Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 1.184 din 4 aprilie 1931 privind masurarea, comasarea si parcelarea pamanturilor locuitorilor improprietariti in Basarabia in baza legilor din 13 Iunie 1874 si 19 Fevruarie 1875, aflati in indiviziune
CAROL al II-lea, Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori, sãnãtate: Adunãrile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã:
CAP. 1 Dispoziţiuni generale ART. 1 Pãmânturile cu care au fost improprietariti locuitorii colonisti şi domenieni din Basarabia în virtutea legii din 13 Iunie 1874, modificatã şi completatã prin legea din 19 Fevruarie 1875, pãmânturile aflate în indiviziune, fie între ele, fie cu bunurile ce constituiesc "Fondul imobilelor basarabene", creat prin legea pentru reforma agrarã în Basarabia din 13 Martie 1920, fie cu orice alte proprietãţi, se vor mãsura, comasa şi parcela, conform prescripţiunilor prezentei legi. ART. 2 Suprafata de teren cuvenitã fiecãrui locuitor ce are drept la pãmânt pe baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Fevruarie 1875, se va stabili pe baza rolurilor din 1874-1875 şi a titlurilor de proprietate, avându-se în vedere şi situaţia de fapt din fiecare sat. Ea se compune din: a) Locul de casa ce poseda în vatra satului, grãdinile, viile, livezile sau plantatiunile ce aparţin personal şi pentru care are un drept de posesiune tolerata; b) Restul ce-i revine din terenul de cultura pana la completarea întinderii totale ce i se cuvine. ART. 3 Constatarea drepturilor cuvenite fiecãrui locuitor se va face de cãtre o Comisiune prezidata de cãtre judecãtorul ocolului respectiv, din care va mai face parte primarul satului sau un delegat al sau membru în consiliul comunal, secretarul comunal şi doi locuitori desemnaţi de locuitori în fata judecãtorului în momentul constituirii Comisiunii. Aceasta comisiune va întocmi un tablou cuprinzând pe toţi locuitorii cari deţin pãmânt din cel provenit prin improprietarirea facuta în baza legilor menţionate la art. precedent, cu arãtarea titlurilor în baza cãrora poseda, fãrã a se tine seama de schimbãrile provenite prin aplicarea legii de reforma agrarã. ART. 4 Acest tablou se va afişa pe usa primãriei respective timp de 15 zile, aducandu-se aceasta de cãtre primar la cunostinta locuitorilor prin strigãri şi bãtãi de toba. La expirarea celor 15 zile, primarul comunei, sau locţiitorul sau legal, asistat de secretar, vor încheia un proces verbal în dublu exemplar, în care se va mentiona ziua în care s-a fãcut afişarea tabloului şi ca s-au fãcut strigãri şi bãtãi de toba. Tabloul astfel întocmit, împreunã cu un proces-verbal de afişare, se va trimite preşedintelui tribunalului respectiv. ART. 5 Toţi cei nemultumiti cu datele înscrise în tabloul alcãtuit, conform art. 3, vor putea face apel printr-o cerere scrisã adresatã preşedintelui tribunalului respectiv, în termen de cel mult 15 zile dela data afişãrii specificate la art. 4 din prezenta lege. Neintroducerea unei astfel de cereri face definitiv pentru toate pãrţile interesate tabloul întocmit conform art. precedent, fãrã nici o alta cale de atac. În acest caz, preşedintele tribunalului, printr-un jurnal, va conformã tabloul comunicând de îndatã aceasta primãriei respective. ART. 6 În caz când contra tabloului întocmit, conform art. 3 din prezenta lege, s-a fãcut apel, preşedintele tribunalului va fixa de îndatã termen de judecata, înaintea tribunalului. În termen de cel mult trei luni dela data introducerii apelului, tribunalului va pronunţa hotãrârea sa, în care se va specifica modificãrile ce eventual urmeazã a se aduce tabloului specificat la art. 3 din prezenta lege. Hotãrârea se va trimite prin îngrijirea grefei tribunalului în termen de cel mult o luna dela