Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiara si autofinantarea unitatilor administrativ-teritoriale
În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem sa fie publicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiarã şi autofinantarea unitãţilor administrativ-teritoriale.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege:
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 În unitãţile administrativ-teritoriale intreaga activitate economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca a consiliilor populare şi unitãţilor subordonate acestora se desfãşoarã potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi autofinantarii, pe baza cãrora se realizeazã participarea larga şi nemijlocitã a tuturor cetãţenilor, în calitatea lor de proprietari, producãtori şi beneficiari, la înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasã şi multilaterala a judeţelor şi localitãţilor. Prin autoconducerea, autogestiunea şi autofinantarea unitãţilor administrativ-teritoriale trebuie sa se asigure dezvoltarea continua a forţelor de producţie şi a economiei locale, valorificarea deplina a resurselor existente, întãrirea rãspunderii, ordinii şi disciplinei în înfãptuirea sarcinilor de plan, mobilizarea oamenilor muncii la realizarea acţiunilor privind progresul economico-social al localitãţilor, sistematizarea şi gospodãrirea acestora, creşterea permanenta a nivelului de trai al tuturor cetãţenilor, ridicarea calitãţii vieţii. ART. 2 Consiliile populare - organe locale ale puterii de stat - rãspund, în conformitate cu prevederile planului naţional unic, de elaborarea şi înfãptuirea planurilor de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial, organizeazã, indruma şi controleazã îndeplinirea sarcinilor de plan de cãtre toate unitãţile economice, indiferent de subordonarea acestora, asigura buna gospodãrire a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, consiliile populare sînt obligate sa asigure participarea tuturor cetãţenilor la adoptarea şi înfãptuirea hotãrîrilor privind dezvoltarea unitãţilor administrativ-teritoriale, sa ia mãsuri pentru stimularea iniţiativei acestora la înfãptuirea prevederilor de plan şi a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare teritorialã. ART. 3 Consiliile populare au obligaţia ca, în aplicarea principiului autogestiunii economico-financiare, sa asigure atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru cea a unitãţilor de subordonare localã, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi bãneşti care le sînt încredinţate, creşterea permanenta a rentabilitatii şi sporirea veniturilor proprii, participarea populaţiei la dezvoltarea localitãţilor şi, pe aceasta baza, creşterea aportului unitãţilor administrativ-teritoriale la dezvoltarea generalã a societãţii. Consiliile populare sînt obligate ca din veniturile proprii sa acopere cheltuielile prevãzute în bugetele locale şi sa participe, în condiţiile prevãzute de lege, la constituirea fondului de dezvoltare generalã a întregii societãţi destinat reproductiei socialiste largite. Consiliile populare rãspund de stabilirea mãsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi creşterea veniturilor proprii, prin extinderea şi diversificarea activitãţilor de producţie şi a serviciilor, intensificarea acţiunilor de stabilire justa a impozitelor şi taxelor locale şi realizarea integrala a acestora, creşterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii şi materiale existente pe plan local. ART. 4 Consiliile populare sînt obligate sa acţioneze pentru reducerea cheltuielilor materiale, introducerea unui regim sever de economii, eliminarea oricãrei forme de risipa, diminuarea consumurilor de materiale, combustibili şi energie, folosirea cu spirit gospodãresc a întregii baze materiale. Consiliile populare sînt obligate sa ia toate mãsurile pentru dezvoltarea resurselor locale de materii prime şi materiale, în vederea creşterii contribuţiei lor la lãrgirea bazei naţionale de materii prime şi materiile şi satisfacerii necesarului de consum al unitãţilor locale. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare rãspund de buna desfãşurare a activitãţii de colectare, recuperare şi valorificare a resurselor materiale refolosibile în unitatea administrativ-teritorialã în care funcţioneazã, organizeazã acţiuni de mobilizare a populaţiei pentru intensificarea colectãrii de fier vechi, obiecte de uz casnic, ambalaje, hirtie şi alte materiale. ART. 5 Consiliile populare sînt obligate sa-şi îndeplineascã atribuţiile ce le revin în domeniile economic, social-cultural şi edilitar-gospodãresc, în condiţiile autofinantarii integrale a fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, asigurind acoperirea din venituri proprii a tuturor cheltuielilor necesare şi participarea la fondul de dezvoltare a întregii societãţi. În acest scop, consiliile populare trebuie sa acţioneze permanent pentru sporirea bazei de venituri proprii, utilizarea cu spirit de economie a mijloacelor de care dispun, întãrirea ordinii, disciplinei şi legalitãţii iar angajarea cheltuielilor, gospodãrirea raţionalã a resurselor locale, creşterea rezervelor materiale şi bãneşti. În cazul în care nivelul veniturilor proprii nu acoperã cheltuielile, consiliile populare vor restringe volumul acestora la nivelul veniturilor. Toţi cetãţenii, beneficiari nemijlociti ai condiţiilor de munca şi viata din comunele, oraşele şi municipiile în care locuiesc, au îndatorirea de a participa activ, în condiţiile prezentei legi, la constituirea