Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE din 19 aprilie 1935  cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE din 19 aprilie 1935 cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 20 aprilie 1935
CAROL al II-lea,
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Adunãrile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi, sanctionam ce urmeazã:

Dispoziţiuni referitoare la fuziunile bancare

ART. 1
Societãţile bancare, care vor fuziona conform art. 52 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, publicatã în Monitorul Oficial Nr. 105 din 8 Mai 1934, în termen de dela data publicãrii prezentei legi, se vor lua de urmãtoarele înlesniri fiscale:
Toate actele de fuziune, inclusiv transmisiunile mobiliare sau imobiliare cuprinse în acea fuziune, capitalul şi acţiunile societãţilor rezultând
fuziuni, vor fi scutite de orice taxa de timbru şi impozite;
Aceste societãţi vor fi scutite, timp de 5 ani de la data fuzionãrii, de orice impozit comercial, de impozitul supra-cota aferent veniturilor comerciale.
Dispoziţiunile alineatului b al prezentului articol aplica numai fuziunilor, în care capitalul cel mai anterior fuziunii al vreuneia din societãţile bancare care fuzioneazã, nu reprezintã mai mult de cinci ori capitalul oricãreia din celelalte societãţi care intra în fuziune, afarã de cazul când asemenea fuziuni, s-ar face cu autorizarea anume data de Consiliul Superior Bancar, în care ipoteza dispoziţiunile prezentului articol se aplica.
ART. 2
Societãţile bancare rezultând din fuziune, în termenul prevãzut de articolul precedent, avea dreptul sa beneficieze de privilegiile şi avantajele speciale acordate prin legi oricãreia din societãţile fuzionate.
ART. 3
În decursul termenului de un an, prevãzut la art. 1 din aceasta lege, deciziunile adunãrii generale privitoare la fuzionare se pot lua de adunãrile generale ordinare, cu majoritate absolutã, cu toate ca prin actul constitutiv statute s-ar prevedea altfel.
ART. 4
În ce priveşte deciziunile de fuzionare, ce se vor lua în termenul de un an prevãzut art. 1 din aceasta lege, termenul de opoziţie prevãzut de art. 52 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se reduce la 15 de la data publicaţiunii prevãzute de acel articol.
Dispoziţiunile fãcute, fie de creditori, fie de acţionari, cu privire la asemenea decizii de fuzionare, se vor judeca de cãtre Consiliul Superior Bancar, potrivit procedurii prevãzutã de titlul IV din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca.
Aceste opoziţiuni nu suspenda deciziunile de fuziune, decât dacã oponentul sau oponentii vor depune o garanţie de cel puţin 209 din capitalul social, în numerar sau în acţiuni ale societãţii.

Dispoziţiuni referitoare la modificarea unor texte din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca

