Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────────────
*) Traducere.
Legatura dintre protocol şi Acordul de garanţii
ART. 1
Prevederile Acordului de garanţii se vor aplica acestui protocol în mãsura în care sunt relevante şi compatibile cu prevederile protocolului. În caz de conflict între prevederile cuprinse în Acordul de garanţii şi cele din protocol, se vor aplica prevederile din acest protocol.
Furnizarea informaţiilor
ART. 2
a) România va prezenta Agenţiei o declaraţie conţinând urmãtoarele:
(i) descriere generalã a activitãţilor de cercetare-dezvoltare, legate de ciclul combustibilului nuclear, fãrã a include transportul în orice loc al materialelor nucleare, care sunt finanţate, autorizate sau controlate de sau în beneficiul României, precum şi informaţii referitoare la localizarea acestor activitãţi;
(ii) informaţii identificate de Agenţie în funcţie de rezultatele scontate în domeniul eficientei şi acceptate de România, privind activitãţile de exploatare relevante din punctul de vedere al garanţiilor instalaţiilor şi amplasamentelor în afarã instalaţiilor sau privind materialele nucleare de uz curent;
(iii) descriere generalã a fiecãrei clãdiri sau a fiecãrui amplasament, incluzând utilizarea sau, dacã nu reiese din descriere, conţinutul. Descrierea va conţine o harta a amplasamentului;
(iv) descriere a amplorii operaţiunilor pentru fiecare amplasament unde se desfãşoarã activitãţile specificate în anexa nr. I la acest protocol;
(v) informaţii privind localizarea, situaţia operationala şi estimarea capacitãţii anuale de producţie a minelor de uraniu şi a uzinelor de fabricare a concentratelor de uraniu şi toriu, precum şi producţia anuala a acestor mine şi uzine luatã în ansamblu pentru România. România va furniza, la cererea Agenţiei, informaţii privind producţia curenta anuala a unei anumite mine sau uzine de fabricare a concentratelor. Furnizarea acestor informaţii nu va implica o evidenta amãnunţitã a materialelor nucleare;
(vi) informaţii privind materialele brute care nu prezintã compozitia şi puritatea necesare în vederea fabricãrii combustibilului sau imbogatirii izotopice, dupã cum urmeazã:
a) cantitatea, compozitia chimica, întrebuinţarea sau intenţia de a întrebuinţa aceste materiale atât în scopuri nucleare, cat şi nenucleare, pentru fiecare amplasament din România unde cantitãţile de material depãşesc 10 tone metrice de uraniu şi/sau 20 tone metrice de toriu, precum şi pentru celelalte amplasamente unde se depãşeşte cantitatea de 1 tona metrica, totalul pentru România în ansamblu, sau dacã acest total depãşeşte 10 tone metrice de uraniu sau 20 tone metrice de toriu. Furnizarea acestor informaţii nu necesita evidenta amãnunţitã a materialelor nucleare;
b) cantitãţile, compozitia chimica şi destinaţia fiecãrui export romanesc de astfel de materiale, efectuat în scopuri nenucleare, dacã se depãşesc cantitãţile urmãtoare:
1. 10 tone metrice de uraniu sau pentru exporturi succesive efectuate de România cãtre acelaşi stat, fiecare export nedepasind 10 tone metrice, dar totalul exporturilor fiind mai mare de 10 tone metrice pe an;
2. 20 tone metrice de toriu sau pentru exporturi succesive efectuate de România cãtre acelaşi stat, fiecare export nedepasind 20 tone metrice, dar totalul exporturilor fiind mai mare de 20 tone metrice pe an;
c) cantitãţile, compozitia chimica, localizarea, întrebuinţarea sau intenţia de a întrebuinţa în România importurile de astfel de materiale efectuate în scopuri nenucleare, dacã se depãşesc urmãtoarele cantitãţi:
1. 10 tone metrice de uraniu sau pentru importuri succesive efectuate de România, fiecare import nedepasind 10 tone metrice, dar totalul importurilor fiind mai mare de 10 tone metrice pe an;
2. 20 tone metrice de toriu sau pentru importuri succesive efectuate de România, fiecare import nedepasind 20 tone metrice, dar totalul importurilor fiind mai mare de 20 tone metrice pe an;
nu se solicita furnizarea de informaţii despre unele materiale care se intenţioneazã sa fie folosite în scop nenuclear, dacã forma finala care se obţine nu se încadreazã în categoria materialelor nucleare;
(vii) a) informaţii privind cantitãţile, utilizarile şi amplasarile materialului nuclear exceptat de la aplicarea garanţiilor, conform art. 37 din Acordul de garanţii;
b) informaţii privind cantitãţile (care pot fi sub forma de estimari) şi utilizarile, pentru fiecare amplasare, ale materialului nuclear exceptat de la aplicarea garanţiilor, conform art. 36 b) din Acordul de garanţii, dar care nu se afla încã într-o forma finala nenucleara, în cantitãţi ce depãşesc cantitãţile specificate în art. 37 din Acordul de garanţii. Furnizarea acestor informaţii nu necesita evidenta amãnunţitã a materialelor nucleare;
(viii) informaţii privind localizarea sau prelucrarea ulterioara a deşeurilor înalt şi mediu active conţinând plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu -233 pentru care s-a terminat aplicarea garanţiilor conform art. 11 din Acordul de garanţii. În sensul acestui paragraf procesarea ulterioara nu include reambalarea deşeurilor sau prelucrarea lor ulterioara care nu implica separarea elementelor, pentru stocare sau depozitare definitiva;
(ix) urmãtoarele informaţii privind echipamentul specificat şi materialul nenuclear cuprins în anexa nr. II:
a) pentru fiecare export în afarã României de astfel de echipamente şi materiale: date de identificare, cantitatea, locul unde se intenţioneazã sa fie folosite în perimetrul statului de destinaţie şi data sau, dupã caz, data estimatã pentru export;
b) la cererea expresã a Agenţiei, confirmarea din partea României, ca stat importator, a informaţiilor furnizate de Agenţie sau de un alt stat cu privire la exportul unor astfel de echipamente sau materiale cãtre România;
(x) planuri generale pentru urmãtorii 10 ani semnificativi pentru desfãşurarea ciclului combustibilului nuclear (incluzând activitãţile planificate de cercetare-dezvoltare privind ciclul combustibilului nuclear) când au fost aprobate de autoritãţile competente din România.
b) România va depune orice efort rezonabil pentru a furniza Agenţiei urmãtoarele informaţii:
(i) o descriere generalã şi informaţii privind locul de desfãşurare a activitãţilor de cercetare-dezvoltare legate în special de ciclul combustibilului nuclear, care nu includ materiale nucleare specifice imbogatirii, reprocesarii combustibilului nuclear sau procesarii deşeurilor înalt şi mediu active conţinând plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu -233, care se desfãşoarã în orice loc din România, dar care nu sunt finanţate, special autorizate sau controlate de România ori desfãşurate în beneficiul României. În sensul acestui paragraf, procesarea deşeurilor mediu sau înalt active nu va include reambalarea deşeurilor sau prelucrarea lor fãrã separarea elementelor, în vederea stocãrii intermediare sau depozitarii finale;
(ii) o descriere generalã a activitãţilor şi identitãţii persoanei sau entitatii care deruleazã astfel de activitãţi în locurile identificate de Agenţie în afarã unui amplasament considerat de Agenţie ca având legatura din punct de vedere funcţional cu activitãţile din acel amplasament. Furnizarea acestor informaţii face obiectul unei cereri exprese din partea Agenţiei. Acestea vor fi furnizate în consultare cu Agenţia şi într-o anumitã perioada.
c) La cererea Agenţiei, România va furniza precizãri şi clarificãri asupra oricãrei informaţii care a fost comunicatã conform acestui articol, în mãsura în care este necesarã în scopul aplicãrii garanţiilor.
ART. 3
a) România va furniza Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (i), (iii), (iv), (v), (vi) a), (vii) şi (x) şi în art. 2 b) (i) în termen de 180 de zile de la data intrãrii în vigoare a acestui protocol.
b) România va furniza Agenţiei, pana la data de 15 mai a fiecãrui an, actualizari ale informaţiilor la care se face referire în paragraful a) de mai sus, referitoare la perioada anului calendaristic precedent. România va indica dacã informaţiile comunicate anterior rãmân neschimbate.
c) România va furniza Agenţiei, pana la data de 15 mai a fiecãrui an, informaţiile specificate în art. 2 a) (vi) b) şi c) pentru perioada anului calendaristic precedent.
d) România va furniza trimestrial Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (ix) a). Aceste informaţii vor fi comunicate în termen de 60 de zile de la încheierea fiecãrui trimestru.
e) România va furniza Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (viii) cu 180 de zile înainte de a se proceda la urmãtoarea procesare şi pana la data de 15 mai a fiecãrui an, informaţii privind schimbarea amplasarii pe perioada anului calendaristic precedent.
f) România şi Agenţia vor conveni asupra momentului şi frecvenţei furnizarii informaţiilor specificate în art. 2 a) (ii).
g) România va furniza Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (ix) b), în termen de 60 de zile de la cererea Agenţiei.
Acces complementar
ART. 4
În legatura cu implementarea accesului complementar, conform art. 5, se vor aplica urmãtoarele:
a) Agenţia nu va cauta sa verifice în mod mecanic sau sistematic informaţiile la care se face referire în art. 2; totuşi Agenţia va avea acces la:
(i) orice amplasare la care se face referire în art. 5 a) (i) sau (ii), în mod selectiv, pentru a se asigura de inexistenta materialelor şi activitãţilor nucleare care nu au fost declarate;
(ii) orice amplasare la care se face referire în art. 5 b) sau c), pentru a rezolva o problema referitoare la corectitudinea şi integritatea informatiei furnizate conform art. 2 sau pentru a rezolva orice contradictie legatã de acea informaţie;
(iii) orice amplasare la care se face referire în art. 5 a) (iii), în funcţie de necesitaţi, pentru a confirma, în scopul aplicãrii garanţiilor, declaraţia României asupra stadiului dezafectarii unei instalaţii sau a unui amplasament în afarã instalaţiei unde se folosesc uzual materiale nucleare.
b)(i) Sub rezerva dispoziţiilor specificate în paragraful (ii) de mai jos, Agenţia va da României un preaviz privind accesul, în termen de cel puţin 24 de ore.
(ii) Pentru a avea acces în orice loc al unui amplasament care este cercetat cu ocazia vizitelor în scop de verificare sau a inspectiilor ad-hoc ori de rutina la acel amplasament, termenul de preaviz va fi, dacã astfel cere Agenţia, de cel puţin doua ore, iar în cazuri excepţionale poate fi mai mic de doua ore.
c) Preavizul se va da în scris şi va specifica motivele cererii de acces şi activitãţile care se vor desfasura cu ocazia accesului.
d) În cazul unei probleme sau contradictii, Agenţia va da României posibilitatea de clarificare şi va înlesni rezolvarea problemei sau a contradictiei. O astfel de posibilitate va fi acordatã înainte de a cere accesul, cu excepţia cazurilor în care Agenţia apreciazã ca o întârziere a accesului ar putea prejudicia scopul pentru care a fost solicitat.
e) Cu excepţia cazurilor în care România agreeaza altfel, accesul va avea loc numai în timpul programului normal de lucru.
f) România va avea dreptul ca inspectorii Agenţiei sa fie insotiti pe perioada accesului lor de reprezentanţi romani, sub rezerva ca accesul acestora sa nu sufere întârzieri ori ca aceştia sa fie împiedicaţi în vreun fel sa îşi exercite funcţiile.
ART. 5
România va asigura accesul Agenţiei:
a)(i) în orice loc al unui amplasament;
(ii) în orice amplasament indicat de România, în virtutea art. 2 a)(v)-(viii);
(iii) în orice instalatie dezafectata sau orice amplasament în afarã unei instalaţii dezafectate în care sunt în mod obişnuit utilizate materiale nucleare;
b) în orice amplasamente identificate de România în virtutea art. 2 a)(i), art. 2 a)(iv), art. 2 a)(ix) b) sau a art. 2 b), altele decât cele la care se face referire în paragraful a)(i) de mai sus, fiind înţeles ca dacã România nu este în mãsura sa asigure un astfel de acces, ea va face tot ce este rezonabil posibil pentru a satisface fãrã întârziere cerinţele Agenţiei prin alte mijloace;
c) în orice amplasamente specificate de Agenţie, altele decât cele la care se face referire în paragrafele a) şi b) de mai sus, în scopul de a preleva probe de mediu dintr-un amplasament precis, fiind înţeles ca dacã România nu este în mãsura sa acorde un asemenea acces, ea va face tot ce este rezonabil posibil pentru a satisface fãrã întârziere exigenţele Agenţiei în amplasamentele adiacente sau prin alte mijloace.
ART. 6
În aplicarea art. 5 Agenţia poate desfasura urmãtoarele activitãţi:
a) în cazul accesului acordat conform art. 5 a)(i) sau (iii): observatia vizuala; prelevarea de probe din mediu; utilizarea aparatelor de detectie şi de mãsurare a radiatiilor; aplicarea sigiliilor sau a altor dispozitive de identificare sau de indicare a fraudelor specificate în aranjamentele subsidiare; alte mãsuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt fiabile din punct de vedere tehnic şi a cãror utilizare a fost acceptatã de Consiliul Guvernatorilor (denumit în cele ce urmeazã Consiliul) şi care au urmat consultãrilor dintre Agenţie şi România;
b) în cazul accesului acordat conform art. 5 a)(ii): observatia vizuala; inventarierea materialelor nucleare; mãsurãtori nedistructive şi prelevare de probe; utilizarea aparatelor de detectie şi de mãsurare a radiatiilor; examinarea înregistrãrilor relevante privind cantitãţile, originea şi dispunerea materialelor; prelevarea de probe de mediu; alte mãsuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt fiabile din punct de vedere tehnic şi a cãror utilizare a fost acceptatã de Consiliu şi care au urmat consultãrilor dintre Agenţie şi România;
c) în cazul accesului acordat conform art. 5 b): observatia vizuala; prelevarea de probe de mediu; utilizarea aparatelor de detectie şi de mãsurare a radiatiilor; examinarea evidentelor relevante privind producţia şi expeditiile care sunt importante din punct de vedere al garanţiilor; alte mãsuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt realizabile din punct de vedere tehnic şi a cãror utilizare a fost acceptatã de Consiliu şi care au urmat consultãrilor dintre Agenţie şi România;
d) în cazul accesului acordat conform art. 5 c): prelevarea de probe de mediu şi, în cazul în care rezultatele nu permit rezolvarea problemei sau a contradictiei la amplasamentul specificat de Agenţie în virtutea art. 5 c), utilizarea în acel amplasament a observatiei vizuale, a aparatelor de detectie şi de mãsurare a radiatiilor şi, asa cum s-a convenit între Agenţie şi România, alte mãsuri obiective.
