Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Organizarea evidentei populaţiei
ART. 1
(1) Evidenta cetãţenilor romani care domiciliazã în România se tine dupã principiul locului de domiciliu al acestora, de Ministerul de Interne, prin formaţiunile de evidenta a populaţiei, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenta a populaţiei.
(2) În sensul prezentei legi, prin formaţiune de evidenta a populaţiei se înţelege orice structura de aceasta specialitate, constituitã şi organizatã de Ministerul de Interne.
(3) Sistemul naţional informatic de evidenta a populaţiei reprezintã ansamblul de activitãţi desfãşurate pentru ţinerea evidentei populaţiei, locului de domiciliu, stabilirii reşedinţei, pentru eliberarea cãrţilor de identitate şi evidenta locatarilor prin cartea de imobil.
ART. 2
(1) Registrul permanent de evidenta a populaţiei este o parte componenta a Sistemului naţional informatic de evidenta a populaţiei şi se întocmeşte pe baza datelor de evidenta a persoanelor, în scopul cunoaşterii numãrului, structurii şi miscarii populaţiei pe teritoriul tarii.
(2) Întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor Registrului permanent de evidenta a populaţiei se fac de Ministerul de Interne, prin formaţiunile de evidenta a populaţiei.
(3) Conţinutul Registrului permanent de evidenta a populaţiei se aproba prin hotãrîre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne.
(4) Datele individuale referitoare la persoana fizica au caracter confidenţial; în toate cazurile, acestea nu pot fi comunicate altor persoane fizice sau juridice decît în condiţiile legii.
ART. 3
Registrul permanent de evidenta a populaţiei funcţioneazã în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, potrivit competentelor şi drepturilor legale, pentru toate sistemele informatice din domeniul administraţiei publice centrale şi locale, care prelucreaza date nominale privind persoana fizica.
ART. 4
Cetãţenii romani sînt luati în evidenta la naştere, prin întocmirea unei fise de evidenta a populaţiei, pe baza datelor de stare civilã din actele de naştere, comunicate de autoritãţile administraţiei publice locale. Comunicarea se face la formatiunea de evidenta a populaţiei din localitatea de domiciliu.
ART. 5
(1) Fiecãrei persoane fizice i se atribuie, începînd de la naştere, un cod numeric personal care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilã şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în Registrul permanent de evidenta a populaţiei.
(2) Codul numeric personal reprezintã un numãr semnificativ ce individualizeazã o persoana fizica şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica.
(3) Gestionarea şi verificarea atribuirii codului numeric personal revine Ministerului de Interne, prin formaţiunile de evidenta a populaţiei.
ART. 6
Actualizarea fişelor de evidenta a populaţiei şi a Registrului permanent de evidenta a populaţiei se realizeazã de formaţiunile de evidenta a populaţiei pe baza documentelor prezentate de persoana fizica în cauza sau comunicate, în situaţiile prevãzute de lege, de ministere şi de alte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, potrivit atribuţiilor ce le revin, în legatura cu situaţia persoanei fizice.
ART. 7
Datele nominale privind persoana fizica se comunica de cãtre:
a) primãrii localitãţilor, pentru nascutii vii, pentru modificãri intervenite în statutul civil al persoanei fizice şi pentru decedati;
b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobîndesc sau pierd cetãţenia romana;
c) instanţele judecãtoreşti ale cãror hotãrîri au rãmas definitive şi irevocabile, pentru modificãri intervenite ca urmare a divorţului şi pentru cei supuşi interdicţiei de a pãrãsi o localitate sau de a se afla într-o localitate;
d) Ministerul Afacerilor Externe, pentru repatriati şi pentru cei care deţin statutul de cetãţean roman cu domiciliul în strãinãtate.
ART. 8
(1) Formatiunea de evidenta a populaţiei de la locul de domiciliu al persoanei fizice comunica acesteia, la cerere, date înscrise în fişa proprie.
(2) Formatiunea de evidenta a populaţiei poate comunica, la cerere, unei persoane fizice sau juridice, date de stare civilã, domiciliul sau resedinta altei persoane fizice, numai dupã ce a obţinut consimţãmîntul scris al acesteia.
