Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
INSTRUCTIUNI nr. 290 din 17 mai 1954 date in aplicarea Decretului nr. 153 din 28 aprilie 1954 privitor la impozitul pe veniturile populatiei
CAP. 1 DISPOZIŢIUNI GENERALE ART. 1 din Decret. Sunt supuşi impozitului pe venit: muncitorii, functionarii, oamenii de litere, arta şi ştiinţa, liber profesioniştii, meseriaşii, cãrãuşii, comercianţii, persoanele care realizeazã venituri în oraşe din închirierea imobilelor sau a altor bunuri ori din surse agricole, proprietarii de mori sau de alte întreprinderi, precum şi orice alte persoane care realizeazã venituri pe teritoriul Republicii Populare Romane. 1. din instrucţiuni- Persoanele fizice şi întreprinderile particulare se supun impozitului pe venit pentru toate veniturile obţinute pe teritoriul R.P.R., indiferent dacã locuiesc sau au sediul în ţara sau în strãinãtate. 2. Cetãţenii R.P.R. care lucreazã în permanenta în strãinãtate nu sunt supuşi impozitului pe venit, pentru câştigurile şi veniturile realizate în strãinãtate. Veniturile realizate de aceşti cetãţeni pe teritoriul R.P.R. se impun potrivit normelor generale. 3. Cetãţenii strãini, precum şi persoanele fãrã cetãţenie, care lucreazã sau care realizeazã venituri pe teritoriul R.P.R., se supun impozitului pentru aceste venituri în aceleaşi condiţiuni ca şi cetãţenii R.P.R. 4. Se considera venituri realizate pe teritoriul R.P.R., sumele în bani plãtite sub orice titlu de întreprinderi, instituţii, organizaţii sau persoane care au sediul sau domiciliul pe teritoriul R.P.R., precum şi veniturile în natura culese pe teritoriul R.P.R. ART. 2 din Decret. Sunt scutiţi de impozit: a) eroii muncii socialiste, pentru toate câştigurile din munca; b) muncitorii şi functionarii - pentru câştigul pana la 200 lei lunar realizat la locul permanent de munca; c) militarii, cu excepţia generalilor, amiralilor şi ofiţerilor, precum şi a sergentilor şi cartnicilor reangajati, pentru soldele primite de la unitãţile, instituţiile şi şcolile militare ale M.F.A.sau M.A.I., potrivit normelor legale în vigoare; d) laureatii premiilor de stat - pentru aceste premii; e) inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum şi inovatorii - pentru recompensele ce primesc pentru invenţii sau inovaţii-, dacã recompensa nu depãşeşte 10.000 lei de fiecare invenţie sau inovaţie. În cazurile în care recompensa depãşeşte 10.000 lei, impozitul se calculeazã la intreaga suma a recompensei dupã scãderea a 10.000 lei separat pentru fiecare invenţie sau inovaţie; f) elevii şi studenţii - pentru bursele ce nu depãşesc 200 lei lunar; g) aspirantii - pentru sumele ce le primesc în vederea achiziţionãrii de cãrţi şi materialul de studiu; h) persoanele care fac parte din corpul diplomatic şi consular strãin, precum şi corespondenţii de presa strãini - pentru salariile şi indemnizatiiel ce primesc în aceste calitãţi, sub condiţia reciprocitãţii; i) pensionãrii - pentru pensiile ce primesc; j) muncitorii, functionarii şi pensionãrii - pentru veniturile realizate din cultivarea terenurilor primite în folosinta de la sfaturile populare sau de la întreprinderi, instituţii sau organizaţii, dacã aceste terenuri nu depãşesc 0,25 ha pe gospodãrie. 5. din instrucţiuni. - Soldatii, matrozii, precum şi sergentii şi cartnicii în termen, sunt scutiţi de impozit pentru soldele pe care le primesc de la unitãţile, instituţiile şi şcolile militare ale M.F.A. şi M.A.I. Soldatii, matrozii, sergentii şi cartnicii concentraţi pentru instrucţie sau pentru exercitii sunt scutiţi de impozit pentru soldele pe care le primesc de la unitãţile militare în timpul concentrarii. Câştigul pe care îl obţin de la locul de munca se impune conform normelor generale. 6. - Soldatii, matrozii, precum şi sergentii şi cartnicii în termen care sunt utilizaţi la lucrãri în industrie, agricultura, construcţii şi în transporturi, se scutesc de impozit atât în ce priveşte soldele, cat şi în ce priveşte primele şi câştigurile pe care le realizeazã potrivit normelor în vigoare de la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pentru care lucreazã. Militarii care obţin alte venituri se impun pentru acele venituri dupã normele comune. În cazul când militarul nu se afla în localitatea unde se face impunerea, înştiinţarea de plata se înmâneazã acelui membru al familiei sale care beneficiazã efectiv de venitul militarului. 7. - Sergentii şi cartnicii reangajati precum şi ofiţerii, generalii şi amiralii (activi sau concentraţi) şi salariaţii civili ai M.F.A sau M.A.I., sunt supuşi impozitului pentru toate câştigurile realizate de la unitãţile M.F.A. şi M.A.I., potrivit regulilor stabilite pentru muncitori şi funcţionari. 8. - Scutirea acordatã inventatorilor şi inovatorilor se aplica inventatorilor care poseda certificate de autor şi inovatorilor care poseda adeverinte de autor sau sunt înregistraţi ca inovatori, pentru prima transa de 10.000 lei din indemnizaţia sau recompensa ce primesc potrivit legislaţiei în vigoare, pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte. Parte din indemnizaţie (recompensa) ce depãşeşte 10.000 lei pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte, se impune. Exemplu: un inginer are o invenţie în cu caracter tehnic productiv, pentru care a obţinut certificat de autor. Pentru aceasta invenţie inginerul primeşte o recompensa de 15.000 lei. Impozitul asupra recompensei se calculeazã astfel: - Recompensa totalã primitã ..........................lei 15.000.- - Este scutitã de impozit prima transa de .............lei 10.000.- Rest din recompensa ce suporta impozitul pe venit .....lei 5.000.- Asupra sumei de 5.000 lei se aplica cotele de impozit de la art. 5 din Decret. Dacã în cursul unui an aceeaşi persoana face mai multe invenţii sau inovaţii pentru care obţine certificate sau adeverinte de autor precum şi recompensele corespunzãtoare, scutirea de 10.000 lei se acorda pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte. În cazul în care inventia sau inovatia este opera comuna a mai multor persoane, scutirea de impozit pentru transa de 10.000 lei, se aplica o singura data, din recompensa globalã, nu la cota parte a fiecãrei persoane. Dacã se plãtesc recompense de cãtre mai multe instituţii sau întreprinderi, pentru aceeaşi inovaţie, scutirea se aplica la prima transa de 10.000 lei, indiferent de plãtitor. În aceste cazuri persoanele care primesc recompensele trebuie sa depunã o declaraţie în care sa arate ce sume au mai primit şi de la care întreprindere sau instututie. Inventatorii care poseda brevete de invenţie nu beneficiazã de scutire. De asemenea, nu beneficiazã de scutire inventatorii care pentru unele invenţii poseda certificate de autor, iar pentru altele brevete de invenţie pe care le exploateazã. 9. - Elevii şi studenţii care primesc burse în bani fiind asimilaţi muncitorilor şi funcţionarilor sunt scutiţi de impozit pentru bursele care nu depãşesc 200 lei lunar. Elevii şi studenţii care primesc burse atât în natura cat şi în bani, se impun numai pentru bursele în bani, dacã acestea depãşesc 200 lei lunar. Bursele primite din strãinãtate de studenţii care vin în R.P.R. pentru studii precum şi cele plãtite studentiilor romani trimişi în strãinãtate, nu sunt supuse impozitului. Studenţii care fac practica în producţie se impun pentru sumele primite drept plata a muncii prestate, dupã normele comune aplicate muncitorilor şi funcţionarilor. Dacã aceşti studenţii sunt şi bursieri, deci primesc şi bursa şi plata muncii prestate în producţie, se impun separat pentru venitul realizat din munca prestatã, fãrã a se face cumularea cu bursa. În aceste cazuri, minimul neimpozabil se aplica numai asupra bursei. Ucenicii şi elevii şcolilor medii tehnice sunt scutiţi de plata impozitului pe salarii şi pentru salariile lor ce depãşesc 200 lei lunar. 10. - Indemnizaţiile (despãgubirile) permanente, care au caracter de pensie, plãtite unor persoane accidentate, sunt scutite de impozit. Câştigurile realizate de pensioanarii care lucreazã pentru instituţii, întreprinderi sau organizaţii, se supun impozitului dupã normele comune, fãrã a se cumula cu pensia. ART. 3 din Decret. Veniturile supuse impozitului agricol nu se supun impozitului pe venit. 11. din instrucţiuni. - De asemenea, nu sunt supuse impozitului pe veniturile populaţiei, veniturile în bani şi în natura realizate de membrii gospodariilor agricole colective pentru zile munca. 12. - Se supun întotdeauna impozitului pe venit şi nu impozitului agricol: a) salariile muncitorilor şi funcţionarilor, câştigurile membrilor cooperativelor meşteşugãreşti şi de transporturi precum şi toate câştigurile supuse impozitului ca şi salariile muncitorilor şi funcţionarilor; b) veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa realizate din sectorul socialist; c) veniturile din surse agricole realizate la sate de persoane care nu poseda terenuri agricole, sau la oraşe de persoane care poseda terenuri agricole pentru care nu au obligaţia predãrii contractelor de colectare a produselor agricole vegetale d) veniturile neagricole ale membrilor unei gospodãrii agricole, realizate în alt raion sau oraş regional decât cel în care se afla gospodãria agricolã. ART. 4 din Decret. Ministerul Finanţelor are dreptul sa acorde scutiri şi alte înlesniri la impozitul pe venit, pentru unii contribuabili şi pentru unele categorii de contribuabili. 13 din instrucţiuni. - Se scutesc de impozit minerii care lucreazã în subteran, precum şi membrii lor de familie - pentru veniturile obţinute din surse agricole. Înlesnirile se acorda pentru sumele datorate la termenele de plata nescadente în momentul angajãrii sau trecerii muncitorilor la lucrãrile în subteran. Minerii continua sa beneficieze de aceste înlesniri şi dupã trecerea lor la pensie. Minerii care au fost trecuţi la alte lucrãri care nu se executa în subteran sunt supuşi la plata impozitului aferent termenelor care devin scadente dupã pierderea dreptului la scutire. Pentru a beneficia de scutire, minerii care lucreazã în subteran sunt obligaţi sa prezinte anual, secţiunii financiare raionale (orãşeneşti) în raza cãreia se afla sursele lor agricole - o adeverinta eliberata de întreprinderea care i-a angajat şi din care sa rezulte calitatea lor de muncitori în subteran.