ART. 7
a) La cererea României, Agenţia şi România vor încheia înţelegeri cu privire la reglementarea accesului acordat conform acestui protocol, în scopul de a preveni diseminarea informaţiilor sensibile din punct de vedere al proliferarii, de a respecta cerinţele de siguranta sau protecţie fizica sau de a proteja informaţiile exclusive ori sensibile din punct de vedere comercial. Asemenea înţelegeri nu impiedica Agenţia sa desfãşoare activitãţile necesare pentru a da asigurarea credibila ca nu exista materiale şi activitãţi nucleare nedeclarate în amplasamentul respectiv, inclusiv pentru a rezolva orice problema privind exactitatea şi exhaustivitatea informaţiilor specificate în art. 2 sau orice contradictie legatã de aceste informaţii.
b) România poate, când furnizeazã informaţiile la care se face referire în art. 2, sa informeze Agenţia despre locurile de pe un amplasament sau despre amplasamentele la care accesul poate fi reglementat.
c) Pana la intrarea în vigoare a aranjamentelor subsidiare necesare România poate face recurs cu privire la accesul reglementat, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului a) de mai sus.
ART. 8
Nici o dispoziţie a acestui protocol nu va impiedica România sa acorde Agenţiei accesul la amplasamentele care se adauga la cele specificate în art. 5 şi 9 sau sa ceara Agenţiei sa desfãşoare activitãţi de verificare pe un anumit amplasament. Agenţia va depune, fãrã întârziere, toate eforturile rezonabil posibile pentru a da curs unei astfel de cereri.
ART. 9
România va asigura Agenţiei accesul la amplasamentele specificate de Agenţie pentru prelevarea de probe de mediu într-o zona întinsã, fiind de la sine înţeles ca, dacã România nu este în mãsura sa asigure un astfel de acces, ea va depune orice efort rezonabil posibil pentru a satisface exigenţele Agenţiei la alte amplasamente. Agenţia nu va cere un astfel de acces atâta timp cat Consiliul nu a aprobat prelevarea de probe de mediu într-o zona întinsã şi modalitãţile de aplicare a acestei mãsuri şi cat timp nu au avut loc consultãri între Agenţie şi România.
ART. 10
Agenţia va informa România despre:
a) activitãţile desfãşurate în virtutea acestui protocol, inclusiv despre acele activitãţi care privesc orice problema sau contradictie pe care Agenţia a supus-o atentiei României, în cele 60 de zile care urmeazã efectuãrii acestor activitãţi;
b) rezultatele activitãţilor desfãşurate cu privire la orice probleme sau contradictii pe care Agenţia le-a supus atentiei României, imediat ce este posibil, dar în orice caz în intervalul de 30 de zile care urmeazã stabilirii rezultatelor de cãtre Agenţie;
c) concluziile pe care le-a obţinut din activitãţile desfãşurate prin aplicarea acestui protocol. Concluziile vor fi comunicate anual.
Desemnarea inspectorilor Agenţiei
ART. 11
a)(i) Directorul general va anunta România despre aprobarea de cãtre Consiliu a unui funcţionar al Agenţiei în calitate de inspector de garanţii. Exceptând cazul în care România anunta directorului general refuzul sau privind acest oficial drept inspector pentru România, în cele 3 luni de la primirea notificãrii de aprobare a Consiliului inspectorul astfel notificat pentru România va fi considerat ca desemnat pentru România.
(ii) Directorul general, actionand ca rãspuns la o cerere adresatã de România sau din propria sa initiativa, va informa imediat România despre retragerea desemnãrii oficiale a unui inspector pentru România.
b) Notificarea la care se face referire în paragraful a) de mai sus va fi consideratã ca fiind primitã de România în termen de 7 zile de la data la care notificarea a fost expediatã de Agenţie prin posta, recomandat.
Vize
ART. 12
În intervalul de o luna de la data primirii unei cereri în acest sens România va elibera pentru inspectorul desemnat în cerere vize corespunzãtoare, valabile pentru intrari/iesiri multiple, şi/sau vize de tranzit, dacã este necesar, pentru a permite inspectorului intrarea şi şederea pe teritoriul României în scopul de a se achitã de îndatoririle sale. Orice vize solicitate vor fi valabile cel puţin un an şi vor fi reînnoite, dacã este necesar, pentru a acoperi durata de desemnare a inspectorului pentru România.
Aranjamente subsidiare
ART. 13
a) Acolo unde România şi Agenţia indica faptul ca este necesarã specificarea în aranjamentele subsidiare a modului de aplicare a mãsurilor prevãzute în acest protocol, România şi Agenţia se vor pune de acord asupra acestor aranjamente subsidiare în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a acestui protocol sau, când necesitatea acestor aranjamente subsidiare este semnalata dupã intrarea în vigoare a acestui protocol, în termen de 90 de zile de la data la care aceasta este semnalata.
b) Pana la intrarea în vigoare a aranjamentelor subsidiare necesare Agenţia va avea dreptul sa aplice mãsurile prevãzute în acest protocol.
Sisteme de comunicaţie
ART. 14
a) România va permite şi va proteja comunicaţiile libere, în scopuri oficiale, dintre inspectorii Agenţiei în România şi sediile şi/sau birourile regionale ale Agenţiei, inclusiv transmiterea automatã sau neautomata a informaţiilor furnizate prin dispozitive de siguranta şi/sau prin cele de supraveghere ori de mãsurare ale Agenţiei. Agenţia, în consultare cu România, va avea dreptul sa recurgã la sistemele internaţionale de comunicaţii, inclusiv la sistemele de comunicaţie prin satelit sau la alte forme de telecomunicaţie neutilizate în România. La cererea României sau a Agenţiei, detalii privind aplicarea acestui paragraf în ceea ce priveşte transmiterea automatã sau neautomata a informaţiilor furnizate de dispozitivele de siguranta şi/sau de supraveghere ori de mãsurare ale Agenţiei vor fi precizate în aranjamentele subsidiare.
b) Comunicaţiile şi transmiterea informaţiilor vizate la paragraful a) de mai sus vor tine seama de necesitatea protejãrii informaţiilor exclusive sau sensibile din punct de vedere comercial sau a informaţiilor descriptive pe care România le considera deosebit de sensibile.
Protejarea informaţiilor confidenţiale
ART. 15
a) Agenţia va menţine un regim strict pentru a asigura o protejare eficace impotriva divulgãrii secretelor industriale, tehnologice şi comerciale sau a altor informaţii confidenţiale de care are cunostinta, inclusiv a celor de care are cunostinta pentru aplicarea acestui protocol.
b) Regimul la care se face referire la paragraful a) de mai sus va include, printre altele, dispoziţii cu privire la:
(i) principiile generale şi mãsurile asociate pentru utilizarea informaţiilor confidenţiale;
(ii) condiţiile de utilizare a personalului, prevãzând şi obligaţiile legale de protejare a informaţiilor confidenţiale;
(iii) procedurile prevãzute în caz de violare sau de invocare a violarii confidenţialitãţii.
c) Regimul la care se face referire în paragraful a) de mai sus va fi aprobat şi revizuit periodic de Consiliu.
Anexe
ART. 16
a) Anexele la prezentul protocol vor fi parte integrantã din acesta. Cu excepţia cazurilor de amendare a anexelor, termenul protocol, asa cum este utilizat în acest instrument, desemneazã protocolul şi anexele, considerate împreunã.
b) Lista cuprinzând activitãţile specificate în anexa nr. I şi lista cuprinzând echipamentele şi materialele specificate în anexa nr. II pot fi amendate de cãtre Consiliu pe baza avizului unui grup de lucru de experţi, cu componenta nelimitatã, stabilit de Consiliu. Orice astfel de amendament va intra în vigoare în termen de 4 luni de la data adoptãrii sale de cãtre Consiliu.
Intrarea în vigoare
ART. 17
a) Acest protocol va intra în vigoare pentru pãrţile semnatare la data la care Agenţia primeşte din partea României notificarea scrisã ca sunt îndeplinite cerinţele constituţionale necesare pentru intrarea în vigoare, respectiv ratificarea de cãtre Parlamentul României.
b) Directorul general va informa fãrã întârziere toate statele membre ale Agenţiei asupra oricãrei declaraţii de aplicare provizorie şi de intrare în vigoare a acestui protocol.
Definiţii
ART. 18
În scopul acestui protocol:
a) prin activitãţi de cercetare-dezvoltare legate de ciclul combustibilului nuclear se înţelege acele activitãţi care se raporteazã în mod expres la orice aspect al punerii la punct a procedeelor sau a sistemelor ce privesc oricare dintre operaţiunile şi instalaţiile urmãtoare:
- conversia materialelor nucleare;
- imbogatirea materialelor nucleare;
- fabricarea combustibilului nuclear;
- reactoare;
- instalaţii critice;
- reprocesarea combustibilului nuclear;
- procesarea (cu excepţia reimpachetarii sau a conditionarii care nu implica separarea elementelor în scopul depozitarii sau al stocãrii definitive) deşeurilor slab şi mediu active, conţinând plutoniu, uraniu puternic imbogatit sau uraniu -233,
dar nu includ activitãţile legate de cercetarea ştiinţificã teoreticã sau fundamentalã ori lucrãrile de cercetare-dezvoltare privind aplicatiile industriale ale radioizotopilor, aplicatiile în medicina, hidrologie şi agricultura, efectele asupra sãnãtãţii şi mediului şi îmbunãtãţirea mentenantei;
b) prin amplasament se înţelege zona delimitata de România în informaţiile descriptive relevante privind o instalatie, inclusiv o instalatie opritã, şi informaţiile relevante privind o amplasare în afarã instalaţiei unde sunt utilizate în mod obişnuit materiale nucleare, inclusiv o amplasare în afarã instalaţiei oprite unde erau folosite în mod obişnuit materiale nucleare (aceasta este limitatã la amplasarile ce conţin celule fierbinti sau în care s-au desfãşurat activitãţi legate de conversie, imbogatire, fabricarea combustibilului sau reprocesarea combustibilului). Acesta va include, de asemenea, toate montajele amplasate în acelaşi loc cu instalatia sau cu amplasarea, pentru furnizarea sau utilizarea serviciilor esenţiale, incluzând: celulele fierbinti pentru procesarea materialelor iradiate care nu conţin materiale nucleare; instalaţiile pentru tratarea, stocarea intermediara şi depozitarea finala a deşeurilor; clãdirile asociate cu activitãţile specificate de România, în virtutea art. 2 a)(iv) de mai sus;
c) prin instalatie dezafectata sau amplasare în afarã instalaţiilor dezafectate se înţelege o instalatie sau o amplasare unde structurile şi echipamentele reziduale esenţiale pentru utilizarea sa au fost indepartate sau au fost fãcute inutilizabile, astfel încât ea nu este utilizata pentru depozitare şi nu mai poate servi la manipularea, procesarea sau utilizarea materialului nuclear;
d) prin instalatie opritã sau amplasare în afarã instalaţiei oprite se înţelege o instalatie sau o amplasare în care toate operaţiunile au fost oprite şi materialul nuclear îndepãrtat, dar ea nu a fost încã dezafectata;
e) prin uraniu puternic imbogatit se înţelege uraniul conţinând 20% sau mai mult din izotopul U^235;
f) prin prelevare de probe de mediu dintr-o amplasare precisa se înţelege prelevarea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetaţie, sol, frotinuri) dintr-o amplasare specificatã de Agenţie şi din imediata vecinãtate a acesteia, în scopul de a ajuta Agenţia sa obţinã concluziile referitoare la absenta materialului nuclear nedeclarat sau a activitãţilor nucleare nedeclarate din amplasarea specificatã;
g) prin prelevarea de probe de mediu dintr-o zona vasta se înţelege prelevarea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetaţie, sol, frotinuri) dintr-un ansamblu de amplasãri specificate de Agenţie, în scopul de a ajuta Agenţia sa obţinã concluziile referitoare la absenta materialului nuclear nedeclarat sau a activitãţilor nucleare nedeclarate din amplasarea specificatã;
h) prin material nuclear se înţelege orice sursa sau orice material fisionabil, astfel cum au fost definite în art. XX din Statutul Agenţiei. Termenul de sursa nu va fi interpretat ca aplicabil minereurilor sau reziduurilor de minereuri. Orice desemnare de cãtre Consiliu, în virtutea art. XX din Statutul Agenţiei, dupã intrarea în vigoare a prezentului protocol, a altor materiale considerate ca fiind surse sau materiale fisionabile şi adãugate la lista anterioarã va avea efect în virtutea prezentului protocol numai dupã acceptarea sa de cãtre România;
i) prin instalatie se înţelege:
(i) un reactor, o instalatie critica, o uzina de conversie, o uzina de fabricare, o uzina de reprocesare, o uzina de separare a izotopilor ori o instalatie de stocare separatã; sau
(ii) orice amplasare în care sunt utilizate de obicei materiale nucleare în cantitãţi mai mari de un kilogram efectiv;
j) prin amplasare în afarã instalaţiei se înţelege orice montaj sau amplasare care nu constituie o instalatie şi în care sunt utilizate de obicei materiale nucleare în cantitãţi mai mici sau egale cu un kilogram efectiv.
Semnat în dublu exemplar la Viena la 11 iunie 1999, în limbile romana şi engleza, ambele versiuni fiind egal autentice. În caz de divergenţe va prevala textul în limba engleza.
Pentru România,
Dan Cutoiu,
preşedintele Comisiei Naţionale
pentru Controlul Activitãţilor
Nucleare
Pentru Agenţia Internationala
pentru Energie Atomica,
Mohamed ElBaradei,
director general
ANEXA 1
LISTA
cuprinzând activitãţile la care se face referire în art. 2 a)(iv) din protocol
(i) Fabricarea tuburilor rotoare ale centrifugelor sau a ansamblului centrifugal de gaz
Prin tuburi rotoare ale centrifugelor se înţelege cilindrii cu pereţi subtiri, asa cum sunt descrisi în paragraful 5.1.1 b) din anexa nr. II.
Prin ansamblu centrifugal de gaz se înţelege centrifugele, asa cum sunt descrise în Nota introductivã a paragrafului 5.1 din anexa nr. II.
(ii) Fabricarea barierelor de difuzie
Prin bariere de difuzie se înţelege filtrele poroase subtiri, asa cum sunt descrise în paragraful 5.3.1 a) din anexa nr. II.
(iii) Fabricarea sau montarea sistemelor bazate pe laseri
Prin sisteme bazate pe laseri se înţelege sistemele care au încorporate aceste elemente, asa cum sunt descrise în paragraful 5.7 din anexa nr. II.
