Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 1.264 din 4 aprilie 1931  asupra Contractului de gaj agricol    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 1.264 din 4 aprilie 1931 asupra Contractului de gaj agricol

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 87 din 16 aprilie 1931
CAROL al II-lea,
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Adunãrile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã:

Titlul preliminar
ART. 1
Contractele de gaj agricol intervenite între institutiunile de credit funcţionând pe baza de legi speciale, cooperativele de credit, bãncile având un capital deplin vãrsat de cel puţin 10 milioane lei, sau acele cari au pentru cel puţin 75% din portofoliul lor creanţe agricole, de o parte şi proprietarii sau cultivatorii de pãmânt, de alta parte, vor fi reglementate de dispoziţiile legii de fata.
Dovada capitalului deplin vãrsat se va face cu ultimul bilanţ, legalmente publicat, iar dovada portofoliului agricol se va face cu un certificat eliberat de administratorul financiar în urma cercetãrilor ce se vor face.
Bãncile ce întrunesc condiţiunile de mai sus vor fi autorizate prin jurnal al Consiliului de Miniştri de a folosi dispoziţiunile prezentei legi.
Aceasta autorizaţie va fi retrasã tot prin jurnal al Consiliului de Miniştri atunci când bãncile înceteazã de a mai îndeplini condiţiunile mai sus prescrise.
Atât autorizarea cat şi retragerea autorizãrii se vor publica în Monitorul Oficial. Toate operaţiunile încheiate pana la retragerea autorizãrii se bucura de drepturile decurgând din prezenta lege.

CAP. 1
Constituirea gajului agricol
ART. 2
Gajul se poate constitui asupra semnaturilor fãcute sau cari se vor face în viitor, fãrã alta specificare decât indicarea imobilului pe care vor fi fãcute, precum şi asupra produselor solului prinse încã de rãdãcini sau culese; asupra vitelor, instrumentelor şi maşinilor agricole şi a oricãruia din obiectele cari servesc la exploatarea solului.
Gajul astfel constituit conferã creditorului amanetar un drept de preferinta şi asupra recoltelor celor 5 ani urmãtori pana la plata întregii datorii, cuprinzând şi cheltuielile fãcute cu conservarea şi asigurarea gajului, fãrã sa fie nevoie de alta formalitate decât reînscrierea contractului de gaj în registrul de gaj agricol în cursul lunei Ianuarie al fiecãrui an. Acest drept va fi opozabil şi terţului achizitor al imobilului.
Gajul se considera constituit prin singurul efect al conventiunii dela data actului, fãrã a se lua lucrul din posesia debitorului sau constituentului care îl deţine pentru creditor.
Vitele, instrumentele şi maşinile cari deservesc pentru exploatarea fondului agricol şi cari conform art. 468 din codul civil sunt imobile prin destinaţie se vor putea amaneta pierzându-şi imobilizarea şi se vor putea vinde separat de fond în caz de neplata a creanţei.
ART. 3
Convenţiunea de gaj agricol se va încheia valabil numai prin act scris.
Acest act va cuprinde locul şi data conventiunii, numele şi domiciliul pãrţilor, suma datoratã, dobanda cuvenitã, condiţiunile şi modalitãţile de plata; sa arate amãnunţit natura, numãrul sau cantitatea şi calitatea lucrurilor amanetate, precum şi locul unde acestea se afla sau urmeazã a fi transportate sau depozitate.
Data actului de gaj sub semnatura privatã face deplina credinţa pana la proba contrarie.
Contractul de gaj agricol poate circula prin gir.
ART. 4
Nestiutorii de carte se vor putea valabil obliga prin contracte de gaj agricol autentificate. Autentificarea se va putea face în comunele rurale şi de primarul comunei sau al satului unde domiciliazã debitorul, iar în comunele urbane şi de autoritatea politieneasca respectiva, care va citi pãrţilor actul, va constata consimţãmântul lor şi va atesta aceste operaţiuni cum şi semnatura şi identitatea pãrţilor, încheind un proces-verbal care va face parte integrantã din act.
În aceleaşi condiţiuni se vor întocmi şi declaraţiunile unilaterale ale nestiutorilor de carte cari voiesc a constitui un gaj agricol.
Actele de gaj întocmite conform acestui articol vor trebui sa cuprindã toate menţiunile prevãzute de art. 3.
ART. 5
Fata de terţi gajul nu devine opozabil decât dela data înscrierii lui în registrul de gajuri agricole ale primãriei locului unde se afla gajul.
Înscrierea se va face de primar la singura cerere a creditorului amanetar, pe baza actelor întocmite conform art. 3 şi 4 şi va cuprinde, în extras, toate menţiunile înscrise de art. 3, alin. 2.
În oraşele resedinte de tribunal, înscrierea se va face în registrul special pentru amanete, ţinut la tribunalul respectiv.