ART. 5
Dispoziţiunile cuprinse în art. 6, al. II din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca nu se aplica societãţilor bancare, având sediul principal în strãinãtate şi care la promulgarea legii se gãseau în funcţiune sub forma de sucursala, având o vechime de cel puţin 30 ani în România.
ART. 6
Se adauga la art. 7 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, urmãtoarele aliniate:
"Nu sunt supuse dispoziţiunilor prezentei legi urmãtoarele instituţiuni de credit:
"Banca Nationala a României;
"Cassa Generalã de Economie şi Cecuri Poştale;
"Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni;
"Societatea Nationala de Credit Industrial;
"Societatea Creditului Rural şi Societãţile de Credit Funciar Urban, funcţionând pe baza legilor din 27 Iunie 1923, 20 August 1929 şi din 20 Martie 1926;
"Cooperativele de credit care funcţioneazã sub controlul Centralei Cooperative de Îndrumare şi Control;
"Casele de Împrumut pe Gaj ale Agricultorilor şi Industriasilor, funcţionând pe baza legii din 9 Martie 1915, modificatã prin legea din 30 Mai 1929;
"Institutiunile de credit şi ajutor cu caracter profesional şi mutual care, conform statutelor lor, sunt constituite numai de funcţionari publici şi care nu fac operaţiuni decât cu membrii lor;
"Creditul Agricol Ipotecar al României;
"Institutul de Credit Ipotecar".
ART. 7
La art. 9 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, dupã alineatul penultim, se adauga urmãtorul text:
"Toate publicaţiunile societãţilor bancare prevãzute în legi, statute sau în hotãrîrile adunãrilor generale ca şi ale consiliului de administraţie, se vor face prin Monitorul Oficial şi printr-un ziar rãspândit, redactat în limba romana şi care apare fie în Capitala, fie în localitatea unde societatea bancarã îşi are sediul principal".
ART. 8
Se adauga la art. 12 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, înainte de alineatul ultim:
"Titlurile acţiunilor nominative sau la purtãtor ale societãţilor bancare, care se vor emite dupã publicarea acestei legi, vor trebui sa cuprindã:
"1. Denumirea societãţii.
"2. Data actului constitutiv şi aceea a publicaţiunii sale, cu arãtarea locului unde ea a fost facuta.
"3. Cifra capitalului social, numãrul şi suma totalã a acţiunilor.
"4. Durata societãţii.
"Aceste titluri vor fi tãiate dintr-un registru cu matca şi vor purta semnatura a doi administratori sau a administratorului unic".
ART. 9
Se va introduce la începutul art. 18 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca urmãtorul text:
"Numãrul maxim şi minim al administratorilor va fi stabilit prin statute; în caz de vacanta a unui loc de administrator, ceilalţi administratori deliberând împreunã cu censorii, vor proceda la înlocuire printr-un alt administrator, pana la convocarea adunãrii generale.
"Când este un singur administrator şi acesta se retrage, adunarea generalã va trebui sa fie convocatã. În caz de moarte sau de impiedecare fizica, numirea provizorie se va face de cãtre censori; însã adunarea generalã va fi convocatã de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului".
ART. 10
ART. 19 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se înlocuieşte cu urmãtorul text:
"Administratorii unei societãţi bancare sunt ţinuţi a executa personal funcţiunile ce le sunt încredinţate, cu grija unui comerciant constiincios
de a observa secretul comercial.
"Ei pot însã delega parte din atribuţiunile lor, pe timp mãrginit, la unul sau mai mulţi dintre administratori, care vor constitui un comitet restrâns.
"Directorii şi functionarii bãncii nu pot face parte nici din consiliul de administraţie şi nici din consiliul de censori.
"Directorul general (sau inlocuitorul sau) al unei societãţi bancare, poate totuşi face parte cu vot deliberativ din comitetul format împreunã cu administratorii delegaţi.
ART. 11
Se va introduce la începutul art. 25 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca urmãtorul text:
"Adunarea generalã ordinarã va alege 3 pana la 5 censori şi tot atâţia supleanţi.
"Rudele şi afinii administratorilor, pana la al patrulea grad inclusiv nu sunt eligibili, sau dacã sunt aleşi, pierd calitatea de censori.
"În caz de moarte, de renunţare decãdere legalã a unuia din censori, supleantul cel mai în varsta îl înlocuieşte. Dacã, cu acest chip, numãrul censorilor nu se poate completa, censorii care rãmân, numesc alte persoane care sa înlocuiascã pe cei absenţi pana la întrunirea celei mai apropiate adunãri
generale".
ART. 12
Se va adauga la sfârşitul art. 32, lit. b, din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, alineatul urmãtor:
"Evaluarea acestor titluri se va face de Consiliul de Administraţie, împreunã cu censorii, dupã orice fel de date şi informaţiuni, sau prin apreciere, diferenţele rezultate neintrând în beneficiul impozabil".
ART. 13
Societãţile bancare existente sunt obligate a se conformã dispoziţiunilor
art. 10 şi 11, în termenul de 2 ani.
ART. 14
ART. 32, lit. d, alineatul 2, din legea pentru organizarea şi reglementarea
comerţului de banca se înlocuieşte cu textul urmãtor:
"Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, vor fi
neimpozabile rezervele speciale formate de societãţile bancare, prin reevaluarea imobilelor lor, la valoarea actuala, dacã aceste rezerve sunt formate în bilanţul exerciţiilor 1934 sau 1935, şi dacã sunt destinate exclusiv la amortizarea pagubelor lor de orice fel".
Aceste dispoziţii se aplica şi bilanţurilor de fuziune ale societãţilor bancare încheiate conform art. 1 al acestei legi.