pronunţare secretarului satului respectiv care, în termen de cel mult 5 zile dela primire o va inainta pãrţilor interesate, sub luare de dovada, în care va mentiona data predãrii. Dovada de inmanare se va trimite de secretarul comunal în aceeaşi zi tribunalului, spre a se anexa la dosarul respectiv. ART. 7 Cei nemultumiti cu hotãrârea tribunalului vor putea face recurs la Curtea de apel, în termen de o luna dela comunicare. Recursul se va depune la grefa tribunalului. ART. 8 Curtea de apel va judeca recursul cu precãdere şi gasindu-l întemeiat va evoca fondul, judecand în ultima instanta. ART. 9 Deciziunea Curţii sau sentinta tribunalului rãmasã definitiva prin neatacare cu recurs se va trimite, prin grefa respectiva, primãriei, spre a modifica tabloul menţionat la art. 3, în conformitate cu aceste hotãrâri. ART. 10 Copie dupã tabloul rãmas definitiv se va inainta de urgenta de cãtre primãrie directiunii cadastrului, care va dispune executarea lucrãrii de mãsurãtoare, comasare şi parcelare.
CAP. 2 Executarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare, comasare şi parcelare ART. 11 Delegatul cadastrului însãrcinat cu executarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare, comasare şi parcelare a terenului aflat în indiviziune într-un sat, va fixa, data începerii lucrãrilor pe teren şi va dispune printr-o încunoştiinţare colectivã, chemarea tuturor pãrţilor interesate, la stabilirea hotarelor: primãria satului respectiv, vecinii, precum şi oricine ar avea vreun drept de orice natura. ART. 12 Încunoştiinţarea colectivã va fi semnatã personal de delegatul directiunii cadastrului şi va cuprinde: numele satului pe teritoriul cãruia se afla terenul în indiviziune, anul, luna, ziua şi ora fixatã pentru începerea lucrãrilor, când pãrţile chemate se vor infatisa în localul primãriei, aducând toate planurile sau actele ce vor avea şi pe care îşi sprijinã pretentiunile lor. Aceasta încunoştiinţare va fi trimisa cu cel puţin 15 zile mai înainte de ziua înfãţişãrii, atât secretarului satului respectiv, cat şi tuturor secretarilor satelor vecine, cari o vor afişa pe uşile primãriilor, aducând aceasta şi la cunostinta publica prin strigãri şi bãtãi de toba în prima Duminica ce precede ziua înfãţişãrii. Încunoştiinţarea colectivã va rãmâne afişatã timp de 10 zile şi la expirarea acestui termen secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afisarilor. Aceste procese-verbale vor fi trimise secretarului satului pe teritoriul cãruia se afla terenul în indiviziune, spre a fi predate delegatului cadastrului. Existenta proceselor-verbale de constatarea afisarilor la dosarul lucrãrii, face completa dovada ca pãrţile interesate au fost regulat chemate. ART. 13 Odatã începute lucrãrile, pãrţile interesate vor putea sa le urmãreascã pe teren pana la terminarea lor. ART. 14 Delegatul Cadastrului, pe baza actelor prezentate, a informatiunilor luate, a declaratiunii pãrţilor şi în prezenta lor, de vor voi sa asiste, va alege, de acord cu ele, pe teren, toate punctele de hotar cari vor fi figurate şi pe plan. În caz de neînţelegere, delegatul Cadastrului va alege linia de hotar pe limita posesiunii actuale. Delegatul Cadastrului va întocmi apoi un proces-verbal de începerea lucrãrii, în care va constata îndeplinirea procedurii de chemarea pãrţilor, actele şi planurile înfãţişate şi modul cum au decurs pe teren operaţiunile de alegerea hotarelor. ART. 15 Dupã terminarea acestei operaţiuni, delegatul Cadastrului va proceda la executarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare, atât a perimetrului general, cat şi a tuturor detaliilor interioare, dupã care va adresa un al doilea proces-verbal, în care va constata: suprafata terenului mãsurat, atât în total