CAP. 2 IMPUNEREA CÂŞTIGULUI MUNCITORILOR ŞI FUNCŢIONARILOR
ART. 5 din Decret. Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculeazã lunar, asupra totalitãţii câştigului realizat în luna expiratã, pe fiecare loc de munca în parte, potrivit cotelor de mai jos:
Câştigul lunar Impozitul impozabil lei
pana la 200.............................................scutit 201-300...............................6 lei+6% pentru ceea ce depãşeşte200 301-400..............................12 " +7% " " " " 300 401-500..............................19 " +9% " " " " 400 501-600..............................28 " +11% " " " " 500 601-800..............................39 " +13% " " " " 600 801-100..............................65 " +15% " " " " 800 peste 1000...........................95 " +16% " " " " 1000 14. din instrucţiuni. - Potrivit art. 5 din Decret se impun muncitorii şi functionarii permananti sau temporari (zilieri) pentru totalitatea veniturilor realizate de la acelaşi loc de munca sau de la aceeaşi persoana, în cursul luni. Sunt consideraţi muncitori şi funcţionari permanenţi în sesul prezentelor instrucţiuni, cei care lucreazã la aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie sau persoana cel puţin o luna calendaristicã completa pe baza unui contract (angajamenta0 scris sau verbal. Sunt consideraţi muncitori şi funcţionari temporari în sensul prezentelor instrucţiuni, cei care nu lucreazã cel puţin o luna calendaristicã completa, la aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie sau persoana. 15. - Personalul casnic se impune ca şi muncitorii şi functionarii. Câştigul lunar impozabil al personalului casnic se determina numai pe baza sumelor de bani primite, nu şi a retributiilor în natura (cazare, hrana, etc.). Pentru personalul casnic se aplica minimul neimpozabil de 200 lei. 16. - Se impun potrivit art. 5 din Decret, muncitorii zilieri agricoli, precum şi membrii gospodariilor agricole individuale pentru sumele primite de la particulari pentru lucrãri executate sau servicii prestate, a cãror plata se face cu ziua, saptamana sau luna. 17. - Câştigul muncitorilor şi funcţionarilor realizat la locul permanent de munca, se impune în cazul când suma câştigului lunar depãşeşte 200 lei. Muncitorii sau functionarii permanenţi care au fost angajaţi sau cãrora le-a încetat angajarea în cursul lunii, beneficiazã de scutirea prevãzutã la art. 2 lit. b, în cazul când venitul realizat pe timpul cat au lucrat în luna respectiva, nu depãşeşte 200 lei. 18. - Impunerea veniturilor muncitorilor şi funcţionarilor permanenţi sau temporari, se face prin aplicarea cotelor de la art. 5 din Decret, asupra totalitãţii sumelor efectiv primite în luna expiratã, fãrã a se face intregirile la luna. Exemplu: în luna aprilie un muncitor permanent a lucrat 20 zile pentru care primeşte un salariu de 350 lei. Impunerea se face pentru 350 lei. Regula impunerii sumelor efectiv primite se aplica şi pentru remuneraţiile primite la locul secundar de munca. Pe luna incompleta de serviciu, în cazul angajãrii sau concedierii în cursul lunii, impozitul se calculeazã de asemenea asupra sumelor efectiv primite, fãrã a se face intregire la luna. Aceasta regula se aplica şi în cazul mutãrii unui muncitor sau funcţionar, de la o întreprindere sau instituţie la alta, dacã întreprinderile sau instituţiile respective constituie locuri de munca separate. 19. - În calculul impozitului pe câştigul muncitorilor şi funcţionarilor, sumele sub 1 leu se neglijeazã. La fel se procedeazã şi pentru determinarea minimului neimpozabil de 200 lei. Exemplu: a) câştigul unui muncitor sau funcţionar pe luna precedenta a fost de 552 lei 90 bani. Impozitul se calculeazã numai la suma de 552 lei, iar 90 bani se neglijeazã; b) dacã câştigul unui muncitor sau funcţionar pe luna precedenta este de 200,80 lei, acest câştig nu se impune, deoarece prin neglijarea fracţiunii de 0,80 lei el nu depãşeşte 200 lei. ART. 6 din Decret. Se cuprind în câştigul lunar impozabil al muncitorilor şi funcţionarilor: a) salariul de baza; b) plãţile pentru lucrãrile în acord sau pentru ore suplimentare; c) plãţile din fondul asigurãrilor sociale, în caz de incapacitate temporarã de munca; d) sumele plãtite pentru concediul nefolosit; e) şi orice alte sume primite de muncitori şi funcţionari, ca plata a muncii. 20. din instrucţiuni. - Enumerarea de la art. 6 din Decret nu este limitativa. În principiu sunt supuse impozitului de la art. 5 toate sumele primite de muncitori sau funcţionari, pentru munca prestatã în calitate de salariaţi pe baza unui contract sau angajament de munca. Ca atare veniturile care prin natura lor sunt supuse impozitului prevãzut la alte articole din Decret, dar care sunt realizate de muncitori şi funcţionari pentru munca îndeplinitã în calitate de salariat, se supun impozitului prevãzut la art. 5 din Decret. Spre exemplu: Veniturile realizate din traduceri pentru o instituţie sunt supuse - potrivit naturii lor - impozitului prevãzut pentru oamenii de litere, arta şi ştiinţa. Dacã însã instituţia are funcţionari angajaţi în calitate de traducatori,salariile acestora sunt supuse impozitului prevãzut la art. 5. Dimpotriva dacã o instituţie are funcţionari angajaţi în alta calitate decât cea de traducãtor, dar foloseşte aceşti salariaţi în timpul lor liber pentru efectuarea unor traduceri, sumele plãtite pentru traduceri - calculate conform tarifelor legale în vigoare - se impun,separat de salariu, cu impozitul prevãzut pentru oamenii de litere, arta şi ştiinţa. 21. - Plãţile fãcute din fondurile Asigurãrilor Sociale de Stat în caz de incapacitate temporarã de munca cauzatã de boala, accidente, maternitate (naşteri şi lehuzie) etc., echivalente cu salariul sau calculate în funcţie de acesta, intra în compunerea venitului impozabil şi se impun prin cumulare cu salariul primit pentru timpul din luna servit în câmpul muncii. 22. - Plãţile în natura fãcute cãtre muncitori şi funcţionari, precum şi plãţile în natura fãcute cãtre cei care lucreazã ca salariaţi la G.A.S., G.A.C. sau S.M.T. (agronomi, ingineri, tehnicieni, mecanici, tractoristi, etc.) fac parte din câştigul lunar impozabil. De asemenea sunt impozabile câştigurile în natura plãtite cetãţenilor care executa lucrãri temporare sau ocazionale fãrã material propriu, pentru gospodãriile agricole colective şi pentru alte organizaţii. Plãţile în natura se evalueaza în vederea calculãrii impozitului, la preţurile comerciale de stat cu amãnuntul din momentul plãţii. Îmbrãcãmintea acordatã pentru a fi purtata în îndeplinirea serviciului şi hrana în natura - consumatã în timpul efectuãrii serviciului - acordatã pe baza legilor de protecţie a muncii, nu se considera remuneraţie în natura supusã impozitului şi nu se impune. 23. - Premiile şi recompensele (acordate în cadrul sistemului premial) care constituie drepturi certe, plata lor fiind obligatorie, şi nu la aprecierea conducerii administrative, sunt supuse impozitului prin cumulare cu celelalte sume realizate de muncitori şi funcţionari. Astfel sunt supuse impozitului: premiiile calculate în procente fata de îndeplinirea planului de producţie, premiile calculate în raport cu reducerea consumurilor sau în raport cu economiile de materiale, premiile calculate în funcţie de timpul de conservare a uneltelor sau maşinilor, recompensele de vechime, etc. Enumerarea de mai sus nu este limitativa, fiind impozabile toate premiile a cãror plata devine obligatorie pentru conducerea administrativã. Prin derogarea de la regula de mai sus, nu se impun premiile acordate soferilor pentru folosirea maşinilor peste norma de parcurs - fãrã reparaţii generale, premiile acordate soferilor, tractoristilor, combainerilor, buldozeristilor, etc. pentru economii de carburanţi, precum şi premiile acordate pentru economii la cauciucurile auto. De asemenea nu se impun premiile acordate de stat sau de asociaţiile de vanatoare, pentru combaterea animalelor rapitoare sau dãunãtoare. 24. - Sumele reţinute din salariu pe baza de popriri sau imputatii, nu se scad din câştigul impozabil. ART. 7 din Decret. Nu se cuprind în câştigul lunar impozabil şi nu se impun: a) premiile şi recompensele individuale ocazionale, care nu constituie drepturile certe pentru muncitori şi funcţionari şi a cãror acordare se face pe baza aprecierii conducerii administrative a întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei; b) sumele ce se plãtesc în baza dispoziţiilor legale în vigoare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare sau transferare a muncitorilor şi funcţionarilor în alta localitate, în interesul serviciului, precum şi indemnizaţiile de instalare ce se plãtesc la încadrarea în funcţie; c) preavizele de concediere şi ajutoarele acordate muncitorilor şi funcţionarilor; d) sumele ce se plãtesc muncitorilor şi funcţionarilor pentru amortizarea uneltelor ce le aparţin. 25. din instrucţiuni. - Premiile şi recompensele ocazionale a cãror acordare nu este obligatorie dându-se pe baza aprecierii conducerii administrative, sunt scutite de impozit. Astfel sunt scutite de impozit premiile şi recompensele acordate din fondul ministrului, din fondul directorului sau din fondul preşedintelui, premiile acordate de Guvern în mod global unei întreprinderi sau instituţii fruntase (şi care se repartizeazã apoi pe salariaţi), etc. Enumerarea de mai sus nu este limitativa, fiind scutite de impozit toate premiile şi recompensele a cãror plata nu constituie o obligaţie pentru administraţie. Premiile acordate de persoane, întreprinderi sau asociaţii particulare, sunt întotdeauna impozabile, indiferent de modul şi criteriile de acordare. 