(iv) Fabricarea sau montarea separatoarelor electromagnetice de izotopi
Prin separatoare electromagnetice de izotopi se înţelege acele elemente la care se face referire în paragraful 5.9.1 din anexa nr. II, care conţin surse de ioni, asa cum sunt descrise în paragraful 5.9.1 a) din anexa nr. II.
(v) Fabricarea sau montarea coloanelor sau echipamentelor de extractie
Prin coloane sau echipamente de extracţie se înţelege acele elemente care sunt descrise în paragrafele 5.6.1, 5.6.2, 5.6.3, 5.6.5, 5.6.6, 5.6.7 şi 5.6.8 din anexa nr. II.
(vi) Fabricarea ajutajelor de separare sau a tuburilor elastice pentru separare aerodinamica
Prin ajutaje de separare sau tuburi elastice pentru separare aerodinamica se înţelege acele elemente care sunt descrise în paragrafele 5.5.1 şi 5.5.2 din anexa nr. II.
(vii) Fabricarea sau montarea sistemelor generatoare de plasma de uraniu
Prin sisteme generatoare de plasma de uraniu se înţelege acele elemente necesare pentru generarea plasmei de uraniu, asa cum sunt descrise în paragraful 5.8.3 din anexa nr. II.
(viii) Fabricarea tuburilor de zirconiu
Prin tuburi de zirconiu se înţelege acele tuburi, asa cum sunt descrise în paragraful 1.6 din anexa nr. II.
(ix) Fabricarea sau îmbunãtãţirea calitativã a apei grele şi a deuteriului
Apa grea sau deuteriul înseamnã deuteriul, apa grea (oxid de deuteriu), precum şi orice alt compus al deuteriului, în care raportul atomic deuteriu/hidrogen depãşeşte 1:5000.
(x) Fabricarea grafitului de puritate nucleara
Prin grafit de puritate nucleara se înţelege grafitul cu puritate mai mare de 5 ppm echivalent bor şi cu o densitate mai mare de 1,50 g/cmc.
(xi) Fabricarea incintelor pentru combustibilul iradiat
Prin incinta pentru combustibilul iradiat se înţelege recipientul destinat transportãrii şi/sau depozitarii combustibilului iradiat şi care asigura protecţia chimica, termica şi radiologica, permitand disiparea caldurii reziduale în timpul manipulãrii, transportului şi depozitarii.
(xii) Fabricarea barelor de control al reactorului
Prin bare de control al reactorului se înţelege barele, asa cum sunt descrise în paragraful 1.4 din anexa nr. II.
(xiii) Fabricarea rezervoarelor şi a recipientelor de asigurare a siguranţei stãrii critice
Prin rezervoare şi recipiente de asigurare a siguranţei stãrii critice se înţelege acele elemente, asa cum sunt descrise în paragrafele 3.2 şi 3.4 din anexa nr. II.
(xiv) Fabricarea maşinilor de debitare pentru elementele combustibile iradiate
Prin maşini de debitare pentru elementele combustibile iradiate se înţelege echipamentele, asa cum sunt ele descrise în paragraful 3.1 din anexa nr. II.
(xv) Construirea celulelor fierbinti
Prin celule fierbinti se înţelege o celula sau un ansamblu de celule interconectate, totalizand un volum minim de 6 mc şi un grad de protecţie egal sau mai mare decât echivalentul a 0,5 m de beton, având o densitate de 3,2 g/cmc sau mai mare şi dispunând de echipament de manipulare de la distanta.
ANEXA 2
LISTA
cuprinzând echipamentele specifice şi materialele nenucleare relative la exporturi şi importuri conforme cu art. 2 a)(ix) din protocol
1. Reactorii şi echipamentele aferente
1.1. Reactori nucleari - reactori nucleari în funcţiune, capabili sa întreţinã reactia de fisiune nucleara controlatã, fãrã a lua în considerare reactorii de putere zero, aceştia fiind definiţi ca reactori având o rata maxima proiectata de producere a plutoniului care nu depãşeşte 100 grame/an
NOTA EXPLICATIVA:
Noţiunea de reactor nuclear include elementele interioare care se afla în interiorul vasului reactor sau fixate direct la acesta, echipamentele care controleazã nivelul puterii şi componentele care conţin ori vin în contact direct sau controleazã agentul de rãcire a miezului reactor.
Nu se intenţioneazã ca reactorii care ar putea fi modificati rezonabil pentru a produce mai mult de 100 grame de plutoniu pe an sa fie excluşi. Reactorii proiectati sa funcţioneze la niveluri de putere semnificative, indiferent de capacitatea lor de a produce plutoniu, nu sunt consideraţi reactori de putere zero.
1.2. Vase de presiune ale reactorului - vase metalice, sub forma de unitãţi complete sau pãrţi aferente fabricate, care sunt special proiectate sau pregãtite sa conţinã zona activa a reactorului nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, şi capabile sa reziste la presiunea de funcţionare a agentului de rãcire
NOTA EXPLICATIVA:
Partea superioarã a vasului de presiune al reactorului este acoperitã cu o placa, ca element prefabricat important al acestui vas.
Componentele interne ale reactorului (de exemplu: coloanele şi plãcile de sustinere a miezului şi alte componente interne ale vasului, tuburile de ghidare a barelor de control, ecranele termice, deflectoarele, plãcile cu grile ale zonei active, plãcile de difuzie etc.) sunt livrate în mod normal de furnizorul reactorului. În unele cazuri anumite componente interne sunt incluse din fabricaţie în vasul de presiune. Aceste componente au o importanta majorã pentru siguranta şi fiabilitatea functionarii reactorului (şi uneori din punct de vedere al garanţiilor şi al responsabilitãţii asumate de furnizorul reactorului), astfel încât furnizarea lor în afarã contractului de cumpãrare a reactorului nu este consideratã o practica de bun augur. De aceea, deşi furnizarea separatã a acestor elemente, special proiectate şi pregãtite, de o mare importanta, de mari dimensiuni şi având un preţ ridicat, nu poate fi consideratã ca fiind exclusa din acest domeniu, acest mod de furnizare este considerat nedorit.
1.3. Maşini de încãrcare-descãrcare a combustibilului nuclear - echipament de manipulare, special proiectat sau pregãtit pentru a introduce sau a extrage combustibilul dintr-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, şi care poate fi folosit în timpul functionarii sau este dotat cu dispozitive tehnice performanţe de pozitionare şi aliniere pentru a permite derularea operaţiunilor complexe de încãrcare în timpul opririi, cum sunt cele în timpul cãrora este imposibila observarea directa a combustibilului sau nu este disponibil accesul la combustibil.
1.4. Bare de control al reactorului - bare special proiectate şi pregãtite pentru controlul vitezei reacţiei într-un reactor nuclear, asa cum este definit în paragraful 1.1.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste elemente includ, alãturi de absorbantul de neutroni, structurile de sustinere sau suspensie ale absorbantului, dacã ele au fost furnizate separat.
1.5. Tuburi sub presiune ale reactorului - tuburi care sunt special proiectate sau pregãtite sa conţinã elementele combustibile şi agentul primar de rãcire a unui reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, la presiuni de funcţionare ce pot depãşi 5,1 MPa (740 psi)
1.6. Tuburi din zirconiu - zirconiul metalic şi aliajele pe baza de zirconiu, sub forma tuburilor sau a ansamblurilor de tuburi, în cantitãţi ce depãşesc 500 kg în timpul oricãrei perioade de 12 luni, special proiectate sau pregãtite pentru a fi utilizate într-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, şi în care raportul maselor de hafniu/zirconiu este mai mic de 1:500
1.7. Pompele agentului primar de rãcire - pompe special proiectate sau fabricate pentru circularea agentului primar al reactorilor nucleari, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1.
NOTA EXPLICATIVA:
Pompele, special proiectate sau fabricate, pot conţine sisteme complexe cu dispozitive de etansare simple sau multiple, pentru a preveni scurgerile agentului de rãcire, blocarea pompelor de actionare şi a pompelor cu sisteme de masa inertiala. Definiţiile fac referire la pompele care respecta standardul NC-1 sau standardele echivalente.
2. Materiale nenucleare pentru reactori
2.1. Deuteriu şi apa grea - deuteriu, apa grea (oxid de deuteriu) şi orice alt compus al deuteriului în care raportul atomic deuteriu-hidrogen depãşeşte valoarea 1:5.000, destinatã pentru folosirea într-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, în cantitãţi ce depãşesc 200 kg de atomi de deuteriu în timpul unei perioade de 12 luni, oricare ar fi ţara destinatara
2.2. Grafit de puritate nucleara - grafit având un nivel de puritate mai mare de 5 ppm echivalent de bor, o densitate mai mare de 1,5 g/cmc şi destinat pentru folosirea într-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii în paragraful 1.1, în cantitãţi ce depãşesc 3x10^4 kg (30 tone metrice) în timpul unei perioade de 12 luni, oricare ar fi ţara destinatara
NOTA:
Pentru raportare, Guvernul va determina dacã exporturile de grafit, material care îndeplineşte specificaţiile de mai sus, sunt destinate sa fie folosite în reactorii nucleari.
3. Uzinele pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate şi echipamentele aferente special proiectate sau fabricate
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Activitatea de reprocesare a combustibilului nuclear iradiat separa plutoniul şi uraniul din produsii de radioactivitate ridicatã şi alte elemente transuraniene. Aceasta separare poate fi realizatã prin diferite procese tehnice. Totuşi în ultimii 10 ani cel mai acceptat şi folosit proces a devenit PUREX. PUREX implica dizolvarea combustibilului nuclear iradiat în acid azotic, urmat apoi de separarea uraniului, plutoniului şi a produsilor de fisiune prin extracţie cu solventi, utilizând un amestec de tributil fosfat în diluent organic.
Instalaţiile PUREX au funcţii de proces similare unele cu altele, incluzând: debitarea elementului combustibil iradiat, dizolvarea combustibilului, extractia cu solventi şi stocarea soluţiilor obţinute. Poate exista, de asemenea, echipament pentru denitrarea termica a azotatului de uraniu, conversia azotatului de plutoniu în oxid sau metal şi tratarea soluţiilor de produşi de fisiune pana la o forma corespunzãtoare stocãrii pe termen lung sau definitiv. Totuşi configuraţia şi tipul particular ale echipamentului care realizeazã aceste funcţii pot diferi de la o instalatie PUREX la alta din diverse motive, incluzând, printre altele, tipul şi cantitatea de combustibil nuclear iradiat, necesar sa fie reprocesat, şi dispunerea intenţionatã a materialelor recuperate şi filozofia principiilor de securitate nucleara şi întreţinere, care au fost folosite în proiectarea instalaţiei.
O uzina pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate include echipamente şi componente care, în mod normal, vin în contact direct cu materialul nuclear important şi cu produsii de fisiune din fluxul de procesare şi controleazã direct combustibilul iradiat.
Aceste procese, incluzând sistemele complete pentru conversia plutoniului şi producţia de plutoniu metalic, pot fi identificate prin mãsurile luate pentru a preveni starea de criticitate (de exemplu, prin geometrie), expunerea la radiatii (de exemplu, prin ecranare) şi riscul de contaminare (de exemplu, prin sistemul anvelopei).
Echipamentele care cad sub incidenta frazei "şi echipamente special proiectate şi fabricate" pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate includ:
3.1. Maşini de debitare pentru elementele combustibile iradiate
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Acest echipament realizeazã o bresa în teaca combustibilului nuclear pentru a putea expune materialul nuclear iradiat dizolvãrii. Sunt folosite în mod curent foarfece de metal special proiectate pentru decupari, dar poate fi utilizat şi echipament avansat din punct de vedere tehnic, de exemplu laseri.
Pot fi utilizate într-o instalatie de reprocesare, asa cum a fost ea definitã mai sus, echipamente de operare la distanta, special proiectate sau pregãtite şi destinate pentru a decupa, a debita sau a forfeca ansamblurile de combustibil nuclear, fasciculele sau barele de combustibil iradiate.
3.2. Dizolvantii
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Dizolvantii primesc în mod normal tronsoanele de combustibil iradiat. În aceste vase care prezintã siguranta în timpul criticitatii materialul nuclear este dizolvat în acid azotic şi pãrţile exfoliate rãmase sunt indepartate din fluxul de tratare.
Rezervoarele care prezintã siguranta în timpul atingerii criticitatii (de exemplu: rezervoare de diametru mic, inelare sau plate), special proiectate şi pregãtite pentru a fi folosite într-o instalatie de reprocesare, asa cum a fost definitã mai sus, pentru a dizolva combustibilul nuclear iradiat, capabile sa reziste la lichide fierbinti, puternic corosive şi care pot fi încãrcate şi întreţinute prin control de la distanta.
3.3. Extractorii de solvent şi echipamentul de extracţie cu solventi
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Extractorii de solvent primesc atât soluţia de combustibil iradiat provenitã de la dizolvanti, cat şi soluţia organicã care separa uraniul, plutoniul şi produsii de fisiune. Echipamentul de extracţie cu solventi este în mod normal proiectat sa respecte strict parametrii de funcţionare, cum ar fi: durata de viata utila lungã, fãrã cerinţe de întreţinere, sau usurinta la înlocuire, simplitate în funcţionare şi control, precum şi adaptabilitate la variatiile condiţiilor de proces.
Extractorii de solvent, precum coloane de tip impachetat sau pulsat, amestecatori-decantori sau extractori centrifugali, special proiectati sau pregatiti pentru a fi utilizaţi într-o uzina de reprocesare a combustibilului iradiat. Extractorii de solvent trebuie sa fie rezistenti la efectul de coroziune al acidului azotic. Extractorii de solvent sunt în mod normal fabricati sa respecte standarde ridicate (incluzând în special tehnicile de sudura, inspecţie, asigurarea calitãţii şi a controlului), fiind în mod normal realizaţi din oţel inoxidabil cu conţinut de carbon scãzut, titan, zirconiu sau alte materiale de calitate superioarã.
3.4. Recipiente de colectare şi de stocare a soluţiilor chimice
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Din procesul de extracţie cu solventi rezulta 3 soluţii principale de proces. Recipientele de colectare şi de stocare sunt folosite în cursul tratamentului pentru prelucrare în urmãtoarele fluxuri productive, dupã cum urmeazã:
a) soluţia de azotat de uraniu este concentrata prin evaporare şi este convertitã în oxid de uraniu printr-un proces de denitrare. Acest oxid este refolosit în ciclul combustibilului nuclear;
b) soluţia de produşi de fisiune puternic radioactivi este în mod normal concentrata prin evaporare şi stocata sub forma de concentrat lichid. Acest concentrat se poate evapora ulterior şi se poate converti într-o forma corespunzãtoare pentru stocare sau depozitare;
c) soluţia pura de azotat de plutoniu este concentrata şi stocata înainte de a fi transferata în stadiile urmãtoare de tratament. În particular, recipientele de colectare şi de stocare pentru soluţiile de plutoniu sunt proiectate sa evite problemele stãrii critice ce pot rezulta din modificãrile care apar în concentratia şi forma acestui flux.
