Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 57-58 din 9 mai 1968

Comenteaza legea

EXPUNERE DE MOTIVE

Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate prin Hotãrîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 5-6 octombrie 1967 cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunãtãţirea administrãrii şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor, s-a adoptat alãturatã lege privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi.
Legea cuprinde normele principale în materie locativã, avînd la baza principiile din Hotãrîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 5-6 octombrie 1967.
În noua reglementare, regimul normarii şi repartizãrii se menţine la suprafeţele locative care fac parte din fondul locativ de stat, cooperatist şi obştesc.
Locuintele din fondul locativ de stat se administreazã de cãtre întreprinderi organizate pe principiul gestiunii economice proprii, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare.
Repartizarea fondului locativ de stat se face de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.
Locuintele construite din fondurile de investiţii centralizate şi destinate prin planul de stat ministerelor, altor organe centrale sau organizaţiilor subordonate acestora, nominalizate pe noile obiective mai importante, se repartizeazã numai angajaţilor indicaţi nominal de organizaţiile beneficiare ale acestor locuinţe. Contractul de închiriere pentru aceste locuinţe constituie accesoriu al contractului de munca.
Locuintele construite de întreprinderi şi organizaţii economice de stat, din fondurile lor, vor fi repartizate de organizaţiile respective, şi numai angajaţilor acestora.
Pentru a se evita creşterea aglomerarii în oraşele mari se interzice atribuirea de locuinţe familiilor sau persoanelor care nu domiciliazã în aceste oraşe. Legea prevede ca prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili oraşele mari, numãrul persoanelor care pot fi aduse în aceste oraşe prin angajare sau transferare, precum şi normele privind aceste angajari sau transferãri.
Spre a se preveni situaţii de evacuare fãrã temei a unor locatari, în lege se prevede ca nici o persoana nu poate fi evacuata din locuinta detinuta în mod legal. Locatarii principali şi cei ce locuiesc împreunã cu aceştia pot fi evacuati - prin hotãrîri ale instanţelor judecãtoreşti - fãrã atribuirea altor suprafeţe locative, atunci cînd: pricinuiesc însemnate stricãciuni locuinţei, clãdirii în care aceasta este situata, instalaţiilor şi accesoriilor acestora, precum şi oricãror alte bunuri aferente lor, sau înstrãineazã fãrã drept pãrţi ale acestora; prin comportarea lor fac imposibila convieţuirea pentru alţi locatari din acelaşi apartament sau clãdire, ori impiedica folosirea normalã a locuinţei de cãtre alţi locatari; locuinta a fost obţinutã ca urmare a sãvîrşirii infracţiunii de filodorma sau a altor infracţiuni; nu plãtesc timp de trei luni consecutiv chiria sau cota-parte a cheltuielilor ce le revin, potrivit dispoziţiilor legale.
Legea menţine norma locativã de 8 mp pentru fiecare persoana. Suprafata locuibilã care depãşeşte norma locativã constituie suprafata excedentarã. Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili categoriile de persoane care au dreptul la o suprafata excedentarã nerepartizabila, cu majorarea corespunzãtoare a chiriei potrivit prevederilor legii.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafata locuibilã este de 1,80-2,70 lei/mp; pentru suprafata dependintelor, de 0,36-1 lei/mp; pentru suprafata gradinii şi curţii se prevede un tarif anual de 1 leu/mp.
Acest tarif, împãrţit în cinci categorii, este echitabil, deoarece vine mai mult în sprijinul salariaţilor cu salarii mici şi mijlocii.
Tariful de baza al chiriei este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent dacã localitatea este urbana sau ruralã sau dacã locuinta este proprietatea statului, a unei organizaţii cooperatiste sau obşteşti, ori a unei persoane fizice.
Tinindu-se seama de tariful de baza, chiria se stabileşte în funcţie de salariul tarifar sau pensia chiriaşului. Pentru chiriaşii care nu sînt angajaţi şi nici pensionari, se aplica tarifele stabilite pentru angajaţii cu peste 1.600 lei salariu.
Legea prevede ca atunci cînd locuinta este ocupatã de o familie în care sînt mai mulţi salariaţi sau pensionari, calculul chiriei se face pe baza salariului tarifar lunar sau a pensiei celei mai mari.
În ce priveşte pe membrii cooperativelor meşteşugãreşti, aceştia sînt asimilaţi cu angajaţii.
La tariful de baza al chiriei pentru locuintele cu încãlzire centrala sau gaze la soba se aplica o majorare de 30%.
Pentru locuintele lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate şi pentru cele construite din materiale de construcţii inferioare ca: paianta, chirpici, lemn, se prevede reducerea cu 10% a tarifului de baza al chiriei şi cu 15% pentru camerele situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis.
Persoanele care primesc ajutor social, cele incapabile de munca din cauza batrinetii sau bolii şi lipsite de mijloace materiale, precum şi studenţii fãrã alte venituri decît bursa, care locuiesc singuri, urmeazã sa plãteascã chiria calculatã la tariful de baza prevãzut pentru salariul sau pensia de pînã la 800 lei.