fondului de dezvoltare generalã a întregii societãţi, la autogospodarirea localitãţilor, la realizarea unor obiective social-culturale, economice şi edilitar-gospodãreşti, contribuind în acest fel la autofinantarea unitãţilor administrativ-teritoriale, la dezvoltarea şi infrumusetarea tuturor localitãţilor. ART. 6 Fiecare unitate administrativ-teritorialã - comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti - îşi desfãşoarã activitatea pe baza planului de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial, a planului economico-social propriu şi bugetului local care se adopta, în condiţiile legii, de consiliul popular al unitãţii administrativ-teritoriale respective, în stricta concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Consiliile populare rãspund de realizarea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, a veniturilor prevãzute în bugetul de stat de cãtre toate unitãţile socialiste indiferent de subordonarea acestora, a planurilor şi bugetelor locale, precum şi a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare a localitãţilor şi a altor programe speciale; iau mãsuri pentru dezvoltarea intensiva a industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor şi celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, utilizarea la maximum a capacitãţilor, sporirea accentuata a productivitatii muncii şi a eficientei economice în toate sectoarele de activitate, creşterea potenţialului economic al fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale. Consiliile populare rãspund, de asemenea, de înfãptuirea prevederilor din planul naţional unic cu privire la dezvoltarea construcţiilor de locuinţe din fondul locativ de stat, desfãşurarea activitãţii de învãţãmînt şi sãnãtate, precum şi de alte acţiuni de interes general, executind finanţarea acestora din bugetul local sau din bugetul republican, în condiţiile prezentei legi. ART. 7 Pentru sporirea continua a resurselor necesare autofinantarii şi autodezvoltarii localitãţilor, în conformitate cu sarcinile de plan şi prevederile bugetelor locale de venituri şi cheltuieli, consiliile populare sînt obligate sa acţioneze, în principal, pentru: a) creşterea eficientei activitãţii tuturor unitãţilor economice indiferent de subordonare, asigurind îndeplinirea şi depãşirea planurilor de producţie, realizarea integrala a indicatorilor financiari, reducerea cheltuielilor materiale şi obţinerea de beneficii, exercitarea unui control riguros asupra întregii activitãţi a acestor unitãţi, întãrirea rãspunderii, ordinii şi disciplinei în munca; b) dezvoltarea intensiva a agriculturii, luind mãsuri pentru folosirea completa, conservarea şi ameliorarea fondului funciar, creşterea potenţialului productiv al acestuia, obţinerea de recolte mari şi stabile, realizarea planurilor de cultura şi de producţie şi a programelor de dezvoltare a zootehniei, sporirea livrãrilor de produse agricole la fondul de stat şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi a altor nevoi ale economiei naţionale; c) înfãptuirea programului de sistematizare a teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale, urmãrind restrîngerea perimetrelor construibile ale localitãţilor la strictul necesar, redarea unor suprafeţe de teren cît mai mari agriculturii şi folosirea raţionalã a pãmîntului, modernizarea localitãţilor, realizarea tuturor prevederilor din schiţele de sistematizare aprobate; d) folosirea raţionalã a tuturor resurselor de apa, inclusiv a apelor termale sau curative de importanta localã, gospodãrirea judicioasã a apei, identificarea de noi surse, valorificarea la maximum a apelor pentru irigaţii, piscicultura, producere de energie electrica, precum şi în alte scopuri, punerea în valoare a celorlalte resurse neconventionale de energie - solara, eoliana, a biogazului - în vederea satisfacerii cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale; e) utilizarea eficienta a tuturor materiilor prime şi materialelor alocate prin plan, reducerea la maximum a rebuturilor şi pierderilor, creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice existente pe plan local; f) colectarea integrala de la populaţie a fierului vechi, a metalelor neferoase, materialelor textile, maselor plastice, cauciucului, hirtiei, sticlei şi a altor materiale refolosibile. Veniturile obţinute din aceasta activitate constituie surse de autofinanţare în bugetele locale. Art 8 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rãspund de îndeplinirea în bune condiţii a planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli proprii, precum şi a planurilor şi bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor administrativ-teritoriale componente şi ale unitãţilor socialiste din subordinea lor, de constituirea şi utilizarea legalã a fondurilor aprobate. ART. 9 Consiliile populare vor promova cu fermitate, în intreaga activitate a unitãţilor economice şi social-culturale de subordonare localã, cît şi a tuturor celorlalte unitãţi din raza teritorialã a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, principiile mecanismului economico-financiar, asigurind imbinarea conducerii unitare a vieţii economico-sociale, pe baza planului naţional unic, cu larga initiativa şi cointeresarea materialã a oamenilor muncii, integrarea organicã a maselor în activitatea de organizare şi conducere a producţiei, întãrirea disciplinei şi responsabilitãţii sociale a fiecãrui cetãţean, exercitarea unui control exigent de cãtre oamenii muncii asupra modului în care se îndeplinesc hotãrîrile adoptate.
