Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea si exploatarea pescariilor
FERDINAND I, Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori, sãnãtate: Adunãrile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã
CAP. 1 Dispoziţiuni generale
ART. 1 Statul Roman administreazã pescariile apelor sale şi reglementeazã exploatarea pescuitului în apele particulare. În acest scop se înfiinţeazã pe lângã Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, şi sub autoritatea Ministerului, o instituţie autonomã cu numele de Administraţia generalã a pescariilor. Aceasta instituţie este persoana juridicã şi are sediul în Capitala tarii. Organele ei sunt: a) Consiliul de administraţie; b) Comitetul de direcţie; c) Administratorul general.
CAP. 2 Consiliul de administraţie şi atribuţiile lui
ART. 2 Consiliul de administraţie conduce administraţia pescariilor; el este compus din 11 membri numiţi pe 5 ani, prin decret regal, dupã propunerea ministrului; din aceştia, 4 sunt specialişti. Fac parte din consiliu şi urmãtorii membri de drept: Directorul general al cooperativelor de producţie şi consum; directorul general al serviciului de îmbunãtãţiri funciare; directorul general al direcţiei generale hidrologice; administratorul general al pescariilor. Membrii al cãror mandat a expirat pot fi numiţi pe o noua perioada de 5 ani. ART. 3 Membrii consiliului nu pot fi revocaţi decât prin decret regal, în urma unui referat motivat al consiliului, prezentat ministrului de cãtre preşedinte. ART. 4 Consiliul alege din membri numiţi un preşedinte şi un vice-preşedinte. Preşedintele reprezintã administraţia în justiţie şi fata de terţi. Ministrul poate lua ori când parte la şedinţa, prezidand. Consiliul se întruneşte ori de câte ori este convocat de ministru sau de preşedinte şi cel puţin odatã pe luna. ART. 5 Deciziunile consiliului sunt valabile dacã sunt prezenţi la şedinţa cel puţin 6 membri, din cari unul specialist, unul din comitetul de direcţie şi administratorul general. Deciziunile se iau cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui decide. Hotãrârile consiliului sunt executorii, afarã de cele cari au nevoie de aprobarea ministrului. ART. 6 Membrii consiliului şi comitetul primesc pentru şedinţele la cari iau parte indemnizaţiile fixate de Minister, precum şi tantiemele prevãzute la art. 58, alin. e. În caz de însãrcinãri speciale, cari necesita cheltuieli, primesc şi rambursarea cheltuielilor. ART. 7 Membrii consiliului nu pot face parte, din întreprinderile înfiinţate pe baza legii de fata. ART. 8 Consiliul are urmãtoarele atributiuni: I. Administreazã baltile, lacurile, apele de pescuit ale Statului, inclusiv Marea teritorialã, stufariile şi pãmântul proprietatea Statului din regiunile inundabile ale fluviilor şi râurilor tarii, deasemenea vasele, constructiunile şi toate instalatiunile pescaresti ale Statului. II. Indrumeaza şi controleazã tehnica pescuitului în toate apele tarii şi aplica sancţiunile prevãzute în legile şi regulamentele pescuitului. Amenzile prevãzute în legea şi regulamentul de mai sus se sporesc de 40 de ori. III. Reglementeazã raporturile dintre Stat, pescarii vanatori şi arendaşii baltilor şi apelor de pescuit ale Statului; de asemenea şi dintre pescarii vanatori şi cherhanagii. IV. Fixeazã regiunile de pescuit cari formeazã o unitate naturala de exploatare, impunând mãsurile necesare pentru asigurarea şi îmbunãtãţirea pescuitului pentru fiecare regiune. Aplica proprietarilor şi arendaşilor, cari nu respecta aceste dispoziţiuni, sancţiunile prevãzute la art. 30 de mai jos. V. Controleazã distribuţia pestelui în vederea consumatiei şi stabileşte din peste vândut la licitaţie cota necesarã consumatiei locuitorilor riverani. VI. Administreazã, conform dispoziţiilor legii fondul de intensificare. VII. Reglementeazã exploatarea pescuitului apelor din toatã ţara, impunând mãsurile pe cari le socoteşte necesare pentru îmbunãtãţirea productiunii, fixeazã epocile de prohibitie a pescuitului, precum şi zonele de crutare. VIII. Cerceteazã