ART. 15
Amortizarile sau reducerile aplicate creanţelor apreciate de bãnci ca insolvabile sau dubioase vor putea fi fãcute la bilanţ, fie prin conturile de rezultate, fie prin întrebuinţarea rezervelor de orice fel create în acest scop.
Sumele destinate la amortizari sau reduceri de creanţe nu vor fi impozabile decât atunci când creanţele respective vor fi efectiv încasate de bãnci. Aceste încasãri vor trebui sa figureze în contul de profit şi pierdere într-o rubrica separatã. Nerespectarea acestei dispoziţiuni atrage impunerea la de cinci ori suma respectiva.
Amortizarile sau reducerile de creanţe se vor putea opera fie direct la partida debitorului respectiv, fie prin crearea de posturi creditoare reprezentând cuantumul amortizarii sau reducerii pentru fiecare caz în parte. Totalul acestor posturi nu va fi considerat ca rezerva şi intra în calculul impozitului minimal. Bãncile sunt autorizate sa amortizeze din beneficiile anuale pana la 10% din valoarea bunurilor lor mobiliare, sumele întrebuinţate în acest scop fiind impozabile. Dispoziţiunile prezentului articol se aplica la toate bilanţurile societãţilor bancare, începând cu bilanţul exerciţiului 1934.
ART. 16
Se adauga la art. 34 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca urmãtorul alineat dupã alineatul Nr. 5:
"6. Efectuarea operaţiunilor de gaj agricol conform legii asupra contractului de gaj agricol, publicatã în Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931".
ART. 17
Se adauga la art. 42 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca urmãtorul alineat, înainte de alineatul penultim:
"În lipsa preşedintelui, vicepreşedintele exercita toate drepturile şi atribuţiunile acestuia. Preşedintele va putea da delegaţie unuia sau mai multor membri din consiliu sa semneze orice acte sau documente, sau sa-l reprezinte la lucrãrile consiliului, în lipsa vicepreşedintelui".
ART. 18
Alin. II şi III al art. 43 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca vor avea urmãtorul cuprins:
"Secretarul general va fi numit de Consiliul Superior Bancar şi va avea un titlu academic de specialitate sau diploma de absolvire a Şcolii Superioare de Comerţ, eliberata mai înainte de înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, dacã titularul unei asemenea diplome a ocupat, timp de cel puţin 10 ani, funcţiunea efectivã de director de banca".
La sfârşitul articolului se adauga alineatul urmãtor:
"În lipsa secretarului general, preşedintele Consiliului Superior Bancar poate imputernici pe unul din functionarii consiliului sa semneze pentru secretarul general deciziunile consiliului şi toate lucrãrile care cad în sarcina acestuia".
ART. 19
Se adauga la finele alin. 1 al art. 45 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca urmãtorul alineat:
"Fac excepţie deciziunile relative la administraţia interioarã a Consiliului Superior Bancar sau la expedierea lucrãrilor curente, cat şi cele prin care se ordonã o cercetare, conform art. 46 al acestei legi, sau prin care se trimite cazul în judecata consiliului. Aceste deciziuni pot fi luate de unul sau mai multe comitete de 3 - 5 membri, delegaţi de consiliu şi care vor putea lua hotãrâri valabile cu votul a 3 din membrii lor".
ART. 20
Alin. 4 al art. 52 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se înlocuieşte cu textul urmãtor:
"În contra deciziunii de fuziune se va putea face opoziţie în termen de 2 luni de la publicarea actelor de mai sus, de oricare din creditorii sau actionarii societãţii care au votat contra sau au fost absenţi, dacã aceşti acţionari dovedesc ca la data adunãrii generale care a decis fuziunea erau proprietari ai unui numãr de acţiuni reprezentând 1/10 din capitalul social. Opoziţia se va indrepta la tribunalul locului unde societãţile fuzionate şi-au fixat sediul central".
ART. 21
Lichidarea prevãzutã de art. 54 şi 55 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se va putea incredinta unei alte societãţi bancare.
ART. 22
Alineatul final din art. 54 al legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se înlocuieşte cu textul urmãtor:
"În toate cazurile în care societãţile bancare intra în lichidare pentru una din cauzele prevãzute de prezentul articol, operaţiile de lichidare se vor face conform dreptului comun în materie de lichidare a societãţilor comerciale şi sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, printr-un delegat a cãrui delegaţiune se va publica întocmai ca şi actul de numire a lichidatorului.
"În caz de lichidare voluntara lichidatorul va fi obligat sa ceara, în termen de 8 zile de la numirea sa, Consiliului Superior Bancar desemnarea delegatului.
"Lichidatorul nu va putea încheia nici un act de dispoziţiune sau înstrãinare, decât cu aprobarea prealabilã a delegatului Consiliului Superior Bancar.
"În caz de conflict între aceştia va decide tribunalul printr-o încheiere data în Camera de Consiliu.
"Onorariile şi retribuţiunile lichidatorilor nu vor putea trece de 10% asupra sumelor încasate din lichidare".
ART. 23
Nici o institutiune de credit, de orice fel ar fi, nu va putea primi sau conserva denumirea de "Casa de Economii", fie chiar parţial în titulatura societãţii, cu excepţiunea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale sau a Caselor comunale de economii, funcţionând în baza legii de constituire din 1932.
Acele instituţiuni care actualmente au aceasta denumire vor trebui sa o înlocuiascã cu denumirea de Casa de pãstrare sau alta asemãnãtoare, în termen de maximum un an de la publicarea prezentei legi.

