un reprezentant al titularului licenţei de exploatare va solicita informaţii asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentând despãgubirile va fi consemnatã într-un cont distinct, pe seama succesiunii. Despãgubirile vor fi plãtite numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor.
(5) Secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale în care sunt situate imobilele ce urmeazã a fi supuse exproprierii, precum şi notarii publici sunt obligaţi sã comunice, în termen de 5 zile de la cererea titularului licenţei de exploatare, informaţiile cu privire la deschiderea procedurii succesorale.
(6) Dupã expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii, titularul licenţei de exploatare are dreptul sã cearã eliberarea certificatului de vacanţã succesoralã, cu excepţia situaţiilor de acceptare tacitã a succesiunii.
(7) În cazul altor situaţii litigioase decât cele prevãzute la alin. (4)-(6), sumele aferente exproprierii se consemneazã pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plãtite în condiţiile prezentei legi.
ART. 9
(1) În termen de 5 zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 5 alin. (1), în temeiul cãreia a fost transmisã notificarea de titularul licenţei de exploatare, se desemneazã comisia de verificare a dreptului de proprietate şi a oricãror alte drepturi reale şi de negociere a cuantumului despãgubirii.
(2) Comisia prevãzutã la alin. (1) va fi formatã din: 3 specialişti desemnaţi de titularul licenţei de exploatare, 3 proprietari ale cãror imobile sunt propuse pentru expropiere, din localitatea în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listã de minimum 25 de proprietari, precum şi primarul localitãţii. Conducerea comisiei va fi desemnatã de titularul de licenţã.
(3) Comisia prevãzutã la alin. (1) stabileşte cuantumul despãgubirii prin negociere cu proprietarii persoane fizice sau juridice sau cu titularii altor drepturi reale.
(4) La solicitarea comisiei, persoanele notificate au obligaţia sã completeze documentaţia depusã privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicitã despãgubirea, în termen de 15 zile. În caz contrar, comisia va consemna despãgubirea pe numele expropriatului, însã plata se va face numai la data la care expropriatul îşi va dovedi dreptul în condiţiile prezentei legi.
ART. 10
Decizia comisiei privind cuantumul despãgubirilor, stabilitã în condiţiile prevãzute la art. 9, se comunicã expropriatului şi se afişeazã, în extras, la sediul consiliului local în raza cãruia se aflã situat imobilul ce urmeazã a fi expropriat, precum şi la sediul titularului licenţei de exploatare.
ART. 11
În termen de maximum 15 zile de la data întrunirii comisiei prevãzute la art. 9 alin. (1), pentru toate cazurile în care s-a consemnat în procesul-verbal acordul pãrţilor, acesta fiind semnat de ambele pãrţi, expropriatorul efectueazã plata despãgubirilor pentru imobilele ce urmeazã a fi expropriate, în orice mod convenit de pãrţi.
ART. 12
(1) Pentru toate cazurile în care, în urma întrunirii comisiei prevãzute la art. 9 alin. (1), nu s-a ajuns la învoiala între pãrţi asupra cuantumului despãgubirii şi pentru cazurile în care persoanele notificate nu s-au prezentat pentru negociere, expropriatorul se adreseazã instanţelor judecãtoreşti, potrivit prevederilor <>Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã.
(2) Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite în temeiul prezentei legi se face cu precãdere, iar termenele stabilite în cursul judecãţii de cãtre instanţele învestite nu pot fi mai mari de 7 zile.
ART. 13
(1) Cererile adresate instanţei judecãtoreşti pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român, a dreptului la despãgubire pentru expropriere şi a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciarã de timbru.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile litigiilor având ca obiect stabilirea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra imobilelor supuse exproprierii.
ART. 14
Actele juridice care se încheie dupã data comunicãrii deciziei comisiei prevãzute la art. 9 alin. (1) sau dupã data consemnãrii sumelor stabilite ca despãgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolutã.
ART. 15
(1) Pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naţional a terenurilor necesare pentru lucrãrile miniere, calculul obligaţiilor bãneşti datorate se face în conformitate cu metodologia prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) Scoaterea definitivã din fondul forestier naţional a terenurilor proprietate publicã a statului se face numai prin compensare cu terenuri apte de a fi împãdurite, echivalente ca suprafaţã şi bonitate şi limitrofe fondului forestier naţional.
(3) Terenurile oferite în compensare se înregistreazã în evidenţa terenurilor cu destinaţie forestierã proprietate publicã a statului, administrate de Regia Naţionalã a Pãdurilor Romsilva, se înscriu în amenajamentele silvice şi se supun regimului silvic.
(4) Plata contravalorii cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pânã la realizarea stãrii de masiv, de cãtre titularul de licenţã, beneficiar al scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevãzute la alin. (2), se face anticipat emiterii aprobãrii. Contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pânã la realizarea stãrii de masiv se varsã la Fondul de conservare şi regenerare a pãdurilor, constituit la Regia Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva.
(5) Cheltuielile prevãzute la alin. (4) vor avea caracterul cheltuielilor de exploatare. Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în funcţie de posibilitãţile financiare ale titularului de licenţã, cheltuielile respective se pot suporta, parţial, eşalonat, pe bazã de grafic, pe o perioadã de 1-5 ani, prin evidenţierea acestora în contul "cheltuieli înregistrate în avans".
ART. 16
Transferul dreptului de proprietate opereazã de drept la data plãţii despãgubirilor stabilite prin hotãrârea definitivã a comisiei prevãzute la art. 9 alin. (1) sau, dupã caz, prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã.
ART. 17
(1) Imobilele dobândite în condiţiile prezentei legi sunt cuprinse în programele de investiţii ale titularului de licenţã de exploatare şi vor fi suportate din surse proprii sau atrase de pe piaţa de capital.
(2) La scoaterea din evidenţa contabilã a valorii imobilelor prevãzute la alin. (1), costurile de dobândire sunt deductibile fiscal.
(3) Imobilele dobândite în condiţiile prezentei legi de titularul licenţei de exploatare se înregistreazã în evidenţa contabilã la valoarea de dobândire, ca imobilizare corporalã ce nu se amortizeazã.
ART. 18
Serviciile privind avizarea şi înregistrarea documentaţiilor cadastrale, taxele aferente procedurii de intabulare pentru terenurile necesare realizãrii lucrãrilor miniere, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale pentru realizarea procedurii de expropriere, sunt scutite de la platã.
ART. 19
Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile <>Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, ale <>Legii minelor nr. 85/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Codului civil, precum şi cu cele ale Codului de procedurã civilã, în mãsura în care acestea nu prevãd altfel.
ART. 20
În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Economiei si Finanţelor şi Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului vor elabora normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 9 mai 2008.
Nr. 106.