Potrivit Hotãrîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, în vederea asigurãrii încasãrii la timp a chiriilor pentru locuintele proprietate de stat şi pentru evitarea pierderii de timp ocazionate de plata acestora, se prevede reţinerea chiriei pe statele de salarii, de cãtre organizaţiile socialiste unde îşi au locul de munca chiriaşii. Modalitatea reţinerii chiriei va fi stipulatã în contractul de închiriere.
În lege s-au prevãzut principalele obligaţii ale proprietarilor şi chiriaşilor în legatura cu întreţinerea, repararea şi folosirea locuinţelor.
Între dispoziţiile cu privire la locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, legea prevede ca contractul de închiriere pentru aceste locuinţe este accesoriu al contractului de munca. În cazul în care contractul de munca înceteazã la initiativa sau din vina angajaţilor, ei sînt obligaţi sa elibereze locuinta în termen de 6 luni.
În ce priveşte proprietatea personalã, potrivit reglementãrilor adoptate, apartamentul proprietate personalã folosit pentru uzul proprietarului şi familiei sale nu este supus normarii şi repartizãrii. Proprietarul are dreptul sa închirieze o parte din apartamentul sau, inclusiv sub forma de camera mobilata.
Prin lege se stabileşte ca la cererea proprietarilor care vor sa-şi ocupe apartamentele proprietate personalã, comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor vor sprijini rezolvarea acestor cereri în termen de 2 ani, repartizind chiriaşilor care deţin locuintele respective, fie locuintele oferite în schimb de proprietari, fie alte locuinţe din fondul locativ de stat, cu respectarea dispoziţiilor privind normarea suprafeţelor locative.
Pentru a se crea condiţii în vederea întreţinerii locuinţelor din fondul locativ de stat, în lege se prevede ca în clãdirile cu mai multe apartamente sau pe grupe de clãdiri, locatarii principali constituie asociaţii de locatari care se ocupa de buna gospodãrire a pãrţilor şi instalaţiilor de folosinta comuna, încasarea cotelor şi efectuarea cheltuielilor comune şi promovarea unei atitudini juste fata de avutul obştesc şi a normelor de convieţuire socialistã.
Suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, folosite ca birouri, sînt supuse în continuare normarii, stabilindu-se ca pentru fiecare angajat cu munca de birou se va folosi o suprafata medie de pînã la 5 mp calculatã pe intreaga unitate, cu excepţia celor care lucreazã la planseta, precum şi a unor categorii de angajaţi ce se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, pentru care suprafata medie este de pînã la 6 mp.
Prin tarifele adoptate nu s-a urmãrit majoritatea chiriilor care se incasau pînã în prezent pentru suprafeţele cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, ci mai mult o reasezare a acestora. Chiria aferentã pentru atelierele meseriasilor autorizaţi care lucreazã pe cont propriu se majoreazã de la 1,50 la 3 lei/mp; majorarea acestor tarife este necesarã întrucît tarifele de pînã în prezent nu acopereau integral cheltuielile de administrare a acestor suprafeţe locative.
Ca urmare, tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta este de la 2,50 pînã la 8 lei/mp, în funcţie de natura activitãţii chiriaşului şi localitatea unde este situat imobilul.
Legea prevede ca tariful de baza al chiriei lunare se majoreazã cu 30% pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, dotate cu încãlzire centrala sau gaze la sobe.
Pentru clãdirile lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate, se prevede o reducere de 10%.
Pentru suprafeţele locative folosite pentru birouri situate la subsol sau la mansarda direct sub acoperis şi care nu au fost destinate prin construcţie acestui scop, se prevede de asemenea o reducere de 15%.
Pentru suprafeţele locative folosite pentru scopuri comerciale, industriale şi prestãri de servicii, situate în localitãţi rurale, se prevede o reducere de 30% fata de tarifele prevãzute pentru oraşe.
Pentru suprafata locativã folositã de cooperativele de invalizi se prevede o reducere a tarifului de baza al chiriei cu 50%.
Prin lege s-a introdus un regim unitar de calcul al chiriei, inlaturindu-se sistemul de pînã în prezent care era greoi şi complicat, determinînd mari variatii ale chiriei de la o localitate la alta. Asa de exemplu, pentru suprafeţele închiriate în scopuri industriale, comerciale, prestãri de servicii şi depozite, chiria medie pe mp, în municipiul Bucureşti, era de 8,53 lei, în municipiul Constanta de 5,86 lei, în judeţul Suceava de 4,22 lei, iar în judeţul Arges de 3,20 lei.
Reasezarea şi stabilirea noilor tarife pentru închirierea suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta asigura şi în viitor rentabilitatea acestei activitãţi, iar beneficiile ce se obţin vor fi în general apropiate de nivelul celor de pînã acum.
Potrivit dispoziţiilor legii, fondul locativ proprietate a organizaţiilor cooperatiste sau obşteşti este supus normarii, iar repartizarea locuinţelor se face de aceste organizaţii, aplicind în mod corespunzãtor prevederile legii.
Întrucît reglementarea folosirii imobilelor de cãtre oficiile diplomatice prezintã aspecte deosebite, se prevede ca aceasta problema sa fie rezolvatã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Legea prevede ca orice litigii privind aplicarea ei se soluţioneazã de instanţele judecãtoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenta altor organe.
Încãlcãrile prevederilor din lege care constituie infracţiuni locative se pedepsesc potrivit legii.
Noua reglementare a administrãrii fondului locativ şi a raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi intra în vigoare la data de 1 iulie 1968.

Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Fondul locativ de stat cu destinaţia de locuinta se administreazã de cãtre întreprinderi organizate pe principiul gestiunii economice proprii, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare.
Repartizarea fondului locativ de stat cu destinaţia de locuinta se face de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.
Fondul locativ de stat construit din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat se administreazã şi se repartizeazã de cãtre acestea.
ART. 2
Suprafata locativã cu destinaţia de locuinta cuprinde suprafata locuibilã şi dependintele.
Prin suprafata locuibilã se înţelege suprafata camerelor care, determinate ca atare prin construcţia lor, servesc pentru locuit, inclusiv holurile şi camerele de trecere.
Prin dependinţe se înţeleg încãperile care deservesc suprafata locuibilã, şi anume: vestibulul, antreul, tinda, veranda, culoarul, bucataria, chicineta, oficiul, camara, camera de baie, closetul, spãlãtoria, uscãtoria, pivnita, boxa la subsol, magazia din zid, precum şi logia şi terasa acoperitã.
ART. 3
Prin locuinta, în sensul prezentei legi, se înţelege suprafata locuibilã compusa din una sau mai multe camere, care pot avea dependinţe, şi determinata ca atare prin ordinul de repartizare şi prin contractul de închiriere.
Apartamentul cuprinde una sau mai multe locuinţe formind o unitate locativã de sine stãtãtoare, determinata ca atare prin construcţia sa.
Locuintele din acelaşi apartament pot avea holuri, camere de trecere şi dependinţe comune.
Prin camera separatã se înţelege acea încãpere care nu serveşte de trecere pentru locatari, pentru intrare sau ieşire ori pentru folosirea dependintelor.
ART. 4
Suprafata locativã cu alta destinaţie decît aceea de locuinta cuprinde suprafata locativã necesarã desfãşurãrii activitãţii economice, social-culturale, administrative sau obşteşti şi dependintele aferente.
ART. 5
Locatar principal este persoana fizica sau juridicã titulara a contractului de închiriere. Proprietarul care locuieşte în apartamentul sau este asimilat cu locatarul principal.

CAP. II
Normarea şi repartizarea locuinţelor din fondul locativ de stat

ART. 6
Norma locativã pentru locuintele din fondul locativ de stat este de 8 mp suprafata locuibilã pentru fiecare persoana.
Camera care depãşeşte norma locativã se repartizeazã de preferinta pentru a fi folositã de soţi sau soţi cu copii, pînã la virsta de 7 ani, indiferent de sex.
ART. 7
Suprafata locuibilã care depãşeşte norma locativã constituie suprafata excedentarã.
Suprafata excedentarã compusa din una sau mai multe camere separate constituie suprafata disponibilã şi poate fi repartizata.
Suprafeţele disponibile din apartamentele cu mai multe locuinţe pot fi repartizate persoanelor îndreptãţite la extindere sau, dupã caz, persoanelor indicate de locatarii principali.
Au dreptul la o suprafata excedentarã nerepartizabila, cu majorarea corespunzãtoare a chiriei potrivit prevederilor prezentei legi, categoriile de persoane stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 8
Repartizarea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflate în administrarea întreprinderilor de stat prevãzute la articolul 1 alineatul 1 se face de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare, tinindu-se seama de condiţiile de locuit, situaţia familialã, vechimea şi aportul în producţie dîndu-se prioritate muncitorilor calificaţi, specialiştilor, familiilor cu mulţi copii.
Locuintele construite din fondurile de investiţii centralizate şi destinate prin planul de stat ministerelor, altor organe centrale sau organizaţiilor subordonate acestora, nominalizate pe noile obiective mai importante, se repartizeazã numai angajaţilor indicaţi nominal de organizaţiile beneficiare ale acestor locuinţe. Contractul de închiriere pentru aceste locuinţe este accesoriu al contractului de munca.
ART. 9
Suprafata curţilor şi gradinilor aferente clãdirilor va fi repartizata odatã cu suprafata locativã, în exclusivitate sau, dupã caz, în folosinta comuna, şi trecutã în ordinul de repartizare.
ART. 10
Atribuirea de locuinţe în oraşele mari se poate face numai persoanelor şi familiilor care domiciliazã în oraşul respectiv.
Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se stabilesc oraşele mari în înţelesul alineatului precedent, numãrul persoanelor ce pot fi aduse din alte localitãţi în aceste oraşe prin angajare, inclusiv absolvenţii repartizaţi în producţie sau prin transferare şi normele privind aceste angajari sau transferãri.
ART. 11
Locuinta repartizata poate fi ocupatã numai dupã încheierea contractului de închiriere.
ART. 12
Ordinul de repartizare va putea fi revocat pînã la încheierea contractului de închiriere sau, cînd a fost emis cu încãlcarea dispoziţiilor legale, anulat.
ART. 13
Locuinta din fondul locativ de stat se atribuie în folosinta titularului ordinului de repartizare şi membrilor familiei sale, care vor fi prevãzuţi nominal în ordinul de repartizare.
Fac parte din familie, în înţelesul alineatului precedent, sotii şi copiii, precum şi pãrinţii soţilor intretinuti de aceştia.