mijloacele de populare a baltilor şi apelor, infiintand oficii tehnice pentru studiul pescuitului în Mare, balti şi râuri. IX. Întocmeşte condiţiunile şi caietul de sarcini pentru arendarea apelor, baltilor, terenurilor inundabile ale Statului. X. Hotãrãşte baltile cat şi terenurile ce nu se vor indigui, precum şi amenajarea celor ce rãmân în interiorul perimetrelor indiguite. Planurile serviciului de îmbunãtãţiri funciare se executa cu avizul conform al consiliului. XI. Aproba toate cheltuielile bugetare. XII. Întocmeşte bugetul, pe care îl supune aprobãrii ministrului. XIII. Înainteazã spre aprobare ministrului: a) Propunerile de sporuri de cheltuieli necesare de intensificarea pescuitului, de ameliorarea baltilor şi ecaretelor pescariilor, de cumpãrãri de vase pentru transportul pestelui sau pentru poliţia pescuitului; b) Propunerile de cumpãrare, schimb şi înstrãinare de bunuri. XIV. Propune numirea, înaintarea şi revocarea personalului ce urmeazã a fi fãcute prin decret regal şi decizie ministerialã. XV. Examineazã şi soluţioneazã propunerile referitoare la modificãrile de adus în cursul anului cheltuielilor de exploatare prevãzute la diferite capitole, în limitele cifrei totale trecutã în buget. XVI. Obliga cooperativele sa primeascã administratori specialişti numiţi de centrala cooperativelor de producţie şi consum. XVII. Propune mãsurile de luat cu privire la importul şi exportul pestelui şi îşi da avizul în toate chestiunile asupra cãrora este consultat de ministru. ART. 9 În vederea expeditiei urgente a lucrãrilor curente şi studierii diferitelor chestiuni administrative şi tehnice, consiliul deleagã o parte din atribuţiile sale unui comitet de direcţie. Comitetul de direcţie se compune din: preşedintele consiliului, care prezideazã, administratorul general şi 3 membri aleşi de consiliu dintre membrii numiţi; din aceştia unul e specialist. Comitetul administreazã şi controleazã în limitele împuternicirii data de consiliu; prepara lucrãrile de supus consiliului. Deciziunile sale sunt supuse ratificãrii consiliului în prima şedinţa; executa hotãrârile consiliului. ART. 10 Ministrul are dreptul sa controleze şi sa verifice mersul întregii administratiuni şi sa impunã mãsurile de îndreptare pe cari le crede de cuviinţã. ART. 11 Consiliul este dator, la sfârşitul fiecãrui an, sa facã un raport de lucrãrile efectuate sau proiectate pentru viitor, precum şi de toate mãsurile de ordin general luate sau cari se vor lua în interesul îmbunãtãţirii pescuitului.
CAP. 3 Administraţia generalã. Atributiuni
ART. 12 În capul administraţiei este un administrator general, ajutat de un director şi un subdirector. Administratorul general este numit de ministru prin decret regal. El nu poate fi revocat decât în cazuri de abateri dela legi sau prejudicii aduse administraţiei şi numai pe baza unei deciziuni a consiliului votatã cu 2/3. ART. 13 Administratorul general este referentul consiliului, ia parte la şedinţe cu vot deliberativ şi semneazã procesele-verbale. Atribuţiunile lui sunt: Executa deciziunile consiliului de administraţie şi comitetului de direcţie; Prepara lucrãrile pentru comitetul de direcţie; Dirijeaza şi supravegheazã întregul personal al administraţiei pescariilor.
CAP. 4 Administratiuni exterioare
ART. 14 Administraţia generalã este ajutata pentru îndeplinirea sarcinilor ei de administraţie exterioare ale cãror numãr, resedinte, limite şi atributiuni se fixeazã de consiliu. Ea mai este ajutata de un numãr de inspectori de control destinaţi verificãrilor şi cercetãrilor locale. ART. 15 În capul fiecãrei administraţii exterioare se afla un administrator ajutat de unul sau mai mulţi subadministratori şi de personalul necesar. ART. 16 Administratorii, subadministratorii, inspectorii, revizorii, agenţii de control ai Statului, sunt consideraţi ca agenţi ai poliţiei judiciare şi investiti cu puterile prevãzute de codul şi procedura penalã, cu privire la delictele şi contravenţiile la legile şi regulamentele pescuitului şi exploatãrii apelor tarii.
