Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 105 din 16 iunie 1999 pentru ratificarea Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997
EMITENT: PARLAMENT PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 21 iunie 1999
Parlamentul României adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratifica Convenţia comuna asupra gospodãririi în siguranta a combustibilului uzat şi asupra gospodãririi în siguranta a deşeurilor radioactive, adoptatã la Viena la 5 septembrie 1997.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 22 martie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PAULA IVANESCU
CONVENŢIE COMUNA
asupra gospodãririi în siguranta a combustibilului uzat şi asupra gospodãririi în siguranta a deşeurilor radioactive*)
*) Traducere.
PREAMBUL
Pãrţile contractante,
(i) recunoscând ca exploatarea reactoarelor nucleare produce combustibil uzat şi deşeuri radioactive şi ca alte aplicaţii ale tehnicilor nucleare genereazã, de asemenea, deşeuri radioactive;
(ii) recunoscând ca aceleaşi obiective de siguranta se aplica în egala mãsura atât pentru gospodãrirea combustibilului uzat, cat şi pentru gospodãrirea deşeurilor radioactive;
(iii) reafirmand importanta pentru comunitatea internationala de a asigura planificarea şi implementarea de mãsuri adecvate în scopul asigurãrii siguranţei gospodãririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive;
(iv) recunoscând importanta informãrii opiniei publice despre aspectele referitoare la siguranta gospodãririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive;
(v) dorind sa promoveze la nivel mondial conceptul de cultura de securitate nucleara;
(vi) reafirmand ca statului îi revine sarcina sa asigure siguranta gospodãririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive;
(vii) recunoscând ca statului îi revine sarcina sa defineascã politica în domeniul ciclurilor combustibilului nuclear, unele state considerând combustibilul uzat drept o resursa de valoare, care poate fi retratat, iar altele alegând sa îl stocheze definitiv;
(viii) recunoscând ca atât combustibilul uzat, cat şi deşeurile radioactive nevizate de prezenta convenţie, care fac obiectul programelor militare sau de apãrare, ar trebui gospodãrite în conformitate cu obiectivele enunţate în aceasta convenţie;
(ix) afirmând importanta cooperãrii internaţionale în ceea ce priveşte întãrirea siguranţei gospodãririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive prin intermediul mecanismelor bilaterale şi multilaterale şi al prezentei convenţii comune asupra siguranţei gospodãririi combustibilului uzat şi asupra siguranţei deşeurilor radioactive;
(x) ţinând seama de necesitãţile ţãrilor în curs de dezvoltare, în particular, de ţãrile slab dezvoltate, de statele cu economie în tranzitie, dar şi de necesitatea de a facilita funcţionarea mecanismelor existente pentru a contribui la exercitarea drepturilor lor şi la respectarea obligaţiilor lor, astfel cum sunt enunţate de prezenta convenţie;
(xi) convinse de faptul ca deşeurile radioactive ar trebui, în mãsura în care exista compatibilitate cu siguranta gospodãririi acestor materii, sa fie stocate definitiv în statul în care au fost produse, recunoscând, în acelaşi timp, ca, în anumite circumstanţe, o gospodãrire sigura şi eficace a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive ar putea fi favorizata şi prin acorduri între pãrţile contractante pentru utilizarea instalaţiilor situate pe teritoriul acestora în favoarea altor pãrţi, în particular, atunci când deşeurile rezulta din proiecte comune;
(xii) recunoscând ca fiecare stat are dreptul sa interzicã importul combustibilului uzat şi al deşeurilor radioactive de provenienta strãinã;
(xiii) având în vedere prevederile Convenţiei asupra securitãţii nucleare (1994), ale Convenţiei cu privire la notificarea rapida în caz de accident nuclear (1986), ale Convenţiei cu privire la asistenta în caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica (1986), ale Convenţiei asupra protecţiei fizice a materialelor nucleare (1980), ale Convenţiei asupra prevenirii poluarii marilor prin imersia deşeurilor şi a altor materii, astfel cum a fost amendata (1994), precum şi alte instrumente internaţionale pertinente;
(xiv) ţinând seama de principiile enunţate în Normele fundamentale internaţionale de protecţie impotriva radiatiilor ionizante şi de siguranta surselor de radiatii (1996), stabilite sub auspiciile mai multor organizaţii, în documentele AIEA (Fundamentele siguranţei), intitulate "Principiile gestiunii deşeurilor radioactive" (1995), precum şi de normele internaţionale existente care reglementeazã siguranta transporturilor de materiale radioactive;
(xv) reamintind cap. 22 al "Agendei 21", adoptat la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului şi dezvoltãrii de la Rio de Janeiro în 1992, care reafirma importanta primordialã a unei gospodariri sigure şi ecologic rationale a deşeurilor radioactive;
(xvi) recunoscând ca este de dorit sa se întãreascã sistemul de control internaţional, aplicându-se în mod specific materialelor radioactive vizate la art. I.3 din Convenţia de la Bale asupra controlului transporturilor transfrontiere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea lor (1989),
au convenit cele ce urmeazã:
CAP. 1
Obiective, definiţii şi domeniu de aplicare
ART. 1
Obiective
Obiectivele prezentei convenţii sunt urmãtoarele:
(i) sa atinga şi sa menţinã un înalt nivel de siguranta în lumea intreaga în materie de gospodãrire a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, prin întãrirea mãsurilor naţionale şi a cooperãrii internaţionale, inclusiv, dupã caz, a mãsurilor de cooperare tehnica în materie de siguranta;
(ii) sa asigure, în orice stadiu al gospodãririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, mãsuri de apãrare efective impotriva riscurilor potenţiale, astfel încât persoanele, societatea şi mediul sa fie protejate acum şi în viitor impotriva efectelor nocive ale radiatiilor ionizante, într-o maniera în care sa fie satisfacute nevoile şi aspiraţiile generatiei actuale, fãrã a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiratii;
(iii) sa previnã accidentele care au consecinţe radiologice şi sa micşoreze consecinţele acestora în cazul în care astfel de accidente s-ar produce într-un stadiu oarecare al gospodãririi combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive.