(3) Consimţãmîntul prevãzut la alin. (2) nu este necesar cînd exista un temei legal justificat.
ART. 9
Comunicarea datelor din evidenta populaţiei la cererea persoanelor fizice şi juridice, precum şi transmiterea unor date pentru crearea, întreţinerea, actualizarea sau exploatarea bazelor de date aparţinînd altor sisteme informatice se face, cu sau fãrã plata, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Guvernului.
CAP. 2
Cartea de identitate
ART. 10
(1) Cartea de identitate este documentul care se elibereazã cetãţeanului roman cu domiciliul în România, la împlinirea virstei de 14 ani, şi cu care se face dovada identitãţii şi a domiciliului.
(2) Cu cartea de identitate se poate face şi dovada cetateniei romane.
(3) În relaţiile dintre cetãţeni şi orice alte persoane fizice sau persoane juridice se folosesc, pentru legitimare şi identificare, cãrţi de identitate valabile, potrivit legii.
(4) Dovada identitãţii, cetateniei romane şi a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu certificatul de naştere al acestuia şi cu cartea de identitate a pãrintelui sau a reprezentantului sau legal.
(5) În sensul prezentei legi, prin cartea de identitate se înţelege şi cartea de identitate provizorie.
ART. 11
Cartea de identitate se întocmeşte şi se elibereazã de cãtre formatiunea de evidenta a populaţiei de la locul de domiciliu sau resedinta al persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau a reprezentantului sau legal - în cazul minorilor sau persoanelor fizice puse sub interdicţie - şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada numelui, stãrii civile, cetateniei romane, a domiciliului şi, dupã caz, a situaţiei militare.
ART. 12
Cu cel puţin 15 zile înainte de împlinirea virstei de 14 ani, persoana fizica în cauza ori reprezentantul sau legal trebuie sa solicite formatiunii de evidenta a populaţiei eliberarea cãrţii de identitate, prezentind, dupã caz, documentele menţionate la art. 11.
ART. 13
(1) Minorilor, care, la împlinirea virstei de 14 ani, se gãsesc internati în unitãţi de protecţie socialã, li se elibereazã cãrţi de identitate prin grija administraţiei unitãţilor respective, de cãtre formaţiunile de evidenta a populaţiei pe raza cãrora funcţioneazã unitãţile de protecţie socialã.
(2) În situaţia în care pãrinţii celor prevãzuţi la alin. (1) nu sînt cunoscuţi, la rubrica "domiciliu" se înscrie adresa unitãţii de protecţie socialã respective.
ART. 14
(1) Cartea de identitate se elibereazã cu termen de valabilitate de 10 ani.
(2) De la împlinirea virstei de 55 de ani, cartea de identitate se elibereazã fãrã termen de valabilitate.
ART. 15
(1) Orice modificãri, adaugari sau menţiuni, altele decît cele prevãzute de lege, înscrise în cartea de identitate, sînt interzise şi atrag nulitatea sa.
(2) Politistul care constata una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) este obligat sa retina cartea de identitate şi sa o depunã la formatiunea de evidenta a populaţiei.
(3) În situaţiile prevãzute la alin. (1), nulitatea se constata de cãtre orice formaţiune de evidenta a populaţiei.
(4) Personalul celorlalte autoritãţi publice abilitate prin lege sa legitimeze persoane fizice, în cazul stabilirii uneia dintre situaţiile prevãzute la alin. (1), este obligat sa anunţe cea mai apropiatã unitate de poliţie.
ART. 16
(1) O noua carte de identitate se elibereazã:
a) la expirarea termenului de valabilitate;
b) dacã s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele pãrinţilor, data sau locul naşterii;
c) în cazul schimbãrii domiciliului;
d) în cazul deteriorarii;
e) în cazul distrugerii, pierderii sau furtului;
f) la expirarea sau revocarea interdicţiei titularului de a se afla în anumite localitãţi;
g) cînd fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
h) în cazul anulãrii.