26. - Nu se cuprind în câştigul impozabil sumele plãtite muncitorilor şi funcţionarilor, de cãtre întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist (în baza legislaţiei de munca în vigoare) pentru rambursarea cheltuielilor de deplasare, detaşare,sau transferare în alta localitate (transport, întreţinere, cazare,diurna de deplasare şi indemnizaţie de transferare). De asemenea nu se cuprind în câştigul impozabil, sumele plãtite muncitorilor şi funcţionarilor pentru întreţinerea mijloacelor proprii de transport folosite în îndeplinirea serviciului. 27. - Preavizele de concediere şi ajutoarele acordate muncitorilor şi funcţionarilor, nu sunt impozabile. Se încadreazã în aceasta categorie ajutoarele pentru alaptare, rufarie, inmormantare, ajutoarele excepţionale şi altele (acordate în baza legilor de ajutor şi protecţiei a muncitorilor şi funcţionarilor) care nu sunt calculate în funcţie de salariu. De asemenea nu se impunn ajutoarele acordate din fondul ministrului,directorului sau preşedintelui. 28. - În compunerea câştigului lunar al muncitorilor şi funcţionarilor nu se includ sumele achitate acestora potrivit legislaţiei de munca în vigoare, pentru amortizarea uneltelor şi altor obiecte ale lor, folosite personal în timpul lucrului. ART. 8 din Decret. Pentru câştigurile muncitorilor şi funcţionarilor realizate din funcţii cumulate şi pentru câştigurile din lucrãri temporare realizate în afarã locului permanent de munca, impozitul se calculeazã pe fiecare loc de munca separat. În acest caz minimull neimpozabil stabilit la art. 2 lit. b nu se aplica, iar la câştigul pana la 200 lei lunar, impozitul se calculeazã în baza unei cote de 2% ce se aplica asupra câştigului lunar. 29. din instrucţiuni. - Impozitul pe câştigul muncitorilor şi funcţionarilor se aseaza asupra câştigului realizat pe fiecare loc de munca în parte. Prin loc de munca separat se înţeleg întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au planuri de cheltuieli sau bilanţuri de venituri şi cheltuieli proprii şi care ţin separat evidentele de personal. Exemplu: a) un medic lucreazã la 2 instituţii care au planuri de cheltuieli şi evidente de personal separate: la un spital de unde primeşte un salariu de 700 lei şi la policlinica unei întreprinderi de unde primeşte 400 lei lunar. Aceste doua remuneraţii fiind primite de la locuri de munca deosebite, ele nu se totalizeazã în vederea impunerii, impozitul calculandu-se separat pentru câştigul realizat de la spital şi separat pentru câştigul realizat de la policlinica. b) un funcţionar al unui minister este în acelaşi timp profesor la o şcoala medie tehnica subordonata ministerului respectiv. Şcoala are plan de cheltuieli şi evidente de personal separate. Câştigurile realizate de funcţionarul în cauza de la minister şi de la şcoala se impun separat. ART. 9 din Decret. Impozitul datorat de muncitori şi funcţionari se reduce: a) cu 50% pentru muncitorii şi functionarii decorati cu ordinele Republicii Populare Romane; b) cu 30% pentru muncitorii şi functionarii care au în întreţinerea lor mai mult de 3 persoane.Reducerea se acorda numai pentru impozitul aferent veniturilor realizate la locul permanent de munca, pe baza dovezilor eliberate de administraţia de imobil sau de comitetul executiv al sfatului popular în raza cãruia domiciliazã muncitorul sau funcţionarul ori - în lipsa - pe baza unei declaraţii certificate, date de muncitor sau funcţionar. Dovezile sau declaraţiile se prezenta anual şi sunt valabile de la prezentare pana la sfârşitul anului. 30. din instrucţiuni. - Reducerea prevãzutã de art. 9 litera a se aplica celor de mai jos: a) muncitorilor şi functioanrilor permanenţi şi temporari; b) membrilor cooperativelor meşteşugãreşti şi de transporturi; c) elevilor şi studenţilor; d) avocaţilor încadraţi în colegiile de avocaţi; e) lucrãtorilor la domiciliu. Reducerea prevãzutã de art. 9 lit.b se aplica numai: a) muncitorilor şi funcţionarilor - pentru câştigul realizat la locul permanent de munca; b) membrilor cooperativelor meşteşugãreşti şi de transporturi; c) elevilor şi studenţilor; d) avocaţilor încadraţi în colegiile de avocaţi; e) lucrãtorilor la domiciliu care nu sunt în acelaşi timp angajaţi permanenţi la o întreprindere, instituţie sau organizaţie. Reducerile nu se aplica: a) inventatorilor şi inovatorilor, impusi conform art. 16 din Decret; b) colectorilor care lucreazã pentru unitãţile din sectorul socialist; c) personalului din reţeaua comerţului de Stat, remunerat pe baza de procent; d) agenţilor de asigurãri facultative. 31. - Reducerea cu 50% a impozitului se acorda numai celor decorati cu ordinele Republicii Populare Romane, care sunt: - Steaua Republicii Populare Romane; - Ordinul Apãrarea Patriei; - Ordinul Muncii; - Ordinul Mama Eroina; - Ordinul Gloria Maternã. Reducerea nu se acorda celor decorati cu medalii ale R.P.R. sau cu ordine strãine. Reducerea se aplica la impozitul datorat atât pentru câştigul realizat la locul permanent de munca cat şi pentru sumele primite pentru lucrãri temporare sau ocazionale. Reducerea se aplica începând din luna în care s-a publicat decretul de decorare. 32. - Persoanele întreţinute pentru care se acorda muncitorului sau funcţionarului reducerea impozitului cu 30%, sunt acelea care trãiesc exclusiv din mijloacele muncitorului sau funcţionarului şi care nu au surse proprii de venit, indiferent ca sunt rude sau nu cu muncitorul sau funcţionarul. Pentru rudele întreţinute de muncitor sau funcţionar, reducerea se acorda şi în cazul când aceste rude nu locuiesc împreunã cu muncitorul sau funcţionarul. În special intra în categoria persoanelor întreţinute,cele pentru care muncitorul sau funcţionarul primeşte sau plãteşte pensie de întreţinere. Persoanele care primesc burse şi pensii sau persoanele care sunt întreţinute de stat nu se includ în numãrul celor intretinuti de muncitor sau funcţionar. În cazu când ambii sotii sunt salariaţi, reducerea de impozit pentru persoanele întreţinute se acorda numai unuia din ei, la alegerea lor. 33. - Reducerea de 30% a impozitului se aplica numai pentru câştigul realizat la locul permanent de munca şi se acorda în baza dovezilor eliberate de administraţia de imobil sau - în lipsa - de comitetul executiv al sfatului popular în raza cãruia domiciliazã salariatul. În cazurile în care administraţia de imobil sau comitetul executiv al sfatului popular nu pot elibera aceste dovezi,reducerea se poate acorda pe baza declaraţiei depuse de muncitor sau funcţionar direct la întreprinderea, instituţia sau organizaţia de la care primeşte salariatul. Dovada sau declaraţia trebuie prezentatã anual şi este valabilã de la prezentare pana la sfârşitul anului, dacã situaţia rãmâne neschimbata. Reducerea se acorda începând cu luna în care s-a prezentat dovada ori s-a depus declaraţia. 34. - Reducerile de 50% şi 30% se acorda succesiv, nu cumulativ. Exemplu: o persoana decorata cu "Ordinul Muncii" şi care are în întreţinerea sa patru persoane, încaseazã în luna februarie 1.000 lei şi anume: 700 lei salariu şi 300 lei ore suplimentare. La 1.000 lei corespunde un impozit de 95 lei. Acest impozit se reduce cu 50%, întrucât cel în cauza este decorat cu "Ordinul Muncii", rãmânând un impozit de 47,50 lei. Acest impozit se reduce din nou cu 30%, întrucât salariatul are în întreţinerea sa peste trei persoane, rãmânând un impozit de 33,25 lei. ART. 10 din Decret. Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculeazã de cãtre întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sau persoanele care plãtesc salariul şi se retine lunar din salariul cuvenit pe a doua chenzina a lunei. În cazul salariaţilor temoporari sau zilieri, impozitul se calculeazã şi se retine la fiecare plata în parte. 35. din instrucţiuni. - Impozitul se calculeazã asupra totalitãţii sumelor brute primite în luna expiratã şi se retine la plata celei de a doua chenzine, adicã la plata definitiva a salariatului pe luna expiratã. Regula aceasta nu se aplica lucrãtorilor temporari (zilieri). În cazul acestora impozitul se recalculeazã la fiecare plata facuta în cursul aceleiaşi luni. Exemple: a) un funcţionar a lucrat în cursul lunii aprilie 20 zile. Pentru zilele lucrate primeşte 420 lei. Tot în cursul lunii aprilie a primit plata orelor suplimentare pe luna martie în suma de 100 lei. Impozitul se calculeazã asupra sumei brute de 520 lei şi se retine cu ocazia plãţii celei de a doua chenzine a salariului. b) un muncitor primeşte pentru luna iuni un salariu de 480 lei. Cea de a doua chenzina se plãteşte la 2 iulie. În cursul lunii iunie mai primeşte din fondul directorului un premiu de 300 lei. Premiul din fondul directorului fiind neimpozabil, impozitul se calculeazã la suma de 480 lei şi se retine la 2 iulie, cu ocazia plãţii celei de a doua chenzine. c) un muncitor zilier lucreazã la o întreprindere 5 zile primind pentru aceasta 100 lei. Fiind muncitor zilier nu I se aplica minimul neimpozabil. Impozitul se calculeazã prin aplicarea cotei de 2% asupra sumei de 100 lei revenind 2 lei impozit de plata, care se retine la plata sumei. 36. - În cazul când salariul se plãteşte muncitorilor şi funcţionarilor odatã pe luna, impozitul se calculeazã asupra câştigului realizat în luna în contul cãreia se face plata salariului şi se retine din salariu. 