CAP. 2 Mãsuri pentru asigurarea autogestiunii economico-financiare şi a autofinantarii unitãţilor administrativ-teritoriale
ART. 10 Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti are obligaţia sa-şi desfãşoare activitatea pe baza planului local de dezvoltare economico-socialã, precum şi a bugetului sau de venituri şi cheltuieli, prin care sa se asigure echilibrul financiar şi utilizarea cu eficienta maxima a resurselor materiale şi bãneşti din unitatea administrativ-teritorialã respectiva. ART. 11 Consiliile populare din toate unitãţile administrativ-teritoriale sînt obligate sa-şi desfãşoare şi sa-şi dezvolte activitatea economicã în condiţiile creşterii continue a veniturilor proprii, din care sa asigure, potrivit legii, contribuţii sporite la constituirea fondului de dezvoltare generalã a întregii societãţi şi acoperirea cheltuielilor proprii. ART. 12 Veniturile bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale se asigura, în condiţiile legii, din vãrsãminte din beneficii provenite de la unitãţile economice de subordonare localã, impozite şi taxe plãtite de aceste unitãţi şi de organizaţiile cooperatiste, de alte organizaţii obşteşti şi de populaţie, precum şi din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete. ART. 13 Unitãţile economice locale sînt obligate, potrivit legii, sa participe la formarea veniturilor din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale de care aparţin prin vãrsãminte din beneficii, impozite şi taxe. În scopul creşterii continue a contribuţiei lor la acoperirea cheltuielilor unitãţilor administrativ-teritoriale, unitãţile economice locale sînt obligate sa-şi desfãşoare activitatea în condiţiile gospodãririi cît mai judicioase a fondurilor materiale şi bãneşti care le-au fost încredinţate, îndeplinirii sarcinilor de plan aprobate, dezvoltãrii şi diversificãrii activitãţii pentru satisfacerea nevoilor populaţiei. ART. 14 Unitãţile cooperaţiei meşteşugãreşti, cele ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, precum şi unitãţile economice ale organizaţiilor obşteşti, vãrsa la bugetele locale ale consiliilor populare din unitãţile administrativ-teritoriale în care îşi desfãşoarã activitatea impozitul pe venituri, alte impozite şi taxe prevãzute de lege. Unitãţile cooperaţiei agricole de producţie vãrsa la bugetele locale impozitul pe terenurile pe care le deţin, impozitul pe fondul de retribuire pentru munca prestatã de membrii cooperatori, alte impozite şi taxe prevãzute de lege. Unitãţile cooperatiste sînt obligate sa-şi sporeasca în permanenta producţia agricolã, producţia industriala şi prestãrile de servicii, contribuind într-o mãsura din ce în ce mai mare la înfãptuirea programelor de autoaprovizionare, la creşterea livrãrilor la fondul de stat, la satisfacerea cerinţelor populaţiei. ART. 15 Populaţia este obligatã sa contribuie la constituirea veniturilor bugetului de stat şi a veniturilor bugetelor locale prin plata impozitelor şi taxelor stabilite în condiţiile legii. De asemenea, populaţia participa la dezvoltarea economico-socialã a fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale prin contribuţia bãneascã şi în munca pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc. ART. 16 În vederea infaptuirii autofinantarii integrale în fiecare comuna, oraş, municipiu şi judeţ, consiliile populare au obligaţia sa ia mãsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii, prin dezvoltarea şi diversificarea continua a activitãţilor de producţie de interes local, a prestãrilor de servicii şi a altor activitãţi economice, pentru satisfacerea deplina a cerinţelor populaţiei şi ale unitãţilor socialiste, precum şi pentru creşterea producţiei la export. Consiliile populare acţioneazã, totodatã, pentru îndeplinirea integrala a sarcinilor prevãzute în plan de cãtre toate unitãţile economice indiferent de subordonarea acestora. ART. 17 Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia sa ia mãsuri, potrivit legii, pentru stabilirea, urmãrirea şi încasarea integrala şi la termenele prevãzute a impozitelor, taxelor şi a celorlalte vãrsãminte de la unitãţile socialiste şi de la populaţie. ART. 18 Din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale se finanţeazã, potrivit legii, în concordanta cu prevederile de plan, obiective şi acţiuni economice, social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi reparare a drumurilor şi podurilor de interes local, cheltuieli de gospodãrie comunalã, cheltuieli privind funcţionarea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat şi alte cheltuieli necesare unitãţilor şi activitãţilor de interes local. ART. 19 Din bugetul republican se finanţeazã cheltuielile pentru construcţii de locuinţe destinate fondului locativ de stat, dupã utilizarea, potrivit legii, de cãtre unitãţile de interes local, a surselor proprii; cheltuielile privind retribuţiile, impozitul şi contribuţia de asigurãri sociale de stat aferente, precum şi bursele acordate, în condiţiile legii, pentru unitãţile de învãţãmînt de subordonare localã; cheltuielile privind retribuţiile, impozitul şi contribuţia de asigurãri sociale de stat aferente, pentru unitãţile şi activitãţile sanitare de subordonare localã, precum