ANEXĂ

METODOLOGIA
de calcul al obligaţiilor bãneşti care se achitã pentru scoaterea definitivã
din fondul forestier a terenurilor proprietate
privatã sau publicã necesare lucrãrilor miniere
pentru exploatarea zãcãmintelor de lignit

1. Taxa pentru scoaterea definitivã de terenuri din fondul forestier naţional:


    Tx = S x VEXP x PML x Tp,

în care:
S reprezintã suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, exprimatã în hectare, cu patru zecimale;
VEXP reprezintã volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitãţii, exprimat în mc/ha, prevãzut în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezenta metodologie şi stabilit în funcţie de specia principalã de bazã corespunzãtoare condiţiilor staţionale şi de clasa de producţie a acesteia;
PML reprezintã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, ţinând seama de preţul de piaţã, corectat cu coeficientul prevãzut în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta metodologie, aferent speciei principale de bazã corespunzãtoare condiţiilor staţionale;
Tp reprezintã taxa procentualã stabilitã conform prevederilor anexei nr. 2 la <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În cazul în care beneficiarul oferã teren în compensare echivalent ca suprafaţã şi bonitate, Tp=1.
În cazul ocupãrii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, altã categorie de folosinţã decât pãdure, specia principalã de bazã şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite în funcţie de specia principalã din tipul natural fundamental de pãdure corespunzãtor tipului de staţiune forestierã.
În cazul ocupãrii definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principalã de bazã, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre urmãtoarele specii la clasa a V-a de producţie şi având consistenţa arboretului de 0,4:
a) mesteacãn - în etajul forestier montan (FM1-FM3);
b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD4);
c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepã şi stepã (CF, SS).
2. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determinã cu formula:


    VT = S x Cr x n x PML x N,

în care:
VT reprezintã valoarea terenului, exprimatã în lei;
S reprezintã suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimatã în hectare, cu patru zecimale;
PML reprezintã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, ţinând seama de preţul de piaţã, corectat cu coeficientul prevãzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bazã corespunzãtoare condiţiilor staţionale;
N reprezintã coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevãzute în anexa nr. 3 care face parte integrantã din prezenta metodologie, atribuite terenului în cauzã;
Cr reprezintã creşterea medie la exploatabilitate, exprimatã în mc/ha, aferentã speciei principale de bazã corespunzãtoare condiţiilor staţionale şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 care face parte integrantã din prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au altã folosinţã decât pãdure sau sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principalã de bazã şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A;
n reprezintã numãrul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi pânã la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are urmãtoarele valori:
- 10 ani pentru speciile repede crescãtoare: sãlcii şi plopi;
- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;
- 20 de ani pentru celelalte specii.
3. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitãţii
Aceastã contravaloare se calculeazã cu ajutorul formulei:


    DVML = S x PML x (VEXP-VA) x N1,

în care:
DVML reprezintã contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitãţii şi valoarea masei lemnoase la data ocupãrii terenului din fondul forestier naţional, exprimatã în lei;
S reprezintã suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimatã în hectare, cu patru zecimale;
PML reprezintã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, ţinând seama de preţul de piaţã, corectat cu coeficientul prevãzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale majoritare din compoziţia arboretului existent;
VEXP reprezintã volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitãţii, exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1, pentru specia principalã majoritarã din compoziţia arboretului existent şi clasa de producţie corespunzãtoare acesteia;
VA reprezintã volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugã creşterea corespunzãtoare numãrului de ani scurşi de la data amenajãrii şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadã;
N1 reprezintã coeficientul egal cu nota acordatã pentru criteriul prevãzut la pct. 1 din anexa nr. 3 (tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier).
4. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteazã ca urmare a scoaterii terenurilor din fondul forestier naţional
Aceastã valoare se determinã ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteazã, calculatã pe bazã de deviz şi corectatã cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
5. Cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pânã la realizarea stãrii de masiv pe terenurile preluate în compensare

ANEXA 1
la metodologie

VOLUMUL
masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitãţii pe
clase de producţie pentru principalele specii forestiere*)
____________
*) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", ediţia 1972, la vârstele exploatabilitãţii, prevãzute în Normele tehnice pentru amenajarea pãdurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificãrii vârstei exploatabilitãţii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.


 ┌────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
 │Nr. │                                         │     CLASELE DE PRODUCŢIE    │
 │crt.│               SPECIA                    ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
 │    │                                         │  I  │ II  │ III │ IV  │  V  │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 1. │Molid                                    │1.039│ 859 │ 668 │ 507 │ 350 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 2. │Brad                                     │ 986 │ 838 │ 672 │ 508 │ 386 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 3. │Pin silvestru                            │ 695 │ 531 │ 360 │ 209 │  96 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 4. │Pin negru                                │ 553 │ 427 │ 283 │ 190 │  93 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 5. │Larice                                   │ 953 │ 796 │ 602 │ 395 │ 252 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 6. │Fag din sãmânţã                          │ 813 │ 652 │ 492 │ 355 │ 259 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 7. │Mesteacãn                                │ 352 │ 294 │ 195 │ 141 │  94 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 8. │Gorun din sãmânţã                        │ 768 │ 600 │ 453 │ 335 │ 232 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 9. │Gorun din lãstari                        │ 533 │ 448 │ 343 │ 238 │ 164 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │10. │Stejar din sãmânţã                       │ 875 │ 733 │ 584 │ 447 │ 346 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │11. │Stejar din lãstari                       │ 565 │ 462 │ 375 │ 283 │ 201 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │12. │Cer din sãmânţã                          │ 516 │ 405 │ 321 │ 255 │ 183 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │13. │Garniţã din sãmânţã                      │ 498 │ 418 │ 332 │ 250 │ 193 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │14. │Stejar brumãriu                          │ 334 │ 292 │ 208 │ 113 │  81 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │15. │Stejar pufos                             │ 261 │ 188 │ 141 │  99 │  65 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │16. │Carpen din sãmânţã                       │ 334 │ 291 │ 217 │ 145 │ 108 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │17. │Tei din sãmânţã                          │ 518 │ 449 │ 356 │ 256 │ 163 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │18. │Salcâm din plantaţii                     │ 495 │ 331 │ 192 │ 116 │  48 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │19. │Salcâm din lãstari                       │ 333 │ 224 │ 128 │  63 │  34 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │20. │Plop alb şi negru                        │ 529 │ 405 │ 272 │ 155 │  92 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │21. │Salcie din reniş (şi plantaţie)          │ 534 │ 391 │ 295 │ 172 │ 107 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │22. │Salcie din lãstari                       │ 360 │ 289 │ 209 │ 153 │  73 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │23. │Salcie din sulinari                      │ 360 │ 289 │ 209 │ 153 │  73 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │24. │Anin                                     │ 483 │ 415 │ 325 │ 233 │ 163 │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
 │25. │Plop selecţionat                         │ 629 │ 407 │ 310 │ 207 │ 114 │
 └────┴─────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