37. - În cazul salariilor ori al unor diferenţe de salariu sau al ajutoarelor pentru incapacitatea temporarã de munca care s-au plãtit odatã pentru mai multe luni, sumele plãtite se defalca pe lunile în contul cãrora se face plata, cumulându-se în vederea impunerii cu celelalte drepturi primite în lunile respective. Exemplu: un funcţionar primeşte în luna iulie o diferenţa de salariu (prin încadrare într-o funcţie superioarã) de 80 lei pe luna mai şi 160 lei pe luna iunie, în total 240 lei. Pe luna mai a primit un salariu de 500 lei la care s-a reţinut impozitul de 28 lei, iar pe luna iunie a realizat un câştig (salariu + ore suplimentare de 600 lei, lacare s-a reţinut un impozit de 39 lei. Impunerea diferenţei de salariu se face astfel: Se aduna 500 lei (salariu pe mai) cu 80 lei, iar la 580 lei se aplica cotele, rezultând un impozit de 36,8 lei din care se scade 28 lei impozit reţinut anterior, rãmânând 8,80 lei. Se aduna apoi 600 lei (câştigul pe iunie) cu 160 lei, iar la 760 lei se calculeazã impozitul care este de 59,80 lei, din care se scade 39 lei impozit reţinut anterior, rãmânând 20,80 lei. Se aduna cele doua diferenţe de impozit (8,80 lei +20,80 lei), iar suma rezultatã se retine din 240 lei. 38. - Indemnizaţiile pentru concediul de odihna plãtite la plecarea în concediu se impun prin cumulare cu celelalte câştiguri realizate de muncitori sau functioanari în luna respectiva şi se retine din indeminzatia plãtitã pentru concediu. Exemplu: o instituţie plãteşte salariile pe ziua de 2 şi 16 ale fiecãrei luni. Un funcţionar primeşte pe ziua de 16 iulie primind pentru cinci zile lucrate un salariu de 160 lei şi 720 lei indemnizaţie pentru concediu, în total 880 lei, la care i retine 77 lei drept impozit. Pe ziua de 26 iulie salariatul se întoarce din concediu. La 2 august primeşte salariul de 200 lei pentru zilele din iulie urmãtoare întoarcerii din concediu. Cu aceasta ocazie i se face recalcularea pentru întregul câştig pe luna iulie (160 lei salariu 1-6 iulie + 720 lei indemnizaţia de concediu + 200 lei salariu 26-31 iulie = 1.080 lei) la care corespunde un impozit de 107,80 lei. Din acest impozit se scad 77 lei (impozitul reţinut anterior) rãmânând a se retine suma de 30,80 lei. În cazul când concediul depãşeşte o luna calendaristicã, indemnizaţia se defalca pe luni, retinand-se impozitul corespunzãtor fiecãrei luni. Indemnizaţia care se cuvine pentru partea din concediu din a doua luna se considera câştig pe luna a doua. Prin urmare la plata celei de a doua chenzine a salariului pe acea luna se face recalcularea impozitului. Exemplu: la aceeaşi instituţie din exemplele de mai sus, un funcţionar a încasat la 16 iulie pentru prima chenzina suma de 360 lei. La 26 iulie pleacã în concediu primind 224 lei salariu pentru 16-25 iulie şi 336 lei indemnizaţie de concediu pentru 12 zile (6 zile din iulie şi 6 zile din august). Impozitul se calculeazã astfel: la câştigul pe iulie de 752 lei (360 lei salariu pe prima chenzina + 224 lei salariu pentru 16-25 iulie + 168 lei partea din indemnizaţia de concediu pe luna iulie) se calculeazã 58,76 lei impozit, iar la 168 lei (6 zile concediu pe august) se calculeazã 3,36 lei impozit, reţinându-se în total 62,12 lei. La 16 august, funcţionarul primeşte pentru zilele lucrate dupã întoarcerea din concediu suma de 168 lei, iar la 2 septembrie primeşte cea de-a doua chenzina pe august în suma de 360 lei. Cu aceasta ocazie i se recalculeazã impozitul la întregul câştig pe august (168 lei partea de indemnizaţie pe august + 168 lei salariu 8-15 august + 360 lei salariu pe a doua chenzina din august = 696 lei), revenind de plata 51,48 lei. Din aceasta suma se scad 3,36 lei impozit reţinut la plecarea în concediu, urmând a se mai retine 48,12 lei. 39. - La desfacerea contractului de munca impoziul se retine pentru câştigul pe luna precedenta (dacã nu s-a reţinut) şi separat pentru câştigul pe luna în curs pana la data concedierii (dacã acest câştig depãşeşte minimul neimpozabil). În cazul când la desfacerea contractului de munca, concediul în bani se plãteşte pe întreg anul expirat şi concomitent pentru partea de concediu aferentã anului în curs, se include în câştigul lunar impozabil intreaga suma reprezentând concendiul în bani, atât pentru anul expirat, cat şi pentru zilele lucrate în anul în curs. 40. - Impozitul asupra recompensei unice pentru vechime în câmpul muncii se calculeazã la intreaga recompensa şi se retine la plata recompensei, din suma plãtitã efectiv. Cu ocazia plãţii salariului pe a doua chenzina a lunii în care s-a achitat recompensa - se face recalcularea impozitului în funcţie de suma globalã a câştigului pe luna expiratã, inclusiv suma recompensei plãtite. 41. - În cazul când plata salariului muncitorilor şi funcţionarilor se face pe baza unei sentinţe judecãtoreşti, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sau persoanele care fac plata calculeazã şi reţin impozitul din suma plãtitã, conform normelor generale. ART. 11 din Decret. Impozitul reţinut va fi vãrsat la Banca de Stat a Republicii Populare Romane, dupã cum urmeazã: a) odatã cu primirea sumelor pentru plata celei de a doua chenzine a salariilor, în cazul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au cont la instituţiile bancare. Instituţiile bancare nu vor elibera sumele pentru plata salariilor fãrã primirea în acelaşi timp a dispoziţiei de plata a impozitului; b) a doua zi dupã reţinerea impozitului în cazul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau persoanelor care nu au cont la instituţiile bancare. 42. din instrucţiuni. - Impozitul reţinut în condiţiile arãtate la paragrafele precedente se vãrsa la Banca de Stat în contul organelor financiare în raza cãrora se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei astfel: - de cãtre întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de orice fel, precum şi de persoanele care au conturi la instituţiile bancare - odatã cu ridicarea sumelor în numerar de la banca pentru plata celei de a doua chenzine a salariului muncitorilor şi funcţionarilor permanenţi şi la ori ce ridicare de sume în numerar pentru plata muncitorilor şi funcţionarilor temporari (zilieri). Impozitul reţinut la plata salariilor şi indemnizaţiilor muncitorilor şi funcţionarilor care pleacã în concediu şi la plata salariilor celor cãrora le-a încetat angajarea, se vãrsa la buget odatã cu vãrsarea impozitului pentru cea de a doua chenzina a salariilor. Titularii de cont sunt obligaţi sa depunã la instituţiile bancare dispoziţiile de plata a impozitului odatã cu depunerea dispoziţiilor pentru ridicarea sumelor în numerar. Dispoziţiile de plata pentru ridicarea sumelor în numerar nu vor fi executate de instituţiile bancare, fãrã depunerea dispoziţiilor de plata a impozitului. Instituţiile bancare nu vor executa dispoziţiile de plata pentru ridicarea sumelor în numerar, dacã în contul respectiv nu sunt disponibilitati pentru plata atât a salariilor nete cat şi a impozitului. În aceste cazuri instituţiile bancare vor restitui dispoziţiile de plata pentru a fi refãcute astfel încât dispoziţiile din cont sa acopere parte din salariile nete şi impozitul aferent. Instituţiile bancare nu vor pretinde întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din sectorul socialist, sa verse impozitul cu ocazia eliberãrii sumelor pentru plata premiilor, indemnizaţiilor, etc. 43. - Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care nu au cont la instituţiile bancare sunt obligate sa verse impozitul la buget a doua zi dupã reţinerea lui. În orice caz întreprinderile şi persoanele particulare vor vãrsa sumele reţinute drept impozit pana cel târziu la 2 ale lunii urmãtoare celei pentru care se datoreazã salariile. ART. 12 din Decret. Impozitul pe câştigul muncitorilor şi funcţionarilor, reţinuţi în plus, se restituie de cãtre întreprinderi, instituţii şi organizaţii, în termen de 15 zile de la data constatãrii plusului. Restituirea sumelor reţinute în plus se face pe cel mult un an în urma de la data constatãrii plusului. Impozitul pe câştigul muncitorilor şi funcţionarilor, nereţinut la timp sau în cuantumul legal, se retine de la muncitorul sau funcţionarul respectiv, pe cel mult trei luni în urma. Reţinerea se face în sume egale, în cursul urmãtoarelor trei luni. Este interzisã urmãrirea impozitului nereţinut de la muncitori sau funcţionari pe o perioada anterioarã celei arãtate mai sus sau a impozitului nereţinut de la muncitorii sau functionarii care nu mai sunt în serviciu. 44. din instrucţiuni. - Restituirea plusului se face din oficiu de cãtre întreprinderea, instituţia sau organizaţia care plãteşte salariile, din retinerile curente de impozit fãcute din câştigul muncitorilor şi funcţionarilor. Exemple: a) unui muncitor i s-a reţinut în luna mai 20 lei peste impozitul legal. La 20 iulie se constata plusul. Cu ocazia plãţii salariului pe iulie, urmeazã a i se retine 30 lei impozit. Efectuandu-se o compensare, suma de 20 lei i se va scãdea din impozitul ce urmeazã a fi reţinut pe iulie, reţinându-se numai 10 lei; b) unui alt muncitor i s-a reţinut în plus suma de 60 lei, care nu poate fi compensata în întregime deoarece impozitul datorat este de 40 lei. Suma de 20 lei i se restituie. Restituirea se face pe rãspunderea şefului contabil al întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei, fãrã a fi necesarã o aprobare din partea organelor financiare. În cazul ca întreprinderea, instituţia sau organizaţia nu are de unde restitui plusul, se va cere organului financiar în contul cãruia s-a vãrsat impozitul reţinut în plus, sa restituie suma respectiva. Pentru muncitorii şi functionarii a cãror angajare a încetat, restituirea nu se face din oficiu ci numai la cerere. 