Recipientele de colectare şi de stocare, special proiectate şi pregãtite pentru folosirea într-o instalatie de reprocesare a combustibilului iradiat.
Recipientele de colectare şi de stocare trebuie sa fie rezistente la efectul corosiv al acidului azotic. Recipientele de colectare şi de stocare sunt fabricate, în mod normal, din materiale precum oţel inoxidabil cu conţinut de carbon scãzut, titan sau zirconiu ori din alte materiale de calitate superioarã. Recipientele de colectare şi de stocare pot fi proiectate pentru controlul de la distanta al functionarii şi întreţinerii şi pot avea urmãtoarele caracteristici în scopul de a controla riscul de criticitate:
1. structuri interne sau pereţi cu un echivalent de bor de cel puţin 2%; sau
2. un diametru maxim de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele cilindrice; sau
3. o largime maxima de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele circulare sau plate.
3.5. Sistemul de conversie a azotatului de plutoniu în oxid
NOTA INTRODUCTIVĂ:
În majoritatea instalaţiilor de reprocesare acest proces final implica conversia azotatului de plutoniu în dioxid de plutoniu. Principalele activitãţi implicate în acest proces sunt: stocarea şi ajustarea soluţiei, precipitarea şi separarea solid/lichid, calcinarea, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deşeurilor şi controlul procesului.
Sisteme complete, special proiectate sau pregãtite pentru conversia azotatului de plutoniu în oxid de plutoniu, care sunt în mod particular adaptate pentru a evita riscul stãrii critice şi efectele radiatiilor şi pentru a reduce la minimum posibil riscurile de toxicitate
3.6. Sistemul de conversie a oxidului de plutoniu în metal
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Acest proces, care poate fi asociat unei instalaţii de reprocesare, implica fluorurarea dioxidului de plutoniu, în mod normal cu acid fluorhidric puternic corosiv, în scopul de a produce fluorura de plutoniu, care este ulterior redusã utilizând calciu metalic pentru a produce plutoniu metalic şi o cenusa de fluorura de calciu. Principalele activitãţi implicate în acest proces sunt: fluorurarea (implicând, de exemplu: echipamente fabricate sau turnate dintr-un material pretios), reducerea (folosind, de exemplu, creuzete ceramice), recuperarea cenusii, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deşeurilor şi controlul procesului.
Sisteme complete, special proiectate sau pregãtite pentru producerea plutoniului metalic, în particular adaptate pentru a evita riscul stãrii critice şi efectele radiatiilor şi pentru a reduce la minimum posibil riscurile de toxicitate
4. Uzine pentru fabricarea elementelor combustibile
O uzina pentru fabricarea elementelor combustibile include echipament:
a) care, în mod normal, vine în contact direct sau trateazã ori regleaza fluxul de producere a materialelor nucleare; sau
b) care asigura sigilarea materialelor nucleare în interiorul materialului de protecţie.
5. Uzine pentru separarea izotopilor de uraniu şi echipamentele aferente proiectate sau fabricate, altele decât instrumentele analitice
Articolele care cad sub incidenta frazei "şi echipamentele aferente proiectate sau pregãtite, altele decât instrumentele analitice" pentru separarea izotopilor de uraniu includ:
5.1. Dispozitivele centrifugale de gaz, ansamblurile şi componentele special proiectate sau pregãtite pentru a fi utilizate în dispozitivele centrifugale de gaz
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Dispozitivul centrifugal de gaz consta, în mod normal, într-un cilindru, cilindri cu pereţi subtiri, cu diametrul variind între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch) situat/situati într-o incinta vidata şi având o viteza periferica de rotaţie de ordinul 300 m/s sau mai mult şi un ax central vertical. În scopul obţinerii unei viteze ridicate, materialele de construcţie pentru elementele de rotaţie şi ansamblul rotor trebuie sa aibã un raport rezistenta-densitate ridicat şi, ca urmare, componentele sale individuale trebuie prelucrate foarte precis, cu tolerante foarte mici pentru a impiedica jocul fata de ax. Fata de alte dispozitive centrifugale, centrifuga pentru imbogatirea uraniului se caracterizeazã prin prezenta în camera rotorului a uneia sau mai multor deflectoare rotative în forma de disc, a unui ansamblu de tuburi fixe ce serveşte la introducerea şi prelevarea UF(6) gazos şi a cel puţin 3 canale separate, dintre care doua sunt conectate la cupele centrifugei, ce se întind de la ax la periferia camerei rotorului. De asemenea, în incinta vidata se gãsesc elemente critice, care nu se rotesc şi care, deşi sunt special proiectate, nu sunt dificil de fabricat şi nici nu sunt realizate din materiale specifice. O asemenea instalatie de centrifugare necesita totuşi un numãr mare de componente, astfel încât cantitãţile sa constituie un indiciu important al utilizãrii finale.
5.1.1. Componentele de rotaţie:
a) ansamblurile rotoare complete: cilindri cu pereţi subtiri sau un ansamblu de cilindri cu pereţi subtiri, fabricati din unul sau mai multe materiale ce are un raport rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni. Dacã este vorba de un ansamblu, cilindrii sunt legaţi între ei cu ajutorul unor inele sau burdufuri flexibile, asa cum sunt descrise în secţiunea urmãtoare 5.1.1c). Rotorul este echipat cu deflector(oare) intern(e) şi cu garnituri de capãt, descrise în secţiunea urmãtoare 5.1.1d) şi e), dacã este gata pentru utilizare. Totuşi ansamblul complet poate fi livrat doar asamblat parţial;
b) tuburi rotoare: cilindri special construiti sau pregatiti, cu pereţi subtiri având grosimea de 12 mm (0,5 inch) sau mai puţin, un diametru între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch) şi realizaţi din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni;
c) inele şi burdufuri: componente special proiectate sau pregãtite, pentru a furniza un suport local tubului rotor sau pentru a lega împreunã un anumit numãr de tuburi rotoare. Burduful este un cilindru scurt, având o grosime a pereţilor de 3 mm (0,12 inch) sau mai puţin, un diametru între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), având o infasurare şi fiind realizat din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni;
d) deflectoarele: componente circulare cu diametrul între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), special proiectate sau pregãtite pentru a fi montate în interiorul tubului rotor al centrifugei, în scopul de a izola camera de prelevare de camera principala de separare şi, în unele cazuri, de a facilita circularea UF(6) gazos în interiorul camerei principale de separare a tubului rotor, şi realizate din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni;
e) garnituri de etansare superioare/inferioare: componente circulare cu diametrul între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), special proiectate sau pregãtite pentru a fi montate la capetele tubului rotor, mentinand UF(6) în interiorul acestuia şi, în unele cazuri, pentru a susţine, retine sau conţine ca parte integrantã un element al punctului de sprijin superior (garnitura de etansare superioarã) sau pentru a susţine elementele rotative ale motorului şi ale punctului de sprijin inferior (garnitura de etansare inferioarã), şi realizate din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni.
NOTA EXPLICATIVA:
Materialele folosite pentru componentele rotative ale centrifugei sunt:
a) oţel martesitic având o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare de 2,05 x 10^9 N/mp (300 000 psi);
b) aliaje de aluminiu având o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare de 0,46 x 10^9 N/mp (67 000 psi);
c) materiale filiforme potrivite pentru a fi utilizate în structuri compuse şi având un modul specific de 12,3 x 10^6 m sau mai mult şi o tensiune limita specifica de rupere egala cu sau mai mare de 0,3 x 10^6 m ["modulul specific" reprezintã Modulul lui Young (în N/mp) împãrţit la greutatea specifica (în N/mc); "limita specifica la rupere" reprezintã rezistenta limita la rupere (în N/mp) împãrţitã la greutatea specifica (în N/mc)].
5.1.2. Componentele statice:
a) lagarele de suspensie magnetica: ansambluri de suport, special proiectate şi pregãtite, constând într-un electromagnet inelar suspendat, aflat într-o carcasa ce conţine un agent de amortizare. Carcasa va fi realizatã dintr-un material rezistent la acţiunea UF(6) (vezi nota explicativa de la secţiunea 5.2). Magnetul este cuplat la o piesa polara sau la un al doilea magnet fixat la garnitura de etansare superioarã descrisã în secţiunea 5.1.1e). Electromagnetul inelar poate avea raportul dintre diametrul exterior şi diametrul interior mai mic sau egal cu 1,6:1. Electromagnetul inelar poate avea permeabilitatea iniţialã egala cu sau mai mare de 0,15 H/m (120 000 în unitãţi CGS), remanenta de 98,5% sau mai mult şi densitatea de energie electromagnetica mai mare de 80 kJ/mc (10^7 gauss-oersteds). Suplimentar fata de proprietãţile obişnuite ale materialului exista o condiţie esenţialã care atesta ca deviatia axelor magnetice în raport cu axele geometrice este limitatã prin tolerante mici (mai mici de 0,1 mm sau de 0,004 inch) ori omogenitatea materialului magnetului trebuie în mod special impusa;
b) lagarele/amortizoarele: lagarele special proiectate sau pregãtite ce conţin un ansamblu pivot/capac montat la partea superioarã a dispozitivului de amortizare. Pivotul se compune în mod obişnuit dintr-un arbore de oţel calit, care prezintã la una dintre extremitati o emisfera şi un dispozitiv de fixare la garnitura de etansare inferioarã, descrisã în secţiunea 5.1.1e), la cealaltã extremitate. Arborele poate fi echipat totuşi şi cu lagar hidrodinamic. Capacul este tip "pastila" cu o adancitura în forma de emisfera pe o suprafata. Aceste componente sunt furnizate deseori separat de dispozitivul de amortizare;
c) pompele moleculare: cilindri special proiectati sau pregatiti, având pe suprafeţele interne caneluri elicoidale obţinute prin extruziune sau rabotare şi ale cãror margini sunt prelucrate prin alezare. Dimensiunile tipice sunt urmãtoarele: diametrul interior cuprins între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), grosimea pereţilor egala cu 10 mm (0,4 inch) sau mai mult, iar lungimea egala cu sau mai mare decât diametrul. În mod obişnuit, canelurile au secţiunea dreptunghiulara şi o adancime egala cu sau mai mare de 2 mm (0,08 inch);
d) statoarele motorului: statoare inelare, special proiectate sau pregãtite, pentru motoare de curent alternativ multifazice, de mare viteza, histerezice (sau de reluctanta), pentru funcţionarea sincrona în vid, într-un domeniu de frecventa cuprins între 600 Hz şi 2.000 Hz şi într-un domeniu de putere cuprins între 50 VA şi 1.000 VA. Statoarele constau într-un miez lamelar de oţel care are pierderi mici, pe care se realizeazã infasurari multifazice în straturi subtiri cu o grosime de 2,0 mm (0,08 inch) sau mai puţin;
e) carcasa/recipientele dispozitivului centrifugal: componente special proiectate sau pregãtite, ce conţin ansamblul tubului rotor al centrifugei de gaz. Carcasa consta dintr-un cilindru rigid cu o grosime a pereţilor de cel mult 30 mm (1,2 inch), având extremitatile prelucrate cu precizie, în vederea unei bune fixãri a lagarelor de sprijin, şi una sau mai multe flanse pentru montare. Extremitatile prelucrate sunt paralele între ele şi perpendiculare pe axa longitudinala a cilindrului, cu o deviatie de 0,05° sau mai puţin. Carcasa poate avea, de asemenea, o structura tip "fagure" ce permite adaptarea mai multor tuburi rotoare. Carcasele sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6);
f) cupele centrifugei: tuburi cu diametrul mai mare de 12 mm (0,5 inch), special proiectate sau pregãtite pentru a extrage UF(6) gazos conţinut în interiorul tubului rotor, prin acţiunea unui tub Pitot (altfel spus, deschiderea lor se vãrsa în fluxul gazos periferic din interiorul tubului, configuratie obţinutã, de exemplu, curband extremitatea unui tub dispus radial) şi putând fi racordate la sistemul central de prelevare a gazului. Tuburile sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6).
5.2. Sistemele auxiliare special proiectate şi fabricate, echipamentele şi componentele uzinelor de imbogatire prin ultracentrifugare
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Sistemele auxiliare, componentele şi echipamentele unei uzine de imbogatire prin ultracentrifugare sunt sistemele necesare pentru introducerea UF(6) în centrifuge, pentru legarea centrifugelor unele de altele în cascade, pentru a obţine grade de imbogatire din ce în ce mai ridicate şi pentru prelevarea UF 6 din centrifuge ca "produs" şi "reziduu", împreunã cu echipamentul necesar pentru conducerea centrifugelor sau pentru controlul uzinei.
În mod normal UF(6) este sublimat folosindu-se autoclave incalzite şi este repartizat în stare gazoasa cãtre diversele centrifuge cu ajutorul unui colector tubular de cascada. Fluxurile de UF(6) gazos "produs" şi "reziduuri", ce ies din centrifuge, sunt, de asemenea, îndreptate printr-un colector tubular de cascada spre trapele reci [ce funcţioneazã la temperaturi de aproximativ 203 K (-70°C)], unde UF(6) este condensata înainte de a fi transferata în containere de transport sau de stocare. Deoarece o uzina de imbogatire conţine mai multe mii de centrifuge montate în cascada, exista mai mulţi kilometri de conducte ce incorporeaza mii de suduri, ceea ce implica o repetabilitate considerabila a montajului. Echipamentul, componentele şi sistemele de conducte sunt fabricate dupã norme foarte riguroase de vid şi curãţenie.
5.2.1. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului şi a reziduurilor
Sisteme de proces, special proiectate sau pregãtite, incluzând:
- autoclave de alimentare (sau staţii) folosite pentru a introduce UF(6) în cascada de centrifuge la o presiune de pana la 100 kPa (15 psi) şi la un debit de 1 kg/h sau mai mult;
- desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din cascadele de centrifuge, la o presiune ajungând pana la 3kPa (0,5 psi). Desublimatoarele pot fi racite pana la o temperatura de 203 K (-70°C) şi incalzite pana la 343 K (70°C);
- staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri", folosite pentru a capta UF(6) în containere.
Aceasta uzina, echipamentele şi conductele de lucru sunt realizate în întregime din sau protejate cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6) şi sunt fabricate în acord cu cele mai riguroase norme de respectare a condiţiilor de vid şi curãţenie.