Dispoziţiuni referitoare la unele dispoziţiuni din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane
ART. 24
Debitorii intrand în prevederile art. 50 al legii din 7 Aprilie 1934 vor putea introduce cererile de convocarea creditorilor, prevãzute de acel articol, în termen de maximum 3 luni de la publicarea acestei legi.
Institutiunile de credit prevãzute de art. 52 al aceleiaşi legi vor putea beneficia de dispoziţiunile acelui articol numai dacã în termen de 4 luni de la publicarea acestei legi vor fi depus la tribunal procesul-verbal al consiliului de administraţie, prevãzut la art. 26 al acestei legi, sau dacã în acelaşi termen vor fi cerut convocarea comisiei de judecata a capacitãţii de plata a institutiunii, Consiliul Superior Bancar va putea prelungi acest termen pe cel mult trei luni institutiunii de credit care-i va solicita prelungirea.
În acelaşi termen de 4 luni, institutiunile de credit prevãzute la art. 61 din legea de la 7 aprilie 1934 vor putea exercita opţiunea în alin. III al art. 61 din acea lege.
ART. 25
Adesiunea creditorilor reprezentând majoritatea creanţelor, data potrivit dispoziţiunilor art. 52 din legea lichidãrii datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, va fi constatatã printr-un proces-verbal încheiat de consiliul de administraţie al institutiunii debitoare.
Acest proces-verbal va cuprinde numele creditorilor aderenti, cuantumul creanţelor respective, totalul pasivului conform art. 27, precum şi condiţiunile aranjamentului.
Acest proces-verbal va fi depus la tribunalul sediului principal al institutiunii care va ordonã, la cererea institutiunii, publicarea în Monitorul Oficial a unui extras din procesul-verbal, cuprinzând cuantumul total al creanţelor aderente, precum şi condiţiunile aranjamentului.
Aranjamentul constatat prin procesul-verbal depus la tribunal devine executoriu şi opozabil tuturor creditorilor din momentul depunerii lui.
Orice cerere de anulare a aranjamentului, oricare ar fi motivul pe care ar fi intemeiata, se va putea face cel mult în termen de 2 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a extrasului din procesul-verbal respectiv şi se va adresa exclusiv tribunalului sediului principal al institutiunii, pe calea unei acţiuni principale, care se va judeca de urgenta în camera de consiliu. Asemenea acţiunii nu suspenda executarea aranjamentului. Hotãrîrile de anulare vor avea efect fata de toţi creditorii,
În caz de anulare a aranjamentului pentru faptul neîntrunirii majoritãţii, institutiunea va mai putea sesiza comisia prevãzutã de art. 52 în vederea stabilirii capacitãţii sale de plata, în termen de o luna de la rãmânerea definitiva a hotãrîrii de anulare.
ART. 26
Aranjamentele prevãzute de art 50 şi 52 ale legii publicatã în Monitorul Oficial Nr 83 din 7 Aprilie 1934, precum şi deciziunile comisiunilor prevãzute de aceste articole, pot avea ca obiect numai datoriile anterioare acelei legi oricare ar fi natura creanţelor, chiar cu prestaţiuni periodice sau cu scadente viitoare şi oricare ar fi creditorii, şi vor putea fi încheiate numai dacã cotele stabilite prin aceste articole de 15% şi 10%, constând în creanţe
supuse prevederilor zisei legi, se gãseau în patrimoniul celui care a propus aranjamentul la data publicãrii legii din 7 Aprilie 1934.
În calculul pasivului şi al majoritãţii creanţelor prevãzute la art. 52 din legea lichidãrii datoriilor de la 7 Aprilie 1934, creanţele creditorilor care au aderat la aranjamentul de plata se vor socoti dupã cuantumul datorat la data adesiunii, iar creanţele creditorilor care n-au aderat se vor socoti dupã cuantumul rãmas de plata la data depunerii la tribunal a procesului-verbal prevãzut la art. 26 al acestei legi.
ART. 27
Banca Nationala a României este în drept sa voteze sau sa adere, în calitate de creditoare, la orice cerere sau propunere de aranjament, facuta conform art. 50 şi 52 din legea de la 7 Aprilie 1934, pentru cuantumul creanţelor sale.
ART. 28
Dispoziţiunile art. 49 al legii din 7 Aprilie 1934 se aplica şi în favoarea girantilor, garantilor şi în genere în favoarea oricãror obligaţi accesori, când debitorul principal beneficiazã de art. 50 şi 52 ale aceleiaşi legi.
ART. 29
Diferenţa între datoria iniţialã şi cea redusã în conformitate cu înţelegerea sau cu hotãrîrile comisiunilor de arbitri, pronunţate pe baza art. 50 şi 52 din legea lichidãrii datoriilor din 7 Aprilie 1934, nu constituie un beneficiu pentru comercianţi sau institutiunile de credit care vor fi obţinut aranjamente sau reduceri din creanţe şi ca atare asemenea diferenţe nu sunt impozabile.
ART. 30
Prin derogare de la art. 49 şi urm. şi art. 94 ale legii asupra cambiei şi biletului la ordin, cambiile şi biletele la ordin care constata creanţe supuse dispoziţiunilor art. 50 şi 52 ale legii lichidãrii din 7 Aprilie 1934, sunt dispensate de protest la scadentele lor şi orice decãdere se suspenda din momentul introducerii unei cereri, conform art. 50 şi 52, alin. II, sau din momentul depunerii la tribunal a procesului-verbal prevãzut de art. 26 şi pana în termen de 6 luni de la expirarea termenul de plata acordat debitorilor care au solicitat beneficiul art. 50 şi 52, sau de la respingerea definitiva a reducerii propuse de debitori pe temeiul aceloraşi articole, sau de la decãderea debitorilor ori constatarea judecãtoreascã ca debitorii nu întrunesc condiţiunile cerute de art. 50 şi 52 ale legii din 7 Aprilie 1934.
În consecinta, detentorii acestor cambii vor putea intenta acţiunile cambiale sau introduce cererile de executare cambiala în acest interval de timp, fãrã a pierde dreptul de regres fata de orice semnatar, girant sau avalist al cambiei sau biletului la ordin.
ART. 31
La finele art. 53 al legii pentru lichidarea datoriilor din 7 Aprilie 1934 se adauga urmãtoarele:
"În toate cazurile prevãzute de acest articol Curtea de apel va judeca în camera de consiliu cu precãdere şi de urgenta.
"În caz de admitere a recursului, Curtea va evoca fondul, putând însã admite numai acele probatorii care tind la lãmurirea unor chestiuni de fapt, a cãror examinare a devenit ca o consecinta directa a admiterii unui motiv de casare".
ART. 32
Se adauga la art. 109, alin. III din legea cambiei şi biletului la ordin, urmãtoarele:
"iar pentru acţiunile deja intentate înainte sau dupã promulgarea legii din 7 Aprilie 1934, perimarile sau prescripţiunile, cat şi orice decãderi sunt suspendate pe tot timpul aplicatiunii acelei legi".