45. - Aplicaţiunea aliniatului doi al art. 12 din Decret se face în felul urmãtor: În luna iulie se constata ca nu s-a reţinut unui muncitor impozitul pe salarii cu începere din luna ianuarie astfel: - ianuarie 45,60 lei, februarie 42,35 lei, martie 48,30 lei, aprilie 47,35 lei, mai 45,10 lei, iunie 50,60 lei. Impozitul nu se retine decât pe trei luni în urma celei în care s-a constata neretinerea, adicã pe aprilie, mai şi iunie, ceea ce înseamnã ca se retine suma de 143,05 lei care se repartizeazã în trei rate egale de 47,68 lei reţinându-se din salariul pe luna iulie, august şi septembrie. Este interzisã urmãrirea de la muncitori şi funcţionari a impozitului nereţinut pe o perioada anterioarã celei arãtate mai sus, precum şi a impozitului nereţinut de la muncitorii şi functionarii care nu mai sunt în serviciul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei. De asemenea este interzisã urmãrirea în ajutoarele de boala, a sumelor neretinute la timp sau în cuantumul legal. Este interzis organelor financiare sa preleveze impozitul nereţinut de la muncitori şi funcţionari din fondurile proprii ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. ART. 13 din Decret. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile din sectorul socialist sunt obligate sa depunã la secţiunea financiarã raionala (orasenesca) în raza cãreia îşi au sediul o dare de seama privind reţinerea impozitului de la muncitori şi funcţionari, pe formularul şi termenele ce se stabilesc de Ministerul Finanţelor. Persoanelor particulare, care folosesc salariaţi, vor depune state de salarii la termenele şi în modul stabilit prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor. 46. din instrucţiuni. - Dãrile de seama se întocmesc trimestrial pe formulare tipãrite de Ministerul Finanţelor şi se procura de cãtre întreprinderi, instituţii şi organizaţii de la secţiunile financiare. Depunerea darilor de seama se face pana la 10 ale lunii urmãtoare trimestrului adicã: 10 ianuarie, 10 aprilie, 10 iulie şi 10 octombrie. Ministerele: Forţelor Armate, Afacerilor Interne şi Afacerilor Externe, cu toate unitãţile în subordine, precum şi organizaţiile de masa nu depun dãri de seama la organele financiare. În cazul întreprinderilor sau instituţiilor care vãrsa impozitul pe salarii prin alte întreprinderi sau intitutii superioare, dãrile de seama asupra impozitului pe salarii se depun de cãtre întreprinderile sau instituţiile superioare. În aceste cazuri, întreprinderile sau instituţiile subordonate trebuie sa posede adeverinte eliberate de întreprinderile sau instituţiile superioare, din care sa rezulte ca impozitul se vãrsa de cãtre acele întreprinderi sau instituţii. Organele financiare sunt obligate ca pe baza darilor de seama prezentate de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, sa verifice dacã impozitul reţinut a fost virat la timp şi integral la buget. 47. - Întreprinderile şi persoanele din sectorul particular nu depun dãri de seama asupra impozitului pe salarii, ci trimestrial - pana la 10 ale lunii urmãtoare trimestrului - sunt obligate sa prezinte secţiunii financiare în contul cãreia se face vãrsarea impozitului, statele de salarii, spre verificare. Organele financiare verifica statele de salarii - luând nota în evidentele nominale - şi le restituie apoi întreprinderii sau persoanei care le-a prezentat spre verificare. Unitãţile cultelor religioase prezintã state de salarii şi nu dãri de seama. În cazul cetãţenilor care au angajat personal casnic, statele de salarii pot fi înlocuite prin simple declaraţii care se depun la angajarea personalului sau la schimbarea condiţiilor de salarizare. ART. 14 din Decret. Sunt supuşi impozitului în aceleaşi condiţiuni ca şi muncitorii şi functionarii: a) elevii, studenţii şi aspirantii - pentru bursele în bani ce depãşesc 200 lei lunar; b) avocaţii - pentru sumele ce încaseazã de la colegiile de avocaţi; c) liber profesioniştii de orice fel - pentru sumele ce încaseazã de la întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist. 48. din instrucţiuni. - Elevii, studenţii şi aspirantii care primesc burse în bani peste 200 lei, se supun impozitului pentru aceste burse, separat de salariu. 49. - Colegiile de avocaţi sunt obligate sa retina impozitul din sumele brute plãtite avocaţilor. La calculul impozitului se tine seama ca minimul neimpozabil de 200 lei prevãzut de art. 2 lit. b se aplica şi în cazul avocaţilor încadraţi în colegii. 50. - Impozitul de la avocaţi şi de la liber profesioniştii prevãzuţi al art. 14 lit. c din Decret se calculeazã şi se retine la fiecare plata. La plãţile urmãtoare fãcute în aceeaşi luna, de cãtre aceeaşi întreprindere, instituţie sau organizaţie, impozitul se recalculeazã scãzându-se impozitul reţinut anterior. ART. 15 din Decret. Sunt supuşi impozitului în aceleaşi condiţiuni ca şi muncitorii şi functionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului: a) membrii cooperativelor de producţie şi de transporturi - pentru câştigurile realizate de la acestea. b) lucrãtorii la domiciliu care lucreazã pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii - pentru câştigurile realizate de la acestea. 51. din instrucţiuni. - Se impun dupã aceleaşi norme ca şi muncitorii şi functionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului, toţi membrii cooperativelor meşteşugãreşti sau de transporturi (fie ca lucreazã direct productiv, fie ca îndeplinesc funcţia de preşedinte, contabil, calculator, etc.) pentru câştigurile realizate de la cooperative. În cazul celor de mai sus, se aplica minimul neimpozabil prevãzut la art. 2 alin.b. Sumele primite de membrii cooperativelor meşteşugãreşti sau de transporturi din beneficii în urma încheierii bilanţului, se impun prin cumulare cu câştigul din luna în care se repartizeazã beneficiul. Angajaţii cooperativelor meşteşugãreşti sau de transporturi care nu sunt membrii cooperativelor, se supun impozitului dupã normele generale ca şi muncitorii şi functionarii, fãrã majorarea de 10%. 52. - În cazul când se constata ca meseriaşii cooperatizati sau muncitorii care lucreazã în atelierele cooperativelor sau întreprinderilor, realizeazã venituri ilicite din: executarea în atelierul cooperativei sau întreprinderii a unor comenzi luate pe cont propriu de la particulari; luarea de suprapret; executarea de lucrãri în interes personal cu materialul şi utilajul cooperativei sau întreprinderii, etc. - organele financiare sunt obligate sa sesizeze Procuratura în vederea deschiderii acţiunii penale impotriva celor vinovaţi şi a conducãtorilor cooperativei sau întreprinderii respective. Aceste venituri ilicite realizate sub firma cooperativei sau întreprinderii, nu sunt impozabile. 53. - Sunt supuşi impozitului pe venit, dupã aceleaşi norme şi cu aceleaşi cote de impozit ca şi muncitorii şi functionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului, lucrãtorii la domiciliu pentru veniturile realizate de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Minimul neimpozabil de 200 lei se aplica şi lucrãtorilor la domiciliu. Se considera lucrãtori la domiciliu, muncitorii, functionarii sau meseriaşii cooperatizati care lucreazã la domiciliul lor pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii dacã: -figureazã pe statele de plata; -lucreazã singuri sau ajutaţi de membrii familiei, dar fãrã salariaţi şi fãrã ucenici; -nu întrebuinţeazã materie prima proprie. Astfel sunt consideraţi lucrãtori la domiciliu: -dactilografele care lucreazã acasã, pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii; -muncitorii şi membrii cooperativelor care executa la domiciliul lor diferite lucrãri de confecţii, tricotaje, etc. pentru întreprinderile, cooperativele sau organizaţiile care i-au angajat; -functionarii care executa la domiciliul lor diferite lucrãri pentru instituţiile sau întreprinderile care i-au angajat. De asemenea se considera lucrãtori la domiciliu, liber profesioniştii impusi conform art. 14 din Decret, dacã executa lucrãrile la domiciliu. Muncitorii şi functionarii care în afarã programului lucreazã la domiciliu pentru întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile la care sunt încadraţi ca salariaţi permanenţi, se supun impozitului pentru câştigul global din salariu plus remuneraţia muncii la domiciliu, fãrã aplicarea majorãrii de 10% a impozitului. ART. 16 din Decret. Sunt supuşi impozitului cu cotele de la art. 5: a) inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum şi inovatorii - pentru suma care depãşeşte 10.000 lei din recompensa ce primesc pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte; b) colectorii particulari care lucreazã fãrã salariaţi, pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist, colectand materii prime, fier vechi şi deşeuri de orice fel - pentru câştigurile realizate din aceasta activitate; c) personalul din reţeaua comercialã de amãnunt, plãtit pe baza de comision, agenţii de difuzarea presei şi colectarea anunţurilor şi agenţii de asigurãri facultative - pentru câştigurile realizate din aceste activitãţi. 