5.2.2. Sistemele de conducte şi de colectare - sisteme de conducte şi de colectare, special proiectate sau pregãtite pentru manipularea UF(6) în interiorul cascadei de centrifuge. Reţeaua de conducte este în mod obişnuit sistem de colectare "triplu", fiecare centrifuga fiind conectata la fiecare dintre colectori. Exista o valoare mare de repetare a acestei forme de montaj a sistemului. Sistemul este realizat în întregime din materiale rezistente la efectul UF(6) (vezi nota explicativa a acestei secţiuni) şi este fabricat în acord cu cele mai riguroase norme de respectare a condiţiilor de vid şi curãţenie.
5.2.3. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregãtite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de produs sau de reziduuri şi având toate caracteristicile urmãtoare:
1. rezoluţia unitarã pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzãtor analizei izotopice.
5.2.4. Schimbatori de frecventa - schimbatori de frecventa (cunoscuţi, de asemenea, şi sub denumirea de convertori sau invertori de frecventa) special proiectati sau pregatiti pentru alimentarea statoarelor motorului, asa cum s-a definit la pct. 5.1.2d), sau pãrţi, componente şi subansambluri ale unor asemenea schimbatori de frecventa, având toate caracteristicile urmãtoare:
1. ieşire multifazica cuprinsã între 600 Hz şi 2.000 Hz;
2. stabilitate ridicatã (având un control al frecvenţei mai bun de 0,1%);
3. distorsiune armonica scãzutã (mai mica de 2%); şi
4. un randament mai mare de 80% .
NOTA EXPLICATIVA:
Elementele enumerate mai sus fie vin în contact direct cu gazul de proces UF(6), fie controleazã direct centrifugele şi trecerea gazului de la o centrifuga la alta şi de la o cascada la alta.
Materialele rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sunt: otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul şi aliajele ce conţin 60% sau mai mult nichel.
5.3. Ansambluri şi componente special proiectate sau pregãtite pentru a fi utilizate în imbogatirea prin difuzie gazoasa
NOTA INTRODUCTIVĂ:
În metoda de separare a izotopilor de uraniu prin difuzie gazoasa ansamblul tehnologic principal consta dintr-o bariera poroasa specialã de difuzie gazoasa, un schimbator de caldura pentru racirea gazului (care se incalzeste prin procesul de compresie), vane de reglare şi vane de etansare, precum şi din conducte. Întrucât tehnologia de difuzie gazoasa utilizeazã hexafluorura de uraniu (UF(6)), suprafata tuturor echipamentelor, conductelor şi a aparaturii (care vin în contact cu gazul) trebuie realizatã din materiale care rãmân stabile atunci când vin în contact cu UF(6). O instalatie de difuzie gazoasa necesita un numar mare de ansambluri de acest tip, astfel încât cantitatea poate fi un indicator important al utilizãrii finale.
5.3.1. Barierele de difuzie gazoasa:
a) filtre poroase, subtiri, special proiectate sau pregãtite, având dimensiunea porilor cuprinsã între 100-1.000 A o grosime de 5 mm (0,2 inch) sau mai puţin, iar pentru forma tubulara un diametru de 25 mm (1 inch) sau mai puţin, şi realizate din materiale metalice, polimeri sau materiale ceramice rezistente la efectul de coroziune al UF(6); şi
b) compozitii sau pudre special pregãtite pentru fabricarea unor asemenea filtre. Aceste compozitii sau pudre conţin nichel ori aliaje cu conţinut de 60% sau mai mult nichel, oxid de aluminiu ori polimeri hidrocarburati în totalitate fluorurati, având o puritate de 99,9% sau mai mult, dimensiunea unei particule fiind mai mica de 10 microni şi având un înalt grad de uniformitate a dimensiunii particulelor, care sunt special pregãtite pentru realizarea barierelor de difuzie gazoasa.
5.3.2. Carcasele şi dispozitivele de imprastiere - vase cilindrice ermetice, special proiectate sau pregãtite, având un diametru mai mare de 300 mm (12 inch) şi o lungime mai mare de 900 mm (35 inch) ori vase de forma dreptunghiulara având dimensiuni comparabile şi care au un racord de intrare şi doua de ieşire, toate cu un diametru mai mare de 50 mm (2 inch), pentru a include bariera de difuzie gazoasa, realizate din sau captusite cu materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6) şi concepute pentru a putea fi instalate orizontal sau vertical.
5.3.3. Compresoarele şi suflantele de gaz - compresoare axiale, centrifugale sau volumetrice special proiectate sau pregãtite ori suflante de gaz cu o capacitate de aspiratie a UF(6) de 1 mc/min., sau mai mult şi cu presiune de descãrcare de pana la câteva sute de kPa (100 psi), proiectate pentru funcţionarea pe termen lung în mediu de UF(6), cu sau fãrã un motor electric de putere corespunzãtoare, precum şi ansambluri separate de compresoare şi suflante de gaz de acest tip. Aceste compresoare şi suflante de gaz au un raport de compresie de 2:1 şi 6:1 şi sunt realizate din sau captusite cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).
5.3.4. Garnituri de etansare a arborilor - garnituri de vid special proiectate sau pregãtite, cu conexiuni de alimentare şi de evacuare, pentru a asigura într-un mod fiabil etanseitatea arborelui ce leagã rotorul compresorului sau al suflantei de gaz de motorul de antrenare, impiedicand aerul sa penetreze în camera interioarã a compresorului sau a suflantei de gaz care este umpluta cu UF(6). Aceste garnituri sunt concepute în mod normal pentru un debit de penetrare a gazului tampon mai mic de 1.000 cmc/min. (60 inch^3/min.)
5.3.5. Schimbatori de caldura pentru racirea UF(6) schimbatori de caldura, special proiectati sau pregatiti, realizaţi din sau captusiti cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6) (exceptând otelul inoxidabil) sau din cupru ori alta combinatie a acestor metale, şi prevãzuţi pentru un grad de variatie a presiunii prin scurgere mai mic de 10 Pa (0,0015 psi) pe ora la o presiune diferentiala de 100 kPa (15 psi).
5.4. Sisteme auxiliare, echipamente şi componente special proiectate sau pregãtite, folosite la imbogatirea prin difuzie gazoasa
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Sistemele auxiliare, echipamentele şi componentate folosite în uzinele de imbogatire prin difuzie gazoasa sunt sistemele necesare pentru introducerea UF(6) în ansamblul de difuzie gazoasa, pentru a lega în cascada (sau în etaje) ansamblurile individuale, pentru a obţine grade de imbogatire din ce în ce mai ridicate şi de a preleva din cascadele de difuzie UF(6) sub forma de "produs" sau "reziduuri". Datoritã proprietãţilor de inertie ridicatã a cascadelor de difuzie, orice întrerupere a functionarii lor şi în special oprirea pot avea consecinţe serioase. Totuşi menţinerea unei atmosfere vidate riguroase şi constante în toate sistemele tehnologice, în protecţia automatã la accidente şi în reglarea automatã şi precisa a fluxului de gaz, are o importanta majorã în instalatia de difuzie gazoasa. Totul conduce la necesitatea de a echipa instalatia cu un numãr mare de sisteme speciale de mãsurare, comanda şi reglare.
În mod normal UF(6) la ieşirea din cilindrii plasati în autoclave se evapora, fiind trimisa în forma gazoasa la punctul de intrare cu ajutorul unui colector tubular al cascadei. Fluxurile gazoase de UF(6) de tip "produs" şi "reziduuri" de la punctele de ieşire sunt trecute prin colectorul tubular al cascadei fie cãtre desublimatoare, fie cãtre staţiile de compresie, unde UF(6) gazos este lichefiat înainte de a fi transportat sau stocat. Deoarece uzina de imbogatire prin difuzie gazoasa consta într-un numãr mare de ansambluri de difuzie gazoasa dispuse în cascada, exista mulţi kilometri de tubulatura ai cascadei ce incorporeaza mii de suduri ce prezintã un grad mare de repetitivitate. Echipamentul, componentele şi sistemul de conducte sunt realizate în acord cu cele mai riguroase norme de respectare a condiţiilor de vid şi curãţenie.
5.4.1. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului şi a reziduurilor - sisteme de proces, special proiectate sau pregãtite, capabile sa funcţioneze la presiuni de 300 kPa (45 psi) sau mai puţin, incluzând:
- autoclave de alimentare (sau sisteme), folosite pentru a introduce UF(6) în cascadele de difuzie gazoasa;
- desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din cascadele de difuzie;
- staţii de lichefiere unde UF(6) gazos din cascada este comprimat şi racit pana se obţine UF(6) lichid;
- staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri" folosite pentru a capta UF(6) în containere.
5.4.2. Sistemele conductelor de colectare - sisteme de conducte şi sisteme de colectare, special proiectate sau pregãtite pentru a manipula UF(6) în interiorul cascadelor de difuzie gazoasa. Aceasta reţea de conducte este în mod normal de tip sistem colector "dublu", fiecare celula fiind conectata la fiecare dintre colectori.
5.4.3. Sistemele de vid:
a) distribuitoare mari de vid, colectoare de vid şi pompe de vid, având o capacitate de absorbţie de 5 mc/min. (175 ft^3/min.) sau mai mare;
b) pompe de vid special proiectate pentru a funcţiona în atmosfera de UF(6), realizate din sau captusite cu aluminiu, nichel sau aliaje comportand mai mult de 60% nichel. Aceste pompe pot fi rotative sau volumetrice, pot avea deplasãri şi etansari de fluorcarbon, precum şi fluide speciale de lucru.
5.4.4. Vane speciale de oprire şi de reglare - vane cu membrana, de oprire sau de reglare, cu actionare manualã sau automatã, special proiectate sau pregãtite, realizate din materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), având un diametru între 40 şi 1.500 mm (1,5 pana la 59 inch), special concepute pentru instalarea în sistemele principale şi auxiliare ale instalaţiilor de imbogatire prin difuzie gazoasa.
5.4.5. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregãtite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de "produs" sau de "reziduuri" şi având toate caracteristicile urmãtoare:
1. rezoluţia unitarã pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzãtor analizei izotopice.
NOTA EXPLICATIVA:
Toate elementele enumerate mai sus fie vin în contact direct cu UF(6) de proces în stare gazoasa, fie controleazã direct fluxul de gaz în cascada. Toate suprafeţele care vin în contact cu gazul de proces sunt realizate în întregime din sau sunt captusite cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6). În concluzie, referitor la elementele de difuzie gazoasa, materialele rezistente la efectul corosiv al UF(6) sunt: oţel inoxidabil, aluminiu, aliajele de aluminiu, oxidul de aluminiu, nichel sau aliajele ce conţin nichel în proporţie de 60% sau mai mult, precum şi polimeri de hidrocarburi total fluorurati, rezistenti la acţiunea UF(6).
5.5. Sisteme, echipamente şi componente special proiectate sau pregãtite pentru a fi folosite în uzinele de imbogatire prin procedeul aerodinamic
NOTA INTRODUCTIVĂ:
În procedeele de imbogatire aerodinamica un amestec format din UF(6) gazos şi un gaz uşor (hidrogen sau heliu) este comprimat şi apoi trecut prin elementele de separare, în interiorul cãrora separarea izotopica este realizatã datoritã generarii unor puternice forte centrifuge de-a lungul geometriei pereţilor. S-au dezvoltat cu succes doua procedee de acest tip, şi anume: procedeul de separare prin ajutaje şi procedeul cu tuburi elastice. Pentru ambele procedee componentele principale ale etajului de separare includ incinte cilindrice care adapostesc elementele speciale de separare (ajutaje sau tuburi elastice), compresoare de gaz şi schimbatori de caldura destinaţi pentru a îndepãrta caldura rezultatã din acţiunea de compresie. O uzina de imbogatire prin procedeul aerodinamic necesita un numãr mare de asemenea etaje de separare, încât cantitãţile pot fi o indicaţie importanta a utilizãrii finale. Întrucât procedeele aerodinamice folosesc UF(6), toate suprafeţele echipamentelor, conductelor şi ale instrumentatiei (care vin în contact direct cu gazul) trebuie realizate din materiale care rãmân stabile în contact cu UF(6).
NOTA EXPLICATIVA:
Elementele menţionate în aceasta secţiune fie vin în contact direct cu UF(6) gazos de proces, fie controleazã direct fluxul de gaz din cascada. Toate suprafeţele care vin în contact cu gazul de proces sunt realizate în întregime din materiale rezistente la acţiunea UF(6) sau sunt protejate de acţiunea acestuia. În concluzie, referitor la elementele de imbogatire prin procedee aerodinamice, materialele rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sunt: cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul sau aliajele ce conţin 60% nichel sau mai mult şi polimeri de hidrocarburi total fluorurati, rezistenti la acţiunea UF(6).
5.5.1. Ajutajele de separare - ansambluri şi ajutaje de separare special proiectate sau pregãtite în acest scop. Ajutajele de separare constau din canale curbate, prevãzute cu crestaturi, având o raza de curbura mai mica de 1 mm (în mod obişnuit, între 0,1 şi 0,5 mm), rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) şi având în interior o muchie ascutita care separa fluxul de gaz ce trece prin ajutaj în doua fracţiuni.
5.5.2. Tuburi elastice - ansambluri şi tuburi elastice special proiectate sau pregãtite în acest scop. Tuburile elastice sunt de forma cilindrica sau conica, realizate din materiale rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sau protejate de acţiunea acestuia, având un diametru cuprins între 0,5 cm şi 4 cm, un raport lungime-diametru de 20:1 sau mai puţin şi cu una sau mai multe canale de admisie tangentiale. Tuburile pot fi echipate, fie la un capãt, fie la ambele capete, cu dispozitive de tip ajutaj.
NOTA EXPLICATIVA:
Gazul de alimentare intra tangential în tubul elastic, prin una dintre extremitati sau prin intermediul unor vane turbionare ori tot tangential, prin numeroasele orificii situate de-a lungul periferiei tubului.
5.5.3. Compresoare şi suflante de gaz - compresoare axiale, centrifugale sau volumetrice special proiectate sau pregãtite ori suflante de gaz realizate din materiale rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sau protejate de acţiunea acestuia şi cu o capacitate de aspiratie a amestecului UF(6)/gaz purtãtor (hidrogen sau heliu) de 2 mc/min. sau mai mult
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste compresoare şi suflante de gaz au în mod normal un raport de compresie cuprins între 1,2:1 şi 6:1.
5.5.4. Garnituri de etansare a arborilor - garnituri de etansare a arborilor, special proiectate sau pregãtite, cu conexiuni de alimentare şi ieşire, necesare pentru etansarea arborelui ce leagã rotorul compresorului sau rotorul suflantei de gaz la motorul de antrenare, asigurând o etansare corespunzãtoare impotriva pierderilor gazului de proces sau intrãrii aerului ori a gazului de etansare în camera interioarã a compresorului sau a suflantei de gaz plinã cu amestecul UF(6)/gaz purtãtor.