ART. 2
Definiţii
În scopurile prezentei convenţii:
a) autorizare înseamnã orice autorizare, permisiune sau atestare eliberata de un organ de reglementare pentru a întreprinde orice activitate care are legatura cu gospodãrirea combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive;
b) combustibil uzat înseamnã combustibilul nuclear care a fost iradiat în interiorul unui reactor şi care a fost definitiv scos din acesta;
c) depozitare definitiva înseamnã amplasarea combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive într-o instalatie corespunzãtoare, fãrã intenţia de a le recupera;
d) deşeuri radioactive sunt materialele radioactive sub forma gazoasa, lichidã sau solida, pentru care nu este prevãzutã nici o utilizare ulterioara de cãtre partea contractantã sau de cãtre o persoana fizica sau juridicã a carei decizie este acceptatã de cãtre partea contractantã şi care sunt controlate ca deşeuri radioactive de un organ de reglementare, conform cadrului legislativ şi de reglementare al partii contractante;
e) dezafectare înseamnã toate etapele care conduc la încetarea controlului organului de reglementare asupra unei instalaţii nucleare, alta decât instalatia de depozitare definitiva. Aceste etape includ operaţiunile de decontaminare şi de dezmembrare;
f) durata de viata utila este perioada în cursul cãreia o instalatie de gospodãrire a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive este utilizata în scopurile prevãzute. În cazul unei instalaţii de depozitare definitiva, aceasta perioada începe din momentul în care combustibilul uzat sau deşeurile radioactive sunt amplasate pentru prima data în instalatie şi se termina o data cu închiderea acesteia;
g) evacuare a efluentilor înseamnã emisia în mediu a materiilor radioactive lichide sau gazoase ca practica legitima în cursul exploatãrii normale a instalaţiilor nucleare reglementate. Aceste emisii sunt programate şi controlate în limitele autorizate de cãtre organul de reglementare;
h) gospodãrire a combustibilului uzat înseamnã toate activitãţile care au legatura cu întreţinerea sau cu depozitarea combustibilului uzat, excluzând transportul în exteriorul amplasamentului. Aceasta poate, de asemenea, sa includã evacuarea efluentilor;
i) gospodãrire a deşeurilor radioactive înseamnã toate activitãţile, inclusiv activitatea de dezafectare, care au legatura cu întreţinerea, pretratarea, tratarea, reconditionarea, stocarea sau depozitarea definitiva a deşeurilor radioactive, excluzând transportul în afarã amplasamentului. Aceasta poate, de asemenea, sa includã şi evacuarea efluentilor;
j) închidere înseamnã încheierea tuturor operaţiunilor la catva timp dupã amplasarea combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive într-o instalatie de depozitare definitiva. Aceste operaţiuni cuprind ultimele lucrãri sau alte acţiuni necesare pentru a asigura pe termen lung siguranta instalaţiei;
k) instalatie de gospodãrire a combustibilului uzat înseamnã orice instalatie sau orice amenajare care are ca principal obiectiv gospodãrirea combustibilului uzat;
l) instalatie de gospodãrire a deşeurilor radioactive înseamnã orice instalatie sau amenajare care are ca principal obiectiv gospodãrirea deşeurilor radioactive, incluzând şi instalaţiile nucleare în curs de dezafectare, cu condiţia ca aceste instalaţii sa fie definite de cãtre partea contractantã ca fiind instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive;
m) instalatie nucleara înseamnã o instalatie civilã, cu terenurile, clãdirile şi echipamentele sale, în care materialele radioactive sunt produse, tratate, utilizate, manipulate, stocate sau depozitate definitiv la un asemenea nivel, încât necesita mãsuri de siguranta;
n) transport transfrontiera înseamnã orice expediere a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive dintr-un stat de origine cãtre un stat de destinaţie;
o) organ de reglementare înseamnã unul sau mai multe organe investite de partea contractantã cu putere juridicã de a reglementa orice aspect al gospodãririi în siguranta a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive, inclusiv de a elibera autorizaţiile;
p) reprocesare este un proces sau o operaţiune care are drept obiect extragerea izotopilor radioactivi din combustibilul uzat, în scopul utilizãrii ulterioare;
q) stat de destinaţie înseamnã un stat cãtre care un transport transfrontiera este planificat sa aibã loc sau are loc;
r) stat de origine înseamnã un stat din care un transport transfrontiera este planificat sa înceapã sau este început;
s) stat de tranzit înseamnã orice stat, altul decât statul de origine sau statul de destinaţie, pe teritoriul cãruia este planificat sa aibã loc sau are loc un transport transfrontiera;
t) stocare înseamnã deţinerea de combustibil uzat sau de deşeuri radioactive într-o instalatie care îi asigura confirmarea, cu intenţia recuperãrii;
u) sursa închisã înseamnã materialul radioactiv care este închis permanent într-o capsula sau este fixat sub forma solida, excluzând elementele combustibile pentru reactoare.
ART. 3
Domeniul de aplicare
1. Prezenta convenţie se aplica gospodãririi în siguranta a combustibilului uzat, în cazul în care acesta rezulta din exploatarea reactoarelor nucleare civile. Combustibilul uzat deţinut în instalaţiile de reprocesare, care fac obiectul unei activitãţi de reprocesare, nu face parte din domeniul de aplicare a prezentei convenţii, cu excepţia cazului în care partea contractantã declara ca reprocesarea face parte din gospodãrirea combustibilului uzat.
2. Prezenta convenţie se aplica, de asemenea, gospodãririi în siguranta a deşeurilor radioactive, în cazul în care acestea rezulta din aplicaţii civile. Totuşi aceasta convenţie nu se aplica deşeurilor care conţin doar materiale radioactive naturale şi nu provin din ciclul combustibilului nuclear, cu excepţia cazului în care acestea nu constituie o sursa închisã, retrasã din funcţionare, sau sunt declarate de cãtre partea contractantã drept deseu radioactiv, în temeiul prevederilor prezentei convenţii.
3. Prezenta convenţie nu se aplica gospodãririi în siguranta a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive care fac parte din programele militare sau de apãrare, cu excepţia cazului în care ele au fost declarate de cãtre partea contractantã drept combustibil uzat sau deseu radioactiv, în temeiul prevederilor prezentei convenţii. Totuşi prezenta convenţie se aplica gospodãririi în siguranta a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, care provin din programe militare sau de apãrare, în condiţiile în care aceste materiale sunt transferate definitiv cãtre programe exclusiv civile şi administrate în cadrul acestor programe civile.
4. Prezenta convenţie se aplica şi evacuarilor de efluenti, conform dispoziţiilor art. 4, 7, 11, 14, 24 şi 26.
CAP. 2
Gospodãrirea în siguranta a combustibilului uzat
ART. 4
Condiţii generale de siguranta
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a se asigura ca, în toate stadiile gospodãririi combustibilului uzat, persoanele, societatea şi mediul sunt protejate adecvat impotriva riscului radiologic.