54. din instrucţiuni. - Sumele care depãşesc 10.000 lei din recompensa sau indemnizaţia plãtitã pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte, se impun ca şi câştigurile muncitorilor şi funcţionarilor numai atunci când inventatorul sau inovatorul respectiv poseda exclusiv certificate sau adeverinte de autor, nu şi atunci când poseda şi brevete de invenţie. În aceste din urma cazuri nu se aplica nici transa neimpozabila de 10.000 lei, intreaga suma fiind supusã impozitului prevãzut la art. 22. Când inventatorul sau inovatorul este şi salariat primind atât recompensa pentru invenţii sau inovaţii cat şi salariul de la aceeaşi întreprindere, instituţie sau organizaţie, impozitul asupra recompensei se calculeazã separat de salariu, fãrã a se cumula cu acesta. În cazul când recompensa pentru invenţie sau inovaţie se plãteşte în rate, la fiecare plata urmãtoare se face din nou calculul impozitului la suma totalã a plãţilor efectuate pentru inventia sau inovatia în cauza, chiar dacã plata recompensei se face în mai multe luni sau ani. În cazul când inventia sau inovatia este opera comuna a mai multor persoane, impozitul se calculeazã la cota parte a recompensei ce se cuvine fiecãrei persoane, dupã ce s-a scãzut o singura data (pentru recompensa globalã) transa neimpozabila de 10.000 lei. Exemplu: un colectiv de trei tehnicieni realizeazã o invenţie pentru care primeşte o recompensa de 16.000 lei. Recompensa este împãrţitã în mod egal între autorii inventiei. Din 16.000 lei se scade transa neimpozabila de 10.000 lei, iar restul de 6.000 lei se defalca în trei, impunandu-se pe numele fiecãrui coautor câte 2.000 lei. 55. - Sunt consideraţi colectori în sensul prezentelor instrucţiuni, persoanele care - pe baza unui angajament scris sau verbal - colecteazã pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist, materii prime, fier vechi şi deşeuri de orice fel. Colectorii se impun cu cotele prevãzute pentru salariaţi, numai dacã îndeplinesc cumulativ, urmãtoarele condiţiuni: - lucreazã singuri fãrã salariaţi; - lucreazã pe baza de comision şi nu realizeazã venituri neplafonate, prin redarea la preţuri fixe a unor bunuri achiziţionate la preţuri stabilite prin buna învoiala. Colectorii care îndeplinesc condiţiunile de mai sus, se impun cu cotele de la art. 5 din Decret, chiar dacã folosesc mijloace proprii de transport. Câştigul impozabil al colectorilor supuşi impozitului cu cotele prevãzute în Decret pentru muncitori şi funcţionari, este egal cu totalul comisionului brut plãtit de întreprinderile sau organizaţiile de colectare, pe baza actelor de achiziţie. În cazul colectorilor care folosesc mijloace de transport proprii, comisionului brut se impune în întregime potrivit aliniatelor de mai sus, fãrã a se retine 25% impozit conform art. 34 din Decret. Sumele realizate de diverse persoane din predarea unor bunuri care nu au fost cumpãrate ci au fost culese (strânse) cum ar fi: coaja de stejar, rasina de copaci, plantele medicinale, fructele de padure, maculatura, etc., nu sunt supuse impozitului. Impozitul pentru colectori se calculeazã şi se retine la fiecare plata în parte în funcţie de câştigul lunar, recalculandu-se la fiecare plata facuta în cursul aceleiaşi luni. 56. - Tot cu cotele prevãzute la art. 5 din Decret se impun şi retribuţiile procentuale lunare plãtite angajaţilor din reţeaua de amãnunt a comerţului de Stat. Câştigul impozabil al acestora este egal cu suma bruta cuventita lunar, dupã scãderea cotei reprezentând cheltuieliele legate de îndeplinirea serviciului. Sumele plãtite osebit de retributia procentualã, pentru rambursarea unor cheltuieli legate de îndeplinirea serviciului (cheltuieli de deplasare, întreţinerea şi chiria localului, etc.) nu se includ în venitul impozabil. Dacã beneficiarul unor asemenea câştiguri primeşte în acelaşi timp şi salariul tarifar de la aceeaşi unitate, retributia procentualã se cumuleazã cu salariul şi se impune dupã normele generale stabilite pentru muncitori şi funcţionari. 57. - Agenţii de asigurãri facultative sunt supuşi impozitului pentru retribuţiile procentuale pe care le realizeazã din aceasta activitate, cu cotele prevãzute pentru muncitori şi funcţionari. Impunerea fiind lunarã, impozitul se recalculeazã la fiecare plata facuta înlãuntrul aceleiaşi luni. Vanzatorii ambulanti de ziare se scutesc de impozit. Colectorii de abonamente la ziare şi reviste, a cãror ocupaţie principala este alta decât colectarea de abonamente, sunt scutiţi de impozit pentru remuneraţia ce primesc în calitate de colector. 58. - De asemenea se impun cu cotele prevãzute la art. 5 din Decret: a) cei care realizeazã câştiguri de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii din executarea unor lucrãri ocazionale numai cu materialul acestor întreprinderi, instituţii şi organizaţii, precum şi cetãţenii care spala şi curata duşumele sau parchetul, spala rufe, etc. chiar şi atunci când utitlizeaza material propriu (ceara de parchete, sapun); b) vanatorii - pentru câştigul obţinut din predarea vânatului şi carnii la preţuri plafonate; c) cetãţenii care transporta cu animalele de tracţiune lemne de foc de la padure pana la depozite - pentru câştigul obţinut din aceasta munca; d) cetãţenii care cresc animale pentru cercetãri ştiinţifice sau în scopuri medicinale - pentru câştigul obţinut din predarea acestor animale cãtre întreprinderi, instituţii şi organizaţii; e) cetãţenii care pe baza de contract cresc sau ingrasa animalele întreprinderilor sau organizaţiilor din sectorul socialist, fãrã sa foloseascã nutret propriu - pentru câştigul realizat din aceasta munca; f) paznicii de vite sau de grãdini precum şi ciobanii - pentru câştigul obţinut din aceasta munca g) cetãţenii care presteazã pentru populaţie diferite munci necalificate (spalatorese, hamali, taietori de lemne, s.a.) - pentru câştigul realizat din aceasta munca 59. - Cetãţenii impusi potrivit 58 din prezentele instrucţiuni plãtesc impozit la suma bruta a câştigului realizat. Sumele ce se plãtesc de întreprinderi, instituţii şi organizaţii drept compensare a cheltuielilor legate de executarea lucrãrilor nu se includ în câştigul impozabil. Calcularea şi reţinerea impozitului de la aceşti contribuabili - cu excepţia celor prevãzuţi la alin, a, f şi g de la 58 - se face separat la fiecare plata. Dacã în cursul unei luni se fac mai munte plati, la fiecare plata urmãtoare se recalculeazã impozitul pentru suma globalã a plãţilor efectuate în cursul lunii, ţinându-se cont de sumele reţinute anterior. Sumele reţinute în cursul lunii se vãrsa odatã pe luna concomitent cu vãrsarea impozitului reţinut de la muncitori şi funcţionari. 60. - În cazul cetãţenilor prevãzuţi la punctul " a" de la 58 din instrucţiuni, impozitul se retine şi se vãrsa în condiţiile prevãzute la 59 de mai sus, cu deosebirea ca se calculeazã asupra întregii sume plãtite pentru o lucrare. Dacã suma cuvenitã pentru lucrarea executatã în acord se plãteşte în transe pe mãsura executãrii lucrãrii, la plata fiecãrei transe se face recalcularea impozitului asupra întregii sume plãtite în contul lucrãrii, ţinându-se seama de impozitul reţinut anterior. În cazul când lucrarea se executa în comun de cativa cetãţeni, impozitul se calculeazã asupra partii obţinute de fiecare cetãţean, din suma totalã. 61. - Paznicii de vite şi de grãdini, prevãzuţi la alin.f de la 58 din instrucţiuni se impun de cãtre organele financiare în felul urmãtor: - se determina câştigul contribuabilului obţinut într-un sezon (plata în natura se evalueaza la preţurile comerciale de stat cu amãnuntul) şi prin împãrţirea la numãrul de luni ale sezonului - câştigul realizat într-o luna; - asupra câştigului realizat într-o luna se calculeazã impozitul şi prin înmulţirea cu numãrul de luni ale sezonului se obţine suma impozitului pe sezon; - plata impozitului se face lunar pana la 3 ale fiecãrei luni, în rate egale în cursul sezonului; sumele şi termenele de plata se trec în înştiinţarea de plata care se înmâneazã contribuabilului cel mai târziu cu 15 zile înaintea primului termen de plata. 62. - Cetãţenii prevãzuţi al alin. g de la 58 care presteazã diferite munci necalificate pentru populaţie se impun anual de cãtre organele financiare. Impozitul stabilit de organele financiare se comunica prin înştiinţare de plata, cel mai târziu cu 15 zile înainte de primul termen de plata. Termenele de plata sunt cele prevãzute la art. 31 din Decret. 63. - Contribuabililor prevãzuţi la art. 16 din Decret şi 58 din instrucţiuni nu li se aplica minimul neimpozabil de 200 lei şi nici înlesnirile de la art. 9 din Decret. 64. - În scopul asigurãrii justei calculari şi reţineri a impozitului pe câştigul muncitorilor şi funcţionarilor precum şi a varsarii în termen la buget a tuturor sumelor reţinute, organele financiare orãşeneşti şi raionale sunt obligate sa facã în mod sistematic instructajul personalului contabil al întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, în cadrul unor consfatuiri convocate în acest scop. cel puţin odatã pe trimestru. 65. - Organele financiare sunt obligate sa ţinã evidenta nominalã a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor care plãtesc salarii, dupã normele speciale date de Ministerul Finanţelor. Pentru indentificarea tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care plãtesc salarii, organele financiare se servesc de evidentele serviciilor veniturilor de stat cu privire la recensãmântul fiscal al întreprinderilor şi organizaţiilor economice, de evidentele Bãncii de Stat, de evidentele inspectorilor de finanţare şi de state, precum şi de evidentele serviciilor de buget şi contabilitate. Pentru indentificarea tuturor persoanelor particulare care plãtesc salarii, organelor financiare se servesc de evidentele proprii şi de evidentele organelor asigurãrilor sociale. 66. - În baza planului de munca aprobat de şeful secţiunii financiare raionale (orãşeneşti), inspectorii de impozite sunt obligaţi ca cel puţin odatã la 6 luni sa efectueze un control general la toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care le sunt repartizate, cu privire la calcularea şi reţinerea corecta a impozitului de la muncitori şi funcţionari, acordarea justa a înlesnirilor şi virarea integrala şi în termen la buget a sumelor reţinute. Inspectorii de impozite sunt obligaţi sa încheie procese verbale asupra rezultatelor verificãrii. În cazul descoperirii unor încãlcãri ale Decretului sau ale prezentelor instrucţiuni, inspectorul şef de impozite propune şefului secţiunii financiare raionale (orãşeneşti) amendarea contabililor şefi (principali) - iar în lipsa acestora - amendarea persoanelor care rãspund pentru reţinerea impozitului (conform art. 37 din Decret). 67. - Inspectorii de impozite poarta rãspunderea organizãrii în condiţii bune a perceperii impozitului de la muncitori şi funcţionari de cãtre întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care le sunt repartizate.