CAP. 2
Conservarea şi întreţinerea gajului
ART. 6
Debitorul sau tertiul care a procurat gajul este obligat a-l conserva şi întreţine cu grija unui bun gospodar.
Ori de câte ori, din neglijenţa sau rea vointa, gajul este în pericol sa piara sau sa piardã din valoare, pe lângã ca datoria devine imediat exigibilã, judele de ocol, dupã simpla cerere a creditorului, poate autoriza a se lua mãsurile necesare de conservare, strangere, transport şi inmagazinarea gajului, pana la vânzarea lui, numind şi un custode.
Ordonanta de numirea custodelui este executorie de drept.
Ea este susceptibilã de apel sau recurs în termen de 15 zile dela pronunţare dacã ordonanta s-a dat cu citarea pãrţilor sau dela comunicare în cazul când s-a dat fãrã citare.
ART. 7
Cel care a constituit gajul nu-l va putea transporta sau depozita în alt loc decât cu autorizaţiunea expresã a creditorului din momentul când voeşte a face transportarea, iar menţiune despre aceasta autorizaţie se va face în registrele de gajuri respective.
În caz de constituirea gajului asupra produselor solului prinse încã de rãdãcini, cel care l-a constituit este obligat a le transporta şi depozita dupã recoltarea lor, conform cu natura şi destinaţiunea lor fireasca, în locul arãtat prin contractul de gaj.
ART. 8
Gajul subzistã oriunde s-ar transporta sau depune obiectele gajate.
El se va întinde chiar şi asupra derivatelor obţinute prin transformarea naturala sau mecanicã a acestor bunuri.
Creditorul va avea dreptul pentru conservarea şi realizarea gajului sa urmãreascã bunurile gajate în mana oricãror posesori de rea credinţa.
ART. 9
Cel care a constituit gajul este obligat a-i asigura valoarea contra sinistrului la o societate de asigurare în termen de 3 zile dela data actului de gaj, plãtind primele la timp. În lipsa, creditorul va putea el asigura bunurilor gajate, în limita creanţei garantate, a dobânzilor şi speselor eventuale, sau de a plati primelor scãzute, în locul şi pentru contul debitorului amanetar.
ART. 10
Orice sechestru sau urmãrire asupra bunurilor susceptibile de a forma obiectul unui gaj agricol, pentru a putea fi opozabile creditorilor amanetari, pe baza acestei legi, vor fi înscrise în aceleaşi condiţiuni prevãzute de art. 5.
Înainte de începerea urmãririi, orice creditor este obligat sa cerceteze registrul de gaj agricol al primãriei respective, iar creditorii gajisti vor fi înştiinţaţi în prealabil de ziua vânzãrii, prin înmânarea unei publicaţiuni.