CAP. 5 Pescarii
ART. 17 Nimeni nu poate pescui în apele şi baltile Statului, judeţelor, comunelor şi epitropiei liceului Bolgrad, dacã nu poseda o autorizaţie de pescuit. Autorizaţia de pescuit se da de administraţiile exterioare, cu aprobarea comisiunii regionale respective şi cu drept de apel la consiliu, pentru fiecare pescar în parte, pe termen de 5 ani, cu arãtarea uneltelor cu cari poate sa pescuiasca. ART. 18 Pentru a obţine autorizaţia de pescuit, pescarul trebuie sa fie supus roman, sa cunoascã meseria, sa aibã unelte de pescuit, sau sa fie membru al unei cooperative ori asociaţii recunoscuta de administraţia pescariilor şi care poseda uneltele necesare. La Mare, în mod provizoriu, pana la formarea pescarilor romani, se pot întrebuinţa şi pescari strãini. ART. 19 Numãrul navoadelor şi aparatelor de prins peste se fixeazã de administraţiile exterioare, cu aprobarea consiliului, pentru fiecare balta sau apa. ART. 20 Pescarii autorizaţi trebuie sa respecte legea şi regulamentul pescuitului, precum şi dispoziţiile şi ordonanţele consiliului. Ei datoresc o dijma, care se fixeazã de consiliu, dupã propunerea comisiunii regionale, pentru o perioada de 5 ani. Dijma se realizeazã în bani sau în natura, dupã alegerea consiliului. Când pescarii sunt organizati în cooperative, dijma se da numai în natura. În bani: întreg produsul pescuitului se vinde la licitaţie publica prin vânzãtori oficiali; licitaţia se tine în localitãţile fixate de consiliu în prezenta pãrţilor sau a delegaţilor lor; preţul net se împarte între proprietarul sau arendaşul baltii sau apei şi între pescari în proporţia dijmei. În natura: întreg produsul pescuitului se împarte în proporţia dijmei, între proprietar sau arendasi şi între pescari. În acest caz, fiecare din ei sunt liberi sa vândã partea lor la licitaţie sau sa o comercializeze. Partea de dijma a Statului nu se poate vinde decât la licitaţie. ART. 21 Pentru pescuitul la Mare în larg dijma nu este obligatorie. ART. 22 Peştele vanat în Dunare, în balta sau la Mare se scoate la mal numai în punctele sau vadurile stabilite de consiliu. ART. 23 Pescarii sunt obligaţi a executa ordonanţele consiliului relative la pescuit şi la asocierea lor pentru pescuit. Ei sunt direct rãspunzãtori de materialele de închis baltile, de imobile şi de edecurile ce li s-a pus la dispoziţie pentru prinderea, pãstrarea transportul pestelui. Ei mai rãspund şi de buna stare a inchisorilor, leselor, gardurilor, capcanelor şi uneltele de pescuit ce li s-a încredinţat. ART. 24 Pescarii sunt obligaţi la înştiinţarea data de a executa cu cea mai mare graba, în regiunile unde pescuiesc, inchisorile şi instalaţiile care asigura şi garanteazã producţia şi transportul ei. Ei mai sunt obligaţi de a repara şi umple la timp ghetariile, de a repara, cherhanalele şi de a întreţine în perfecta buna stare garlele de alimentare şi evacuare a baltilor. ART. 25 Pe lângã sancţiunile prevãzute în codul penal, pescarii pierd autorizaţia de pescuit dacã: a) Calca legea pescuitului şi regulamentele relative la pescuit; b) Nesocotesc ordonanţele şi dispoziţiile consiliului; c) Nu au rãspuns la apelul administraţiei baltii, sau chiar dacã au rãspuns, însã din cauza neglijentei sau a relei lor voinţe s-a pierdut timpul prielnic închiderii baltilor, garlelor şi instalãrii leselor şi capcanelor; d) Din rea vointa sau din neglijenţa au distrus, pierdut, stricat materialul de închis baltile sau nu au dat îngrijirea cerutã preparãrii pestelui; e) Au dosit sau au vândut pe furis peştele; f) Dau dovada repetatã de rea vointa, de neglijenţa şi nepricepere la pescuit; g) Neglijeazã de a întreţine în buna stare canalele, garlele şi comunicaţiile dintre balti; h) Uneltesc contra siguranţei Statului. ART. 26 Contravenţiile se constata de administraţia exterioarã prin procese-verbale. ART. 27 Retragerea autorizaţiei se face de consiliu pe baza proceselor verbale ale administraţiei exterioare rãmase definitive. ART. 28 Încetarea de lucru parţialã sau colectivã se considera ruptura de contract. În asemenea cazuri proprietarul sau arendaşul are dreptul, cu aprobarea comisiei regionale, sa întrebuinţeze la pescuit sau la lucrãrile necesare exploatãrii ori şi ce alte persoane. Provocatorii pierd definitiv dreptul de a fi pescari şi li se aplica sancţiunile prevãzute în art. 27 şi 28 din legea pentru reglementarea conflictelor de munca, publicatã în Monitorul Oficial no. 122 din 5 Septemvrie 1920. Pentru cazurile de sabotaj se aplica sancţiunile prevãzute în art. 33, 34 şi 35 din aceeaşi lege. ART. 29 Pescarii în timpul lucrului au dreptul la adapost şi la tainul zilnic de peste proaspãt sau sarat. Pentru hrana familiei ei pot lua, cu autorizaţia proprietarului sau arendaşului, câte 15 kg. sãptãmânal din dijma cuvenitã lui. ART. 30 Proprietarii şi arendaşii de balti şi care nu se conformeazã legii şi regulamentelor pescuitului, precum şi deciziunilor consiliului, date pe baza art. 8 al legii, se pedepsesc cu amenzi dela 10.000 pana la 100.000 lei. Contraventiunile se constata de administraţia pescariilor prin procese-verbale cari vor fi înaintate judecãtoriei de ocol respective, spre a judeca de urgenta, putând sa aplice art. 60 din codul penal în termen de 15 zile dela comunicare pentru cei lipsa şi dela pronunţare pentru cei prezenţi. ART. 31 Dispoziţiunile prevãzute în acest capitol dela art. 17 pana la 29 inclusiv se aplica numai pescuitului în apele şi baltile Statului, judeţelor, comunelor şi epitropiei liceului Bolgrad.