CAP. 3 IMPUNEREA VENITURILOR OAMENILOR DE LITERE, ARTA ŞI ŞTIINŢA
ART. 17 din Decret. Impozitul asupra veniturilor oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, precum şi asupra veniturilor artiştilor obţinute în afarã locului permanent de munca unde sunt salariaţi, se realizeazã pe fiecare loc de plata a veniturilor, potrivit urmãtoarelor cote: ---------------------------------------------------------------------------- Venitul anual Impozitul I impozabil Lei anual ---------------------------------------------------------------------------- pana la 2.400,.....................2% asupra sumei venitului 2.401 -3.600,.............72 lei + 6% pentru ceea ce depãşeşte 2.400 3.601 -4.800,............144 " + 7% " " " 3.600 4.801 -6.000,............228 " + 9% " " " 4.800 6.001 -7.200,............336 " + 11% " " " 6.000 7.201 -9.600,............468 " + 13% " " " 7.200 9.601-12.000,............780 " + 15% " " " 9.600 peste 12.000,...........1140 " + 16% " " " 12.000 ---------------------------------------------------------------------------- Pentru determinarea venitului impozabil, Ministerului Finanţelor poate stabili cote forfetare de cheltueli ce urmeazã a fi scãzute din venitul brut. 68. din instrucţiuni. - Sunt supuse impozitului pe venit conform art. 17 din Decret: a) veniturile realizate din lucrãri literare, ştiinţifice sau artistice a cãror plata se face potrivit unor tarife speciale pe coala de autor, dupã tiraj sau dupã alte criterii stabilite prin acte normative, chiar dacã beneficiarul venitului este în acelaşi timp şi salariatul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei plãtitoare; b) veniturile realizate de colaboratorii salariaţi ai ziarelor şi revistelor, pentru lucrãri care se plãtesc osebit de salariu, pe baza unor tarife speciale; c) veniturile realizate de coloaboratorii sau corespondenţii nesalariati ai ziarelor şi revistelor, din articole, note, desene, fotografii, etc. precum şi pentru orice lucrãri literare; d) veniturile din lucrãri de traducere a unor opere stiintfice sau literare, din redactarea stiintfica sau literarã a tipariturilor (stilizare), din controlul ştiinţific sau literar al unor lucrãri, din recenzii sau referate asupra unor opere literare sau ştiinţifice,etc., dacã plata acestor lucrãri se face pe baza unor tarife speciale şi nu pe baza de salarizare tarifara; e) veniturile pictorilor, decoratorilor, sculptorilor, gravorilor şi desenatorilor de arta, din lucrãrile executate pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist ori realizate din vânzarea operelor lor cãtre munzee, expoziţii sau - prin expoziţii permanente - cãtre populaţie; f) veniturile membrilor cooperativelor de arta plastica (pictura, sculptura, etc.) realizate de la aceste cooperative, pentru operele lor; g) veniturile fotografilor, membri ai sindicatului salariaţilor din cinematografie,şi fotografie, care executa numai pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pe baza contractelor încheiate, fotografii pentru reviste, fotoreportagii şi fotografii artistice; h) indemnizaţiile plãtite regizorilor de cinematograf, pictorilor, operatorilor de sunet şi directorilor de filme cinematografice, afarã de salariu, pentru montarea filmelor de cinematograf; i) veniturile din lucrãrile întocmite pentru radiofuziune, fie ca sunt originale, fie ca sunt prelucrari sau adaptari; j) veniturile din conferinţe. Enumerarea de mai sus nu este limitativa fiind impuse în acelaşi fel şi orice alte venituri asemãnãtoare. De asemenea sunt supuse impozitului de la art. 17 din Decret, veniturile ocazionale realizate de cãtre artiştii dramatici, lirici, instrumentisti, solisti,coristi, etc. în afarã locului de munca unde sunt salariaţi. 69. - Veniturile arãtate la paragraful precedent se impun cu cotele de la art. 17 numai dacã sunt realizate de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist. Veniturile de acest fel realizate pe cont propriu, din sectorul particular, se impun dupã normele şi cu cotele prevãzute pentru liber profesionisti. Pentru aceste venituri, beneficiarii lor sunt obligaţi sa depunã declaraţii de impunere. 70. - Veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa realizate din sectorul socialist nu se cumuleazã în vederea impunerii cu nici un alt venit, nici cu salariile. Impozitul este personal. În consecinta sumele plãtite unui colectiv de oameni de litere, arta sau ştiinţa se defalca, impunandu-se separat cota parte a fiecãrei persoane. 71. - Venitul impozabil al oamenilor de litere, arta şi ştiinţa este egal cu totalul sumelor brute încasate din care nu se scade nici o cheltuiala. De la aceasta regula fac excepţie: a) veniturile oamenilor de litere membri ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R., precum şi ale compozitorilor membri ai Uniunii Compozitorilor din R.P.R., realizate din lucrãri literare sau din compozitii. Din aceste venituri se scade o cota de 10% drept cheltuieli; b) veniturile oamenilor de arta membri ai Uniunii Artiştilor Plastici, realizate din lucrãri de pictura, sculptura şi gravura. Din aceste venituri se scade - în vederea determiniarii veniturilor impozabil - o cota de 20% drept cheltuieli. ART. 18 din Decret. Impozitul se calculeazã şi se retine de cãtre întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile din sectorul socialist, cu ocazia plãţii venitului. La fiecare plata urmãtoare facuta cãtre aceeaşi persoana, impozitul se recalculeazã la totalul plãţilor fãcute de la începutul anului calendaristic. Impozitul reţinut se vãrsa în contul secţiunii financiare în raza cãreia se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei respective, la ridicarea de la instituţiile bancare a sumelor pentru plata veniturilor. 72. din instrucţiuni. - Impunerea este anual, cumulându-se toate veniturile realizate de la aceeaşi întreprindere, instituţie sau organizaţie, în cursul unui an. Exemplu: o editura a plãtit unui autor pe data de 25 aprilie, un avans de 1.500 lei, cu ocazia încheierii contractului, retinand un impozit de 2%, adicã 30 lei şi plãtind net 1.470 lei. La 1 iulie, cu ocazia predãrii manuscrisului, mai plãteşte 1.500 lei, calculandu-se impozitul astfel: total plati în cursul anului 3.000 lei (1.500+1.500) la care corespunde un impozit de 108 lei din care se scade 30 lei, rãmânând 78 lei impozit de plata. La 15 noiembrie, punându-se în circulaţie prin librarii prima transa a lucrãrii, editura plãteşte autorului restul de 3.000 lei (conform contractului), calculand impozitul astfel: total venit impozabil 6.000 lei (1.500+1.500+3.000) la care corespunde un impozit de 336 lei, din care se scade impozitul plãtit anterior de 108 lei (30+78), rãmânând de plata 228 lei. Plãţile fãcute cãtre oamenii de litere şi de arta prin "Fondul plastic", "Fondul literar", "Fondul muzical", " Uniunea compozitorilor", etc. etc. se impun de cãtre aceste instituţii şi nu de cãtre întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile care au remis sumele spre plata. În vederea impunerii " Fondul plastic", " Fondul muzical", etc. etc. cumuleazã toate sumele de acest fel plãtite în cursul aceluiaşi an cãtre aceeaşi persoana. Pentru sumele plãtite corespondentilor voluntari ai ziarelor şi revistelor, impozitul nu se recalculeazã în cursul anului, impunandu-se fiecare suma separat, fãrã cumulare. 73. - Impozitul pe veniturile plãtite oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, se vãrsa la Banca de Stat în contul organelor financiare în raza cãrora se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei, astfel: - odatã cu ridicarea sumelor pentru plata veniturilor, în cazul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au cont la instituţiile bancare; - a doua zi dupã reţinerea impozitului, deci a doua zi dupã plata venitului în cazul celorlalte întreprinderi, instituţii sau organizaţii. ART. 19 din Decret. Oamenii de litere, arta şi ştiinţa beneficiazã, pentru veniturile impuse potrivit art. 17 de mai sus, de înlesnirile prevãzute pentru muncitori şi funcţionari la art. 9 din prezentul decret. Minimul neimpozabil stabilit prin art. 2 lit. b nu se aplica pentru veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa. Veniturile realizate pe cont propriu de cãtre pictori, sculptori şi gravori din vânzarea operelor lor prin magazine de consignaţie sau direct cãtre particulari se impun potrivit art. 21 din prezentul decret, fãrã aplicarea înlesnirilor. 74. din instrucţiuni. - Reducerea impozitului cu 50% pentru persoanele decorate cu ordinele R.P.R. (prevãzutã la art. 9 din Decret) se aplica pentru toate veniturile realizate de oamenii de litere, arta şi ştiinţa, impuse conform art. 17 din Decret. Reducerea de 30% a impozitului pentru cei care întreţin mai mult de 3 persoane se aplica numai pentru veniturile plãtite de o singura întreprindere,instituţie sau organizaţie determinata dupã libera alegere a oamenilor de litere, arta şi ştiinţa în cauza. ART. 20 din Decret. Impozitul pe veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, reţinut în plus fata de cuantumul legal, se restituie în termen de 30 de zile de la constatarea plusului. Restituirea sumelor reţinute în plus se face pe cel mult un an în urma celui în care au fost constatate. Impozitul nereţinut la timp sau în cuantumul legal, nu poate fi recuperat decât pe un an în urma celui în care se constata neretinerea. 75. din instrucţiuni. - Restituirea impozitului reţinut în plus se face de cãtre întreprinderea, instituţia sau organizaţia respectiva, din sumele reţinute pe luna în curs din veniturile plãtite oamenilor de litere, arta şi ştiinţa. Pentru aceste restituiri nu este nevoie de aprobarea secţiunii financiare. Sumele neretinute la timp sau în cuantumul legal se realizeazã de cãtre întreprinderea, instituţia sau organizaţia respecticva prin reţineri din plãţile viitoare, dar nu într-o proporţie mai mare decât 1/3 din venitul de plata. Este interzis organelor financiare de a recupera impozitul nereţinut, din fondurile proprii ale întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor.
CAP. 4 IMPUNEREA VENITURILOR LIBER PROFESIONISTILOR, MESERIASILOR, CĂRĂUŞILOR ŞI COMERCIANŢILOR, PRECUM ŞI A ALTOR PERSOANE
ART. 34 din Decret. Întreprinderile,instituţiile şi organizaţiile sunt obligate sa retina din sumele brute plãtite cãrãuşilor particulari, pentru serviciile prestate, o cota de 25% în cazul cãrãuşilor cu mijloace de transport cu tracţiune animala sau de 30% în cazul cãrãuşilor cu mijolace de transport cu tracţiune mecanicã şi sa verse sumele reţinute laBanca de Stat a Republicii Populare Romane, în contul organelor financiare, pana la 10 ale lunii urmãtoare celei în care s-a fãcut plata cãtre cãrãuşi. Sumele reţinute şi vãrsate se scad de cãtre organele financiare din avansul în contul impozitului pe anul în curs, înscris în conturile personale ale cãrãuşilor respectivi. 116. din instrucţiuni. - Toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sunt obligate sa retina din sumele plãtite cãrãuşilor pentru serviciile prestate, cotele prevãzute la art. 34 din Decret, indiferent din ce fonduri se face plata. Cetãţenii nu sunt obligaţi sa retina cotele de impozit prevãzute de art. 34. De asemenea salariaţii întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor aflaţi în deplasare, detaşare sau transferare în interes de serviciu,nu sunt obligaţi sa retina cota de 25% sau 30% din sumele plãtite cãrãuşilor particulari pentru transportul lor sau al bagajelor proprii ori ale familiei. 117. - Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sunt obligate sa elibereze cãrãuşilor, pentru sumele reţinute în contul impozitului, adeverinte detasate din carnete tip stabilite de Ministerul Finanţelor. Sumele reţinute de la cãrãuşi, de cãtre întreprinderi, instituţii sau organizaţii, se vãrsa la Banca de Stat, pe seama secţiunii financiare a raionului sau oraşului în care se afla sediul întreprinderii, instituţiei plãtitoare, astfel; a) în contul deschis pentru impozitul agricol, în cazul cãrãuşilor care fac parte dintr-o gospodãrie agricolã ce se afla în raza raionului sau oraşului unde se gãseşte sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei; b) în contul deschis pentru impozitul pe venit, în cazul celorlalţi cãrãuşi. Fac excepţie de la regula arãtatã mai sus sumele pe care o întreprindere, instituţie sau organizaţie cu sediul într-un oraş, le-a reţinut de la cãrãuşii membri ai unei gospodãrii agricole ce se afla în raionul din jurul oraşului respectiv. Aceste sume nu se vãrsa pe seama secţiunii financiare a oraşului, ci pe seama secţiunii financiare a raionului, în contul deschis pentru impozitul agricol. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au sediul în oraşe împãrţite pe circumscripţii au obligaţia sa verse sumele reţinute de la cãrãuşii care domiciliazã în acele oraşe, pe seama unitãţilor financiare în raza cãrora domiciliazã cãrãuşilor respecticvi, în contul impozitului pe venit sau a impozitului agricol, dupã cum sunt impusi cãrãuşii. În cazul când plãţile se fac prin sedii locale sau la santiere (care ţin evidentele contabile) reţinerea şi vãrsarea impozitului se efectueazã de acele sedii locale sau santiere şi nu de unitatea centrala. În aceste cazuri, sumele se vãrsa la Banca de Stat pe seama secţiunii financiare a raionului sau oraşului în care se afla sediul local sau şantierul. La dispoziţia de plata prin care se vãrsa impozitul reţinut, se anexeazã în mod obligatoriu borderourile R.V. stabilite de Ministerul Finanţelor. Unitãţile Bãncii de Stat nu vor primi şi executa dispoziţiile de plata, dacã nu sunt anexate borderourilor R.V. 118. - Organele financiare primind vãrsãmintele de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, procedeazã astfel: a) sumele reţinute de la cãrãuşii care fac parte dintr-o gospodãrie agricolã din raza raionului sau oraşului regional, ori din raza raionului din jurul oraşului regional în care se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei - se contabilizeaza la partida impozitului agricol şi se descarca în rolurile gospodariilor agricole respective; b) sumele reţinute de la cãrãuşi care nu fac parte dintr-o gospodãrie agricolã sau fac parte dintr-o gospodãrie agricolã ce se afla în alt raion sau oraş regional decât cel în care se gãseşte sediul intrepriderii, instituţiei sau organizaţiei - se contabilizeaza la partida impozitului pe venit, art. 22 sau 23, dupã cum este impus cãrãuşul, şi se descarca în roluri. În cazul când secţiunile financiare primesc vãrsãminte din reţineri de la cãrãuşi care nu sunt impusi, sumele reţinute se contabilizeaza în mod provizoriu la partida impozitului pe venit art. 22 (fãrã debit), se fac cercetãrile necesare pentru impunerea cãrãuşului, iar dupã impunere sumele se trec la " cu debit", se descarca în roluri şi, dacã este cazul, se vireazã de la partida art. 22 la partida art. 23. În toate cazurile, sumele reţinute de la proprietarii de autovehicule se contabilizeaza de la început la partida art. 23. 119. - Organele financiare sunt obligate ca dupã expirarea fiecãrui termen de plata trimestrial sa verifice rolurile cãrãuşilor şi în cazul când constata ca retinerile nu acoperã suma datoratã, sa ia mãsuri pentru încasarea diferenţelor. Dupã expirarea anului sau la încetarea exercitãrii carausiei, organele financiare definitiveaza impunerea cãrãuşilor, potrivit regulelor generale.
