Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 şi al <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,
Consiliul Concurentei adopta prezentele instrucţiuni.
Introducere
Finanţarea prin fonduri proprii sau cvasiproprii poate fi mai atractiva pentru anumite categorii de întreprinderi aflate în diferite stadii de dezvoltare decât finanţarea exclusiv prin împrumuturi, avându-se în vedere costurile aferente serviciului datoriei, riscurile la care se expun întreprinderile prea dependente de finanţarea prin credite şi aversiunea numeroaselor instituţii de credit fata de risc. Totodatã expansiunea pieţei de capital de risc oferã perspective de creştere economicã şi creare de noi locuri de munca.
Capitalul de risc încurajeazã o reorientare a finantarilor în scopul sustinerii creãrii de noi întreprinderi, a întreprinderilor cu tehnologie avansatã şi a microintreprinderilor, precum şi spre alte iniţiative care presupun un capital de risc.
Un deficit de fonduri proprii, care implica existenta unei imperfectiuni persistente a pieţei de capital care nu permite ca oferta sa satisfacã cererea la un preţ acceptabil pentru ambele pãrţi, afecteazã în special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Acest deficit afecteazã, pe de o parte, întreprinderile cu tehnologie avansatã, inovatoare şi în special firmele nou-create, cu un potenţial de creştere ridicat, şi, pe de alta parte, un larg evantai de întreprinderi aflate în diferite stadii de dezvoltare şi care opereazã în diferite sectoare, al cãror potenţial de creştere este mai scãzut şi care nu pot gãsi finanţare pentru proiectele lor de extindere fãrã aport de capital de risc din exterior.
Ţinând cont de avantajele ce se pot obţine prin creşterea aportului de capital în activitãţi cu grad ridicat de risc şi de dificultãţile pe care le intampina operatorii economici implicaţi în acest gen de activitãţi, în funcţie de strategia de dezvoltare a anumitor sectoare economice, autoritãţile publice pot lua mãsuri de încurajare a dezvoltãrii pieţelor de capital de risc, cum sunt:
a) promovarea liberei iniţiative;
b) relaxarea constrangerilor fiscale ce apasa asupra capitalului, cum ar fi un tratament mai puţin favorabil decât cel destinat finanţãrii prin împrumuturi;
c) mãsuri care favorizeazã integrarea pieţelor;
d) relaxarea constrangerilor datorate reglementãrilor, inclusiv restrictii în materia plasamentelor impuse unor tipuri de instituţii financiare şi procedurile administrative legate de constituirea unei întreprinderi.
Astfel de mãsuri trebuie sa fie compatibile cu prevederile <>Legii nr. 143/1999 , cu modificãrile ulterioare.
1. Definitie
Capitalul de risc reprezintã finanţarea prin participare la capitalul întreprinderilor în scopul infiintarii şi/sau dezvoltãrii acestora (subscriere de acţiuni la constituire sau la majorarea capitalului social). Capitalul de risc este implicat în activitãţi cu grad ridicat de risc (finanţarea unor noi tehnologii sau produse, pãtrunderea pe noi pieţe prin investiţii directe sau de portofoliu etc.) care în mod normal nu atrag subscrieri de capital sau finantari prin forme traditionale. Finanţarea lor se realizeazã de regula cu participarea bãncilor, societãţilor de asigurãri şi a altor agenţi financiari specializaţi. Termenul "capital de risc" se referã în principal la capitalul de risc furnizat prin fondurile de investiţii (fondurile de capital de risc) create în acest scop. Aceste fonduri reprezintã o combinatie de fonduri proprii, fonduri "mezanin"*) şi fonduri împrumutate, iar termenul "capital de risc" acoperã ansamblul acestor finantari. Fondurile de investiţii sunt reglementate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 513/2002 .
------------
*) Fond "mezanin" - provizion financiar al unei societãţi dupã ce s-a asigurat finanţarea de pornire. Acest tip de finanţare reprezintã un stadiu intermediar în finanţarea unei noi societãţi, aflându-se între furnizarea unui credit şi cumpãrarea de acţiuni.
2. Scopul şi domeniul de aplicare
2.1. Prezentele instrucţiuni au ca obiective principale:
a) precizarea modului în care Consiliul Concurentei aplica definitia ajutorului de stat prevãzutã la <>art. 2 din Legea nr. 143/1999 mãsurilor destinate furnizarii sau sustinerii capitalului de risc (mãsuri de capital de risc);
b) definirea criteriilor care permit Consiliului Concurentei sa autorizeze mãsuri de acest tip care constituie efectiv ajutoare de stat.