CAP. 6 Comisii regionale
ART. 32 În cuprinsul fiecãrei administraţii de pescarie şi la sediul ei funcţioneazã o comisie regionala, compusa din administratorul respectiv al pescariilor, dintr-un reprezentant al proprietarilor de balti şi al cooperativelor de pescari, sau în lipsa al pescarilor. Pe lângã fiecare reprezentant se alege şi un supleant. Preşedintele comisiunii regionale este administratorul. Atribuţiile acestei comisii sunt: a) De a propune consiliului dijma pentru fiecare balta sau pentru fiecare regiune de ape sau balti: b) De a cerceta şi soluţiona diferendele ivite între pescari, proprietari sau arendasi, precum şi între pescari, cherhanagii şi negustori. Hotãrârile comisiunii regionale sunt supuse aprobãrii consiliului, care se pronunţa în ultima instanta. Hotãrârile comisiunii regionale aprobate de consiliu sunt executorii. ART. 33 Membrii comisiilor regionale au dreptul la indemnizaţie pentru şedinţele la cari au luat parte, precum şi la plata cheltuielilor ocazionate de deplasare. Ei sunt convocaţi de preşedinte ori de câte ori va fi nevoie.
CAP. 7 Cherhanagii. Raporturile lor cu pescarii
ART. 34 Înfiinţarea cherhanalelor se face cu autorizaţia administraţiei exterioare aprobatã de consiliu. ART. 35 Cherhanagiul trebuie sa fie supus roman, sa cunoascã meseria, şi sa poseada sculele, materialul, barcile şi capitalul necesar. El trebuie sa îndeplineascã cerinţele art. 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 şi 17 din regulamentul privitor la îndatoririle pescarilor din pescariile Statului, sancţionat prin inaltul decret regal No. 167 din 3 Mai 1903 şi publicat în Monitorul Oficial No. 29 din 7 Mai 1903. Cooperativele şi asociaţiile de pescuit pot obţine autorizaţia de cherhana. Un cherhanagiu nu poate avea mai mult de trei cherhanale şi numai în cazul când în localitate nu sunt cherhanale suficiente. Cooperativele şi asociaţiile de pescuit pot obţine autorizaţia pentru numãrul de cherhanale necesare regiunii unde pescuiesc. ART. 36 Autorizaţia de cherhana se retrage în caz de contravenţie la prescripţiunile art. precedent sau cu încetarea condiţiunilor de autorizare. Contravenienţii se pedepsesc cu amenda dela 10.000 pana la 100.000 lei. Autorizaţia se retrage de asemenea dacã cherhanaua a fost închiriatã sau vândutã fãrã prealabilã aprobare a consiliului.