CAP. III
Închirierea locuinţelor din fondul locativ de stat

ART. 14
Contractul de închiriere, pentru locuintele din fondul locativ de stat se încheie în forma scrisã cu titularul ordinului de repartizare.
Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu destinaţia de locuinta din fondul locativ de stat are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.
ART. 15
Locatarul principal are dreptul sa subinchirieze o parte din suprafata locativã a locuinţei dacã aceasta nu constituie suprafata disponibilã.
Subînchirierea se poate face numai persoanelor care au domiciliu sau viza de flotant în localitatea respectiva.
ART. 16
Persoanele care se muta definitiv în alta localitate îşi pãstreazã dreptul de folosinta asupra locuinţei ce deţin, cel mult 6 luni de la data mutãrii.
ART. 17
Personalul casnic şi cel de deservire al clãdirilor cu mai multe apartamente, care deţin suprafata locativã ca accesoriu al contractului de munca, pierd dreptul de folosinta a acestei suprafeţe odatã cu încetarea contractului de munca, fãrã a li se atribui alta suprafata locativã.
ART. 18
Nici o persoana nu poate fi evacuata din locuinta detinuta în mod legal decît în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 19
În caz de divorţ, dacã sotii nu au convenit altfel, beneficiul contractului privitor la locuinta foloseşte soţului cãruia i s-au dat în îngrijire copiii iar în cazul cînd nu sînt copii, soţului care a obţinut divorţul.
În toate celelalte situaţii instanta care pronunţa divorţul va hotãrî care dintre soţi va avea beneficiul contractului privitor la locuinta.
ART. 20
Persoanele care ocupa fãrã contract de închiriere o suprafata locativã din fondul locativ aflat în administrarea întreprinderilor de stat prevãzute în articolul 1 alineatul 1 vor fi evacuate, fãrã atribuirea altei suprafeţe locative, pe baza deciziei comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.
Evacuarea se face de cãtre întreprinderile care au în administrare fondul locativ de stat prevãzut în alineatul precedent, iar în caz de opunere, evacuarea se face împreunã cu organele de militie.
ART. 21
Locatarii principali şi cei ce locuiesc împreunã cu aceştia pierd dreptul de folosinta a suprafeţei locative şi vor fi evacuati fãrã atribuirea altei suprafeţe locative, în urmãtoarele cazuri:
a) dacã pricinuiesc însemnate stricãciuni locuinţei, clãdirii în care aceasta este situata, instalaţiilor şi accesoriilor acestora, precum şi oricãror alte bunuri aferente lor, sau dacã înstrãineazã fãrã drept pãrţi ale acestora;
b) dacã prin comportarea lor fac imposibila convieţuirea pentru alţi locatari din acelaşi apartament sau clãdire, ori impiedica folosirea normalã a locuinţei de cãtre alţi locatari;
c) dacã locuinta a fost obţinutã ca urmare a sãvîrşirii infracţiunii de filodorma sau a altor infracţiuni;
d) dacã nu plãtesc timp de 3 luni consecutiv chiria sau cota-parte a cheltuielilor ce le revin potrivit dispoziţiilor legale. Dacã în cursul procesului de evacuare se plãteşte suma datoratã, instanta va putea respinge cererea, obligind pe pîrît la plata cheltuielilor de judecata. Instanta va admite totuşi cererea de evacuare dacã impotriva locatarului s-a pronunţat anterior o hotãrîre definitiva prin care a fost obligat la plata chiriei ori la cota-parte a cheltuielilor ce-i revin, sau la plata cheltuielilor de judecata.
Evacuarea locatarilor în cazurile prevãzute de prezentul articol se dispune de instanta judecãtoreascã.
ART. 22
Cînd interese de stat impun folosirea unor clãdiri proprietate de stat, mutarea locatarilor din aceste clãdiri în alte locuinţe corespunzãtoare se dispune prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 23
Locatarii principali au dreptul sa facã între ei schimb de locuinta, cu aprobarea organelor prevãzute la articolul 1 alineatul 2.