ANEXA 2
la metodologie

DEFALCAREA
pe specii şi pe grupe de specii a
coeficientului de corecţie a preţului mediu al unui metru cub
de masã lemnoasã pe picior, stabilit periodic prin
ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale
care rãspunde de silviculturã, la
propunerea Regiei Naţionale a Pãdurilor - Romsilva


 ┌────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │Nr. │   Specia sau grupa de specii    │Coeficientul care se aplicã preţului │
 │crt.│                                 │mediu al unui metru cub de masã      │
 │    │                                 │lemnoasã pe picior                   │
 ├────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ 1. │Rãşinoase                        │               1,20                  │
 ├────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ 2. │Fag                              │               1,30                  │
 ├────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ 3. │Cvercinee, frasin                │               1,70                  │
 ├────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ 4. │Diverse specii tari              │               1,10                  │
 ├────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ 5. │Diverse specii moi               │               1,00                  │
 └────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

NOTĂ:
Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana nr. 2 se determinã prin înmulţirea coeficientului din coloana nr. 3 cu preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabil de domeniul silviculturii, ţinând seama de preţul de piaţã.

ANEXA 3
la metodologie

CRITERII
pe baza cãrora se determinã coeficienţii N şi N1,
utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (VT),
al chiriei (CHA) şi, respectiv, al contravalorii
pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase
înainte de vârsta exploatabilitãţii (DVML)


 ┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
 │Nr. │                       Criterii                          │Nota acordatã│
 │crt.│                                                         │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Categorii de arboreturi sau terenuri de împãdurit pe     │             │
 │    │tipuri funcţionale                                       │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Arboreturi la care sunt interzise orice fel de interven- │             │
 │    │ţii pentru extragerea de masã lemnoasã sau de alte pro-  │     15      │
 │    │duse nelemnoase (tipul funcţional T I) parcuri naţionale,│             │
 │    │rezervaţii naturale şi ştiinţifice,monumente ale naturii.│             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Arboreturi la care nu este permisã sau nu este posibilã  │             │
 │    │decât executarea tãierilor de igienã sau a lucrãrilor    │     10      │
 │    │speciale de conservare (tipul funcţional T II)           │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Arboreturi la care sunt permise tratamente intensive,    │             │
 │ 1. │cum sunt cele de codru grãdinãrit sau cvasigrãdinãrit    │      5      │
 │    │(tipul funcţional T III)                                 │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Arboreturi la care sunt permise tratamente cu perioada de│             │
 │    │regenerare normalã sau mai mare, dar cu restricţii în    │      3      │
 │    │executarea tãierilor (tipul funcţional T IV)             │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Arboreturi cu funcţii de producţie şi de protecţie la    │             │
 │    │care nu sunt restricţii privind tratamentele aplicate    │      2      │
 │    │(tipul funcţional T V şi T VI)                           │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Notã: pentru terenurile fãrã vegetaţie forestierã, nota  │             │
 │    │      va fi zero                                         │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Amplasarea terenului faţã de localitãţi                  │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │A. Teren în intravilan şi pânã la 2 km de la limita      │             │
 │    │   perimetrului construibil                              │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice │     12      │
 │    │  sau turistice                                          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii reşedinţã de judeţ                           │      8      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii                                              │      6      │
 │ 2. ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Oraşe                                                  │      4      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate reşedinţã de comunã                               │      2      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate                                                   │      1      │
 ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │B. Teren în extravilan                                   │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │1. Amplasare între 2 şi 5 km de la limita perimetrului   │             │
 │    │   construibil                                           │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice │     10      │
 │    │  sau turistice                                          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii reşedinţã de judeţ                           │      6      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii                                              │      4      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Oraşe                                                  │      2      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate reşedinţã de comunã                               │      1      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate                                                   │      0      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │2. Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construit  │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice │      9      │
 │    │  sau turistice                                          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii reşedinţã de judeţ                           │      5      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii                                              │      3      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Oraşe                                                  │      1      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate reşedinţã de comunã                               │      0      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate                                                   │      0      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice │      8      │
 │    │  sau turistice                                          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii reşedinţã de judeţ                           │      4      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Municipii                                              │      2      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Oraşe                                                  │      0      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate reşedinţã de comunã                               │      0      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Sate                                                   │      0      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Notã: Se ia în considerare distanţa faţã de localitatea  │             │
 │    │      de cea mai mare categorie                          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Amplasarea terenului faţã de reţelele de transport       │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţã │             │
 │    │   de cel mult 1 km faţã de calea de transport)          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Autostrãzi şi drumuri naţionale europene               │     3,0     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Alte drumuri naţionale                                 │     0,8     │
 │ 3. ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Drumuri judeţene                                       │     0,6     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Drumuri comunale                                       │     0,4     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │- Drumuri forestiere, industriale şi altele asemenea     │     0,2     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Notã: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea│             │
 │    │      mai mare categorie                                 │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se aflã  │     0,5     │
 │    │   la o distanţã de cel mult 5 km faţã de staţie)        │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se aflã   │     0,5     │
 │    │   la o distanţã de cel mult 5 km faţã de port)          │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │D. Transport maritim (în cazul în care terenul se aflã   │     0,5     │
 │    │   la o distanţã de cel mult 5 km faţã de port)          │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Alte utilitãţi                                           │     0,5     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Reţele de apã-canal pânã la 500 m                        │     0,5     │
 │ 4. ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Reţele de distribuţie a energiei electrice pânã la 500 m │     0,5     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Reţele de distribuţie a gazelor naturale pânã la 1000 m  │     0,5     │
 ├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din      │             │
 │    │judeţul în raza cãruia se aflã terenul în suprafaţa      │             │
 │    │totalã a judeţului                                       │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │Pânã la 10%                                              │      2      │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │ 5. │10-20%                                                   │     1,5     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │20-30%                                                   │     1,0     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │30-40%                                                   │     0,5     │
 │    ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │    │peste 40%                                                │      0      │
 └────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘

NOTĂ:
- Coeficientul N se determinã ca sumã a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana nr. 2.
- Coeficientul N1 reprezintã nota acordatã numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri funcţionale).

ANEXA 4
la metodologie

CREŞTEREA
medie anualã la exploatabilitate a
arboretului total pentru principalele specii forestiere*)


                                                                   - mc/an/ha -
┌────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Nr. │                                  │         CLASELE DE PRODUCŢIE         │
│crt.│              SPECIA              ├───────┬───────┬───────┬───────┬──────┤
│    │                                  │   I   │  II   │  III  │  IV   │  V   │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 1. │Molid                             │ 13,8  │ 12,2  │ 10,5  │  8,1  │ 5,7  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 2. │Brad                              │ 12,7  │ 10,8  │  9,4  │  7,8  │ 5,9  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 3. │Pin silvestru                     │ 12,1  │  9,4  │  7,4  │  5,2  │ 3,0  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 4. │Pin negru                         │ 10,9  │  8,6  │  6,6  │  4,6  │ 2,8  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 5. │Fag                               │ 11,0  │  9,1  │  7,6  │  6,0  │ 4,4  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 6. │Mesteacãn                         │  9,4  │  7,9  │  6,4  │  4,8  │ 3,2  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 7. │Gorun din sãmânţã                 │  7,5  │  7,0  │  5,5  │  4,7  │ 3,3  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 8. │Gorun din lãstari                 │  8,6  │  7,2  │  5,7  │  4,4  │ 3,1  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 9. │Stejar din sãmânţã                │ 10,6  │  8,8  │  7,6  │  6,2  │ 4,7  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│10. │Stejar din lãstari                │  9,2  │  7,5  │  5,9  │  4,9  │ 3,9  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│11. │Tei                               │ 12,7  │ 10,8  │  9,1  │  7,2  │ 5,2  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│12. │Cer                               │  8,8  │  7,8  │  6,3  │  4,9  │ 3,9  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│13. │Garniţã                           │  6,8  │  5,9  │  5,2  │  4,4  │ 3,5  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│14. │Carpen                            │ 10,2  │  8,8  │  7,5  │  5,9  │ 4,6  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│15. │Salcâm (plantaţii)                │ 18,7  │ 14,7  │ 10,3  │  6,4  │ 3,3  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│16. │Salcâm (lãstari)                  │ 16,5  │ 13,2  │  9,3  │  5,7  │ 3,1  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│17. │Plop alb şi negru                 │ 19,5  │ 15,0  │ 11,6  │  7,8  │ 4,8  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│18. │Salcie din sãmânţã                │ 27,5  │ 23,9  │ 19,2  │ 14,2  │ 9,5  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│19. │Salcie din sulinari               │ 20,8  │ 18,9  │ 16,5  │ 12,4  │ 8,2  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│20. │Plop selecţionat                  │ 30,1  │ 23,7  │ 18,0  │ 13,0  │ 8,2  │
├────┼──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│21. │Larice**)                         │ 10,5  │  8,9  │  7,5  │  5,7  │ 3,6  │
└────┴──────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┘

_____________
*) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", ediţia 1972.
**) Arboret principal.

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 106 din 9 mai 2008

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"