CAP. 8 Exploatarea
ART. 37 Baltile, apele, stufariile şi pãmântul proprietatea Statului, judeţelor, comunelor şi epitropiei liceului Bolgrad, din regiunile inundabile ale fluviilor şi râurilor tarii, se exploateazã în regie şi prin arendare. ART. 38 Exploatarea în regie a baltilor şi apelor se face: a) La început pentru toate baltile, pana când producţia lor devine normalã, în condiţiile actuale, fãrã investiri noui de capital; b) Când ofertanţii nu au prezentat garanţii serioase pentru o buna exploatare; c) Când Statul investind capitalul pentru imbunatatire a fondului, arenda oferitã nu compenseazã investiţiile; d) Când consiliul socoteşte exploatarea în regie mai favorabilã intereselor Statului. Prin exploatarea în regie a baltilor şi apelor se înţelege pescuitul în dijma cu pescarii individuali, asociaţiile şi cooperativele de pescari. ART. 39 Arendarea baltilor şi apelor se face prin licitaţie publica sau prin buna învoiala şi anume. 1. Prin licitaţie publica, adjudecandu-se dreptul de pescuit şi de exploatare asupra persoanelor fizice şi juridice cari oferã cel mai mare preţ şi cari se obliga a face lucrãrile prevãzute de consiliu pentru sporirea producţiei; 2. Prin buna învoiala, derogand dela legea contabilitãţii publice şi dela legea de comercializare şi control a întreprinderilor economice ale Statului şi anume: a) Baltile şi apele mici şi mijlocii, pescarilor autorizaţi, de preferinta cooperativelor şi în lipsa lor asociaţiilor formate din pescari autorizaţi pe durata de 5 ani, cu un program special de exploatare, de întreţinere şi de ameliorare a fondului fixat de consiliu; b) Baltile şi apele mari, regiunile de balti sau ape, cooperativelor, şi în lipsa lor asociaţiilor de pescari, federalelor şi consortilor de cooperative sau societãţilor comerciale româneşti, pe cari consiliul le socoteşte ca sunt în mãsura sa execute caietul de sarcini stabilit. Termenul arendãrii baltilor mari şi regiunilor de balti se fixeazã de consiliu, care are în vedere valoarea investitiunilor impuse prin caietul de sarcini. Acest termen nu poate fi mai lung de 15 ani. Cooperativele trebuie sa fie garantate de centrala cooperativelor de producţie şi consum, atât în ceea ce priveşte plata arenzii, cat şi executarea caietului de sarcini pe baza cãruia s-a fãcut arendarea. Capitalul societãţilor comerciale trebuie sa fie 60% romanesc; iar consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie sa fie compus în majoritate din romani. ART. 40 O cooperativa, o asociaţie de pescari sau o societate nu pot lua în arenda decât o singura balta mare sau regiune. Unitãţile de pescuit se fixeazã de consiliu. Cooperativele, asociaţiile şi societãţile nu pot întrebuinţa pentru pescuit decât pescari autorizaţi. ART. 41 Preţul arendãrii prin buna invoeala al pescuitului nu poate fi mai mic decât valoarea actuala a producţiei mijlocii de peste cuvenitã Statului în ultimii 3 ani. Valoarea actuala a pestelui se stabileşte dupã mijlocia preţului obţinut prin vânzarea la licitaţie în timp de un an. Preţul în lei al arendei se calculeazã în fiecare an în raport cu mijlocia valutei din anul încheierii contractului. Dupã trecerea unui an arenda baltilor şi apelor mari sau regiunilor de balti se sporeşte din an în an, pentru primii 5 ani cu 2%, iar pentru restul termenului de arendare cu 1%. Sporul de arendare al baltilor cari au nevoie de investiri mari de capital pentru a fi readuse la o producţie normalã, poate fi calculat de consiliu cu un procent mai mic decât cel prevãzut mai sus. ART. 42 Arendarea cãtre societãţi comerciale se face numai pentru baltile sau regiunile de balti cari au nevoe de investiri mari pentru a fi puse în valoare, investiri pe cari administraţia pescariilor nu le poate face din veniturile fondului de intensificare. Aceste arendãri sunt supuse aprobãrii ministrului. ART. 43 Statul, prin agenţii sãi, are dreptul de control asupra mersului exploatãrii şi a îndeplinirii la timp a caietului de sarcini stabilit la încheierea contractului. ART. 44 Când un pescar, o cooperativa, o societate cãreia i s-a arendat o apa, o balta sau o regiune de balti sau ape, nu a respectat caietul de sarcini, sau când în primii 5 ani de exploatare nu a obţinut o medie de productiune cu cel puţin 15% mai mare decât aceea ce era în media celor 5 ani anteriori, contractul este reziliat de drept, Statul reintrand în drepturile sale de îndatã; iar când la finele contractului se constata ca productiunea este sporitã cu cel puţin 30% fata cu media primilor 5 ani de funcţionare, arendaşul are dreptul de preferinta la condiţiuni egale pentru noua arendare. ART. 45 Arendarea pãmântului din regiunile inundabile se face: I. A pãmântului agricol: a) Prin buna invoeala, în loturi mici, pescarilor vanatori, vãduvelor şi orfanilor de pescari; b) Prin licitaţie, în loturi mari, de preferinta pentru cultura plantelor industriale şi legumelor. II. A fanetelor şi a pãmântului de pasune: a) Prin buna invoeala, crescatorilor de vite model recunoscuţi de consiliul superior al agriculturii; precum şi în lipsa satenilor din comunele invecinate; b) Prin licitaţie, preferindu-se la preţ egal satenii din comunele invecinate. Dispoziţiunile acestui articol nu se îndeplinesc în cazul când pãmântul a fost concesionat în folosul indiguirii. III. Stufariile, prin buna invoeala, de preferinta locuitorilor marginasi sau industriilor cari le întrebuinţeazã ca materie prima.