CAP. IV
Stabilirea şi plata chiriei

ART. 24
Chiria pentru locuinta se fixeazã potrivit cu: tariful de baza, gradul de confort al locuinţei, salariul tarifar lunar sau pensia chiriaşului.
ART. 25
Tariful de baza al chiriei este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.
Tariful de baza lunar este cel prevãzut în tabelul de mai jos:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                       Tariful de baza în funcţie de salariul
                                         tarifar sau pensia chiriaşului
           Categoria suprafeţelor       ──────────────────────────────────────
                                      pînã    801-    1.101-    1.301-   peste
                                     la 800  1.100    1.300     1.600    1.600
                                      lei     lei      lei       lei      lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- La suprafata locuibilã (lei/mp)     1,80     2,20    2,40      2,50     2,70
- La suprafata dependintelor
  (bucatarie, chicineta, baie, camara,
  vestibul, antreu, tinda, veranda,
  culoar, debara, oficiu) (lei/mp)    0,72     0,88    1,00      1,00     1,00
- La suprafata teraselor acoperite,
  boxelor în subsol şi altor dependinţe
  în folosinta exclusiva (lei/mp)      0,36     0,44    0,50      0,50     0,50
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 26
Pentru chiriaşii care nu sînt angajaţi sau pensionari se aplica tariful prevãzut pentru angajaţii cu peste 1.600 lei salariu, cu excepţia acelora care primesc ajutor social, cãrora li se aplica tariful de baza prevãzut pentru cei cu salariu sau pensie pînã la 800 lei lunar.
Membrii cooperativelor meşteşugãreşti sînt asimilaţi cu angajaţii, luindu-se ca baza de calcul retributia tarifara a categoriei de încadrare.
ART. 27
Persoanele incapabile de munca din cauza batrinetii sau bolii şi lipsite de mijloace, precum şi studenţii fãrã alte venituri decît cele provenite din bursa, care locuiesc singuri, plãtesc chiria calculatã la tariful de baza prevãzut pentru salariul tarifar sau pensia chiriaşului pînã la 800 lei.
ART. 28
Calculul chiriei pentru locuinta ocupatã de o familie în care sînt mai mulţi angajaţi sau pensionari se va face pe baza salariului tarifar lunar sau pensiei celei mai mari.
ART. 29
Tariful de baza se majoreazã cu 30% pentru locuintele cu încãlzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, dupã caz, pentru intreaga suprafata locuibilã, dupã cum urmeazã:
- 15% pentru camerele situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis;
- 10% pentru locuintele lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai de una ori unele dintre acestea;
- 10% pentru locuintele construite din materiale de construcţie inferioare ca: paianta, chirpici şi lemn.
Reducerile se aplica cumulativ.
ART. 30
Pentru suprafata locuibilã excedentarã care depãşeşte norma locativã, la tariful de baza se aplica o majorare progresiva de:
- 25% pentru primii 10 mp;
- 50% pentru urmãtorii 10 mp;
- 100% pentru restul suprafeţei locuibile.
ART. 31
La chiria calculatã potrivit articolelor 25-30 se adauga 12 lei lunar pentru baie cu cada şi 8 lei lunar pentru baie numai cu dus.
ART. 32
Chiria pentru suprafata subinchiriata este egala cu chiria aferentã suprafeţei locuibile subinchiriate şi a dependintelor la care are acces subchiriasul, cu o majorare de pînã la 15%. În cazul în care acest spaţiu este mobilat, majorarea poate fi pînã la 150%, în raport de confort.
ART. 33
Chiria datoratã de angajatul unei organizaţii de stat, al unei organizaţii cooperatiste sau al altei organizaţii obşteşti, pentru locuinta detinuta în clãdirile proprietate de stat, se va retine de cãtre acea organizaţie pe statul de salarii din remuneraţia lunarã cuvenitã acestuia, indiferent de orice alte reţineri, chiar dacã prin aceasta se depãşesc limitele prevãzute de art. 409 din Codul de procedura civilã. Modalitatea reţinerii se stipuleazã în contractul de închiriere.
Chiriaşii, alţii decît cei prevãzuţi în alineatul precedent, vor plati chiria în condiţiile prevãzute în contractul de închiriere.