Astfel, fiecare parte contractantã va lua mãsurile corespunzãtoare pentru:
(i) a asigura ca criticitatea şi evacuarea caldurii reziduale generate la gospodãrirea combustibilului uzat sa fie tratate adecvat;
(ii) a asigura ca producerea deşeurilor radioactive asociate gospodãririi combustibilului uzat sa fie menţinutã la nivelul cel mai scãzut posibil, ţinând seama de politica adoptatã în ceea ce priveşte ciclul de combustibil;
(iii) a tine seama de interdependenta dintre diferitele etape ale gospodãririi combustibilului uzat;
(iv) a asigura o protecţie efectivã persoanelor, societãţii şi mediului, prin aplicarea la nivel naţional a metodelor de protecţie corespunzãtoare, care au fost aprobate de organul de reglementare în cadrul legislaţiei sale naţionale, bazatã pe criteriile şi normele internaţionale;
(v) a tine seama de riscurile biologice, chimice şi de alta natura, care pot fi asociate gospodãririi combustibilului uzat;
(vi) a se strãdui sa evite acţiunile ale cãror efecte, rezonabil previzibile, asupra generaţiilor viitoare sunt superioare celor admise pentru generatia actuala;
(vii) a cauta sa evite impunerea de constrângeri excesive asupra generaţiilor viitoare.
ART. 5
Instalaţiile existente
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a examina siguranta tuturor instalaţiilor de gospodãrire a combustibilului uzat, existente în momentul în care prezenta convenţie intra în vigoare, şi pentru a asigura, dacã este necesar, toate îmbunãtãţirile ce pot fi fãcute pentru întãrirea siguranţei unei astfel de instalaţii.
ART. 6
Amplasarea instalaţiilor
1. Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura elaborarea şi aplicarea de proceduri pentru o instalatie de gospodãrire a combustibilului nuclear, în vederea:
(i) evaluãrii tuturor factorilor pertinenţi legaţi de amplasament, care sunt susceptibili sa influenteze siguranta acestei instalaţii în timpul duratei sale de viata utila;
(ii) evaluãrii impactului probabil al unei astfel de instalaţii asupra persoanelor, societãţii şi mediului;
(iii) punerii la dispoziţie publicului a informaţiilor privind siguranta acestei instalaţii;
(iv) consultãrii pãrţilor contractante aflate în vecinãtatea unei astfel de instalaţii, în mãsura în care ele ar putea fi afectate de o asemenea instalatie, şi comunicãrii, la cererea lor, a datelor generale privind instalatia, astfel încât sa le permitã evaluarea impactului probabil al siguranţei instalaţiei asupra teritoriului lor.
2. Astfel, fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a se asigura ca asemenea instalaţii nu au efecte inacceptabile asupra altor pãrţi contractante, prin alegerea amplasamentelor în conformitate cu cerinţele generale de siguranta enunţate la art. 4.
ART. 7
Proiectarea şi construcţia instalaţiilor
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura ca:
(i) proiectarea şi construcţia unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat prevãd mãsuri corespunzãtoare pentru a limita eventualul impact radiologic asupra persoanelor, societãţii şi mediului, incluzandu-le şi pe acelea pentru evacuarea efluentilor sau a emisiilor necontrolate;
(ii) în stadiul de proiectare se tine seama de planurile conceptuale şi, în funcţie de necesitaţi, de dispoziţiile tehnice pentru dezafectarea unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat;
(iii) tehnologiile utilizate la proiectarea şi construcţia unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat se bazeazã pe experienta, testãri sau pe analiza.
ART. 8
Evaluarea siguranţei instalaţiilor
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura ca:
(i) înainte de construirea unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat se realizeazã o evaluare sistematica a siguranţei şi o evaluare a mediului înconjurãtor, corespunzãtoare riscului pe care îl prezintã instalatia şi care vor acoperi durata sa de viata utila;
(ii) înainte de exploatarea unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat vor fi stabilite versiunile, aduse la zi şi detaliate, ale evaluãrii siguranţei şi ale evaluãrii mediului înconjurãtor, care se considera necesare pentru completarea evaluãrilor la care se face referire la pct. (i).
ART. 9
Operarea instalaţiilor
Fiecare parte contractantã va lua mãsurile necesare pentru ca:
(i) autorizarea operarii unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat sa se bazeze pe evaluarile corespunzãtoare specificate la art. 8 şi sa fie condiţionatã de executarea unui program de punere în funcţiune care sa demonstreze ca aceasta instalatie, astfel construitã, este conformã cerinţelor de proiectare şi de siguranta;
(ii) limitele şi condiţiile de operare, rezultate din teste, din experienta de exploatare şi din evaluarile specificate la art. 8, sa fie definite şi revizuite, dacã este necesar;
(iii) operarea, menţinerea, supravegherea, inspectarea şi testarea unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat sa fie asigurate conform procedurilor stabilite;
(iv) sa existe un sprijin în materie de inginerie şi tehnologie în toate domeniile legate de siguranta instalaţiilor de gospodãrire a combustibilului uzat de-a lungul întregii durate de viata utila a acestora;
(v) incidentele semnificative pentru siguranta sa fie declarate, în timp util, organului de reglementare, de cãtre titularul autorizaţiei;
(vi) sa fie stabilite programe de colectare şi de analiza a datelor pertinente privind experienta de exploatare, iar rezultatului analizei sa i se dea curs, dupã caz;
(vii) planurile de dezafectare a unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat sa fie elaborate şi aduse la zi, dupã necesitaţi, folosindu-se informaţiile obţinute în cursul duratei de viata utila a acestei instalaţii, şi sa fie examinate de organul de reglementare.
ART. 10
Depozitarea definitiva a combustibilului uzat
În cazul în care, conform propriului sau cadru legislativ şi de reglementare, o parte contractantã a hotãrât depozitarea definitiva a combustibilului uzat, aceasta depozitare se realizeazã conform obligaţiilor enunţate la cap. III, referitoare la depozitarea definitiva a deşeurilor radioactive.