CAP. 9 Transportul pestelui
ART. 46 Transportul pestelui pe apa se face cu vasele Statului, iar cu autorizaţia consiliului şi cu vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzãtorilor sau cooperativelor. Navlul cuvenit armatorului se reglementeazã şi fixeazã de consiliul de administraţie al pescariilor.
CAP. 10 Frigorifere, magazii racoroase
ART. 47 În centrele pescaresti principale, Statul poate construi frigorifere şi magazii racoroase. Frigoriferele şi magaziile racoroase pot fi construite şi de cooperative, societãţi şi particulari. Autorizaţia de construcţie şi de exploatare se da pe un numãr limitat de ani şi în condiţiunile stabilite de consiliu. Frigoriferele înfiinţate în balta sau în porturile pescaresti, sau pe lângã staţiunile C. F. R., dupã promulgarea legii, sunt scutite pe timp de 10 ani dela construirea lor.
CAP. 11 Industrii
ART. 48 Fabricile pentru industrializarea produselor apelor, baltilor, Marii şi terenurilor inundabile, ca şi cele pentru producerea articolelor de pescuit, se bucura de avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale. ART. 49 Aceste industrii pot obţine gratuit pe termen şi în condiţiunile stabilite de consiliu, terenuri pentru; a) Instalarea fabricilor şi locuinţei personalului; b) Instalarea liniilor telefonice şi liniilor Decauville; c) Depozitarea materialelor; d) Infiintarii de debarcadere pe malurile Dunãrii sau ale Marii, cu avizul Ministerului de Comunicaţii. ART. 50 Exportul fabricatelor este liber, fãrã taxe. Din producţia fabricatelor alimentare consiliului poate fixa o cota pentru consumaţia interna. ART. 51 La expirarea termenului concesiunii toate instalatiunile rãmân Statului, contra plãţii valorii în momentul predãrii. Termenul se prelungeşte pe drept atunci când la sfârşitul lui productiunea a sporit cu un procent de cel puţin cu 80% fata de media primilor 5 ani de funcţionare. Evaluarea se face de o comisiune compusa din reprezentantul Statului şi din acel al industriasului, prezidata de primul-preşedinte al tribunalului judeţului unde se afla instalatia. Cei nemultumiti au drept sa facã apel la Curtea de apel în termen de 20 zile dela comunicare. ART. 52 Neîndeplinirea condiţiunilor impuse de consiliu pentru înfiinţarea fabricilor atrage de drept pierderea concesiunii. Consiliul are dreptul de control. ART. 53 Aceste industrii pot obţine materia prima necesarã functionarii lor din produsul stufariilor şi terenurilor inundabile, proprietatea Statului, pe preţul fixat de consiliu.
CAP. 12 Pescuitul la Mare
ART. 54 Pescuitul la Mare se înlesneşte vaselor sub pavilion roman, societãţilor româneşti cari poseda scule şi aparate, precum şi capitalul necesar creatiunii şi functionarii unor flote pescaresti puternice. ART. 55 În regiunea din fata gurilor Dunãrii dela Gibrieni la capul Midia, nord Constanta, în largime de 36 km., pescuitul se face în dijma, numai de pescari autorizaţi şi de cooperativele şi asociaţiile de pescari, dupã metodele întrebuinţate la punerea în aplicare a legii. Pescuitul cu navoade de fund trase de vapoare este interzis în aceasta regiune. Pe restul litoralului, în Marea teritorialã, pescuitul este rezervat pescarilor autorizaţi. În aceasta zona pescuitul este permis tot timpul anului, însã cu respectarea prohibitiei legale în ceea ce priveşte pescuitul sturionilor. Consiliul poate acorda dreptul de pescuit în Marea teritorialã şi societãţilor de pescuit la Mare atât timp cat numãrul pescarilor autorizaţi este neîndestulãtor. ART. 56 Statul poate acorda gratuit societãţilor înfiinţate pentru pescuitul în larg şi pe un termen pana la 30 ani; a) Dreptul de refugiu şi de adapost pentru flotele lor pescaresti în porturi şi în puncte de sprijin pe tarmul Marii; b) Terenul pentru instalarea fabricilor de saratorii şi conserve, instalatiuni de pãstrare şi condiţionarea pestelui de Mare, construcţii de frigorifere, ghetarii, clãdiri de personal şi ateliere de repararea vaselor pescaresti; c) Posibilitatea aprovizionarii şi umplerii ghetariilor; d) Materialul ştiinţific al institutiunilor pentru studiul apelor şi Marii; e) Scutirea de taxe vamale pentru vapoare şi vase pescaresti, unelte, plasi şi materiale pescaresti, pentru franghii şi bumbac şi maşinile necesare fabricilor de conserve; f) Scutirea de taxe vamale pentru importul pestelui pescuit în apele internaţionale. g) Dreptul de export fãrã taxe pentru peştele prins şi pentru conserve şi produsele fabricate din peştele de Mare, dupã ce consiliul a fixat cota consumului intern. ART. 57 Pescarii de la Mare vor fi improprietariti, în limitele disponibile, cu locuri de casa şi de hrana. Statul va infiinta pentru ei şcoli pescaresti.