CAP. V
Normarea, repartizarea şi stabilirea chiriei pentru fondul locativ cu alta destinaţie decît aceea de locuinta

ART. 34
Suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, aflate în administrarea directa sau, dupã caz, în proprietatea organizaţiilor socialiste, a altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice, folosite ca birouri, sînt supuse normarii.
Pentru fiecare angajat cu munca de birou se va folosi o suprafata medie ce nu va depãşi 5 mp, calculatã pe intreaga unitate, cu excepţia celor care lucreazã la planseta şi a altor categorii de angajaţi stabilite de Consiliul de Miniştri, pentru care suprafata medie nu va depãşi 6 mp de fiecare angajat.
Suprafata locativã folositã ca birouri şi care depãşeşte suprafata rezultatã din aplicarea dispoziţiilor prevãzute în alineatul precedent constituie suprafata locativã excedentarã.
ART. 35
Repartizarea suprafeţei locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta se face de cãtre:
- Comitetul pentru Problemele Administraţiei Locale, pentru organele centrale de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti;
- organele centrale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe;
- organele locale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe, în proprietatea altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice.
ART. 36
Garajele se repartizeazã de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, acordindu-se prioritate persoanelor juridice sau fizice care au sediul sau locuiesc în clãdirea sau în apropierea clãdirii în care este situat garajul. Cînd sînt mai mulţi solicitanti, dintre care unul este o organizaţie socialistã, repartizarea se face acesteia. Garajele pot fi repartizate în folosinta comuna cînd capacitatea lor şi condiţiile de acces permit aceasta. Nu sînt supuse repartizãrii garajele aflate în administrarea directa, respectiv în proprietatea organizaţiilor socialiste, folosite pentru autovehiculele proprii, precum şi garajul aferent unei locuinţe proprietate personalã locuita în întregime sau parţial de proprietar.
Persoanele juridice şi fizice care deţin cu chirie garaje proprietate de stat pot face schimb de garaje, substituindu-se în drepturi şi obligaţii, cu aplicarea în mod corespunzãtor a prevederilor privind schimbul de locuinţe.
ART. 37
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.
ART. 38
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafata locativã folositã pentru birouri este:
a) pentru organizaţiile socialiste, 3,50 lei/mp;
b) pentru persoanele juridice, altele decît organizaţiile socialiste, precum şi pentru persoanele fizice, 5 lei/mp.
Pentru suprafata locativã excedentarã folositã ca birouri se plãteşte o chirie majoratã de 100% fata de tariful de baza.
ART. 39
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafata locativã folositã în alte scopuri decît pentru birouri este:
a) pentru suprafata locativã folositã pentru activitãţi social-culturale, camere oficiale, de oaspeti, precum şi pentru cazarea unor specialişti, 2,50 lei/mp;
b) pentru suprafata locativã folositã pentru ateliere de cãtre artiştii plastici şi meseriaşii autorizaţi, 3 lei/mp;
c) pentru suprafata locativã folositã pentru activitãţi comerciale, industriale şi prestãri de servicii în municipiul Bucureşti, 8 lei/mp, iar pentru depozite, 7 lei/mp.
La celelalte municipii, pentru suprafata locativã folositã pentru activitãţi comerciale, industriale şi prestãri de servicii, tariful de baza este de 6 lei/mp, iar pentru depozite este de 5 lei/mp.
La oraşe, pentru suprafata locativã folositã pentru activitãţi comerciale, industriale şi prestãri de servicii, tariful de baza este de 5 lei/mp, iar pentru depozite este de 4 lei/mp.
În localitãţile rurale tariful de baza prevãzut pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie situate în oraşe se reduce cu 30%;
d) pentru suprafata locativã a garajelor folosite de organizaţiile socialiste, de alte persoane juridice şi de persoanele fizice, 3 lei/mp.
Plata chiriei pentru garaje închiriate angajaţilor se face în condiţiile prevãzute de articolul 33.
ART. 40
Tariful de baza al chiriei lunare prevãzut la articolele 38 şi 39 se majoreazã cu 30% pentru suprafata locativã dotatã cu încãlzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, dupã caz, pentru intreaga suprafata locativã, dupã cum urmeazã:
- 10% pentru clãdirile lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai una ori unele dintre acestea;
- 15% pentru suprafata locativã folositã pentru birouri situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis, care nu au fost destinate prin construcţie acestui scop;
- 50% pentru suprafata locativã folositã de cooperativele de invalizi.
Reducerile se aplica cumulativ.
Pentru suprafata dependintelor ca: oficii, culoare, coridoare, grupuri sanitare, boxe şi altele asemenea, se aplica o reducere de 50% a tarifului de baza.
Pentru suprafata dependintelor aferente suprafeţelor locative prevãzute la articolul 39 litera c) se aplica o reducere de 30% a tarifului de baza.
ART. 41
Pentru curţile şi grãdinile aferente suprafeţelor locative, indiferent de destinaţie, tariful anual al chiriei este de 1 leu/mp.
ART. 42
Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta se încheie în forma scrisã, pe baza ordinului de repartizare.
ART. 43
Litigiile în legatura cu repartizarea, deţinerea sau folosirea suprafeţei locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinta vor fi soluţionate de cãtre organele de arbitraj, cînd toate pãrţile sînt organizaţii socialiste.