cat şi parţial, pe categorii de folosinta a terenului, precum şi hotarele, în mod amãnunţit, despre fiecare vecinãtate. ART. 16 Câte un exemplar din procesele-verbale menţionate la art. 14 şi 15, împreunã cu o copie de pe plan, se vor trimite de delegatul Cadastrului, atât secretarului satului respectiv, cat şi secretarilor satelor vecine, care de îndatã le vor afişa pe uşile primãriilor, timp de 10 zile, aducandu-se şi la cunostinta publica prin strigãri şi bãtãi de toba. La expirarea termenului de afişare, secretarii satelor vor încheia procese-verbale de constatarea afişãrii, din care un exemplar îl vor inainta delegatului Cadastrului. Câte un exemplar al lucrãrilor încheiate de delegatul Cadastrului, împreunã cu planul ridicat şi cu dovezile de constatarea afisarilor de cãtre secretari, vor rãmâne la dosar. ART. 17 Toţi cei nemultumiti de lucrarea de mãsurãtoare şi alegere a hotarelor vor putea face contestaţie la judecãtoria ocolului de care depinde satul a cãrui moşie se divizeaza, în termen de 15 zile libere dela data expirãrii termenului de afişare a proceselor-verbale ale delegatului Cadastrului la primãrie, fie ca lucrarea s-a fãcut în prezenta lor, fie ca au fost lipsa. ART. 18 Contestaţia, facuta în dublu exemplar, va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul contestatorului şi va arata toate motivele contestaţiei. Ea va fi însoţitã de toate actele, în copie sau original, de care contestatorul voieşte sa se serveascã. ART. 19 Judecãtorul de ocol, în cel mult 10 zile dela primirea contestaţiei, va trimite un exemplar Directiunii Cadastrului, cãreia îi va face copii de pe toate lucrãrile respective, precum şi un memoriu de modul cum s-a fãcut lucrarea. Dupã primirea acestor din urma lucrãri va fixa termen de judecata şi va dispune citarea pãrţilor, pronunţând hotãrârea, în termen de maximum doua luni dela primirea lucrãrilor cadastrului. ART. 20 Contestatorul va fi citat la domiciliul arãtat prin contestaţie; Direcţiunea Cadastrului, la sediul sau din Bucureşti; iar toţi ceilalţi, cari ar putea avea vreun interes, printr-o încunoştiinţare colectivã. Aceasta încunoştiinţare colectivã va fi trimisa, cel puţin cu o luna înainte de ziua înfãţişãrii, atât secretarului satului de care aparţine terenul mãsurat, cat şi tuturor secretarilor satelor vecine, care de îndatã o vor afişa pe uşile primãriilor, aducând aceasta la cunostinta publica prin strigãri şi bãtãi de toba. Încunoştiinţarea colectivã va rãmâne afişatã timp de 10 zile, iar la expirarea acestui termen, secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afisarilor. Procesele-verbale prin care secretarii constata afişarea, se vor trimite de aceştia, cu cel puţin 10 zile mai înainte de ziua înfãţişãrii grefei judecãtoriei, care le va ataşa la dosarul contestaţiei. Existenta acestor procese-verbale la dosar face deplina dovada ca pãrţile interesate au fost regulat chemate. ART. 21 Judecãtorul de ocol va judeca contestaţia, bazându-se pe probele ce i se vor prezenta, putând face cercetãri sau ordonã verificarea mãsurãtorilor. Verificarea se va face de cãtre doi experţi, şi anume: un delegat al cadastrului şi un inginer ales de contestator. În caz de divergenţe între aceştia, judecãtorul va desemna din oficiu un al treilea inginer expert. ART. 22 Introducerea contestaţiei peste termenul fixat la art. 17, va avea ca efect anularea ei. ART. 23 Hotãrârea se va redacta în cel mult o luna dela pronunţare şi se va trimite secretarului satului, spre a o inmana pãrţilor, conform normelor prevãzute la art. 6 din prezenta lege, iar directiunii cadastrului, prin prefectura poliţiei Capitalei. ART. 24 Cei nemultumiti cu hotãrârea judecãtoriei vor putea face recurs la tribunal în termen de o luna dela