şi cele privind medicamentele ce se suporta de cãtre stat, în condiţiile legii; drepturile de retribuire şi indemnizaţiile ce se plãtesc, potrivit legii, de cãtre stat, pentru personalul din unitãţile agricole cooperatiste. Finanţarea cheltuielilor de învãţãmînt, sãnãtate şi agricultura prevãzute la alin. 1 se asigura, dupã caz, prin Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi prin organele locale de specialitate ale administraţiei de stat din domeniile respective. Finanţarea construcţiilor de locuinţe, de la bugetul republican, se asigura prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 20 Chiriile ce se încaseazã, potrivit legii, pentru imobilele din fondul locativ de stat administrate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare se fac venit la bugetul republican. Cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi administrare pentru aceste imobile se finanţeazã de la bugetul republican. ART. 21 Impozitul pe circulaţia mãrfurilor datorat, potrivit legii, de unitãţile economice locale, de unitãţile cooperaţiei meşteşugãreşti, de cele ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, precum şi de unitãţile economice ale organizaţiilor obşteşti, se depune în întregime la bugetul republican. Impozitul pe fondul total de retribuire datorat potrivit legii, de unitãţile cooperatiste prevãzute la alin. 1 şi de unitãţile economice ale organizaţiilor obşteşti se vãrsa, de asemenea, la bugetul republican. Impozitul pe clãdiri şi taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, datorate de unitãţile socialiste, precum şi vãrsãmintele la bugetul de stat din beneficiile unitãţilor Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi din primele de asigurare ale Administraţiei Asigurãrilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac în întregime venituri la bugetul republican. Prelevarea pentru societate datoratã, potrivit legii, de cãtre unitãţile economice locale, impozitul pe beneficiile societãţilor mixte şi pe veniturile unitãţilor strãine, care îşi desfãşoarã activitatea în Republica Socialistã România, precum şi celelalte venituri stabilite de lege, se vãrsa la bugetul republican. ART. 22 Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate sa asigure folosirea raţionalã a mijloacelor materiale şi bãneşti de care dispun, precum şi a mijloacelor bãneşti acordate de la bugetul republican, în condiţii de maxima eficienta economicã şi socialã, cu respectarea disciplinei financiare şi a unui regim sever de economii. ART. 23 Pentru a se asigura acoperirea integrala a cheltuielilor prevãzute în bugetele locale din veniturile proprii ale fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, consiliile populare sînt obligate sa asigure: a) îndeplinirea integrala a sarcinilor ce le revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã privind producţia fizica, producţia neta, producţia marfa, prestãrile de servicii, producţia pentru export; b) creşterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producţie şi îndeosebi a celor materiale, reducerea cheltuielilor de circulaţie, îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor, serviciilor şi lucrãrilor de construcţii, reparaţii şi întreţinere; c) darea în funcţiune la termen a obiectivelor de investiţii economice şi sociale, realizarea parametrilor tehnico-economici aprobaţi, folosirea integrala a capacitãţilor de producţie, a utilajelor şi a bazei materiale existente, gospodãrirea cît mai judicioasã a tuturor resurselor locale; d) creşterea eficientei economice în toate sectoarele de activitate, aşezarea întregii activitãţi economice pe principiile rentabilitatii, sporirea acumularilor bãneşti şi beneficiilor; e) utilizarea fondurilor destinate activitãţilor social-culturale în concordanta cu gradul de îndeplinire a acţiunilor planificate şi în condiţii de sporire continua, potrivit legii, a nivelului de autofinanţare a unitãţilor social-culturale. ART. 24 Din excedentele anuale ale bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi al municipiului Bucureşti se vãrsa la bugetul republican contribuţii la constituirea fondului de dezvoltare generalã a întregii societãţi, care se stabilesc anual prin legea bugetului de stat al Republicii Socialiste România. În caz de nerealizare a veniturilor proprii planificate, vãrsãmintele la bugetul republican se efectueazã cu prioritate, la nivelul planificat, din veniturile realizate. Din excedentele anuale ale bugetelor proprii, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi al municipiului Bucureşti pot sa-şi retina un fond de rulment pentru autofinanţare, destinat acoperirii provizorii a cheltuielilor aprobate, pînã la realizarea veniturilor planificate, precum şi pentru echilibrarea bugetelor proprii, în condiţiile prevãzute de lege. Cuantumul fondului de rulment pentru autofinanţare se stabileşte anual prin legea bugetului de stat. ART. 25 Consiliile populare rãspund de îndeplinirea prevederilor din planurile şi bugetele proprii de venituri şi cheltuieli, precum şi din cele ale unitãţilor subordonate, luind mãsuri pentru realizarea integrala a veniturilor prevãzute şi efectuarea cheltuielilor cu respectarea disciplinei de plan şi financiare.