(2) Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a cãrţii de identitate, persoana fizica în cauza ori reprezentantul sau legal are obligaţia sa solicite formatiunii de evidenta a populaţiei eliberarea unei noi cãrţi de identitate, prezentind, dupã caz, documentele prevãzute la art. 11.
(3) În termenul de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. b) - h), persoana fizica în cauza este obligatã sa solicite formatiunii de evidenta a populaţiei eliberarea unei noi cãrţi de identitate.
ART. 17
(1) Cartea de identitate provizorie se elibereazã în urmãtoarele cazuri:
a) cînd persoana fizica care solicita eliberarea cãrţii de identitate nu poseda toate actele necesare eliberãrii acesteia;
b) în cazul distrugerii, pierderii sau furtului cãrţii de identitate.
(2) Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de formatiunea de evidenta a populaţiei, dar nu poate depãşi un an.
ART. 18
În cartea de identitate se pot face menţiuni de cãtre personalul din formaţiunile de evidenta a populaţiei, cu privire la stabilirea reşedinţei, iar la comunicarea scrisã a instanţelor judecãtoreşti, şi cu privire la interdicţia de a se afla în anumite localitãţi.
ART. 19
(1) Cartea de identitate a persoanei fizice reţinute, arestata preventiv sau care executa pedepse privative de libertate se pãstreazã de administraţia aresturilor ori a penitenciarelor şi se restituie la punerea în libertate a titularilor acesteia.
(2) Cartea de identitate a persoanei fizice internate în instituţii de reeducare şi de protecţie socialã se pãstreazã, pe durata internãrii, de cãtre administraţia acestor instituţii.
ART. 20
(1) Titularii cãrţilor de identitate, precum şi autoritãţile publice prevãzute la art. 19 sînt obligate sa ia mãsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.
(2) Furtul cãrţii de identitate trebuie reclamat de cãtre persoanele fizice şi autoritãţile publice menţionate în alin. (1) unitãţii de poliţie pe raza cãreia s-a produs, în termen de 24 de ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea, la formatiunea de evidenta a populaţiei de la locul de domiciliu sau resedinta a titularului.
ART. 21
Persoana care gãseşte o carte de identitate este obligatã sa o depunã, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiatã unitate de poliţie.
ART. 22
Are obligaţia sa predea cartea de identitate:
a) persoana care pierde cetãţenia romana ori cãreia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în strãinãtate, la serviciul de paşapoarte, o data cu primirea pasaportului;
b) persoana care deţine cartea de identitate a unei persoane decedate, la ofiţerul stãrii civile, o data cu înregistrarea decesului. Ofiţerul stãrii civile este obligat sa predea cãrţile de identitate primite, la formatiunea de evidenta a populaţiei, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
ART. 23
(1) Cartea de identitate a unei persoane fizice nu poate fi reţinutã în afarã cazurilor prevãzute în prezenta lege.
(2) Este interzisã darea sau primirea cãrţii de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.
CAP. 3
Stabilirea şi schimbarea domiciliului şi reşedinţei cetãţenilor romani cu domiciliul în România
ART. 24
(1) Cetãţenii romani cu domiciliul în România au dreptul sa-şi stabileascã sau sa-şi schimbe domiciliul ori resedinta în orice localitate din ţara, în condiţiile legii.
(2) Persoanele fizice prevãzute la alin. (1) nu pot avea, în acelaşi timp, decît un singur domiciliu şi o singura resedinta. În cazul în care acestea deţin mai multe locuinţe îşi pot stabili domiciliul sau resedinta în oricare dintre ele.
ART. 25
(1) Domiciliul persoanelor fizice prevãzute în art. 24 este la adresa din localitatea unde acestea îşi au locuinta statornicã.
(2) Domiciliul minorului este la pãrinţii sãi sau la acela dintre pãrinţi la care el locuieşte statornic.
(3) Domiciliul minorului încredinţat de instanta judecãtoreascã unei alte persoane rãmîne la pãrinţii sãi, iar în cazul în care aceştia au domiciliile separate şi nu se înţeleg, instanta judecãtoreascã decide la care dintre ei va avea domiciliul minorul.