comunicare, dupã normele prevãzute la art. 7, iar judecarea recursului se va face conform prescripţiunilor prevãzute la art. 8. ART. 25 Sentinta tribunalului, sau hotãrârea judecãtoriei rãmasã definitiva prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva directiunii cadastrului pentru executare. ART. 26 Dacã dupã masuratoarea rãmasã definitiva se va constata o suprafata totalã mai mica decât cea prevãzutã în tabloul menţionat la art. 10 din prezenta lege, se va reduce proporţional suprafata cuvenitã fiecãruia. Dacã însã se va gãsi o suprafata mai mare, diferenţa în plus va rãmâne proprietatea primãriei satului respectiv, cu destinaţie fie pentru impadurire, fie pentru mãrirea vetrei satului, fie pentru improprietarirea celor lipsiţi de pãmânt, cãrora li se va vinde cu un preţ indoit decât cel fixat în localitate pentru exproprierea efectuatã pe baza legii pentru reforma agrarã din Basarabia din 13 Martie 1920. ART. 27 Pe baza datelor obţinute la mãsurãtoare, delegatul cadastrului va întocmi un tablou cu numele celor îndreptãţiţi, specificand suprafeţele deţinute de fiecare pentru loc de casa în vatra satului, grãdini, vii, livezi, pãduri şi plantatiuni de orice natura, precum şi suprafata ce i se mai cuvine ca teren de cultura şi imas, pana la completarea suprafeţei totale la care are drept, conform tabloului dela art. 10, cu modificãrile aduse eventual în baza dispoziţiunilor art. 26 din prezenta lege. ART. 28 În comunele unde s-au fãcut exproprieri şi improprietariri pe baza legii de reforma agrarã pentru Basarabia din 1920, delegatul cadastrului şi delegatul oficiului judeţean de agricultura, luând de baza tabloul prevãzut la art. 27 din prezenta lege, şi pe cel întocmit de comisiunea de improprietarire, vor întocmi un tablou nominal, cu indicarea în coloane separate, a suprafeţelor cuvenite fiecãrui improprietarit, atât în baza legilor din 1874 şi 1875, cat şi a legii agrare din 13 Martie 1920. Dacã dupã masuratoarea rãmasã definitiva se va constata ca suprafata totalã expropriata este mai mica decât cea prevãzutã în tablourile comisiunii de improprietarire, se va reduce proporţional suprafata cuvenitã fiecãrui improprietarit. ART. 29 Cota intangibila fixatã proprietarului prin hotãrârea de expropriere nu va putea fi redusã în nici un caz, iar terenurile inexpropriabile prevãzute în hotãrârile de expropriere pronunţate conform legii de reforma agrarã pentru Basarabia din 1920, se vor lasa în suprafata realã gasita la mãsurãtoare. ART. 30 Pãmântul de pasune (imas), pentru toţi locuitorii din raza unui sat, se va alege de preferinta în apropierea satului, sau unde se va gãsi teren propriu pentru acest scop. Suprafata imasului va fi de cel puţin 10 la suta din suprafata terenului arabil al mosiei, reducându-se proporţional aceasta suprafata din cea cuvenitã fiecãrui lotas. În calculul acestei suprafeţe nu va intra cota atribuitã proprietarului pe baza legii de reforma agrarã din Basarabia din 6 Martie 1920. Imasului astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comuna a cooperatorilor cari, conform legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pasunilor, sunt obligaţi sa se constituie în asociaţie de pasunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imasului. ART. 31 Ordinea distribuirii loturilor se va stabili prin tragere la sorţi. Ziua şi ora destinate pentru efectuarea acestei operaţiuni se vor fixa de cãtre delegatul cadastrului şi se vor aduce la cunostinta locuitorilor de cãtre secretarul comunal. Convocarea va cuprinde locul, ziua şi ora începerii lucrãrii şi se va afişa pe usa primãriei cu cel puţin 5 zile înaintea termenului fixat, anunţându-se totodatã şi prin strigãri şi bãtãi de toba. De îndeplinirea acestor formalitãţi