CAP. 3 Contribuţia bãneascã şi în munca pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc
ART. 26 Pe baza principiilor autoconducerii, autofinantarii şi autogospodaririi unitãţilor administrativ-teritoriale, toţi cetãţenii au obligaţia de a-şi aduce contribuţia nemijlocitã la dezvoltarea, modernizarea şi infrumusetarea localitãţilor în care trãiesc şi muncesc. De asemenea, unitãţile socialiste au obligaţia sa participe la realizarea lucrãrilor de interes obştesc din localitãţile în care îşi desfãşoarã activitatea şi sa sprijine acţiunile organizate de consiliile populare, cu participarea cetãţenilor, pentru buna gospodãrire a localitãţilor. ART. 27 Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti contribuie cu bani şi prin munca la efectuarea unor lucrãri de interes obştesc cu caracter local. Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti sînt, de asemenea, obligaţi sa participe cu bani şi prin munca la efectuarea unor lucrãri de interes judeţean şi republican prevãzute în planurile de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial ale judeţelor şi în planul naţional unic. ART. 28 Lucrãrile de interes obştesc ce se pot efectua prin contribuţia bãneascã şi în munca a locuitorilor se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, de adunãrile cetãţenilor.
SECŢIUNEA I Contribuţia bãneascã
ART. 29 Locuitorii din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti sînt obligaţi sa contribuie cu bani la realizarea obiectivelor social-culturale, economice, urbanistice şi edilitar-gospodãreşti prevãzute în anexa la lit. A. Lucrãrile cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodãresc, altele decît cele prevãzute în anexa la lit. A, care urmeazã a fi propuse spre analizare şi hotãrîre adunãrilor cetãţenilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Acestea sînt obligate sa se pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea propunerii. ART. 30 Din contribuţia bãneascã se efectueazã lucrãri care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 2 ani. Pentru sprijinirea realizãrii lucrãrilor care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul naţional unic se vor prevedea, pe fiecare judeţ, materialele, utilajele şi obiectele de inventar necesare. Materialele, utilajele şi obiectele de inventar se livreaza la preţurile în vigoare pentru vinzarile cãtre unitãţile socialiste de stat. Volumul lucrãrilor de investiţii şi de reparaţii capitale, care se realizeazã de consiliile populare din contribuţia bãneascã a cetãţenilor, se include în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã în poziţii globale. Repartizarea acestora pe judeţe şi lucrãri se face de Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Ministerul Finanţelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru aceste lucrãri se fac potrivit legii. ART. 31 Pentru lucrãrile de investiţii ce se executa din contribuţia bãneascã a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin institutele de proiectare şi alte unitãţi de profil din subordinea lor, iar în cazul în care este necesar, şi prin alte unitãţi de proiectare din subordinea unor organe centrale. ART. 32 Contribuţia bãneascã anuala se stabileşte în raport cu valoarea lucrãrilor şi cu numãrul membrilor de familie apţi de munca ce realizeazã venituri, dupã cum urmeazã; a) familii cu un singur membru apt de munca, pînã la 400 lei; b) familii cu doi membri apţi de munca, pînã la 700 lei; c) familii cu trei sau mai mulţi membri apţi de munca, pînã la 1.100 lei. În municipii şi oraşe, pentru anumite obiective social-culturale de interes public deosebit, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili anual contribuţii cu caracter edilitar-gospodãresc, pe familii, în raport cu veniturile realizate de membrii acestora. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunãrilor cetãţenilor ori, dupã caz, pot aproba scutirea totalã sau parţialã de plata contribuţiei ori înlesniri în plata acesteia pentru unele categorii de persoane cum sînt invalizii sau alte persoane inapte de munca. Contribuţia bãneascã se poate plati în mai multe rate, cel mai tirziu pînã la 30 septembrie al fiecãrui an. Contribuţia bãneascã se plãteşte la organele financiare teritoriale sau la unitãţile C.E.C. ART. 33 Sumele încasate din contribuţia bãneascã nu se includ în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrãrilor aprobate. Aceste sume se pãstreazã la unitãţile bancare la care birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare îşi au contul de baza. Începerea lucrãrilor de investiţii ce se executa din contribuţia bãneascã a locuitorilor se poate face numai dupã constituirea din aceasta contribuţie a fondurilor necesare într-o proporţie de cel puţin 50 la suta din valoarea investiţiei. ART. 34 Banca de Investiţii poate acorda comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare credite rambursabile, în limita plafoanelor anuale aprobate prin planul naţional unic, pentru executarea, din contribuţia bãneascã, de şcoli, internate şcolare, grãdiniţe de copii, ateliere-şcoala, crese, cãmine culturale, precum şi de unitãţi sanitare şi de asistenta socialã. La creditul bancar acordat se percepe o dobinda similarã cu dobinda pe care o plãtesc, potrivit legii, întreprinderile de stat în cazul creditelor acordate de banca pentru activitatea de investiţii. Creditele bancare se ramburseazã din contribuţia bãneascã a populaţiei, în termen de 3 ani de la data terminãrii lucrãrilor respective. În cazul cînd ratele nu se depun la timp, suma de plata se considera restanta şi, pe tot timpul cît este în aceasta situaţie, se calculeazã, potrivit legii, dobinda corespunzãtoare. ART. 35 În cazul în care, dupã executarea lucrãrilor stabilite, au rãmas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrãrile stabilite nu se pot executa, acestea vor fi folosite pentru alte lucrãri de natura celor prevãzute în anexa la lit. A, potrivit hotãrîrii adunãrii cetãţenilor.