CAP. VI
Obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriazã şi ale chiriaşilor în legatura cu întreţinerea, repararea şi folosirea fondului locativ de stat cu destinaţia de locuinta

ART. 44
Organizaţiile de stat care închiriazã suprafeţe locative cu destinaţia de locuinta sînt obligate la: repararea şi înlocuirea tuturor elementelor de construcţii şi instalaţii din exteriorul clãdirii şi al anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clãdirii - ascensor, hidrofor, instalatie de încãlzire centrala şi preparare a apei calde, puncte termice, crematorii -, precum şi efectuarea transformãrilor instalaţiilor de ardere ca urmare a schimbãrii combustibilului.
Suprafata locativã închiriatã se preda chiriaşului în stare normalã de folosinta.
ART. 45
Chiriaşii sînt obligaţi la plata chiriei, precum şi la întreţinerea şi repararea elementelor de construcţii şi instalaţii din interiorul locuinţei şi ale pãrţilor de folosinta comuna ale clãdirii şi anexelor acesteia.
Chiriaşii sînt obligaţi la repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii deteriorate ca urmare a folosirii lor necorespunzãtoare, indiferent dacã acestea sînt în interiorul sau exteriorul clãdirii.
ART. 46
Chiriaşii sînt obligaţi sa plãteascã cu regularitate cotele ce le revin din cheltuielile de întreţinere şi reparare a pãrţilor şi instalaţiilor de folosinta comuna ale clãdirii, iar la încetarea contractului de închiriere sînt obligaţi sa predea suprafata locativã în stare de folosinta, tinindu-se seama de starea în care a fost închiriatã.
Chiriaşii vor plati în întregime, pentru toate persoanele cu care locuiesc, cheltuielile pentru apa, canalizare, iluminat, încãlzire, precum şi alte cheltuieli ce decurg din folosirea pãrţilor şi instalaţiilor comune ale clãdirii.
ART. 47
Chiriaşii pot executa pe cont propriu, cu autorizarea prealabilã scrisã a proprietarului şi în condiţiile stabilite cu acesta, lucrãri de sporire a confortului, precum şi lucrãri de amenajãri şi modificãri de spaţii.

CAP. VII
Dispoziţii cu privire la locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat

ART. 48
Suprafeţele locative din clãdirile proprietate de stat construite de întreprinderi şi organizaţii economice de stat din fonduri proprii, aflate în administrarea lor, se repartizeazã de cãtre conducerile acestora numai angajaţilor lor.
Contractul de închiriere a suprafeţelor locative prevãzute în alineatul precedent este accesoriu al contractului de munca.
În cazul în care contractul de munca înceteazã din initiativa sau din vina angajaţilor, aceştia sînt obligaţi sa elibereze locuinta detinuta, în termen de 6 luni de la încetarea contractului de munca.
Angajaţii întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat cãrora li s-au repartizat locuinţe în condiţiile primului alineat au dreptul sa le detina şi dupã pensionarea lor.
În caz de deces al angajatului sau pensionarului, evacuarea soţului sau a celorlalţi membri ai familiei sale care locuiesc cu acesta nu se va putea face decît cu atribuirea unui spaţiu locativ corespunzãtor.
ART. 49
Suprafata locativã aflatã în administrarea directa a întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat poate face obiectul schimbului numai între angajaţii aceleiaşi unitãţi şi cu aprobarea conducerii acestora.
ART. 50
Dispoziţiile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor şi locuinţelor construite din fondurile întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat.

CAP. VIII
Dispoziţii cu privire la locuintele proprietate personalã

ART. 51
Apartamentul proprietate personalã folosit pentru uzul proprietarului şi familiei sale nu este supus normarii şi repartizãrii.
Proprietarul are dreptul sa închirieze o parte din apartamentul folosit pentru uzul sau şi al familiei sale, inclusiv sub forma de camera mobilata, persoanelor care au domiciliul stabil sau viza de flotant în localitatea respectiva.
ART. 52
Dispoziţiile prezentei legi privind obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriazã şi ale chiriaşilor ce deţin suprafeţe locative proprietate de stat se aplica în mod corespunzãtor şi suprafeţelor locative proprietate personalã.
ART. 53
Comitetele executive ale consiliilor populare vor sprijini, la cerere, persoanele care au locuinta proprietate personalã, dar nu locuiesc în ele, sa se mute în aceste locuinţe în termen de 2 ani de la data cererii. În acest scop, vor repartiza chiriaşilor, care deţin locuintele respective, fie locuintele oferite în schimb de proprietari, fie alte locuinţe din fondul locativ de stat, cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea suprafeţelor locative.
Chiriaşii şi familiile lor care urmeazã sa elibereze locuinta potrivit alineatului precedent, dar au contract pentru construirea sau cumpãrarea unei locuinţe în condiţiile legii pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vînzarea de locuinţe din fondul de stat cãtre populaţie, precum şi cei care urmeazã sa se mute în locuinta proprietate personalã detinuta cu chirie de alte persoane, vor preda locuinta pe care o deţin la mutarea lor în locuinta construitã, respectiv cumpãratã sau eliberata de chiriaşi.
Suprafata locativã din apartamentul proprietate personalã care se elibereazã prin mutari sau din alte cauze va fi pusã la dispoziţia proprietarului şi familiei sale, la cererea acestuia, fãrã a se putea exercita de cãtre alţi locatari dreptul de opţiune sau extindere.