5.5.5. Schimbatori de caldura pentru racirea gazului schimbatori de caldura pentru racirea gazului, special proiectati sau pregatiti, realizaţi din sau protejati prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).
5.5.6. Incintele elementelor de separare - incinte ale elementelor de separare, special proiectate sau pregãtite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste incinte pot fi vase cilindrice cu un diametru mai mare de 300 mm şi o lungime mai mare de 900 mm sau pot fi vase dreptunghiulare cu dimensiuni comparabile, putând fi concepute pentru o instalare orizontala sau verticala.
5.5.7. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului şi a reziduurilor - sisteme sau echipamente de proces pentru instalaţiile de imbogatire, special proiectate sau pregãtite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), incluzând:
a) autoclave, cuptoare sau sisteme de alimentare, folosite pentru a introduce UF(6) în procesul de imbogatire;
b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din procesul de imbogatire, în vederea transferului ulterior dupã reincalzire;
c) staţii de lichefiere sau solidificare, utilizate pentru îndepãrtarea UF(6) rezultat din procesul de imbogatire, prin comprimare şi rãcire pana se obţine UF(6) sub forma lichidã sau solida;
d) staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri", folosite pentru a transfera UF(6) în containere.
5.5.8. Sistemele conductelor de colectare - sisteme de conducte şi sisteme de colectare, special proiectate sau pregãtite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), necesare pentru a manipula UF(6) în interiorul cascadelor aerodinamice. Aceasta reţea de conducte este în mod normal de tip sistem colector "dublu", fiecare etaj sau grup de etaje fiind conectat la fiecare dintre colectori.
5.5.9. Sistemele şi pompele de vid:
a) sisteme de vid, special proiectate şi pregãtite, având o capacitate de absorbţie de 5 mc/min. sau mai mare şi constând în distribuitoare mari de vid, colectoare de vid şi pompe de vid, proiectate pentru a funcţiona în atmosfera de UF(6);
b) pompe de vid, special proiectate pentru a funcţiona în atmosfera de UF(6), realizate din sau protejate prin materiale rezistente la acţiunea corosiva a UF(6). Aceste pompe pot utiliza etansari de fluorcarbon, precum şi fluide speciale de lucru.
5.5.10. Vane speciale de oprire şi de reglare - vane cu membrana, de oprire sau de reglare, cu actionare manualã sau automatã, special proiectate sau pregãtite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), având un diametru cuprins între 40 mm şi 1.500 mm, special concepute pentru instalare în sistemele principale şi auxiliare ale uzinelor de imbogatire prin procedeul aerodinamic.
5.5.11. Spectrometre de masa pentr UF(6)/surse de ioni spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregãtite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de "produs" sau de "reziduuri" şi având toate caracteristicile urmãtoare:
1. rezoluţia unitarã pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzãtor analizei izotopice.
5.5.12. Sisteme de separare UF(6)/gaz purtãtor - sisteme de proces pentru separarea UF(6) de gazul purtãtor (hidrogen sau heliu), special proiectate sau pregãtite.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme sunt proiectate pentru a reduce concentratia de UF(6) din gazul purtãtor la 1 ppm sau mai puţin şi pot conţine echipamente, precum:
a) schimbatori de caldura criogenici şi crioseparatori, capabili sa atinga temperaturi de -120°C sau mai puţin; sau
b) unitãţi de rãcire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120°C sau mai puţin; sau
c) ajutaje de separare sau tuburi elastice pentru separarea UF(6) din gazul purtãtor; sau
d) sublimatoare de UF(6), capabile sa atinga temperaturi de -20°C sau mai puţin.
5.6. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregãtite pentru a fi folosite în uzinele de imbogatire prin procedeul de schimb chimic sau schimb de ioni
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Diferenţa de masa minima pe care o prezintã izotopii de uraniu cauzeazã uşoare modificãri în echilibrul reacţiei chimice, fenomen care poate fi utilizat ca baza pentru separarea izotopilor. Au fost dezvoltate cu succes doua procedee: schimbul chimic lichid-lichid şi schimbul ionic solid-lichid.
În procedeul de schimb chimic lichid-lichid doua faze lichide imiscibile (apoasa şi organicã) sunt puse în contact prin circulare în contracurent, în scopul de a obţine efectul de cascada corespunzãtor la mii de etaje de separare. Faza apoasa se compune din clorura de uraniu în acid clorhidric; faza organicã consta dintr-un agent de extracţie conţinând clorura de uraniu într-un solvent organic. Contactorii folosiţi în cascada de separare pot fi coloane de schimb lichid-lichid (cum ar fi coloanele pulsate cu talere perforate) sau contactori centrifugali lichid-lichid.
Fenomenele chimice (oxidare şi reducere) sunt necesare la fiecare dintre cele doua extremitati ale cascadei de separare, pentru a asigura cerinţele de reflux. O problema majorã de proiectare o constituie evitarea contaminarii fluxului de proces cu anumiti ioni metalici. În consecinta, se folosesc coloane şi conducte din plastic, captusite în interior cu plastic (fluorcarburi polimere) şi/sau captusite în interior cu sticla.
În procedeul de schimb ionic solid-lichid imbogatirea este realizatã adsorbtia/desorbtia uraniului pe o rasina schimbatoare de ioni sau un adsorbant special cu acţiune foarte rapida. O soluţie de uraniu în acid clorhidric, precum şi alţi agenţi chimici sunt trecuţi prin coloanele cilindrice de imbogatire conţinând straturi compacte de adsorbant. Pentru ca procesul sa se deruleze continuu este necesar un sistem de reflux pentru a elibera uraniul din adsorbant şi a-l trimite înapoi în circulaţie sub forma lichidã, astfel încât "produsul" şi "reziduurile" sa poatã fi colectate. Aceasta operaţiune se realizeazã cu ajutorul agenţilor chimic de oxido-reducere corespunzatori, care sunt total regenerati în circuite externe independente şi pot fi parţial regenerati în coloanele de separare izotopica propriu-zisa. Prezenta soluţiilor de acid clorhidric cald în proces implica realizarea sau protejarea echipamentelor prin materiale speciale rezistente la coroziune.
5.6.1. Coloanele de schimb lichid-lichid (schimb chimic) coloane de schimb lichid-lichid în contracurent, având o putere mecanicã de intrare (de exemplu: coloane pulsate cu talere perforate, coloane cu platouri animate cu o mişcare alternativa şi coloane prevãzute cu turboagitatoare interne), special proiectate sau pregãtite pentru imbogatirea uraniului folosind procedeul de schimb chimic. Pentru a rezista la soluţiile concentrate de acid clorhidric aceste coloane, împreunã cu componentele lor interne, sunt realizate din sau protejate prin materiale plastice corespunzãtoare (fluorcarburi polimere) sau sticla. Timpul de stationare corespunzãtor unui etaj este proiectat sa fie scurt (30 de secunde sau mai puţin).
5.6.2. Contactorii centrifugali lichid-lichid (schimb chimic) contactori centrifugali lichid-lichid, special proiectati sau pregatiti pentru imbogatirea uraniului folosind procedeul de schimb chimic. Asemenea contactori folosesc miscarea de rotaţie pentru a obţine dispersia fluxurilor organice şi apoase, apoi forta centrifuga pentru a separa fazele. Pentru a rezista la soluţiile concentrate de acid clorhidric contactorii sunt realizaţi din sau protejati prin materiale plastice corespunzãtoare (polimeri de fluorcarburi) sau sunt captusiti cu sticla. Timpul de stationare a contactorilor centrifugali este proiectat sa fie scurt (30 de secunde sau mai puţin).
5.6.3. Sistemele şi echipamentele de reducere a uraniului (schimb chimic):
a) celule de reducere electromecanice, special proiectate sau pregãtite, pentru a aduce uraniul dintr-o stare de valenta în una inferioarã, în vederea imbogatirii prin procedeul de schimb chimic. Materialele din care sunt confectionate celulele care vin în contact cu soluţiile din cadrul procedeului trebuie sa fie rezistente la coroziunea data de soluţiile concentrate de acid clorhidric.
NOTA EXPLICATIVA:
Compartimentul catodic al celulei trebuie proiectat pentru a preveni trecerea uraniului înapoi la starea de valenta superioarã prin reoxidare. Pentru a menţine uraniul în compartimentul catodic, celula poate avea membrana impermeabila, constituitã dintr-un material special schimbator de cationi. Catodul este constituit dintr-un material conductor solid corespunzãtor, precum grafitul;
b) sisteme situate la extremitatea cascadei de unde se recupereazã produsul, special proiectate sau pregãtite pentru a preleva U^(4+) din fluxul organic, regland concentratia de acid şi alimentand celulele de reducere electrochimica.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme constau în echipamente de extracţie cu solventi, permitand prelevarea U^(4+) din fluxul organic şi introducerea în soluţie apoasa; echipamentele de evaporare şi/sau alte echipamente ce permit reglarea şi controlul pH al soluţiei, precum şi pompe şi alte dispozitive de transfer destinate pentru alimentarea celulelor de reducere electrochimica. Una dintre preocuparile majore o constituie prevenirea contaminarii fluxului apos cu anumiti ioni metalici. În consecinta, pentru acele pãrţi aflate în contact cu fluxul procesului sistemul este construit din echipamente realizate din sau protejate prin materiale corespunzãtoare (precum: sticla, polimeri de fluorcarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon şi grafit impregnat cu rasini).
5.6.4. Sisteme de pregãtire a alimentarii (schimb chimic) sisteme special proiectate sau pregãtite pentru producerea soluţiilor de clorura de uraniu de mare puritate, destinate pentru alimentarea uzinelor de separare a izotopilor de uraniu prin schimb chimic.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme constau din echipamente de purificare prin dizolvare, extracţie de solventi şi/sau schimb de ioni, precum şi din celule electrolitice pentru reducerea uraniului U^(6+) sau U^(4+) la U^(3+). Aceste sisteme produc soluţii de clorura de uraniu având doar câteva pãrţi/milion de impuritati metalice, cum ar fi: crom, fier, vanadiu, molibden şi alţi cationi bivalenti sau cu valenta mai mare. Materialele din care sunt construite sau cu care sunt captusite portiunile din sistem ce proceseaza uraniul U^(3+) de mare puritate conţin sticla, polimeri de fluorcarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon şi grafit impregnat cu rasini.
5.6.5. Sisteme de oxidare a uraniului (schimb chimic) sisteme special proiectate sau pregãtite pentru oxidarea uraniului U^(3+) la U^(4+), în vederea întoarcerii spre cascada de separare a izotopilor în cadrul procedeului de imbogatire prin schimb chimic.
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme pot conţine echipamente, cum sunt:
a) echipament pentru punerea în contact a clorului şi oxigenului cu efluentul apos provenit din echipamentul de separare a izotopilor şi pentru prelevarea U^(4+) rezultat, pentru a-l introduce în efluentul organic saracit provenit de la extremitatea cascadei unde este prelevat produsul;
b) echipament care separa apa de acidul clorhidric, astfel încât apa şi acidul clorhidric concentrat sa poatã fi reintroduse în proces în amplasarile potrivite.
5.6.6. Rasini schimbatoare de ioni/adsorbanti cu acţiune rapida (schimb ionic) - rasini schimbatoare de ioni sau adsorbanti cu reactie rapida, special proiectate sau pregãtite pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb ionic, incluzând rasini poroase macroreticulare şi/sau structuri peliculare, în care grupele active de schimb chimic sunt limitate la o captuseala superficiala pe un suport poros inactiv şi alte structuri compozite sub o forma corespunzãtoare, şi anume sub forma de particule sau fibre. Aceste rasini/adsorbanti schimbatoare de ioni au un diametru egal cu sau mai mic de 0,2 mm şi din punct de vedere chimic trebuie sa fie rezistente la acţiunea soluţiilor de acid clorhidric concentrate, iar din punct de vedere fizic, sa fie suficient de solide pentru a nu se degrada în coloanele de schimb. Ele sunt special proiectate pentru a obţine viteze foarte mari de schimb al izotopilor de uraniu (timp de injumatatire a ratei de schimb mai mic de 10 secunde) şi sunt capabile sa funcţioneze la temperaturi cuprinse între 100°C şi 200°C.
5.6.7. Coloane schimbatoare de ioni (schimb ionic) coloane cilindrice cu diametrul mai mare de 1.000 mm, conţinând straturi de rasini schimbatoare de ioni/ de adsorbant, special proiectate sau pregãtite pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb ionic. Aceste coloane sunt realizate din sau protejate prin materiale (cum ar fi titan sau plastice pe baza de fluorcarbon) rezistente la efectul de coroziune al soluţiilor de acid clorhidric concentrate şi capabile sa funcţioneze la temperaturi cuprinse între 100°C şi 200°C şi la presiuni mai mari de 0,7 MPa (102 psi).
5.6.8. Sisteme de reflux schimbatoare de ioni (schimb de ioni):
a) sisteme de reducere chimica sau electrochimica, special proiectate sau pregãtite pentru a regenera agentul (agenţii) de reducere chimica utilizat (utilizaţi) în cascadele de imbogatire a uraniului prin procedeul de schimb ionic;
b) sisteme de oxidare chimica sau electrochimica, special proiectate sau pregãtite pentru a regenera agentul (agenţii) de oxidare chimica utilizat (utilizaţi) în cascadele de imbogatire a uraniului prin schimb ionic.
NOTA EXPLICATIVA:
În procedeul de imbogatire prin schimb ionic se poate utiliza, de exemplu, titan trivalent (Ti^(3+)) drept cation reducator, caz în care sistemul de reducere ar regenera Ti^(3+) prin reducerea Ti^(4+).
De asemenea, procedeul poate utiliza drept oxidant fierul trivalent (Fe^(3+)), caz în care sistemul de oxidare ar regenera Fe^(3+) prin oxidarea Fe^(2+).
5.7. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregãtite pentru utilizarea în uzinele de imbogatire prin laser
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Sistemele actuale utilizate în procedeele de imbogatire prin laser pot fi împãrţite în doua categorii, în funcţie de mediul în care se aplica procedeul: vapori de uraniu atomic şi vapori ai unui compus al uraniului. Aceste procedee sunt cunoscute în mod obişnuit sub denumirile urmãtoare: prima categorie - separarea izotopilor, prin iradierea laser a vaporilor atomici (AVLIS sau SILVA); a doua categorie separarea izotopilor prin iradierea laser a moleculelor (SILMO sau MLIS) şi reactia chimica prin activarea laser izotopic selectiva (CRISLA).