CAP. 13 Fondul de intensificare
ART. 58 Pentru îmbunãtãţirea pescuitului se înfiinţeazã un fond de intensificare, care se alimenteazã dintr-o subventie înscrisã obligator în bugetul Ministerului la cheltuieli şi care se acoperã la venituri din produsul urmãtoarelor taxe; a) 8% din valoarea pestelui prins în apele şi baltile Statului; b) 1/2 % din valoarea pestelui vândut la licitaţie. Evaluarea la venituri se face pe baza încasãrilor din anul precedent. Plusul de încasãri peste prevederile bugetare se vãrsa aceluias fond în anul urmãtor, peste subvenţia acelui an. Dispoziţiile acestui articol se aplica începând cu bugetul anului 1928. Pana atunci, sumele cari se încaseazã, potrivit jurnalului Consiliului de Miniştri No. 31/924, sunt la dispoziţia consiliului pentru a putea fi întrebuinţate cum se prevede mai jos. ART. 59 Din subvenţia anuala înscrisã în buget se acoperã mai întâi cheltuielile necesare functionarii oficiilor de licitaţie publica, restul se împarte astfel: a) 40% se întrebuinţeazã pentru sãparea şi construirea de canale, pentru construcţii de frigorifere, magazii racoroase şi ghetarii; pentru desvoltarea învãţãmântului pescaresc, acordare de burse în ţara şi strãinãtate; pentru cercetãri ştiinţifice, hidrografice şi hidrobiologice; pentru creiarea de elestee artificiale pentru reproducerea şi creşterea artificiala a pestelui; b) 40% se da cu împrumut pescarilor vanatori sau cooperativelor de pescari pentru cumpãrarea de material pescaresc. Împrumuturile se executa prin Centrala cooperativelor de producţie şi consum, care rãspunde de încasare; c) 5% se întrebuinţeazã pentru construcţii de agenţii, cumpãrare de vase de transport şi pentru micile lucrãri de întreţinere de garle şi diguri; d) 3% serveşte pentru premii ce se acorda personalului şi agenţilor destoinici; e) 7% pentru tantiemele, jetoanele de prezenta, indemnizari şi rambursarea cheltuielilor consiliului, comitetului de direcţie şi comisiunilor regionale. Tantiemele consilierilor nu pot depãşi 60.000 lei anual, iar acelea ale membrilor din comitetul de direcţie 100.000 lei anual. Consiliul mai are drept şi la un procent de 5% din excedentul acestui fond provenit din mãrirea producţiei. Sumele neintrebuintate la acest alineat se vãrsa la fond; f) 5% pentru construirea unui fond de ajutor al pescarilor. Consiliul poate schimba destinaţia sumelor prevãzute la articolele de mai sus, la alin. a, şi c, intrebuintandu-le acolo unde cererea este mai mare. ART. 60 Pe mãsura rambursarii împrumuturilor prevãzute la articolul precedent, lit. b, sumele cari ar rãmâne disponibile dela acest capitol se întrebuinţeazã astfel: a) La cumpãrarea de vase necesare transportului pestelui, precum şi vagoanelor izolate sau frigorifere; b) Pentru îmbunãtãţirea producţiei pãmântului, proprietatea Statului, din regiunea inundabila a Dunãrii şi râurilor. ART. 61 Prin derogare dela legea contabilitãţii publice generale a Statului, administrarea fondului de intensificare a pescuitului se face conform dispoziţiunilor art. 64 din aceasta lege. ART. 62 Controlul provizoriu al gestiunii anuale a fondului de intensificare se face, pe baza raportului consiliului de o comisiune compusa din: un consilier al Curţii de conturi, directorul general al contabilitãţii Statului şi un delegat al Ministerului de Agricultura şi Domenii; controlul definitiv se face de Curtea de Conturi. În fiecare an, cu începerea anului 1928, consiliul întocmeşte o situaţie în care se arata miscarea fondului de intensificare. Situaţia se publica în Monitorul Oficial.