CAP. 3
Executarea gajului agricol
ART. 11
Contractul de gaj agricol se executa prin judecãtoria în circumscripţia cãreia a fost înscris.
Dacã cererea are de obiect executarea gajului pentru neplata datoriei garantate, sau a vreuneia din ratele ajunse la scadenta, judecãtorul va da, fãrã citarea pãrţilor, ordonanta de vânzarea gajului.
Dacã cererea are ca obiect executarea gajului pentru neîndeplinirea oricãrei obligaţiuni derivând din prezenta lege sau din contractul de gaj, chiar neajuns la termen, creditorul se va adresa printr-o cerere judecãtorului de ocol, care va dispune citarea debitorului şi a terţului ce a procurat gajul pentru un termen de cel mult 5 zile dela înregistrarea cererii.
La ziua fixatã judecãtorul, în camera de consiliu, dupã concluziunile sumare ale pãrţilor, va putea da ordonanta de vânzarea gajului.
La amândouã cazurile cererea de executare va fi însoţitã de un certificat liberat de primarul respectiv, constatator de toate gajurile, urmãririle sau sechestrele înscrise în registrul de gaj agricol şi de privilegiile transcrise în registrul de maşini industriale şi agricole.
Urmãrirea fructelor prinse în rãdãcini nu se va putea face decât în 6 sãptãmâni înaintea coacerii lor.
ART. 12
Ordonanta de vânzare va fixa ziua şi locul de vânzarea gajului de preferinta pentru zilele de târg şi pentru un termen ce nu va putea fi mai lung de 15 zile şi mai scurt de 8 zile, şi va dispune în acelaşi timp înştiinţarea prin scrisori recomandate a debitorului şi a terţului ce a procurat gajul, precum şi a tuturor creditorilor înscrişi, de ziua şi locul vânzãrii.
În acelaşi mod vor fi înştiinţaţi despre ziua şi locul vânzãrii atât vanzatorii de maşini agricole al cãror act se gãseşte transcris la primãria respectiva, cat şi proprietarul terenului pe care se afla recolta gajata.
Dispozitivul ordonanţei de vânzare se va afişa pe usa judecãtoriei şi se va trimite, prin scrisoare recomandatã, spre a fi afişate pe usa localurilor respective; primarul localitãţii unde se afla gajul Camerei de Comerţ, Camerei de Agricultura şi Bursei de Cereale din judeţul respectiv.
La cererea oricãreia din pãrţi şi pe cheltuiala ei, judecãtorul va putea dispune publicarea ordonanţei de vânzare şi în ziarele indicate de parte.
Scrisorile recomandate se vor emite prin grefa judecãtoriei cu cel puţin 5 zile înainte de vânzare.
ART. 13
Ordonanta de vânzare este executorie de drept şi supusã recursului la tribunalul respectiv în cazul când creanta ce se executa nu întrece suma de 15.000 lei inclusiv, şi apelului, la acelaşi tribunal, când creanta întrece suma de mai sus.
Apelul nu suspenda executarea decât dupã depunerea unei cauţiuni apreciatã de tribunal.
Tribunalul le va judeca de urgenta, în camera de consiliu, dupã citarea pãrţilor.
Recursul contra ordonanţei judecãtorului de ocol, sau contra sentinţei tribunalului, nu suspenda executarea decât dupã consemnarea sumei urmãrite, plus dobânzile şi cheltuielile aferente.
Când prin efectul suspendãrii vânzarea n-a avut loc la termenul fixat de judecãtorul de ocol, iar apelul sau recursul au fost respinse, creditorul va putea cere sa i se libereze cauţiunea depusa de debitor sau sa se fixeze un nou termen de vânzarea gajului.
Judecãtorul fixând noul termen de vânzare va dispune înştiinţarea pãrţilor interesate în modul arãtat la art. 12.
ART. 14
În toate cazurile prevãzute de art. 13, atât apelurile, cat şi recursurile se declara la instanta care a pronunţat ordonanta sau hotãrârea de vânzare.
Termenul de apel şi recurs este de 15 zile dela pronunţare.
Îndatã ce a primit apelul sau recursul, judecãtorul de ocol este dator a-l inainta de urgenta instanţei competente.
ART. 15
Moartea debitorului sau a celui care a procurat gajul nu suspenda executarea.