secretarul statutului va încheia un proces-verbal, pe care-l va trimite delegatului cadastrului, spre a-l ataşa la dosarul lucrãrii. Existenta la dosar a procesului-verbal menţionat mai sus, face completa dovada ca locuitorii au fost regulat chemaţi. ART. 32 În ziua convocãrii, în prezenta delegatului cadastrului, a delegatului Oficiului agricol judeţean şi a secretarului, locuitorii vor fi strigati, în ordinea în care sunt înscrişi în tabloul prevãzut la art. 28 din prezenta lege, spre a trage la sorţi, în vederea stabilirii ordinei în care se va face distribuirea loturilor. Strigarea şi tragerea la sorţi se va face, fie individual, fie pe grupe de improprietariti, cuprinzând pe membrii aceloraşi familii, dacã aceştia o vor cere. Pentru locuitorii absenţi va trage la sorţi primarul, fãcându-se despre aceasta menţiune în procesul verbal ce se va încheia. Constatarea executãrii lucrãrii de tragere la sorţi se va face printr-un proces-verbal întocmit în doua exemplare, din care unul se va pãstra în arhiva primãriei, iar al doilea exemplar se va lua de delegatul cadastrului, pentru a se ataşa la dosarul lucrãrii. ART. 33 O comisiune compusa din delegatul cadastrului, delegatul Oficiului agricol judeţean, primarul sau locţiitorul sau legal şi secretarul satului, împreunã cu delegaţii locuitorilor, având în vedere situaţia localã şi rezultatul masuratorii, vor stabili un proiect parcelar amãnunţit al distribuirii terenului de cultura cuvenit celor îndreptãţiţi, fixând ordinea şi sensul în care se va face aşezarea şi numerotarea loturilor. ART. 34 Loturile vor fi constituite dintr-una sau cel mult doua parcele, dupã diferitele calitãţi ale pãmântului. Parcelele nu vor putea fi mai mici de un hectar. Parcelele vor avea o forma cat mai regulatã, cu dimensiuni alese astfel ca lãţimea lor sa fie cam de 1/4-1/5 din lungime. Capetele parcelelor vor fi obligatoriu marcate pe teren prin borne de piatra naturala sau de beton armat. Costul bornelor, inclusiv transportul şi ingropatul lor în pãmânt, va fi în sarcina lotasilor. ART. 35 Pe baza ordinei stabilite prin tragere la sorţi şi a proiectului de parcelare, prevãzut la art. 33, delegatul Cadastrului va proceda la parcelarea pe plan şi aplicarea pe teren a portiunilor cuvenite locuitorilor, conform tabloului prevãzut la art. 28. ART. 36 Dupã terminarea executãrii lucrãrilor de aplicare a parcelarii pe teren, delegatul Cadastrului va comunica în scris ziua ce se va fixa pentru predarea loturilor celor îndreptãţiţi şi cari vor fi anuntati din vreme, din afisari, strigãri şi bãtãi de toba. În ziua fixatã, delegatul Cadastrului, însoţit de delegatul Oficiului Agricol Judeţean, primar, secretar şi de locuitorii interesaţi, se va transporta pe teren şi va preda fiecãruia lotul ce i s-a atribuit. Loturile celor absenţi sau ale acelora ce vor refuza a le primi se vor da în primire primarului, sau în lipsa acestuia, secretarului, prin proces-verbal, care va fi opozabil titularului respectiv. În intervalul pana la prezentarea titularului pãmântul se va putea arenda anual de primãrie, prin licitaţie publica orala, iar venitul se va consemna pe seama şi la dispoziţia titularului. Executarea lucrãrii de predare se va constata printr-un proces-verbal, dresat în 4 exemplare, luându-se câte un exemplar de delegatul Cadastrului, unul de primar şi doua de delegatul Oficiului Agricol Judeţean, din care un exemplar îl va trimite Camerei de agricultura. Copii de pe planul parcelar se vor trimite de Direcţiunea Cadastrului, Camerei de agricultura şi primãriei respective. ART. 37 Pe baza planului parcelar şi a datelor înscrise în tabloul menţionat la art. 28, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va elibera titluri individuale de proprietate.