(4) Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal, în cazul în care numai unul dintre pãrinţii sãi îl reprezintã ori în cazul în care se afla sub tutela.
(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplica şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie.
ART. 26
Resedinta este locuinta la care persoanele prevãzute în art. 24 locuiesc temporar, alta decît cea de domiciliu.
ART. 27
(1) Stabilirea domiciliului sau, dupã caz, înscrierea menţiunii de stabilire a reşedinţei în cartea de identitate se face la cererea persoanei fizice interesate, care declara pe propria rãspundere adresa la care are locuinta asigurata.
(2) Declaraţia se da în scris şi se semneazã în fata unei persoane autorizate din cadrul formatiunii de evidenta a populaţiei.
(3) Pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia prevãzutã la alin. (2) se da şi se semneazã de pãrinţi sau de reprezentanţii lor legali.
(4) În cazurile de imposibilitate de scriere sau de semnare se face menţiune despre aceasta.
(5) Stabilirea domiciliului sau a reşedinţei se înscrie în fişa de evidenta a populaţiei şi în Registrul permanent de evidenta a populaţiei.
ART. 28
Persoana care îşi schimba domiciliul este obligatã ca, în termen de 15 zile de la data mutãrii la noua adresa, sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populaţiei pentru eliberarea unei noi cãrţi de identitate.
ART. 29
(1) Persoana care locuieşte temporar mai mult de 45 de zile la alta adresa decît cea de domiciliu este obligatã sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populaţiei pentru înscrierea, în cartea de identitate şi în documentele de evidenta, a menţiunii de stabilire a reşedinţei.
(2) Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acorda pentru perioada solicitatã, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cît persoana locuieşte la resedinta stabilitã. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.
ART. 30
Se excepteazã de la obligaţia prevãzutã la art. 29:
a) persoana care locuieşte o perioada mai mare decît cea prevãzutã la art. 29 alin. (1), dar nu mai mult de 60 de zile, în interesul serviciului, la odihna sau tratament;
b) elevul şi studentul aflaţi în vacanta;
c) persoana internatã pentru îngrijirea sãnãtãţii;
d) cadrul militar activ care locuieşte în interesul serviciului în alta localitate decît cea de domiciliu, indiferent de durata.
ART. 31
(1) Evidenta locatarilor prin cartea de imobil se tine în urmãtoarele categorii de imobile:
a) destinate cazarii în comun;
b) care servesc total sau parţial ca locuinta, situate în municipii, oraşe sau în comunele din zona de frontiera;
c) care servesc total sau parţial ca locuinta, situate în celelalte localitãţi, dacã dispun de mai multe unitãţi locative.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sînt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unitãţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare sau în locuintele ocupate exclusiv de membrii acestora.
(3) Organizarea activitãţii de ţinere a evidentei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului de Interne, prin unitãţile de poliţie. Proprietarul, administratorul de imobil sau unul dintre locatari, desemnat de aceştia, cãruia i-a fost încredinţatã cartea de imobil, are obligaţia sa înscrie, pe baza cãrţilor de identitate, persoanele care domiciliazã sau au resedinta în imobilul respectiv şi sa o prezinte, la cerere, organelor abilitate ale Ministerului de Interne.
(4) Cartea de imobil se întocmeşte în doua exemplare, dintre care unul se pãstreazã la responsabilul cãrţii de imobil, iar celãlalt la unitatea localã de poliţie.
ART. 32
Persoanele care locuiesc în imobil sînt obligate sa prezinte cartea de identitate responsabilului cãrţii de imobil, în vederea luãrii în evidenta.
ART. 33
Persoanele care îşi schimba domiciliul sau resedinta sînt obligate sa ceara înscrierea în cartea de imobil, la noua locuinta, în termen de 5 zile de la sosire.
ART. 34
La hoteluri şi alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire, prin grija proprietarului sau administratorului acestora, dupã caz.
ART. 35
Unitãţile de protecţie socialã, casele de copii, şcolile de reeducare, alte instituţii sau persoane fizice care interneaza, primesc pentru îngrijire sau gazduire persoane care nu poseda acte de identitate şi, datoritã stãrii fizice sau psihice în care se afla, nu pot fi identificate sînt obligate sa anunţe imediat formatiunea de evidenta a populaţiei de care aparţin, în vederea luãrii acestora în evidenta provizorie, pînã la stabilirea identitãţii lor.