Dispoziţiuni referitoare la cesiunea dreptului de ipoteca şi de gaj
ART. 33
Dacã într-un act de gaj, ipoteca sau alt drept de preferinta se constata ca pentru creanta garantatã s-au emis cambii sau bilete la ordin, cesiunea drepturilor de garanţie se face şi fãrã a se îndeplini formalitãţile cerute de dreptul comun, prin simpla girare a cambiilor, sau a biletelor la ordin, fãrã a se considera însã cesionat prin aceasta şi raportul fundamental, care a pricinuit emiterea cambiilor sau a biletelor la ordin.
Posesorul cambiei sau a biletului la ordin va fi în drept sa ceara înscrierea sa la tabloul de distribuţia sumelor rezultate din executarea garanţiei, în calitate de creditor privilegiat, chiar dacã nu prezintã actul de constituirea garanţiei în original, cu conditiunea de a stabili conform dreptului comun, ca acele cambii sau bilete la ordin prezentate, sunt acelea de care face vorbire actul de constituire sau le-au înlocuit prin preschimbare.
Când cambiile sau biletele la ordin nu reprezintã totalitatea creanţei figurand în act, posesorul lor va fi colocat în acelaşi rang cu creditorul titular al testului creanţei.
ART. 34
La cambiile trate documentare, cu menţiunea conosamentului (polita de încãrcare) sau a altui titlu reprezentând mãrfuri, giratarul se socoteşte ca are un drept de gaj asupra acestor titluri, cum şi asupra mãrfurilor reprezentate prin documente, fãrã a fi nevoie de vreun act separat de constituire a gajului