CAP. 5 EVIDENTA CONTRIBUABILILOR ŞI DETERMINAREA VENITURILOR
ART. 35 din Decret. Evidenta contribuabilii sunt obligaţi sa le depunã în vederea efectuãrii impunerilor, pana la 15 ianuarie a fiecãruia an. a) declaraţiilor anuale pe care contribuabilii sunt obligaţi sa le depunã în vederea efectuãrii impunerilor, pana la 15 ianuarie a fiecãrui an. Pentru sursele de venit apãrute în cursul anului, declaraţia se depune pana la 5 ale lunii urmãtoare celei în care a apãrute sursa, iar în cazul încetãrii surselor de venit în termen de 5 zile de la încetare; b) datelor comunicate organelor financiare de cãtre întreprinderi, instituţii şi organizaţii cel mai târziu pana la 15 ale fiecãrei luni, privind sumele plãtite cetãţenilor în luna precedenta pentru mãrfuri şi produse agricole livrate, pentru lucrãri executate sau servicii prestate, etc. c) materialelor obţinute de inspectorii de impozite în cursul anului, cu ocazia verificãrilor; d) registrelor, documentelor şi altor evidente verificate de organele financiare şi pe care contribuabilii sunt obligaţi sa le ţinã potrivit instrucţiunilor Ministerului Finanţelor. În oraşe, aşezãri muncitoresti şi staţiuni balneo-climaterice se face anual recensãmânt fiscal al contribuabililor care au surse proprii de venituri în afarã de salarii şi pensii. Recensãmântul fiscal al populaţiei se efectueazã la termenele şi în condiţiile prevãzute de Ministerul Finanţelor şi se bazeazã pe comunicãrile obligatorii fãcute de administratorii şi proprietarii de imobile. 122. - Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sunt obligate sa comunice organelor financiare lunar pana la 15 ale lunii urmãtoare, toate sumele plãtite în cursul lunii precedente, pentru servicii prestate, lucrãri executate ori bunuri sau produse agricole vândute, de cãtre întreprinderi sau persoane particulare. Nu se fac asemenea comunicãri pentru sumele plãtite liber profesionistilor şi carausillor şi pentru orice sume care se impun ca şi câştigul muncitorilor şi funcţionarilor. Comunicãrile se fac pe formulare tip, stabilite de Ministerul Finanţelor, care vor cuprinde: numele şi pronumele contribuabilului; domiciliul şi locul exercitãrii activitãţii; numãrul autorizaţiei de funcţionare şi secţiunea financiarã emitenta, iar în lipsa autorizaţiei, numãrul buletinului de indentitate şi autoritate care l-a eliberat; suma plãtitã; numãrul şi data facturii; felul serviciilor, lucrãrilor sau bunurilor pentru care s-au plãtit sumele. Comunicãrile se trimit organelor financiare care au eliberat autorizaţia sau - în lipsa autorizaţiei- organelor financiare în raza cãrora se afla domiciliul cetãţeanului. Organele financiare sunt obligate sa urmãreascã depunerea la timp a comunicatilor de cãtre toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile şi sa verifice dacã sunt complete şi just întocmite. Dacã expirarea termenului de prezentare a comunicãrilor arãtate mai sus, în baza verificãrilor fãcute, inspectorii de impozite întocmesc lista întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care nu au prezentat comunicãrile la termen sau le-au prezentat incomplet, indicând totodatã persoanele care poarta rãspunderea pentru neprezentarea sau prezentarea incompleta a datelor. Lista se înainteazã şefului secţiunii financiare raionale (orãşeneşti) în vederea aplicãrii amenzilor prevãzute la art. 37, dacã este cazul. 123. - În oraşe, centre muncitoresti şi staţiuni balneo-climaterice, se efectueazã anual un recensãmânt fiscal al contribuabililor cu surse proprii de venit, cu excepţia salariilor şi pensiilor. Recensãmântul se bazeazã pe comunicãrile fãcute de administratorii şi proprietarii de imobile şi se efectueazã potrivit instrucţiunilor speciale date în scop de Ministerul Finanţelor. Inspectorii de impozite sunt obligaţi sa facã instructajul administratorilor şi proprietarilor de imobile cu privire la întocmirea fişelor şi prezentarea lor la secţia financiarã raionala (oraseneasca), sa explice rolul şi importanta recensamantului fiscal, sa punã la dispozita administratorilor şi proprietarilor de imobile imprimatele necesare, sa primeascã de la aceştia fişele, sa le verifice la fata locului şi sa indentifice pe cetãţenii care urmeazã a fi impusi. Dupã expirarea termenului de prezentare a fişelor, inspectorii de impozite sunt obligaţi sa întocmeascã o lista de administratorii şi proprietarii imobilelor care nu au prezentat la termen datele cerute sau care au prezentat date incomplete; lista se înainteazã şefului secţiunii financiare raionale (orãşeneşti) în vederea aplicãrii amenzilor conform art. 37 şi 38 din Decret. ART. 36 din Decret. Inspectorii şi revizorii de impozite de la secţiunile financiare şi din Ministerul Finanţelor au dreptul: a) sa verifice la întreprinderi, instituţii, organizaţii sau la cetãţeni modul de calculare, reţinere şi vãrsare a impozitului pe venit; b) sa controleze dacã întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, precum şi administratorii sau proprietarii de imobile au îndeplinit obligaţiile prevãzute la art. 35; c) sa între în încãperile unde are loc exercitarea activitãţii producãtoare de venit şi sa verifice registrele, documentele, evidentele şi stocul de materii prime, materiale şi produse. Drepturile şi obligaţiile inspectorilor şi revizorilor de impozite se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul de Miniştri.
CAP. 6 SANCŢIUNI
ART. 37 din Decret. Pentru neretinerea sau reţinerea nejusta a impozitului de la muncitori şi funcţionari şi de la oamenii de litere, arta şi ştiinţa, pentru neretinerea sau reţinerea nejusta a impozitului de la cãrãuşi, cum şi pentru nevãrsarea în termen la buget a impozitului reţinut de cãtre întreprinderi, instituţii şi organizaţii se aplica conducãtorilor serviciilor de contabilitate ale acestora sau contabililor care rãspund de reţinerea şi vãrsarea impozitului, o amenda pana la 150 lei. Aceeaşi amenda se aplica persoanelor responsabile pentru nedepunerea în termen a darilor de seama asupra impozitului pe câştigurile muncitorilor şi funcţionarilor, prevãzute la art. 13 din prezentul decret sau depunerea unor dãri de seama gresite sau incomplete, pentru necomunicarea la timp şi completa cãtre organele financiare a datelor prevãzute la art. 35, precum şi pentru împiedicarea sum orice forma a efectuãrii verificãrilor de cãtre inspectorii şi revizorii de impozite. 127. din instrucţiuni. - În cazul când faptele prevãzute la art. 37 din Decret aduc prejudicii însemnate statului şi constituie infracţiuni de serviciu pedepsite potrivit codului penal, organele financiare sunt obligate sa sesizeze Procuratura în vederea deschiderii acţiunii penale. 128. - Decretul prevede ca pentru neretinerea impozitului de la muncitori şi funcţionari şi de la oamenii de litere, arta şi ştiinţa, precum şi pentru neretinerea impozitului de la cãrãuşi, se aplica contabililor o amenda pana la 150 lei. În asemenea cazuri nu se calculeazã majorãri de întârziere. Majorãrile de întârziere se calculeazã numai în cazul impozitelor reţinute dar nevarsate. ART. 40 din Decret. Amenzile aplicate potrivit art. 37 şi 38 din prezentul decret se plãtesc în termen de 15 zile de la înmânarea înştiinţãrii de plata. ART. 41 din Decret. În caz de neplata a impozitului sau amenzii la termenele stabilite sau de nevãrsarea la termen a sumelor reţinute de la muncitori şi funcţionari, precum şi de la alte persoane, se iau mãsurile prevãzute de legea de urmãrire. Deosebit de aceasta, se aplica asupra impozitului o majorare de 0,05% pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist şi 0,2% pentru contribuabilii din sectorul particular, pentru fiecare zi de întârziere.
Ministrul Finanţelor D. PETRESCU
ANEXA 1 CALCULATOR 1 AL IMPOZITULUI PE SALARIILE MUNCITORILOR ŞI FUNCŢIONARILOR
---------------------------------------------------------------------------- Pentru sumele mai mici de 10 lei se datoreazã: ---------------------------------------------------------------------------- Venit lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Impozit lei 0,09 0,18 0,27 0,36 0,45 0,54 0,63 0,72 0,81 ---------------------------------------------------------------------------- -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