ART. 36
În cazul în care se schimba denumirea localitãţilor şi a strazilor, cheltuielile pentru schimbarea cãrţii de identitate vor fi suportate de instituţiile publice care au propus schimbarea denumirilor.
CAP. 4
Sancţiuni
ART. 37
Încãlcarea dispoziţiilor prevãzute în prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea civilã, materialã, disciplinarã, contravenţionalã sau penalã a persoanelor vinovate.
ART. 38
Declararea necorespunzãtoare a adevãrului privind domiciliul sau resedinta constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor din Codul penal.
ART. 39
Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei legi şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 47, cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 12, 16 alin. (2) şi (3), art. 20, 21 şi 31 alin. (3), cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei;
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1), art. 22, 23, 32, 33, 34 şi 35, cu amenda de la 40.000 lei la 80.000 lei;
d) nerespectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 28, 29 şi 45, cu amenda de la 75.000 lei la 150.000 lei.
ART. 40
Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 39 se face de cãtre ofiţerii şi subofiterii de poliţie abilitaţi, care aplica şi amenda.
ART. 41
Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege le sînt aplicabile dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.
CAP. 5
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 42
Forma şi conţinutul cãrţii de identitate, a cãrţii de imobil şi a fisei de evidenta a populaţiei se stabilesc prin hotãrîre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne.
ART. 43
(1) Formaţiunile de evidenta a populaţiei comunica direcţiilor judeţene de statistica sau, dupã caz, Direcţiei generale de statistica a municipiului Bucureşti, datele necesare pentru statistica demograficã, referitoare la persoanele fizice care îşi schimba domiciliul ori resedinta dintr-o localitate în alta sau dintr-un sector în altul, în municipiul Bucureşti.
(2) Forma şi cuprinsul imprimatelor folosite pentru comunicarea datelor, precum şi periodicitatea şi circuitul lor se stabilesc de Ministerul de Interne şi Comisia Nationala pentru Statistica.
ART. 44
Cererile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România şi ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de cariera ale României, referitoare la identificarea unor persoane fizice, se soluţioneazã de cãtre Ministerul de Interne, prin Direcţia de evidenta a populaţiei.
ART. 45
Persoana care din diferite motive locuieşte la alta adresa decît cea menţionatã în buletinul de identitate este obligatã, ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa solicite formatiunii de evidenta a populaţiei înscrierea adresei unde domiciliazã efectiv.
ART. 46
Pînã la preschimbarea în totalitate a actualelor buletine de identitate, în acestea se pot face menţiuni cu privire la schimbarea numelui şi prenumelui pãrinţilor, data sau locul naşterii, de cãtre primari şi alte persoane care, potrivit legii, îndeplinesc funcţia de ofiţer al stãrii civile.
ART. 47
Persoana care nu are menţionat codul numeric personal în buletinul de identitate este obligatã sa se prezinte, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la formatiunea de evidenta a populaţiei, de la locul de domiciliu, pentru transcrierea acestuia din fişa personalã de evidenta.
ART. 48
Ministerul de Interne împreunã cu Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, Ministerul Justiţiei şi cu Ministerul Afacerilor Externe vor elabora, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, norme metodologice pentru stabilirea conţinutului, fluxului documentelor şi a nomenclatoarelor unitare, care sa asigure ţinerea în actualitate a evidentei şi Registrului permanent de evidenta a populaţiei.
ART. 49
Organizarea activitãţii de eliberare a cãrţilor de identitate, procedura de preschimbare esalonata a buletinelor de identitate actuale, precum şi aspectele privind termenele de valabilitate a acestora se vor stabili prin hotãrîre a Guvernului.
ART. 50
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, <>Legea nr. 5/1971 cu privire la actele de identitate ale cetãţenilor romani, precum şi procedura schimbãrii domiciliului şi a reşedinţei şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
DAN VASILIU
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