SECŢIUNEA a II-a Contribuţia în munca
ART. 36 Toţi locuitorii apţi de munca din comune au obligaţia de a contribui prin munca la executarea lucrãrilor edilitar-gospodãreşti, de apãrare şi ameliorare a fondului funciar, de amenajare şi folosire raţionalã a surselor de apa, prevãzute în anexa la lit. B. În oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti locuitorii apţi de munca contribuie prin munca la efectuarea lucrãrilor de interes obştesc prevãzute în anexa la lit. B pct. 4-6. ART. 37 Contribuţia în munca se efectueazã de bãrbaţi şi de femei de la virsta de 18 ani. Persoanele care poseda mijloace de transport cu tracţiune animala sau mecanicã, cu excepţia autoturismelor, sînt obligate sa presteze munca cu aceste mijloace. ART. 38 Contribuţia în munca consta în executarea unui volum fizic de lucrãri stabilit pe baza de norme de lucru - metri patrati de întreţinere sau reparaţii de drumuri, metri cubi de sãpãturi şi umpluturi de pãmînt la regularizari de albii şi consolidãri de maluri, metri cubi de extragere şi spargere de piatra sau ciuruire de balast şi altele asemenea care trebuie sa fie realizate în 6 zile anual, în condiţiile şi la termenele prevãzute. Contribuţia în munca a persoanelor fizice proprietare ale mijloacelor de transport consta în executarea unui volum fizic de lucrãri, calculat în raport cu cantitãţile stabilite şi distanţele de parcurs, care trebuie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport, în condiţiile şi la termenele prevãzute. Contribuţia în munca se considera îndeplinitã în cazul în care volumul fizic de lucrãri stabilit potrivit alin. 1 şi 2 a fost integral realizat, indiferent de numãrul de zile în care a fost efectuat. ART. 39 Unitãţile economice care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe sau comune sînt obligate sa efectueze cu mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanicã pe care le deţin cu orice titlu - autocamioane, autocamionete, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente, autobasculante şi autoremorchere - contribuţie în munca la lucrãrile de interes obştesc stabilite de adunãrile cetãţenilor. Contribuţia în munca a unitãţilor socialiste consta în executarea unui volum fizic de lucrãri, calculat în raport cu cantitãţile prevãzute şi distanţele de parcurs, care trebuie sa fie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport. Volumul fizic de lucrãri se stabileşte în condiţiile alin. 2 de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal. Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca se face de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea unitãţilor respective. ART. 40 Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi unitãţile prevãzute la art. 39, deţinãtoare de mijloace de transport, asigura pe timpul efectuãrii contribuţiei în munca lubrifianţii, carburanţii, hrana animalelor, precum şi conducãtorii mijloacelor de transport. ART. 41 În cazul neefectuarii lucrãrilor repartizate, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor obliga persoanele fizice şi, dupã caz, unitãţile socialiste sa plãteascã suma de 100-120 lei pe zi pentru contribuţia în munca a locuitorilor, 200-400 lei pe zi pentru contribuţia în munca cu atelajele şi 400-600 lei pe zi pentru contribuţia în munca cu mijloacele de transport cu tracţiune mecanicã. Sumele stabilite potrivit alin. 1 vor fi plãtite de locuitori sau unitãţile socialiste, în termen de 30 de zile de la data primirii înştiinţãrii de plata fãcute de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular. ART. 42 Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunãrilor cetãţenilor scutirea totalã sau parţialã de efectuarea contribuţiei în munca pentru invalizi, bolnavi şi alte persoane aflate în situaţii deosebite, care nu pot efectua contribuţia în munca.