CAP. 3
Gospodãrirea în siguranta a deşeurilor radioactive
ART. 11
Prescripţii generale ale siguranţei
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca, în toate stadiile gospodãririi deşeurilor radioactive, persoanele, societatea şi mediul înconjurãtor sa fie protejate într-o maniera adecvatã impotriva riscurilor radiologice şi altor riscuri. Astfel, fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru:
(i) a se asigura ca criticitatea şi evacuarea caldurii reziduale produse în timpul gospodãririi deşeurilor radioactive sunt fãcute într-o maniera adecvatã;
(ii) a se asigura ca producerea deşeurilor radioactive este menţinutã la nivelul cel mai scãzut posibil;
(iii) a tine seama de interdependenta existenta între diferitele etape ale gospodãririi deşeurilor radioactive;
(iv) a asigura o protecţie eficace persoanelor, societãţii şi mediului înconjurãtor, prin aplicarea la nivel naţional a metodelor de protecţie corespunzãtoare, care au fost aprobate de organul de reglementare în cadrul legislaţiei sale naţionale, bazatã pe criteriile şi normele internaţionale;
(v) a tine seama de riscurile biologice, chimice şi de alta natura, care pot fi asociate gospodãririi deşeurilor radioactive;
(vi) a se strãdui sa evite acţiunile ale cãror efecte rezonabil previzibile asupra generatiei viitoare sunt superioare celor admise pentru generatia actuala;
(vii) a cauta sa evite impunerea excesiva a constrângeri asupra generaţiilor viitoare.
ART. 12
Instalaţii existente şi practici anterioare
Fiecare parte contractantã ia în timp util mãsurile corespunzãtoare pentru examinarea:
(i) siguranţei tuturor instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive, existente în momentul în care prezenta convenţie intra în vigoare pentru acea parte contractantã, şi pentru a se asigura ca, dacã este necesar, au fost fãcute toate îmbunãtãţirile rezonabile pentru întãrirea siguranţei unei astfel de instalaţii;
(ii) consecinţelor practicilor anterioare, în scopul de a stabili dacã o intervenţie este necesarã din punct de vedere al radioprotectiei, ţinând seama de faptul ca micşorarea daunei rezultate din diminuarea dozei ar trebui sa fie suficienta pentru a justifica efectele negative şi costurile, inclusiv costurile sociale, ale intervenţiei.
ART. 13
Amplasarea instalaţiilor
1. Fiecare parte contractantã ia mãsurile necesare pentru a se asigura ca sunt elaborate şi aplicate proceduri pentru o instalatie de gospodãrire a deşeurilor radioactive, în vederea:
(i) evaluãrii tuturor factorilor pertinenţi legaţi de amplasament, care sunt susceptibili sa influenteze siguranta acestei instalaţii în timpul duratei sale de viata utila, precum şi a unei instalaţii de depozitare definitiva, dupã închiderea sa;
(ii) evaluãrii impactului probabil, din punct de vedere al siguranţei, asupra persoanelor, societãţii şi mediului, ţinând seama de evoluţia posibila a stãrii amplasamentului instalaţiilor de depozitare definitiva dupã închiderea lor;
(iii) punerii la dispoziţie publicului a informaţiilor privind siguranta acestei instalaţii;
(iv) consultãrii pãrţilor contractante aflate în vecinãtatea unei astfel de instalaţii, în mãsura în care ele ar putea fi afectate de o asemenea instalatie, şi comunicãrii, la cererea lor, a datelor generale privind instalatia, astfel încât sa le permitã evaluarea impactului probabil al acesteia asupra siguranţei pe teritoriul lor.
2. Astfel, fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a se asigura ca astfel de instalaţii nu au efecte inacceptabile pentru alte pãrţi contractante, prin alegerea amplasamentelor în conformitate cu cerinţele generale de siguranta enunţate la art. 11.
ART. 14
Proiectarea şi construcţia instalaţiilor
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca:
(i) în timpul etapelor de proiectare şi construcţie ale unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive sa fie prevãzute mãsuri corespunzãtoare pentru limitarea eventualelor incidente radiologice asupra persoanelor, societãţii şi mediului, incluzandu-le şi pe acelea pentru evacuarea efluentilor sau a altor emisii necontrolate;
(ii) în stadiul de proiectare sa se ţinã seama de planurile teoretice şi, dacã este necesar, de dispoziţiile tehnice pentru dezafectarea unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive, alta decât instalatia de depozitare definitiva;
(iii) în stadiul de proiectare sa fie elaborate dispoziţii tehnice pentru închiderea unei instalaţii de depozitare definitiva;
(iv) tehnologiile utilizate la proiectarea şi la construirea unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive sa se bazeze pe experienta, teste sau pe analize.
ART. 15
Evaluarea siguranţei instalaţiilor
Fiecare parte contractantã va lua mãsurile corespunzãtoare pentru ca:
(i) înainte de construirea unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive sa se procedeze la o evaluare sistematica a siguranţei şi la o evaluare a mediului, potrivit riscului pe care îl prezintã instalatia şi care sa acopere durata sa de viata utila;
(ii) în plus, înainte de construirea unei instalaţii de depozitare definitiva sa se efectueze o evaluare sistematica a siguranţei şi o evaluare a mediului pentru perioada ce urmeazã închiderii, iar rezultatele sa fie evaluate potrivit criteriilor stabilite de organul de reglementare;
(iii) înaintea operarii unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive sa fie pregãtite versiunile, aduse la zi şi detaliate, ale evaluãrii siguranţei şi ale evaluãrii mediului, dacã se considera necesar, pentru completarea evaluãrii la care se face referire la pct. (i).
ART. 16
Operarea instalaţiilor
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca:
(i) autorizarea operarii unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive sa se bazeze pe evaluarile corespunzãtoare specificate la art. 15 şi sa fie condiţionatã de executarea unui program de punere în funcţiune care sa demonstreze ca instalatia, astfel construitã, este conformã cerinţelor proiectului şi cerinţelor de siguranta;
(ii) limitele şi condiţiile de operare, rezultate din teste, din experienta, din exploatare şi din evaluarile specificate la art. 15, sa fie definite şi revizuite, dupã caz;
(iii) operarea, menţinerea, supravegherea, inspectarea şi testarea unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive sa fie asigurate conform procedurilor stabilite. În cazul unei instalaţii nucleare de depozitare definitiva, rezultatele astfel obţinute sunt utilizate pentru verificarea şi examinarea validitãţii ipotezelor fãcute şi pentru aducerea la zi a evaluãrilor specificate la art. 15 pentru perioada ce urmeazã închiderii;
(iv) sa existe un sprijin în materie de inginerie şi tehnologie în toate domeniile legate de siguranta unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive de-a lungul întregii durate de viata utila a acesteia;
(v) procedurile de caracterizare şi de separare a deşeurilor radioactive sa fie aplicate;
(vi) incidentele semnificative pentru siguranta sa fie declarate, în timp util, organului de reglementare de cãtre titularul autorizaţiei;
(vii) sa fie stabilite programe de colectare şi de analiza a datelor pertinente privind experienta de operare, care sa fie urmare a unor rezultate obţinute pe baza faptelor petrecute;
(viii) planurile de dezafectare a unei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive, alta decât o instalatie de depozitare definitiva, sa fie elaborate şi aduse la zi, dacã este necesar, cu ajutorul informaţiilor obţinute în cursul duratei de viata utila a acestei instalaţii, şi sa fie examinate de organul de reglementare;
(ix) planurile pentru închiderea unei instalaţii de depozitare definitiva sa fie elaborate şi aduse la zi, dacã este necesar, cu ajutorul informaţiilor obţinute în cursul duratei de viata utila a acestei instalaţii, şi sa fie examinate de organul de reglementare.