CAP. 3 Plata lucrãrilor ART. 38 Pentru lucrãrile de mãsurãtoare şi aplicare a parcelarii locuitorii ce primesc pãmânt vor plati statului urmãtoarele preţuri: a) 100 lei pentru fiecare loc de casa în vatra satului; b) 100 lei hectarul pentru locurile de vii, livezi de pomi sau plantatiuni; c) 80 lei hectarul pentru loturile de cultura, pasune sau improductive; d) 25 lei de fiecare borna ingropata în pãmânt. ART. 39 Plata cuvenitã statului pentru executarea lucrãrilor se va face pe baza preţurilor unitare specificate în art. precedent şi se va împlini de agenţii fiscului, conform legii de urmãrire a veniturilor statului. ART. 40 Ministerul de Finanţe va pune la dispoziţiunea Ministerului Agriculturii şi Domenii, direcţiunea cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrãrilor de mãsurãtoare, parcelare şi aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor incasa dela locuitori, pe baza art. precedent.
CAP. 4 Dispoziţiuni finale ART. 41 Locurile necultivabile, ca: rapi, prunduri, matcile apelor şi stufariile, conform art. 11 din legea din 19 Fevruarie 1875, se vor rezerva pe seama satelor care vor fi datoare a le pune în valoare prin impadurire sau alte mijloace de exploatare. ART. 42 Suprafata terenului ocupat de şosele naţionale, judeţene, vicinale sau comunale, precum şi strazile din interiorul satelor nu va intra în calcul. Pentru aceste drumuri publice se vor destina latimile respective, conform legilor în vigoare. ART. 43 Suprafata drumurilor dintre parcele va fi cuprinsã în suprafata loturilor. ART. 44 Toate actele judiciare şi extra-judiciare, fãcute în executarea legii de fata, sunt scutite de orice taxe de timbru. ART. 45 Primãrii, functionarii administrativi şi grefierii, cari nu vor executa îndatoririle impuse prin aceasta lege, în afarã de pedeapsa disciplinarã, vor fi pedepsiţi potrivit dispoziţiunilor art. 190 din codul penal. ART. 46 Suprafeţele înscrise în tablourile de care se face menţiune, în prezenta lege, vor fi indicate în hectare şi metri patrati. Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egala cu un hectar şi noua sute douãzeci şi cinci mp (1 ha, 0925 mp). ART. 47 Se vor respecta ieşirile din indiviziune fãcute în mod definitiv, cu planuri inginereşti pana la data promulgãrii prezentei legi, fie pe cale judecãtoreascã, fie prin buna învoiala a obstei locale. ART. 48 Un regulament de administraţie publica va putea lãmuri şi completa dispoziţiunile prezentei legi. ART. 49 Toate legile, regulamentele şi dispoziţiunile contrarii prezentei legi, sunt şi rãmân abrogate.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 27 Martie anul 1931 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta douasprezece voturi.
Preşedinte, ST. CICIO POP (L. S. A. D.)
Secretar, Pr. Ştefan Cercel Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 1 Aprilie anul 1931 şi s-a adoptat cu majoritate de sasezeci şi noua voturi, contra unu.
Vice-preşedinte I. CLINCIU (L. S. S.)
Secretar N. N. Botez Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã în Monitorul Oficial. (L. S. St.) CAROL Ministrul agriculturii şi domeniilor ad interim Ion Mihalache
Ministrul justiţiei Dr. Voicu Nitescu -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