Sistemele, echipamentele şi componentele utilizate în uzinele de imbogatire prin laser conţin: a) dispozitive de alimentare în vapori de uraniu metalic (în vederea unei fotoionizari selective) sau dispozitive de alimentare în vapori ai unui compus al uraniului (în vederea unei fotodisociatii sau a unei activari chimice); b) dispozitive pentru colectarea uraniului metalic imbogatit ("produs") şi saracit ("reziduuri") în cadrul procedeelor din prima categorie şi dispozitive pentru colectarea compusilor disociati sau activati ("produs") şi a materiilor nemodificate ("reziduuri") din cadrul procedeelor din a doua categorie; c) sisteme laser ale procedeului, pentru a excita selectiv speciile de uraniu -235; d) echipamente pentru pregãtirea alimentarii şi conversiei produsului. Datoritã complexitatii spectroscopiei atomilor şi compusilor de uraniu poate aparea necesitatea inglobarii articolelor utilizate în toate aceste procedee laser care sunt disponibile.
NOTA EXPLICATIVA:
Un mare numãr din articolele enumerate în aceasta secţiune vin în contact direct fie cu uraniul metalic vaporizat sau lichid, fie cu un gaz al procedeului constând din UF(6) sau dintr-un amestec de UF(6) şi alte gaze. Toate suprafeţele care sunt în contact cu uraniul sau cu UF(6) sunt realizate în întregime din sau protejate prin materiale rezistente la coroziune. În scopurile secţiunii referitoare la elementele pentru imbogatirea prin laser, materialele rezistente la efectul de coroziune al uraniului metalic sau al aliajelor de uraniu vaporizate ori lichide sunt grafitul acoperit cu oxid de itriu şi tantal, iar materialele rezistente la efectul de coroziune al UF(6) sunt: cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul, aliajele conţinând 60% sau mai mult nichel, precum şi polimerii de hidrocarburi total fluorurati rezistenti la UF(6).
5.7.1. Sisteme de vaporizare a uraniului (AVLIS) - sisteme de vaporizare a uraniului, special proiectate sau pregãtite, care conţin tunuri electronice de mare putere cu fascicul ingust sau cu baleiaj şi care furnizeazã o putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm
5.7.2. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid (AVLIS)- sisteme de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau pregãtite pentru uraniul sau aliajele de uraniu topite şi care constau în creuzete şi echipamente de rãcire pentru creuzete
NOTA EXPLICATIVA:
Creuzetele şi alte pãrţi ale acestui sistem, care vin în contact cu uraniul sau cu aliajele de uraniu topit, sunt realizate din sau protejate prin materiale având o rezistenta corespunzãtoare la coroziune şi caldura. Materialele corespunzãtoare conţin tantal, grafit acoperit cu oxid de itriu, grafit acoperit cu alţi oxizi de pamanturi rare sau cu amestecuri din aceste substanţe.
5.7.3. Ansambluri colectoare ale "produsului" şi "reziduurilor" de uraniu metalic (AVLIS) - ansambluri colectoare ale "produsului" şi "reziduurilor", special proiectate sau pregãtite pentru uraniu metalic în stare lichidã sau solida
NOTA EXPLICATIVA:
Componentele acestor ansambluri sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de caldura şi coroziune al uraniului metalic sub forma de vapori sau lichid (cum ar fi grafit acopertit cu oxid de itriu sau tantal) şi pot conţine conducte, fitinguri, racorduri, "stresini", alimentatoare, schimbatori de caldura şi plãci colectoare utilizate în metodele de separare magnetica, electrostatica sau în alte metode de separare.
5.7.4. Incinte de modul separator (AVLIS) - vase cilindrice sau dreptunghiulare, special proiectate sau pregãtite pentru a conţine sursa de vapori de uraniu metalic, tunul de electroni şi colectoarele "produsului" şi ale "reziduurilor".
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste incinte sunt prevãzute cu un numãr mare de orificii pentru alimentarile electrice şi cu apa, ferestre pentru fasciculele laser, pentru racordurile pompelor de vid şi pentru aparatele de diagnostic şi supraveghere. Ele sunt dotate cu facilitãţi de deschidere şi de închidere pentru a permite reconditionarea componentelor interne.
5.7.5. Stuturi de destindere supersonica (MLIS) - stuturi de destindere supersonica, special proiectate sau pregãtite pentru racirea amestecurilor de UF(6) şi gaz purtãtor, pana la 150 K sau mai puţin, şi care sunt rezistente la efectul de coroziune al UF(6).
5.7.6. Colectoare de produs (pentafluorura de uraniu) (MLIS) - colectoare de "produs" solid de pentaclorura de uraniu(UF(5)), special proiectate sau pregãtite, constituite din colectoare sau combinatii de colectoare cu filtru, cu impact sau cu ciclon, şi care sunt rezistente la efectul de coroziune al mediului de UF(5)/UF(6).
5.7.7. Compresoare de UF(6)/gaz purtãtor (MLIS) - compresoare special proiectate sau pregãtite pentru amestecuri de UF(6)/gaz purtãtor, prevãzute pentru funcţionare de lungã durata în atmosfera de UF(6).
Componentele acestor compresoare care vin în contact cu gazul de proces sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).
5.7.8. Garnituri de etansare a arborilor (MLIS) - garnituri de etansare special proiectate sau pregatite, cu conexiuni de alimentare şi de evacuare pentru a asigura etanseitatea arborelui ce leagã rotorul compresorului de motorul de antrenare, impiedicand gazul de proces sa scape sau aerul ori gazul de etansare sa penetreze în camera interioarã a compresorului care este umplut cu amestec de UF(6)/gaz purtãtor.
5.7.9. Sisteme de fluorurare (MLIS) - sisteme special proiectate sau pregãtite pentru fluorurarea UF(5)(solid) la UF(6)(gaz)
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme sunt proiectate pentru activitatea de fluorurare a prafului de UF(5) colectat în UF(6) şi apoi pentru colectarea acestuia în containere destinate produsului sau alimentarea unitãţilor MLIS în scopul unei îmbogãţiri suplimentare. În una dintre metodele posibile fluorurarea poate fi realizatã în cadrul unui sistem de separare a izotopilor, reactia şi recuperarea fãcându-se direct la nivelul colectoarelor "produsului". În alta metoda praful de UF(5) poate fi retras din colectoarele "produsului" şi transferat într-o incinta corespunzãtoare (de exemplu: reactorul în pat fluidizat, reactorul elicoidal sau tunul cu flama) pentru a fi fluorurat. În ambele metode se utilizeazã un anumit material pentru stocarea şi transferul fluorului (sau al altor agenţi de fluorurare corespunzatori) şi pentru colectarea şi transferul UF(6).
5.7.10. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni (MLIS) - spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregãtite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) gazos esantioane din gazul de intrare, din "produs" sau din "reziduuri", şi având toate caracteristicile urmãtoare:
1. rezoluţia unitarã pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;
2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;
3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;
4. prezenta unui sistem colector corespunzãtor analizei izotopice.
5.7.11. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a "produsului" şi a "reziduurilor" (MLIS) - sisteme sau echipamente special proiectate sau pregãtite pentru uzinele de imbogatire, realizate din sau protejate cu materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6) şi conţinând:
a) autoclave de alimentare, cuptoare sau sisteme de alimentare folosite pentru a introduce UF(6) în procesul de imbogatire;
b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din procesul de imbogatire, în vederea transferului sau, ulterior, dupã reincalzire;
c) staţii de solidificare sau de lichefiere utilizate pentru extragerea UF(6) din procesul de imbogatire prin compresie şi trecere în stare solida sau lichidã;
d) staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri" folosite pentru a transfera UF(6) în containere.
5.7.12. Sisteme de separare a UF(6) şi a gazului purtãtor (MLIS) - sisteme de proces special proiectate sau pregãtite pentru separarea UF(6) din gazul purtãtor. Gazul purtãtor poate fi azotul, argonul sau un alt gaz
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste sisteme pot include urmãtoarele echipamente:
a) schimbatori de caldura criogenici şi crioseparatori, capabili sa atinga temperaturi de -120°C ori mai mici; sau
b) unitãţi de rãcire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120°C ori mai mici; sau
c) trape reci pentru UF(6), capabile sa atinga temperaturi de -20°C sau mai mici.
5.7.13. Sisteme laser (AVLIS, MLIS ŞI CRISLA) - laseri sau sisteme laser, special proiectate sau pregãtite pentru separarea izotopilor de uraniu
NOTA EXPLICATIVA:
Sistemul laser utilizat în procesul AVLIS conţine în mod obişnuit 2 laseri: un laser cu vapori de cupru şi un laser cu colorant. Sistemul laser utilizat în procesul MLIS conţine în mod obişnuit un laser cu CO(2) sau un laser cu excimetru şi o celula optica cu multipasaj prevãzutã cu oglinzi rotative la ambele extremitati. În ambele procedee laserii sau sistemele laser necesita un stabilizator de frecventa pentru a putea funcţiona pe perioade lungi.
5.8. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregãtite, pentru utilizarea în uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor în plasma
În procedeul de separare în plasma o plasma de ioni de uraniu traverseaza un camp electric acordat la frecventa de rezonanta a ionilor de U^235, astfel încât aceştia din urma absorb energie în mod preferenţial şi diametrul orbitelor lor elicoidale se mãreşte. Ionii, care urmeazã un parcurs de diametru mare, sunt colectati pentru a obţine un produs imbogatit în U^235. Plasma, care este creata prin ionizarea vaporilor de uraniu, este continuta într-o incinta vidata, supusã unui camp magnetic de inalta intensitate produs de un magnet supraconductor. Principalele sisteme tehnologice ale procedeului includ sistemul de generare a plasmei de uraniu, modulul separator cu magnetul supraconductor şi sistemele de prelevare pentru colectarea "produsului" şi a "eziduurilor"
5.8.1. Surse cu microunde şi antene - surse cu microunde şi antene, special proiectate sau pregãtite pentru producerea sau accelerarea ionilor şi având caracteristicile urmãtoare: frecventa mai mare de 30 GHz şi putere de ieşire medie mai mare de 50 kW pentru producerea de ioni
5.8.2. Bobine de excitatie a ionilor - bobine de excitatie a ionilor, de inalta frecventa, special proiectate sau pregãtite pentru frecvente mai mari de 100 kHz şi capabile sa suporte o putere medie mai mare de 40 kW
5.8.3. Sisteme de generare a plasmei de uraniu - sisteme de generare a plasmei de uraniu, special proiectate sau pregãtite, care pot conţine tunuri de electroni de mare putere cu fascicul subtire sau cu baleiere, furnizand o putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm
5.8.4. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid sisteme de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau pregãtite pentru uraniu sau pentru aliajele de uraniu topite, conţinând creuzete şi echipamente de rãcire pentru creuzete
NOTA EXPLICATIVA:
Creuzetele şi alte pãrţi ale acestui sistem, care vin în contact cu uraniul sau cu aliajele de uraniu topite, sunt realizate din sau protejate prin materiale cu rezistenta corespunzãtoare la coroziune şi la caldura. Materialele corespunzãtoare conţin tantal, grafit captusit cu oxid de itriu, grafit captusit cu alţi oxizi de metale rare sau amestecuri din aceste substanţe.
5.8.5. Ansambluri colectoare ale "produsului" şi ale "reziduurilor" de uraniu metalic - ansambluri colectoare ale "produsului" şi ale "reziduurilor", special proiectate sau pregãtite pentru uraniul metalic în stare solida. Aceste ansambluri colectoare sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la caldura şi la coroziunea cu vapori de uraniu metalic, cum ar fi grafit captusit cu oxid de itriu sau tantal.
5.8.6. Incinte de modul separator - containere cilindrice, special proiectate sau pregãtite pentru uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor în plasma şi destinate sa conţinã sursa de plasma de uraniu, bobina excitatoare de frecventa inalta şi colectoarele de "produs" şi de "reziduuri".
NOTA EXPLICATIVA:
Aceste incinte sunt prevãzute cu un numãr mare de orificii pentru bare electrice, racorduri ale pompelor de difuzie şi aparate de diagnostic şi de supraveghere. Ele sunt prevãzute cu mijloace de deschidere şi de închidere, care permit reconditionarea componentelor interne, şi sunt constituite din materiale corespunzãtoare nemagnetice, precum otelul inoxidabil.
5.9. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregãtite pentru utilizarea în uzinele de imbogatire prin procedeul electromagnetic
NOTA INTRODUCTIVĂ:
În procedeul electromagnetic ionii de uraniu metalic produşi prin ionizarea unei sari (în general UCl(4) sunt accelerati şi trimişi într-un camp magnetic, sub efectul cãruia ionii diferiţilor izotopi urmeazã parcursuri diferite. Componentele principale ale unui separator de izotopi electromagnetic sunt urmãtoarele: un camp magnetic pentru deviatia fasciculului de ioni şi separarea izotopilor, o sursa de ioni împreunã cu sistemul de accelerare şi un sistem de colectare pentru recuperarea ionilor rezultaţi dupã separare. Sistemele auxiliare ale acestui procedeu includ sistemul de alimentare a magnetului, alimentarea de inalta tensiune a sursei de ioni, instalatia de vid şi sisteme de manipulare chimica pentru recuperarea "produsului" şi epurarea/reciclarea componentelor.
5.9.1. Separatori electromagnetici - separatori electromagnetici, special proiectati sau pregatiti pentru separarea izotopilor de uraniu, şi echipamente şi componente pentru aceasta separare, incluzând:
a) surse de ioni - surse de ioni de uraniu unici sau multipli, special proiectate sau pregãtite, constând dintr-o sursa de vapori, ionizatorul şi acceleratorul de fascicul, realizate din materiale corespunzãtoare, cum ar fi: grafit, oţel inoxidabil sau cupru, şi capabile sa asigure un curent de ionizare total mai mare sau egal cu 50 mA;
b) colectori de ioni - plãci colectoare conţinând doua sau mai multe fante şi buzunare, special proiectate sau pregãtite pentru a colecta fasciculele de ioni de uraniu imbogatit sau saracit şi realizate din materiale corespunzãtoare, cum ar fi grafitul sau otelul inoxidabil;
c) incinte vidate - incinte de vid, special proiectate sau pregãtite pentru separatorii electromagnetici, realizate din materiale corespunzãtoare nemagnetice, cum ar fi otelul inoxidabil, şi proiectate pentru a funcţiona la presiuni mai mici sau egale cu 0,1 Pa.
NOTA EXPLICATIVA:
Incintele sunt special proiectate sa conţinã sursele de ioni, plãcile colectoare şi camasile de apa racita şi sunt dotate cu mijloace de racordare a pompelor de difuzie şi cu dispozitive de deschidere şi închidere care permit îndepãrtarea şi reinstalarea acestor componente;
d) piese polare magnetice - piese polare magnetice, special proiectate sau pregãtite, având un diametru mai mare de 2 m, utilizate pentru a menţine un camp magnetic constant în interiorul separatorului electromagnetic şi pentru a transfera câmpul magnetic între separatorii invecinati.