SECŢIUNEA a III-a Dispoziţii comune
ART. 43 Propunerea de a se efectua anumite lucrãri prin contribuţie bãneascã şi în munca poate fi facuta de cãtre deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare, unitãţile socialiste sau organizaţiile obşteşti ori de un grup de locuitori. Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacã constata ca lucrarea este de interes obştesc şi sînt condiţii pentru efectuarea acesteia, decide convocarea locuitorilor, pe circumscripţii electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunãrii, care se aduc la cunostinta locuitorilor din circumscripţia electoralã prin afişare la sediul consiliului popular şi prin orice alt mijloc de publicitate. Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electoralã lucreazã valabil în prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul reprezentanţilor familiilor şi se pronunţa, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din circumscripţie. Adunarea locuitorilor din fiecare circumscripţie electoralã analizeazã şi se pronunţa asupra propunerilor prezentate de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular cu privire la lucrãrile ce urmeazã a se efectua, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei bãneşti şi al contribuţiei în munca. Adunarea stabileşte, de asemenea, în condiţiile prezentei legi, suma ce revine pe fiecare familie şi volumul fizic de lucrãri ce urmeazã a fi efectuate de cãtre fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport. ART. 44 Adunãrile catatenilor care se organizeazã, potrivit legii, în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti analizeazã propunerile fãcute în adunãrile locuitorilor pe circumscripţii electorale şi hotãrãsc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor, lucrãrile ce se vor efectua prin contribuţia în bani şi în munca, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei bãneşti şi al contribuţiei în munca, precum şi termenele de executare a lucrãrilor. De asemenea, adunãrile cetãţenilor hotãrãsc, în condiţiile prezentei legi, asupra sumei ce revine pe fiecare familie şi a volumului fizic de lucrãri ce urmeazã a fi efectuate de cãtre fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestuia. Contribuţia bãneascã şi în munca se hotãrãşte o data pe an, de regula în cursul semestrului I, pentru anul urmãtor. ART. 45 Pentru lucrãrile care necesita contribuţia bãneascã sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea cetãţenilor poate hotãrî contribuţia totalã ce urmeazã a fi plãtitã de fiecare familie şi suma anuala, precum şi volumul fizic de lucrãri ce urmeazã a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu mijloacele de transport. ART. 46. Hotãrîrile adunãrii cetãţenilor sînt obligatorii pentru toţi locuitorii din unitatea administrativ-teritorialã. Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa asigure comunicarea, în scris, fiecãrei familii, a cuantumului contribuţiei anuale în bani şi a volumului fizic de lucrãri, stabilite de adunarea cetãţenilor. ART. 47 Comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti este obligat, în cazul cînd constata ca hotãrîrea adunãrii cetãţenilor nu a fost luatã cu respectarea legii, ca în termen de 20 de zile de la ţinerea adunãrii sa dea îndrumãri scrise comitetului sau biroului executiv al consiliului popular cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru asigurarea aplicãrii prevederilor legale. ART. 48 Locuitorul nemulţumit de hotãrîrea adunãrii cetãţenilor prin care i s-a stabilit contribuţia în bani şi contribuţia în munca poate face contestaţie la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, în termen de 10 zile de la data cînd a luat cunostinta de aceasta hotãrîre. Comitetul sau biroul executiv este obligat sa soluţioneze contestaţia în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitiva. ART. 49 Dacã, dupã stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminueazã sau intervin alte cauze obiective care impiedica executarea contribuţiei în munca, locuitorii pot cere comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare reducerea sau scutirea de contribuţie în bani şi în munca. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate sa soluţioneze cererile primite şi sa comunice rezultatul celor în cauza, deciziile lor fiind definitive. ART. 50 În baza hotãrîrii adunãrii cetãţenilor sau a deciziei comitetului executiv al consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplãtite la termen, precum şi contravaloarea muncii neefectuate, se încaseazã potrivit normelor de urmãrire a veniturilor statului. Contravaloarea muncii neefectuate de cãtre unitãţile socialiste cu mijloacele de transport se executa prin încasarea din contul acestora. Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate rãmîn la dispoziţia comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare şi se folosesc numai la executarea lucrãrilor ce se efectueazã prin contribuţia în munca. ART. 51 Odatã cu aprobarea lucrãrilor ce se vor executa prin contribuţie, adunarea cetãţenilor alege cîte un comitet de cetãţeni pentru fiecare lucrare ce urmeazã a fi efectuatã, format din locuitori care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrãri, precum şi din alţi locuitori cu spirit gospodãresc şi de initiativa. Comitetele de cetãţeni au sarcina de a asigur a cunoaşterea de cãtre toţi locuitorii a lucrãrilor aprobate, a contribuţiei stabilite, a termenelor de plata, precum şi urmãrirea permanenta a executãrii lucrãrilor şi a receptionarii acestora. Totodatã, comitetele de cetãţeni sprijinã comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrãrilor şi în soluţionarea contestaţiilor fãcute de cetãţeni. Comitetele de cetãţeni îşi desfãşoarã activitatea sub îndrumarea comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare şi prezintã, împreunã cu acestea, în mod periodic, informãri în fata adunãrilor cetãţenilor. ART. 52 Efectuarea lucrãrilor şi stabilirea contribuţiei în bani şi în munca a locuitorilor şi a unitãţilor socialiste din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, pentru obiectivele de interes judeţean şi republican, se hotãrãsc cu respectarea art. 39, 43 şi 44. Coordonatorul lucrãrilor pentru obiectivele de interes judeţean este comitetul executiv al consiliului popular judeţean, iar pentru cele de interes republican, organul în planul cãruia sînt prevãzute lucrãrile. ART. 53 Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale şi, dupã caz, organele coordonatoare de lucrãri prevãzute la art. 52 rãspund de evidenta şi gestionarea judicioasã a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrãrilor executate din contribuţia bãneascã şi în munca a locuitorilor. Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrãri care se executa în regie proprie, adunarea cetãţenilor poate imputernici unu sau mai mulţi cetãţeni care sa supravegheze permanent executarea lucrãrilor. ART. 54 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijinã comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare subordonate în organizarea adunãrilor cetãţenilor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare din unitãţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrãri prin contribuţia bãneascã şi în munca, astfel încît sa se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi bãneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrãrilor. ART. 55 În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necãsãtoriţi, pãrinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacã gospodãresc împreunã; prin comune se înţeleg şi comunele suburbane, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Reprezentant al familiei este soţul ori sotia sau orice persoana majorã care gospodareste împreunã cu aceştia.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 56 Anexa face parte integrantã din prezenta lege. ART. 57 Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1986. ART. 58 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea organizãrii contribuţiei bãneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc nr. 20/1971, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Marea Adunare Nationala în şedinţa din 15 noiembrie 1985.
Preşedintele Marii Adunãri Naţionale, NICOLAE GIOSAN
ANEXA 1
LUCRĂRI DE INTERES OBŞTESC CE SE POT REALIZA PRIN CONTRIBUŢIA BĂNEASCĂ ŞI ÎN MUNCA
A. Lucrãri ce se pot executa prin contribuţia bãneascã
1. Construcţii, amenajãri sau reparaţii de:
a) şcoli, internate şi cantine şcolare, ateliere-şcoala, sali de gimnastica, cãmine culturale, case de cultura, biblioteci, cluburi, alte instituţii de cultura şi arta, sedii pentru consiliile populare, spitale, dispensare, unitãţi de asistenta socialã, case de naştere, crese, grãdiniţe, cãmine de copii, bãi populare; b) microcentrale electrice, instalaţii pentru folosirea unor resurse energetice neclasice, capacitãţi de producţie şi de prestãri de servicii ale industriei mici, pieţe agroalimentare; c) strãzi, drumuri, poduri şi podeţe, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare ale drumurilor locale, mijloace de transport în comun, peroane şi adaposturi în staţiile acestora, diguri, fintini, puţuri, alimentari cu apa, captãri de izvoare, aductiuni, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, locuri de joaca pentru copii, grupuri sanitare publice.
2. Lucrãri de arta monumentala, statui, busturi, plãci memoriale şi alte lucrãri de asemenea natura, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice.
3. Procurarea de utilaje pentru salubritate şi întreţinerea spaţiilor verzi şi de inventar necesar functionarii unitãţilor social-culturale.
B. Lucrãri ce se pot executa prin contribuţia în munca
1. Construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea de: şcoli, grãdiniţe, dispensare medicale, strãzi, drumuri, santuri, poduri şi podeţe, precum şi a lucrãrilor de arta accesorii sau anexe ale acestora. 2. Amenajarea şi regularizarea cursurilor de ape, lucrãri de alimentare cu apa, amenajarea de noi surse de apa şi de iazuri, precum şi întreţinerea acestora, construirea de fintini, puţuri, captãri de izvoare, aductiuni şi alte asemenea lucrãri. 3. Amenajãri de irigaţii şi desecãri în sisteme locale, asanarea terenurilor mlastinoase, consolidarea terenurilor alunecatoare, îmbunãtãţiri funciare, întreţinerea şi ameliorarea pasunilor, curãţirea pãdurilor. 4. Construirea şi întreţinerea digurilor şi executarea altor lucrãri de apãrare impotriva inundatiilor. 5. Curãţenia strazilor, îndepãrtarea zapezii, întreţinerea zonelor verzi, a locurilor de agrement, a terenurilor de sport şi de joaca pentru copii, plantarea de pomi fructiferi, specii melifere, arbori, arbuşti şi flori. 6. Colectarea materialelor refolosibile, depozitarea şi sortarea acestora la locurile stabilite. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