CAP. 14 Dispoziţiuni finale
ART. 63 Sarea procurata prin intermediul Ministerului, pescarilor, cherhanagiilor, negustorilor şi industriilor, cari întrebuinţeazã produsele baltilor şi apelor va fi folositã exclusiv scopului pentru care a fost acordatã. Ori şi ce alta întrebuinţare atrage suprimarea avantajului. Beneficiarul va tine prin registre evidenta întrebuinţãrii sarii, iar agenţii Statului au drept de control. ART. 64 Pana la modificarea legii contabilitãţii publice, consiliul de administraţie al pescariilor este autorizat a aproba cheltuielile pana la un milion lei fãrã licitaţie; dela unu la patru milioane cu licitaţie; dela unu la patru milioane, fãrã licitaţie, însã cu aprobarea ministrului; peste patru milioane, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. ART. 65 Functionarii direcţiei generale a pescariilor se încadreazã în organizarea creeata prin aceasta lege. Intreaga avere mobiliarã şi imobiliarã a direcţiei generale a pescariilor trece asupra administraţiei generale a pescariilor. ART. 66 Importul de unelte şi material pescaresc, fãcut pe baza împrumuturilor acordate la art. 57, punctul b, este scutit de plata taxelor vamale. ART. 67 Ministerul, luând şi avizul consiliului, este autorizat sa cumpere şi sa ia cu arenda lacurile, elesteele, baltile, terenurile de inundaţie cari sunt necesare pentru buna exploatare a pescariilor sale. Preţul de cumpãrare poate fi plãtit în renta. ART. 68 Prin derogare dela art. 59 din legea statutului funcţionarilor, art. 33 din legea corpului agronomic şi art. 24 din legea corpului veterinar, toţi functionarii exteriori şi din serviciile centrale puse sub conducerea consiliului de administratie al pescariilor, se vor judeca, pentru abaterile prevãzute în legile de mai sus, de cãtre comisia de disciplina ce funcţioneazã pe lângã acest consiliu. Aceasta comisiune se compune dintr-un consilier dela Curtea de apel din Bucureşti ca titular şi un al doilea consilier ca supleant, din 3 membri ai consiliului ca titulari şi 3 ca supleanţi şi din doi membri şi doi supleanţi desemnaţi de consiliul superior agronomic şi de consiliul corpului medicilor veterinari. Aceştia intra în comisiune când se judeca functionarii aparţinând acestor corpuri. Membrii titulari şi supleanţi ai consiliului se aleg de consiliu dintre membrii numiţi. Consilierul dela Curtea de apel este preşedintele de drept al comisiunii. Numirile în comisiunea de disciplina se fac prin decret regal pe termen de 3 ani. Comisiunea lucreazã valabil cu 3 membri. ART. 69 În aceasta lege, dacã textul nu spune altfel, expresiunea de "Ministru" înseamnã ministrul agriculturii şi domeniilor; expresiunea "Ministerul" înseamnã Ministerul Agriculturii şi Domeniilor; expresiunea "Consiliul" înseamnã consiliul de administraţie al pescariilor; expresiunea "Comitetul" înseamnã comitetul de direcţie. Expresiunea de "Cooperative", întrebuinţatã în aceasta lege, insemneaza societãţi constituite şi funcţionând pe baza legilor bãncilor populare. ART. 70 Un regulament de administraţie publica întocmit de consiliu şi aprobat de ministru va determina modalitatea de aplicare a legii. ART. 71 Toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor, contrarii prevederilor prezentei legi, sunt şi rãmân abrogate. Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 11 Aprilie anul 1927 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta douasprezece voturi, contra trei.
Vice-preşedinte, N. Darvari (L. S. S.)
Secretar, Ioan Papp
Aceasta lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 13 Aprilie anul 1927 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta douãzeci şi opt voturi.
Vice-preşedinte, V. Chiorescu (L. S. A. D.)
Secretar, Toma Rãdulescu
Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã în Monitorul Oficial.
(L. S. St.) FERDINAND
Ministrul agriculturii şi domeniilor Const. Garoflid
Ministrul justiţiei T. Cudalbu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