5.9.2. Surse de alimentare de inalta tensiune - surse de alimentare de inalta tensiune, special proiectate sau pregãtite pentru sursele de ioni şi având toate caracteristicile urmãtoare: sunt capabile sa funcţioneze în permanenta pe o perioada de 8 ore, cu o tensiune de ieşire mai mare sau egala cu 20.000 V, un curent de ieşire mai mare sau egal cu 1 A şi cu o variatie a tensiunii mai mica de 0,01%
5.9.3. Surse de alimentare a magnetilor - surse de alimentare a magnetilor în curent continuu, de inalta intensitate, având toate caracteristicile urmãtoare: sunt capabile sa funcţioneze în permanenta pe o perioada de 8 ore, cu un curent de ieşire mai mare sau egal cu 500 A la o tensiune mai mare sau egala cu 100 V şi cu variatii ale curentului sau ale tensiunii mai mici de 0,01%
6. Uzine de producere a apei grele, a deuteriului şi a compusilor de deuteriu şi echipamente special proiectate sau pregãtite în acest scop
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Apa grea poate fi produsã printr-o varietate de procedee. Totuşi cele doua procedee care s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere economic sunt: procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat (procedeul GS) şi procedeul de schimb amoniac-hidrogen.
Procedeul GS se bazeazã pe schimbul de hidrogen şi deuteriu între apa şi hidrogenul sulfurat, într-o serie de turnuri a cãror secţiune superioarã este rece, iar secţiunea inferioarã este calda. Apa circula în turnuri de sus în jos, în timp ce hidrogenul sulfurat gazos circula de jos în sus. O serie de plãci perforate sunt utilizate pentru a permite amestecul între gaz şi apa. Deuteriul migreaza spre apa la temperaturi joase şi cãtre hidrogenul sulfurat la temperaturi înalte. Gazul sau apa, imbogatite în deuteriu, sunt indepartate din turnurile primului etaj la jonctiunea dintre secţiunile calde şi reci şi procesul se repeta în turnurile etajelor superioare. Produsul obţinut la ultimul etaj, şi anume apa imbogatita în deuteriu în concentraţie de pana la 30%, este trimis cãtre unitatea de distilare pentru producerea apei grele de calitate reactor, adicã o concentraţie de 99,75% a oxidului de deuteriu.
Procedeul de schimb amoniac-hidrogen permite extractia deuteriului din gazul de sinteza prin contact cu amoniacul lichid, în prezenta unui catalizator. Gazul de sinteza este introdus în turnurile de schimb şi apoi în convertorul de amoniac. În interiorul turnurilor gazul circula de jos în sus, în timp ce amoniacul lichid curge de sus în jos. Deuteriul este separat de hidrogen în gazul de sinteza şi concentrat în amoniac. Amoniacul trece apoi într-o instalatie de cracare a amoniacului la baza turnului, în timp ce gazul este îndreptat cãtre un convertor de amoniac situat la partea superioarã a turnului. Imbogatirea continua în etajele urmãtoare şi apa grea de calitate reactor este produsã printr-o distilare finala. Gazul de sinteza de alimentare poate proveni de la o instalatie de amoniac, care ea însãşi poate fi construitã în asociere cu o uzina de producere a apei grele prin procedeul de schimb amoniachidrogen. Procedeul de schimb amoniac-hidrogen poate utiliza, de asemenea, apa obişnuitã ca sursa de deuteriu.
Un mare numãr al articolelor echipamentelor-cheie pentru uzinele de producere a apei grele ce utilizeazã procedeul GS sau procedeul de schimb amoniac-hidrogen sunt comune mai multor sectoare din industria chimica şi petroliera. Aceasta este în mod particular adevãrat pentru uzinele mici care utilizeazã procedeul GS. Totuşi doar câteva dintre articole sunt disponibile "în comerţ". Procedeele GS şi cele de schimb amoniac-hidrogen necesita manipularea unor cantitãţi mari de fluide inflamabile, corosive şi toxice, la presiuni ridicate. În consecinta, pentru a stabili standardele de proiectare şi funcţionare pentru uzinele şi echipamentele ce utilizeazã aceste procedee este necesarã o atentie deosebita la specificarile şi la alegerea materialelor pentru a asigura o durata lungã de funcţionare, cu factori de siguranta şi fiabilitate ridicati. Alegerea scalei se face, în principal, în funcţie de necesitaţi şi de consideratiile de ordin economic. Astfel, cea mai mare parte a echipamentelor va fi pregatita în conformitate cu cerinţele clientului.
În concluzie, trebuie notat ca atât în procedeul GS, cat şi în procedeul de schimb amoniac-hidrogen echipamentele care, luate individual, nu sunt în mod special proiectate sau pregãtite pentru producţia de apa grea pot fi asamblate în sisteme special proiectate sau pregãtite pentru producerea apei grele. Sistemul de producţie a catalizatorului utilizat în procedeul de schimb amoniac-hidrogen şi sistemele de distilare a apei utilizate în ambele procedee pentru concentrarea finala a apei grele în vederea obţinerii apei grele de calitate reactor sunt exemple de astfel de sisteme.
Echipamentele special proiectate sau pregãtite pentru producerea apei grele, care sunt utilizate fie în procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat, fie în procedeul de schimb amoniac-hidrogen, includ urmãtoarele articole:
6.1. Turnuri de schimb apa-hidrogen sulfurat - turnuri de schimb realizate din oţel carbon fin (de exemplu ASTM A516), cu diametre cuprinse între 6 m (20 ft) şi 9 m (30 ft), capabile sa funcţioneze la presiuni mai mari sau egale cu 2 MPa (300 psi) şi având o supragrosime de coroziune de 6 mm sau mai mare, special proiectate sau pregãtite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat.
6.2. Suflante şi compresoare - suflante sau compresoare centrifugale cu un singur etaj, la presiune joasa (de exemplu 0,2 MPa sau 30 psi) pentru circulaţia hidrogenului sulfurat gaz (adicã gaz conţinând mai mult de 70% H(2)S), special proiectate sau pregãtite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat. Aceste suflante sau compresoare au o capacitate de debit mai mare sau egala cu 56 mc/sec. (120.000 SCFM) când funcţioneazã la presiuni de aspiratie mai mari sau egale cu 1,8 MPa (260 psi) şi sunt echipate cu conexiuni concepute pentru a fi utilizate în mediu umed în prezenta H(2)S.
6.3. Turnuri de schimb amoniac-hidrogen - turnuri de schimb amoniac-hidrogen cu o înãlţime mai mare sau egala cu 35 m (114,3 ft), având un diametru cuprins între 1,5 m (4,9 ft) şi 2,5 m (8,2 ft) şi capabile sa funcţioneze la presiuni mai mari de 15 MPa (2.225 psi), special proiectate sau pregãtite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Aceste turnuri au, de asemenea, cel puţin o deschidere axiala la margine, având acelaşi diametru cu partea cilindrica, prin care structurile interne ale turnului pot fi introduse sau extrase.
6.4. Structurile interne ale turnului şi pompe de etaj structuri interne şi pompe de etaj, special proiectate sau pregãtite pentru turnurile folosite la producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Structurile interne ale turnului includ contactoare de etaj special concepute, care favorizeazã un contact intim între gaz şi lichid. Pompele de etaj constau în pompe submersibile special concepute pentru circulaţia amoniacului lichid într-un etaj de contact în interiorul turnurilor.
6.5. Sisteme de cracare a amoniacului - sisteme de cracare a amoniacului, având o presiune de funcţionare mai mare sau egala cu 3 MPa (450 psi), special proiectate sau pregãtite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen.
6.6. Analizoare de absorbţie în infrarosu - analizoare de absorbţie în infrarosu capabile sa analizeze "on-line" raportul hidrogen/deuteriu atunci când concentratiile în deuteriu sunt mai mari sau egale cu 90%.
6.7. Arzatori catalitici - arzatori catalitici pentru conversia în apa grea a deuteriului imbogatit, special proiectati sau pregatiti pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen.
7. Uzine pentru conversia uraniului şi echipamente special proiectate sau pregãtite în acest scop
NOTA INTRODUCTIVĂ:
Uzinele şi sistemele de conversie a uraniului pot realiza una sau mai multe transformãri, dintr-o forma chimica a uraniului într-alta forma, incluzând: conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO(3), conversia UO(3) în UO(2), conversia oxizilor de uraniu în UF(4) sau UF(6), conversia UF(4) în UF(6), conversia UF(6) în UF(4), conversia UF(4) în uraniu metalic şi conversia fluorurilor de uraniu în UO(2). Un mare numãr de articole de echipamente esenţiale pentru uzinele de conversie a uraniului sunt comune mai multor sectoare din industria chimica. De exemplu, printre tipurile de echipamente utilizate în aceste procedee sunt incluse urmãtoarele: cuptoare, furnale rotative, reactori în pat fluidizat, turnuri cu flama, centrifuge în faza lichidã, coloane de distilare şi coloane de extracţie lichid-lichid. Totuşi doar câteva dintre aceste articole sunt disponibile "în comerţ"; cea mai mare parte va fi pregatita în conformitate cu cerinţele şi specificaţiile clientului. În unele cazuri sunt necesare consideratii speciale de proiectare şi construcţie, legate de proprietãţile corosive ale unor produse chimice utilizate (HF, F(2), ClF(3) şi fluoruri de uraniu). În concluzie, trebuie notat ca în toate procedeele de conversie a uraniului articolele de echipamente care, luate individual, nu sunt special proiectate sau pregãtite pentru conversia uraniului pot fi asamblate în sisteme care sunt special proiectate sau pregãtite pentru acest scop.
7.1. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO(3)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO(3) poate fi realizatã prin dizolvarea minereului în acid azotic şi extractia nitratului de uranil purificat, utilizându-se un solvent precum fosfatul tributilic. Apoi nitratul de uranil este convertit în UO(3) fie prin concentrare şi denitrare, fie prin neutralizare cu amoniac gazos, pentru a obţine diuranatul de amoniu, care apoi este filtrat, uscat şi calcinat.
7.2. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia UO(3) în UF(6)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UO(3) în UF(6) se poate realiza direct prin fluorurare. Acest procedeu necesita o sursa de fluor gazos sau trifluorura de clor.
7.3. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia UO(3) în UO(2)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UO(3) în UO(2) se poate realiza prin reducerea UO(3) în mediu de amoniac gazos cracat sau de hidrogen.
7.4. Sisteme, special proiectate sau pregãtite, pentru conversia UO(2) în UF(4)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UO(2) în UF(4) se poate realiza prin reactia UO(2) cu acidul fluorhidric gazos (HF) la o temperatura cuprinsã între 300 şi 500°C.
7.5. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia UF(4) în UF(6)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF(4) în UF(6) se realizeazã prin reactia exotermica a fluorului într-un reactor cu turn. Pentru condensarea UF(6), plecand de la efluentii gazosi calzi, se trece efluentul printr-o trapa rece, racita la -10°C. Acest procedeu necesita o sursa de fluor gazos.
7.6. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia UF(4) în uraniu metalic
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF(4) în uraniu metalic este realizatã prin reducere în mediu de magneziu (cantitãţi mari) sau de calciu (cantitãţi mici). Reactia are loc la temperaturi situate deasupra punctului de topire a uraniului (1.130°C).
7.7. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia UF(6) în UO(2)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF(6) în UO(2) poate fi realizatã prin unul dintre urmãtoarele 3 procedee.
În primul procedeu UF(6) este redus şi hidrolizat la UO(2), folosindu-se mediul de hidrogen şi vapori. În al doilea procedeu UF(6) este hidrolizat prin dizolvare în apa; adãugarea amoniacului antreneaza precipitarea diuranatului de amoniu, acesta fiind redus la UO(2), folosindu-se hidrogen la o temperatura de 820°C. În al treilea procedeu UF(6), CO(2) şi NH(3) gazoase sunt combinate în apa, ceea ce antreneaza precipitarea carbonatului dublu de uranil şi de amoniu; carbonatul de uranil şi de amoniu este combinat cu vapori şi cu hidrogen la o temperatura de 500-600°C pentru a produce UO(2).
Conversia UF(6) în UO(2) constituie cel mai adesea prima faza a operaţiunilor care au loc în uzinele de fabricare a combustibilului.
7.8. Sisteme special proiectate sau pregãtite pentru conversia UF(6) în UF(4)
NOTA EXPLICATIVA:
Conversia UF(6) în UF(4) este realizatã prin reducere în mediu de hidrogen.
LISTA
cuprinzând statele membre A.I.E.A. care au semnat/ratificat protocoale adiţionale
Situaţia la data de 14 iunie 1999 (comunicatã de A.I.E.A.): sunt 36 de state semnatare, dintre care 5 au depus instrumentele de ratificare la A.I.E.A.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Statul Data semnãrii Data intrãrii în vigoare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Armenia 29 septembrie 1997 -
2. Australia 23 septembrie 1997 12 decembrie 1997
3. Austria 22 septembrie 1998 -
4. Belgia 22 septembrie 1998 -
5. Bulgaria 24 septembrie 1998 -
6. Canada 24 septembrie 1998 -
7. China 31 decembrie 1998 -
8. Croatia 22 septembrie 1998 -
9. Danemarca 22 septembrie 1998 -
10. Finlanda 22 septembrie 1998 -
11. Filipine 30 septembrie 1998 -
12. Franta 22 septembrie 1998 -
13. Georgia 29 septembrie 1997 -
14. Germania 22 septembrie 1998 -
15. Ghana 12 iunie 1998 -
16. Grecia 22 septembrie 1998 -
17. Irlanda 22 septembrie 1998 -
18. Italia 22 septembrie 1998 -
19. Iordania 28 iulie 1998 28 iulie 1998
20. Japonia 4 decembrie 1998 -
21. Lituania 11 martie 1998 -
22. Luxemburg 22 septembrie 1998 -
23. Marea Britanie 22 septembrie 1998 -
24. Noua Zeelanda 24 septembrie 1998 24 septembrie 1998
25. Olanda 22 septembrie 1998 -
26. Polonia 30 septembrie 1997 -
27. Portugalia 22 septembrie 1998 -
28. România 11 iunie 1999 -
29. Slovenia 26 noiembrie 1998 -
30. Spania 22 septembrie 1998 -
31. Statele Unite ale Americii 12 iunie 1998 -
32. Suedia 22 septembrie 1998 -
33. Sfantul Scaun 24 septembrie 1998 24 septembrie 1998
34. Ungaria 26 noiembrie 1998 -
35. Uruguay 29 septembrie 1997 -
36. Uzbekistan 22 septembrie 1998 21 decembrie 1998
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Statul Data aprobãrii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Cipru 25 noiembrie 1998
2. Monaco 25 noiembrie 1998
3. Norvegia 24 martie 1999
4. Slovacia 14 septembrie 1998
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────