CAP. IX
Asociaţia locatarilor

ART. 54
În clãdirile cu mai multe apartamente, locatarii principali, persoane fizice sau juridice, constituie de drept şi fãrã alta formalitate o asociaţie a locatarilor, avînd ca scop buna gospodãrire a pãrţilor şi instalaţiilor de folosinta comuna ale clãdirii, încasarea la timp a cotelor din contribuţie la plata cheltuielilor comune şi promovarea unei atitudini juste fata de avutul obştesc şi respectarea normelor de convieţuire socialistã. Asociaţii de locatari se pot constitui şi pe grupe de clãdiri.
Asociaţia locatarilor are personalitate juridicã.
Hotãrîrile adunãrii generale a asociaţiei locatarilor prin care se incalca prevederile legale sau statutare pot fi atacate la instanţele judecãtoreşti.
ART. 55
Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiei locatarilor, precum şi modul de folosire a mijloacelor bãneşti şi materiale, se vor stabili prin statutul tip al asociaţiei locatarilor.

CAP. X
Dispoziţii comune, tranzitorii şi finale

ART. 56
Orice litigii în legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţioneazã de instanţele judecãtoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenta altor organe.
ART. 57
Fondul locativ proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau altor organizaţii obşteşti este supus normarii, iar repartizarea se face de aceste organizaţii.
Organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti vor aplica în mod corespunzãtor, cu privire la fondul locativ pe care îl au în proprietate, dispoziţiile prezentei legi.
ART. 58
Pretinderea sau primirea, direct sau indirect, de bani sau orice alt folos material - filodorma - pentru a indica persoana cãreia urmeazã a i se repartiza o suprafata locativã sau pentru a consimţi la repartizarea ori schimbul unei suprafeţe locative, cînd legea conditioneaza repartizarea sau schimbul de o asemenea indicare sau consimtire, constituie infracţiune, şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã plata, direct sau indirect, a unei filodorme, precum şi intermedierea de asemenea fapte, în scopul arãtat la alineatul precedent.
Sancţiunea nu se aplica celui care plãteşte filodorma, dacã denunta fapta, din proprie initiativa, de îndatã ce a fãcut plata.
ART. 59
Primirea unei chirii mai mari decît cea legalã se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
ART. 60
Folosirea fondului locativ aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe se reglementeazã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 61
Normele cu privire la repartizarea suprafeţelor locative disponibile, repartizarea suprafeţelor locative excedentare folosite ca birouri, obligaţiile proprietarilor şi chiriaşilor privind folosirea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat cu alta destinaţie decît aceea de locuinta, aprobarea statutului tip al asociaţiilor de locatari, precum şi orice norme de aplicare a prezentei legi, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 62
Persoanele care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, deţin suprafeţe de locuit suplimentare pe baza de ordin de repartizare emis potrivit dispoziţiilor legale anterioare, le pot deţine în continuare, aplicindu-li-se tariful chiriei prevãzut de dispoziţiile prezentei legi, pentru suprafeţele excedentare.
ART. 63
Contractele de închiriere privind suprafeţele locative cu destinaţia de locuinta, indiferent de proprietar, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, modificate potrivit prevederilor acesteia, se prelungesc de drept pînã la 1 ianuarie 1973.
ART. 64
Fondurile rezultate din cotele de amortizare destinate reparaţiilor capitale la fondul locativ de stat cu destinaţia de locuinta pot fi utilizate de cãtre întreprinderile care îl au în administrare, şi pentru finanţarea planului de reparaţii curente, dupã acoperirea planului de reparaţii capitale.
Fondurile rãmase disponibile din cotele de amortizare vor putea fi redistribuite de cãtre organele în subordinea cãrora se afla întreprinderile care au în administrarea lor fondul locativ de stat cu destinaţia de locuinta.
Prevederile prezentului articol se aplica de la 1 ianuarie 1968.
ART. 65
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor modifica, în mod corespunzãtor, indicatorii economici şi financiari aprobaţi pe anul 1968, ca urmare a aplicãrii dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 66
Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 iulie 1968.
ART. 67
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, <>Decretul nr. 78 din 3 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea şi folosirea suprafeţei locative şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se abroga.

Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala la 9 mai 1968, intrunind din cele 429 voturi exprimate, 426 voturi pentru şi 3 voturi impotriva.

Preşedintele Marii Adunãri Naţionale,
ŞTEFAN VOITEC

În conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnam aceasta lege.

Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU

Bucureşti, 9 mai 1968.
Nr. 10.


                           ──────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Marea Adunare Nationala, LEGE nr. 10 din 9 mai 1968

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"