Dispoziţiuni referitoare la gajul agricol
ART. 35
Alineatul II al art. 2 din legea contractului de gaj agricol, publicatã în Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931, se inlocueste cu urmãtoarele
alineate:
"Contractele de gaj asupra semnaturilor prinse de rãdãcini, încheiate sau ce se vor încheia pe baza prezentei legi, sau pe baza art. 29 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, conferã creditorului gagist un drept de preferinta asupra recoltelor anilor viitori, pana la completa achitare a întregii datorii garantatã cu acel gaj, inclusiv cheltuielile fãcute cu asigurarea şi conservarea gajului, fãrã a fi nevoie de alta formalitate decât reînscrierea gajului în registrul de gaj agricol, în cursul lunii Ianuarie a fiecãrui an.
"Acest drept va fi opozabil şi terţului achizitor al imobilului".

Dispoziţiuni referitoare la interpretarea unor dispoziţiuni din condica de procedura civilã
ART. 36
Se adauga la art. 378 pr. civ. din Vechiul-Regat urmãtoarele dispoziţiuni cu caracter interpretativ:
"Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din însuşi actul de creanta sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate dela debitor sau recunoscute de dânsul.
"Creanta este lichidã atunci când câtimea ei este determinata prin însuşi actul de creanta sau când este determinabilã cu ajutorul actului de creanta sau şi a altor acte chiar neautentice, fie emanând dela debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulatiunilor conţinute în actul de creanta, chiar dacã prin aceasta determinare ar fi nevoe de o osebitã socoteala".

Dispoziţiuni finale
ART. 37
Dispoziţiunile art. 26, 27, 28, 29, 32 33, 34 şi 36 au caracter interpretativ.
ART. 38
Toate dispoziţiunile contrare acestei legi sunt şi rãmân abrogate.
ART. 223 din legea pentru modificarea unor articole din legea pentru organizarea cooperaţiei din 28 Martie 1929, publicatã în Monitorul Oficial Nr. 73 din 27 Martie 1935, nu este abrogat sau modificat întru nimic prin dispoziţiunile legii de fata.

Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 10 Aprilie anul 1935 şi s-a adoptat cu majoritate de nouãzeci şi cinci voturi, contra trei.

Vicepreşedinte,
TONY ILIESCU
(L.S.S.)
Secretar,
Octavian Pop

Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 13 Aprilie anul 1935 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta douãzeci şi patru voturi.

Vicepreşedinte,
V. BARCA
(L.S.A.D.)
Secretar,
Remus Zaganescu

--------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016