ART. 17
Mãsuri instituţionale dupã închidere
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca, dupã închiderea unei instalaţii de depozitare definitiva:
(i) sa se pãstreze documentaţia cerutã de organul de reglementare, documentaţie ce conţine date privind amplasamentul, proiectarea şi inventarul acelei instalaţii nucleare;
(ii) sa fie asigurate controalele instituţionale, active sau pasive, cum ar fi supravegherea sau restricţiile de acces, dacã se considera necesar;
(iii) dacã este cazul, sa fie puse în aplicare mãsuri de intervenţie, pe durata oricãrei perioade de control institutional activ, în condiţiile în care este detectata o emisie neprogramata de material radioactiv în mediul înconjurãtor.
CAP. 4
Dispoziţii generale de siguranta
ART. 18
Mãsuri de aplicare
Fiecare parte contractantã ia, în cadrul legislaţiei sale, mãsuri administrative şi de reglementare, precum şi de alta natura, necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul prezentei convenţii.
ART. 19
Cadrul legislativ şi de reglementare
1. Fiecare parte contractantã stabileşte şi menţine în vigoare cadrul legislativ şi de reglementare pentru a asigura siguranta combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive.
2. Acest cadru legislativ şi de reglementare prevede:
(i) stabilirea de cerinţe şi reglementãri naţionale pertinente în materie de siguranta radiologica;
(ii) un sistem de eliberare a autorizaţiilor pentru activitãţile de gospodãrire a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive;
(iii) un sistem de interzicere a operarii fãrã autorizaţie a unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive;
(iv) un sistem corespunzãtor de control institutional, de inspecţii, de informare şi de raportare;
(v) mãsuri destinate respectãrii reglementãrilor şi condiţiilor de autorizare;
(vi) o repartiţie clara a responsabilitãţilor organismelor implicate în diferitele etape ale gospodãririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive.
3. În cazul în care se considera ca un material radioactiv trebuie supus reglementãrilor aplicabile deşeurilor radioactive, pãrţile contractante trebuie sa ţinã seama de prevederile prezentei convenţii.
ART. 20
Organul de reglementare
1. Fiecare parte contractantã creeazã sau desemneazã un organ de reglementare însãrcinat sa implementeze cadrul legislativ şi de reglementare la care se face referire la art. 19 şi cãruia i se atribuie autoritate, competente şi resurse financiare şi umane adecvate pentru îndeplinirea responsabilitãţilor ce îi revin.
2. Fiecare parte contractantã ia, conform cadrului sau legislativ şi de reglementare, mãsurile corespunzãtoare pentru asigurarea unei independente efective a funcţiilor de reglementare fata de alte funcţii, în cadrul organelor care sunt implicate atât în gospodãrirea combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, cat şi în reglementarea domeniului.
ART. 21
Responsabilitatea titularului de autorizaţie
1. Fiecare parte contractantã se asigura ca responsabilitatea pentru gospodãrirea în siguranta a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive revine, în primul rând, titularului autorizaţiei respective şi ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca fiecare titular al unei astfel de autorizaţii sa îşi asume responsabilitatea.
2. În absenta titularului unei autorizaţii sau a unei alte pãrţi rãspunzãtoare, responsabilitatea revine partii contractante care are jurisdicţie asupra combustibilului uzat sau asupra deşeurilor radioactive.
ART. 22
Resurse umane şi financiare
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca:
(i) sa fie disponibil personalul calificat necesar pentru activitãţile privind siguranta în timpul duratei de viata utila a unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive;
(ii) sa fie disponibile resurse financiare suficiente pentru a sprijini siguranta instalatiilor de gospodãrire a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive pe intreaga durata de viata utila şi pentru dezafectare;
(iii) sa fie luate mãsuri financiare pentru asigurarea continuitãţii controlului institutional şi a mãsurilor de supraveghere corespunzãtoare, dacã se considera necesar, atât pe timpul duratei de viata utila, cat şi dupã închiderea unei instalaţii de depozitare definitiva.
ART. 23
Asigurarea calitãţii
Fiecare parte contractantã va lua mãsurile corespunzãtoare pentru a fi stabilit şi executat programul corespunzãtor de asigurare a calitãţii privind gospodãrirea în siguranta a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive.
ART. 24
Radioprotectia pe durata operarii
1. Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca, pe timpul duratei de viata utila a unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive:
(i) expunerea lucrãtorilor şi a publicului la radiatii, provocatã de instalatie, sa fie menţinutã la nivelul cel mai scãzut, care este rezonabil posibil, ţinând seama de factorii economici şi sociali;
(ii) nici o persoana sa nu fie expusã, în situaţii normale, la doze de radiatii care depãşesc limitele dozelor prescrise la nivel naţional, care trebuie sa ţinã seama de normele internaţionale aplicate în materie de radioprotectie;
(iii) sa fie luate mãsuri pentru prevenirea emisiilor neprogramate şi necontrolate de material radioactiv în mediul înconjurãtor.
2. Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca evacuarile efluentilor sa fie limitate:
(i) în scopul expunerii la radiatii ionizante la nivelul cel mai scãzut, care este rezonabil posibil, ţinând seama de factorii economici şi sociali;
(ii) astfel încât nici un individ sa nu fie expus, în situaţii normale, la doze de radiatii care depãşesc limitele dozelor prescrise la nivel naţional, care trebuie sa ţinã seama de normele internaţionale aprobate în materie de radioprotectie.
3. Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca, pe durata de viata utila a unei instalaţii nucleare autorizate, în cazul în care se produce o emisie neprogramata sau necontrolata de material radioactiv în mediul înconjurãtor, sa se implementeze mãsuri corective corespunzãtoare pentru a controla emisia şi pentru a-i atenua efectele.
ART. 25
Organizarea pentru cazuri de urgenta
1. Fiecare parte contractantã se asigura ca, în timpul exploatãrii unei instalaţii de gospodãrire a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive, exista planuri de urgenta la nivelul amplasamentului sau, dacã este cazul, planuri de urgenta în afarã amplasamentului. Aceste planuri de urgenta trebuie testate periodic.
2. Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru elaborarea şi testarea planurilor de urgenta pentru teritoriul sau, în mãsura în care este posibil ca aceasta parte contractantã sa fie afectatã în eventualitatea unei situaţii de urgenta radiologica la instalatie de gospodãrire a combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive, plasata în vecinãtatea teritoriului sau.
ART. 26
Dezafectarea
Fiecare parte contractantã ia mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura dezafectarea unei instalaţii nucleare.
Aceste mãsuri trebuie sa asigure ca:
(i) personalul calificat şi resursele financiare sunt disponibile;
(ii) dispoziţiile art. 24 privind radioprotectia pe durata operarii, evacuarile de efluenti şi de emisii neprogramate şi necontrolate sunt puse în aplicare;
(iii) dispoziţiile art. 25 privind pregãtirea pentru cazurile de urgenta sunt puse în aplicare;
(iv) documentaţiile conţinând informaţii importante pentru dezafectare sunt pãstrate.
CAP. 5
Dispoziţii diverse
ART. 27
Transporturi transfrontiera
1. Fiecare parte contractantã implicata într-un transport transfrontiera ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca un astfel de transport sa se efectueze într-o maniera conformã cu dispoziţiile prezentei convenţii şi cu instrumentele internaţionale pertinente în vigoare.
Astfel:
(i) o parte contractantã care este un stat de origine ia mãsurile corespunzãtoare pentru ca acel transport transfrontiera sa fie autorizat şi sa aibã loc numai dupã notificarea prealabilã şi cu consimţãmântul statului de destinaţie;
(ii) transportul transfrontiera prin statele de tranzit este supus obligaţiilor internaţionale pertinente pentru modul particular de transport utilizat;
(iii) o parte contractantã care este un stat de destinaţie consimte la un transport transfrontiera numai dacã dispune de capacitatea administrativã şi tehnica necesarã, precum şi de un organ de reglementare pentru a gospodari combustibilul uzat sau deşeurile radioactive într-o maniera conformã cu prezenta convenţie;
(iv) o parte contractantã care este un stat de origine autorizeaza un transport transfrontiera numai dacã se poate asigura, în conformitate cu consimţãmântul statului de destinaţie, ca, înaintea efectuãrii transportului transfrontiera, sunt îndeplinite cerinţele enunţate la pct. (iii);
(v) o parte contractantã care este un stat de origine ia mãsurile necesare pentru a autoriza reintrarea pe teritoriul sau, dacã un transport transfrontiera nu este sau nu poate fi efectuat în conformitate cu prevederile prezentului articol, cu excepţia cazului în care nu poate fi facuta o alta înţelegere sigura.
2. O parte contractantã nu autorizeaza expedierea combustibilului sau uzat ori a deşeurilor sale radioactive spre o destinaţie situata la sud de paralela de 60 grade latitudine sudica, pentru stocare sau pentru depozitare definitiva.
3. Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu prejudiciazã sau nu afecteazã:
(i) exercitarea de cãtre navele şi aeronavele tuturor statelor a drepturilor şi libertãţilor de navigaţie maritima, fluviala şi aerianã, astfel cum sunt ele prevãzute în dreptul internaţional;
(ii) drepturile unei pãrţi contractante, cãtre care deşeurile radioactive sunt exportate pentru a fi tratate, de a returna sau de a lua mãsuri în vederea returnarii deşeurilor radioactive şi a altor produse, dupã tratare, cãtre statul de origine;
(iii) drepturile unei pãrţi contractante de a exporta combustibilul sau uzat în scopul reprocesarii;
(iv) drepturile unei pãrţi contractante, cãtre care este exportat combustibilul uzat pentru a fi reprocesat, de a returna deşeurile radioactive şi alte produse rezultând din reprocesare cãtre statul de origine sau de a lua mãsuri în vederea returnarii.
ART. 28
Dezafectarea surselor închise
1. Fiecare parte contractantã ia, în conformitate cu legislaţia sa, mãsurile necesare pentru ca deţinerea, reconditionarea sau depozitarea definitiva a surselor închise dezafectate sa se facã într-o maniera sigura.
2. O parte contractantã autorizeaza revenirea pe teritoriul sau a surselor închise şi dezafectate, dacã legislaţia sa prevede ca asemenea surse sa fie returnate cãtre un fabricant abilitat sa primeascã şi sa detina surse închise dezafectate.
CAP. 6
Intalnirile pãrţilor contractante
ART. 29
Intalnirile pregãtitoare
1. O intalnire pregãtitoare a pãrţilor contractante se va tine în cel mult 6 luni dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii.
2. În timpul intalnirii pãrţile contractante:
(i) fixeazã data primei intalniri de examinare la care se face referire la art. 30. Aceasta intalnire are loc cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de 30 de luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii;
(ii) elaboreazã şi adopta, prin consens, regulile de procedura şi regulile financiare;
(iii) fixeazã, în mod special şi în conformitate cu regulile de procedura:
a) principiile directoare privind forma şi structura rapoartelor naţionale ce trebuie prezentate prin aplicarea art. 32;
b) data pentru înaintarea unor astfel de rapoarte;
c) procedura de examinare a unor astfel de rapoarte.
3. Orice stat sau orice organizaţie regionala cu caracter integrator sau de orice alta natura, care ratifica, accepta, aproba, adera sau confirma prezenta convenţie şi pentru care convenţia nu este încã în vigoare, poate asista la intalnirea pregãtitoare, ca şi cum ar fi parte la prezenta convenţie.
ART. 30
Intalniri de examinare
1. Pãrţile contractante ţin intalniri pentru examinarea rapoartelor prezentate prin aplicarea art. 32.
2. La fiecare intalnire de examinare pãrţile contractante:
(i) fixeazã data intalnirii de examinare urmãtoare, intervalul dintre intalnirile de examinare neputând sa depãşeascã 3 ani;
(ii) pot reexamina înţelegerile încheiate în conformitate cu dispoziţiile alin. 2 al art. 29 şi pot adopta, prin consens, revizuirile, cu excepţia dispoziţiilor contrare regulilor de procedura. Ele pot, de asemenea, amenda, prin consens, regulile de procedura şi regulile financiare.
3. La fiecare intalnire de examinare fiecare parte contractantã trebuie sa aibã posibilitatea rezonabila de a discuta rapoartele prezentate de celelalte pãrţi contractante şi de a cere precizãri asupra unor astfel de rapoarte.