În acest caz procedura de chemare în justiţie se va îndeplini printr-o singura citaţie, ce se va adresa pe numele succesiunii defunctului, la fostul domiciliu real sau ales al acestuia.
ART. 16
Contestatiunea la executare se introduce de cei interesaţi la instanta care a ordonat vânzarea gajului şi nu suspenda executarea decât dupã consemnarea sumei urmãritã, plus dobanda şi cheltuielile aferente.
Contestatiunea este supusã aceloraşi termene şi cai de atac prevãzute de art. 12-14 inclusiv.
ART. 17
Vânzarea gajului se va face prin licitaţie publica la data, ora şi locul fixate prin ordonanta de executare, prin primarul comunei sau satului unde se afla depozitat gajul, cãruia i se va trimite dosarul dupã ce judecãtorul va verifica îndeplinirea tuturor formalitãţilor de mai sus.
În comunele urbane resedinte de tribunal, vânzarea se va face prin portarei.
Orice persoana, chiar şi creditorul urmãrilor, va putea concura la licitaţie.
Vânzarea se efectueazã separat pentru fiecare obiect gajat şi în ordinea arãtatã de debitor, sau dacã debitorul lipseşte dela vânzare ori nu voeşte a face arãtare, vânzarea se va urma potrivit insiruirii din contractul de gaj.
Adjudecarea se va face dupã ultimele trei strigãri, la intervale de câte 5 minute, la primul termen de licitaţie. Nu se va putea amana vânzarea pentru insuficienta de preţ decât cu consimţãmântul creditorului urmãritor.
ART. 18
Creanţele în rang util garantate cu bunurile urmãrite constituite în gaj agricol pot fi primite drept preţ la licitaţie.
Prin creanţe în rang util, în sensul acestui articol, se înţelege acele creanţe a cãror depunere la plata preţului obţinut la licitaţie nu prejudeca asupra drepturilor creditorilor având creanţe garantate cu gaj agricol înscrise anterior.
ART. 19
În caz de depunerea unei creanţe drept preţ, adjudecarea se va face provizoriu pana la omologarea ei de instanta care a ordonat vânzarea.
ART. 20
Dacã nu se iveşte nici o împotrivire asupra liberãrii preţului, primarul îl va putea libera creditorului urmãritor, predand restul debitorului.
În caz contrar, sau de concurs între creditori, suma obţinutã prin vânzarea gajului se va depune la perceptia respectiva, iar recipisa se va inainta, odatã cu dosarul, deindata instanţei care a ordonat vânzarea.
Îndatã dupã primirea recipisei, judecãtorul de ocol va forma un tablou de repartiţie în ordinea de preferinta legalã creditorilor. Dacã în termen de 3 zile dela formarea tabloului nu se face nici o contestaţie, tabloul se considera definitiv şi se va proceda la distribuirea sumelor conform acestui tablou, prisosul liberandu-se celui care a constituit gajul, dacã nu exista vreo cauza legalã de poprire.
În caz de contestaţie în tablou, aceasta se va judeca de urgenta de judecãtorul de ocol, în camera de consiliu, şi dupã normele stabilite de art. 12-14 inclusiv din aceasta lege, fãrã dare de cauţiune.
Apelul sau recursul nu suspenda executarea decât în privinta sumelor contestate, cari se vor rezerva pana la definitiva lor soluţionare.
ART. 21
În caz de sinistru, distribuirea sumelor datorate de societatea de asigurare se va face în aceleaşi condiţiuni stabilite în alin. 2 al articolului precedent.
ART. 22
Gajul constituit potrivit dispoziţiunilor legii de fata da drept creditorului de a fi plãtit cu preferinta fata de orice alta creanta privilegiatã, şi chiar a fiscului, afarã de privilegiul proprietarilor pentru arenda anului în curs şi al vânzãtorului de maşini agricole, al cãrui act se gãseşte transcris la primãria respectiva.
ART. 23
Primarul este obligat, la simpla cerere a creditorului, iar în cazul prevãzut de art. 20 alin. 1, de mai sus, din oficiu, sa radieze din registrul de gaj agricol inscriptiunea contractului de gaj.
În cazul când distribuirea sumei obţinutã prin vanarea gajului s-a fãcut de judecãtor, radierea se va face numai pe baza ordinului sau.