ART. 31
Intalniri extraordinare
O intalnire extraordinarã a pãrţilor contractante se tine:
(i) dacã asa s-a decis de cãtre majoritatea pãrţilor contractante, prezente şi votante în timpul unei intalniri; sau
(ii) la cererea scrisã a unei pãrţi contractante, în termen de 6 luni de la comunicarea cererii cãtre pãrţile contractante şi de la primirea de cãtre secretariat a notificãrii la care se face referire la art. 37 privind susţinerea cererii de cãtre majoritatea pãrţilor contractante.
ART. 32
Rapoartele
1. Conform dispoziţiilor art. 30, fiecare parte contractantã prezintã un raport naţional la fiecare reuniune de examinare a pãrţilor contractante. Acest raport se referã la mãsurile întreprinse pentru îndeplinirea fiecãrei obligaţii enunţate în prezenta convenţie. Pentru fiecare parte contractantã raportul trebuie sa se refere, de asemenea, la:
(i) politica sa de gospodãrire a combustibilului uzat;
(ii) practicile sale de gospodãrire a combustibilului uzat;
(iii) politica sa de gospodãrire a deşeurilor radioactive;
(iv) practicile sale de gospodãrire a deşeurilor radioactive;
(v) criteriile utilizate pentru a defini şi clasa deşeurile radioactive.
2. Raportul conţine şi:
(i) o lista cuprinzând instalaţiile de gospodãrire a combustibilului uzat, asupra cãrora se aplica prezenta convenţie, cu amplasamentul lor, scopul principal şi caracteristicile lor esenţiale;
(ii) un inventar privind combustibilul uzat, pentru care se aplica prezenta convenţie, care este stocat sau care a fost depozitat definitiv. Acest inventar conţine o descriere a materialelor şi, dacã sunt disponibile, informaţii despre masa şi activitatea totalã a acestor materiale;
(iii) o lista cuprinzând instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor radioactive, asupra cãrora se aplica prezenta convenţie, cu amplasamentul lor, scopul principal şi caracteristicile lor esenţiale;
(iv) un inventar privind deşeurile radioactive asupra cãrora se aplica prezenta convenţie, care:
a) sunt stocate în instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor radioactive şi în instalaţiile ciclului combustibilului nuclear;
b) au fost depozitate definitiv; sau
c) au rezultat din practici anterioare.
Acest inventar conţine o descriere a materialelor şi a altor informaţii pertinente disponibile, cum ar fi informaţii despre volum, masa, activitate şi anumiti radionuclizi;
(v) o lista cuprinzând instalaţiile nucleare în curs de dezafectare şi stadiul activitãţilor de dezafectare a acestor instalaţii.
ART. 33
Participarea
1. Fiecare parte contractantã participa la intalnirile pãrţilor contractante şi este reprezentatã de un delegat şi, în mãsura în care considera ca este necesar, de supleanţi, de experţi şi de consilieri.
2. Prin consens, pãrţile contractante pot invita sa asiste, în calitate de observator, la orice intalnire sau la anumite şedinţe ale unei intalniri, orice organizaţie interguvernamentalã care este competenta în domeniile guvernate de prezenta convenţie. Observatorii sunt obligaţi sa accepte anticipat, în scris, dispoziţiile art. 36.
ART. 34
Rapoartele de sinteza
Pãrţile contractante adopta, prin consens, şi pun la dispoziţie publicului un document consacrat problemelor care au fost examinate şi concluziilor care au fost trase în cursul intalnirii pãrţilor contractante.
ART. 35
Limbile
1. Limbile de lucru la intalnirile pãrţilor contractante sunt arabã, chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola, cu excepţia dispoziţiilor contrare cuprinse în regulile de procedura.
2. Orice raport prezentat în conformitate cu art. 32 este întocmit în limba nationala a partii contractante care îl prezintã sau într-o limba unica stabilitã în conformitate cu regulile de procedura. În cazul în care raportul este prezentat într-o limba nationala, alta decât limba stabilitã, o traducere a raportului în limba stabilitã va fi furnizatã de cãtre partea contractantã.
3. Fãrã a afecta dispoziţiile alin. 2, secretariatul poate face, contra cost, traducerea rapoartelor prezentate din orice alta limba a intalnirii în limba stabilitã.
ART. 36
Confidenţialitatea
1. Dispoziţiile prezentei convenţii nu afecteazã drepturile şi obligaţiile pãrţilor contractante, în conformitate cu legislaţia lor, de a impiedica divulgarea informaţiilor. În sensul prezentului articol, informaţii înglobeazã, inter alia, informaţiile privind siguranta nationala sau protecţia fizica a materialelor nucleare, informaţiile protejate prin drepturile de proprietate intelectualã sau prin secretul industrial sau comercial şi datele cu caracter personal.
2. Atunci când, în cadrul prezentei convenţii, o parte contractantã furnizeazã informaţii, precizând ca ele sunt protejate în conformitate cu alin. 1, astfel de informaţii pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost furnizate şi numai dacã este respectat caracterul lor confidenţial.
3. În privinta informaţiilor legate de combustibilul uzat sau de deşeurile radioactive care intra în domeniul de aplicare a prezentei convenţii, în conformitate cu alin. 3 al art. 3, dispoziţiile prezentei convenţii nu pot aduce atingere puterii suverane a partii contractante responsabile sa decidã:
(i) dacã astfel de informaţii sunt secrete sau sunt supuse în vreun fel controlului pentru a impiedica difuzarea;
(ii) dacã este cazul sa fie furnizate informaţiile vizate la pct. (i) de mai sus în cadrul convenţiei;
(iii) care sunt condiţiile de confidenţialitate pentru astfel de informaţii, dacã ele sunt comunicate în cadrul prezentei convenţii.
4. Conţinutul dezbaterilor pentru examinarea rapoartelor naţionale, în timpul fiecãrei intalniri de examinare ţinute conform art. 30, este confidenţial.
ART. 37
Secretariatul
1. Agenţia Internationala pentru Energie Atomica, denumita în continuare Agenţie, asigura secretariatul pentru intalnirile pãrţilor contractante.
2. Secretariatul:
(i) convoacã, pregãteşte şi asigura buna funcţionare a intalnirilor pãrţilor contractante la care se face referire la art. 29-31;
(ii) transmite pãrţilor contractante informaţiile primite sau pregãtite în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii.
Cheltuielile fãcute de Agenţie pentru îndeplinirea sarcinilor prevãzute la pct. (i) şi (ii) de mai sus sunt acoperite de Agenţie din bugetul sau ordinar.
3. Pãrţile contractante pot cere, prin consens, Agenţiei sa furnizeze şi alte servicii pentru intalnirile pãrţilor contractante. Agenţia poate furniza aceste servicii, dacã le poate susţine în cadrul programului sau şi al bugetului sau ordinar. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, Agenţia poate
furniza astfel de servicii, dacã se asigura finanţare voluntara dintr-o alta sursa.