CAP. 4
Dispoziţiuni finale, penale şi tranzitorii
ART. 24
Nu vor putea beneficia de dispoziţiunile acestei legi decât institutiunile de credit sau bãncile prevãzute la art. 1, ale cãror creanţe garantate cu gaj agricol nu poarta o dobanda mai mare de 5 la suta peste scontul Bãncii Naţionale a României.
Dispoziţiunile referitoare la faliment sau la concordatul falimentar, sau cel preventiv, nu sunt aplicabile creanţelor garantate printr-un gaj agricol decât pentru partea din creanta care n-a fost acoperitã prin executarea gajului.
ART. 25
Primãrii sunt datori a libera proprietarilor sau cultivatorilor de pãmânt, fãrã nici o plata sau taxa, certificatele constatând întinderea de teren cultivatã, felul produselor cultivate, numãrul şi calitatea vitelor sau a instrumentelor şi maşinilor destinate exploatãrii solului, cantitatea şi calitatea produselor depozitate, precum şi sarcinele existente asupra lor, înscrise în registrul de gaj agricol şi în cel pentru maşini industriale şi agricole, spre a le servi la contractarea de împrumuturi garantate cu gaj agricol.
Primarul care cu rea credinţa va fi fãcut arãtãri mincinoase în certificatul liberat, se va considera complice cu debitorul sau cu cel care a procurat gajul, şi va fi supus la aceeas pedeapsa ca şi aceştia din urma.
ART. 26
Debitorul, sau cel care a procurat gajul, care va fi ascuns existenta vreunui drept anterior de preferinta asupra bunurilor gajate, va amaneta lucrul altuia, va face arãtãri mincinoase de natura a-i spori creditul, ascunde, instraina cu orice titlu, va risipi, sustrage, lasa sa piara, prin faptul sau, în total sau în parte gajul constituit, stramuta gajul fãrã autorizare sau îl va deprecia cu rea credinţa, se va pedepsi cu închisoare corecţionalã dela o luna la doi ani şi cu amenda de la 1.000 la 50.000 lei.
Cu aceeas închisoare şi amenda se vor pedepsi şi complicii la aceasta infracţiune.
ART. 27
Termenele prevãzute în prezenta lege se socotesc pe zile libere.
ART. 28
Toate actele şi faptele juridice referitoare la gajurile agricole sunt scutite de timbru.
ART. 29
Pe lângã fiecare tribunal de judeţ şi pe lângã fiecare comuna şi sat se va infiinta câte un registru de gajuri agricole.
Aceste registre vor fi parafate, şnuruite şi sigilate de primul preşedinte al tribunalului competent, cãruia i se vor prezenta registrele spre vizare la fiecare 8 Ianuarie al fiecãrui an.
ART. 30
Toate dispoziţiunile legale contrarii legii de fata, şi în special articolul 11 din legea dela 11 Iulie 1930 pentru unificarea unor dispoziţiuni referitoare la executarea silitã, nu sunt aplicabile contractelor de gaj agricol încheiate potrivit prezentei legi.

Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 30 Martie anul 1931 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta patruzeci şi trei voturi, contra doua.

Preşedinte,
ST. CICIO POP
(L. S. A. D.)

Secretar,
Nicolae S. Rusanescu

Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 30 Martie anul 1931 şi s-a adoptat cu unanimitate de sasezeci şi noua voturi.

Preşedinte,
PROFESOR TRAIAN BRATU
(L. S. S.)

Secretar,
Pompiliu Ionescu

Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã în Monitorul Oficial.

(L. S. St.)
CAROL

Ministrul agriculturii şi domeniilor
ad-interim
Ion Mihalache

Ministrul justiţiei
Dr. Voicu Nitescu
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016