CAP. 7
Clauze finale şi alte dispoziţii
ART. 38
Reglementarea diferendelor
În caz de diferend între doua sau mai multe pãrţi contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, pãrţile contractante ţin consultãri în cadrul unei reuniuni a pãrţilor contractante, în vederea rezolvarii diferendului. În cazul în care consultarile se dovedesc a fi neproductive, se va putea recurge la mecanismele de mediere, conciliere şi arbitraj, prevãzute de dreptul internaţional şi, bineînţeles, de regulile şi practicile în vigoare din cadrul Agenţiei.
ART. 39
Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea, aderarea
1. Prezenta convenţie este deschisã spre semnare tuturor statelor, la sediul Agenţiei din Viena, începând cu data de 29 septembrie 1997 şi pana la intrarea sa în vigoare.
2. Prezenta convenţie este supusã ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre statele semnatare.
3. Dupã intrarea sa în vigoare prezenta convenţie este deschisã spre aderare tuturor statelor.
4.
(i) Prezenta convenţie este deschisã spre semnare, sub rezerva confirmãrii, sau spre aderare organizaţiilor regionale cu caracter de integrare sau de alta natura, cu condiţia ca fiecare dintre aceste organizaţii sa fie constituitã din state suverane şi sa aibã competenta privind negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în domenii acoperite de prezenta convenţie.
(ii) În cadrul domeniului lor de competenta aceste organizaţii, în numele lor, îşi vor exercita drepturile şi îşi vor îndeplini responsabilitãţile pe care prezenta convenţie le atribuie statelor-pãrţi.
(iii) Pentru a deveni parte la prezenta convenţie, o astfel de organizaţie comunica depozitarului la care se face referire la art. 43 o declaraţie indicând statele sale membre, articolele din prezenta convenţie care sunt aplicabile şi limitele competentei sale în domeniul acoperit de aceste articole.
(iv) O astfel de organizaţie nu dispune de voturi proprii în plus fata de cele ale statelor sale membre.
5. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare, de aderare sau de confirmare sunt depuse pe lângã depozitar.
ART. 40
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie intra în vigoare la 90 de zile de la data depunerii pe lângã depozitar a 25 de instrumente de ratificare, de acceptare sau de aprobare, care includ instrumentele a 15 state, fiecare având o centrala nuclearoelectrica în funcţiune.
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie regionala cu caracter de integrare sau de alta natura, care ratifica, accepta, aproba, adera sau confirma prezenta convenţie dupã data depunerii ultimului instrument necesar pentru ca cerinţele enunţate la alin. 1 sa fie îndeplinite, prezenta convenţie intra în vigoare la 90 de zile de la data depunerii pe lângã depozitar a instrumentului corespunzãtor de cãtre un astfel de stat sau organizaţie.
ART. 41
Amendamente la convenţie
1. Orice parte contractantã poate propune un amendament la prezenta convenţie. Amendamentele propuse sunt examinate în cadrul unei intalniri de examinare sau al unei intalniri extraordinare.
2. Textul oricãrui amendament propus şi motivele introducerii sale sunt înaintate depozitarului care comunica propunerea pãrţilor contractante cu cel puţin 90 de zile înaintea intalnirii la care amendamentul este supus spre examinare. Toate observaţiile primite privind o astfel de propunere sunt comunicate pãrţilor contractante de cãtre depozitar.
3. Pãrţile contractante decid, dupã examinarea amendamentului propus, dacã sa îl adopte prin consens sau, în absenta consensului, sa îl supunã unei conferinţe diplomatice. Orice decizie de inaintare a unui amendament propus unei conferinţe diplomatice se va lua cu majoritatea de doua treimi din numãrul pãrţilor contractante prezente şi votante la reuniune, cu condiţia ca cel puţin jumãtate din pãrţile contractante sa fie prezenta în momentul votarii.
4. Conferinţa diplomaticã insarcinata sa examineze şi sa adopte amendamente la prezenta convenţie este convocatã de cãtre depozitar şi se va tine într-un interval de un an dupã ce decizia corespunzãtoare a fost luatã conform alin. 3 al prezentului articol. Conferinţa diplomaticã depune toate eforturile posibile pentru ca amendamentele sa fie adoptate prin consens. Dacã acest lucru nu este posibil, amendamentele sunt adoptate cu o majoritate de doua treimi din totalul pãrţilor contractante.
5. Amendamentele la prezenta convenţie, adoptate conform alin. 3 şi 4 de mai sus, sunt supuse ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau confirmãrii de cãtre pãrţile contractante şi intra în vigoare pentru acele pãrţi contractante care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau confirmat, la 90 de zile de la data primirii de cãtre depozitar a instrumentelor relevante de la cel puţin doua treimi din totalul pãrţilor contractante. Pentru o parte contractantã care ratifica, accepta, aproba sau confirma ulterior sus-numitele amendamente, acestea vor intra în vigoare la 90 de zile de la data depunerii de cãtre aceasta parte contractantã a instrumentului relevant.
ART. 42
Denunţarea
1. Orice parte contractantã poate denunta prezenta convenţie printr-o notificare scrisã, adresatã depozitarului.
2. Denunţarea capata efect la un an de la data primirii notificãrii de cãtre depozitar sau la orice alta data ulterioara care poate fi specificatã în notificare.
ART. 43
Depozitarul
1. Directorul general al Agenţiei este depozitarul prezentei convenţii.
2. Depozitarul informeazã pãrţile contractante:
(i) despre semnarea prezentei convenţii şi despre depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare, de aderare sau de confirmare, în conformitate cu art. 39;
(ii) despre data la care convenţia intra în vigoare, conform art. 40;
(iii) despre notificãrile de denunţare a convenţiei, fãcute conform art. 42, şi despre data acestor notificãri;
(iv) despre propunerile pãrţilor contractante de amendare a prezentei convenţii, despre amendamentele adoptate de conferinţa diplomaticã sau despre intalnirea pãrţilor contractante şi despre data intrãrii în vigoare a sus-numitelor amendamente, conform art. 41.
ART. 44
Texte autentice
Originalul prezentei convenţii, ale carei versiuni în limbile arabã, chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sunt egal autentice, va fi depus pe lângã depozitar, care va trimite copii certificate pãrţilor contractante.
Drept care plenipotenţiarii subsemnati, deplin împuterniciţi în acest sens, au semnat prezenta convenţie.
Întocmitã la Viena la 5 septembrie 1997.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