2.2. Prevederile acestor instrucţiuni nu deroga de la prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.
Consiliul Concurentei va acorda o atentie deosebita necesitãţii de a evita ca prezentele instrucţiuni sa fie utilizate pentru a modifica sensul principiilor enunţate în regulamentele şi instrucţiunile în vigoare în domeniul ajutorului de stat.
3. Justificarea controlului fondurilor publice acordate pentru finanţarea mãsurilor de capital de risc
3.1. Pe lângã obligaţia controlului ajutoarelor de stat acordate, atunci când autoritãţile publice decid sa angajeze fonduri de stat sau sa incurajeze mãsuri ce vizeazã promovarea capitalului de risc, trebuie sa aibã în vedere reducerea pe cat posibil a urmãtoarelor categorii de risc:
a) riscul ca avantajele oferite beneficiarilor (investitori sau întreprinderi) sa creeze distorsionarea concurentei în raport cu concurentii de pe piata;
b) riscul numit "influenta nulã" sau absenta efectului de stimulare. Unele întreprinderi finanţate din fonduri publice ar fi putut în orice caz sa obţinã finanţarea în aceleaşi condiţii, din alte surse. Deşi este o situaţie mai rar intalnita, în acest caz fondurile publice sunt utilizate inutil;
c) riscul "efectului de evicţiune", adicã existenta mãsurilor finanţate prin intermediul fondurilor publice ar putea descuraja alţi investitori potenţiali de a furniza capital.
3.2. În fundamentarea deciziei de autorizare sau de interzicere a acordãrii ajutoarelor pentru mãsuri vizând promovarea capitalului de risc, Consiliul Concurentei va tine seama de respectarea acestor cerinţe.
4. Beneficiarii
Mãsurile de capital de risc pot conferi ajutor pentru cel puţin trei tipuri de beneficiari ("niveluri"):
a) Ajutor pentru investitori
Atunci când o mãsura permite investitorilor sa participe la capitalul unei întreprinderi sau grup de întreprinderi în condiţii mai avantajoase decât pentru alţi investitori publici ori dacã aceasta investiţie ar fi efectuatã în absenta acestei mãsuri, investitorii respectivi obţin un avantaj. Acest avantaj se menţine, de asemenea, şi în cazul în care mãsura îl determina pe investitor sa acorde el însuşi un avantaj societãţii sau societãţilor în cauza. Faptul ca în absenta acestei mãsuri existenta unei disfunctionalitati a pieţei ar descuraja toţi investitorii sa efectueze asemenea investiţii nu este suficienta în sine pentru a respinge prezumţia existenţei unui avantaj. Condiţii mai avantajoase sunt acordate investitorilor pentru a compensa factorii care determina aceasta disfunctionalitate a pieţei, iar Consiliul Concurentei apreciazã ca aceasta compensare reprezintã un avantaj care constituie ajutor de stat dacã investitorii sunt agenţi economici şi dacã sunt îndeplinite celelalte condiţii prevãzute la <>art. 2 din Legea nr. 143/1999 şi, în special, condiţia de selectivitate.
b) Ajutor în favoarea unei structuri sau a unui fond intermediar
O mãsura ce vizeazã promovarea capitalului de risc poate sa prevadã crearea unui fond sau a altei structuri de plasament care din punct de vedere juridic este distinctã de investitori şi de întreprinderile beneficiare. Este necesar sa se determine în ce mãsura acest fond sau aceasta structura poate fi consideratã ca un agent economic care beneficiazã de ajutor de stat.
Consiliul Concurentei considera ca un fond este mai curând o structura care permite transferul unui ajutor cãtre investitorii şi/sau întreprinderile în care se realizeazã investiţia decât beneficiarul propriu-zis al ajutorului. Totuşi, în anumite cazuri, în special atunci când mãsurile implica transferuri în favoarea fondurilor care grupeazã un numãr mare de investitori diferiţi, fondul poate avea caracterul unei întreprinderi independente. În acest caz ne aflam în prezenta unui ajutor, cu excepţia cazului în care investiţia a fost realizatã în condiţii considerate acceptabile pentru un operator economic obişnuit care opereazã într-o economie de piata şi care nu conferã, în consecinta, nici un avantaj beneficiarului.
c) Ajutor pentru întreprinderile în care se realizeazã investiţia
Principalul criteriu în funcţie de care se stabileşte existenta unui ajutor este stabilirea modului în care întreprinderea a beneficiat de investiţie, şi anume dacã investiţia s-a realizat în condiţii care ar fi acceptabile pentru un investitor privat care opereazã într-o economie de piata. Acest criteriu poate fi îndeplinit, de exemplu, atunci când investiţia efectuatã prin mãsuri de capital de risc este realizatã pari passu cu unul sau mai mulţi investitori de acest tip (resursele statului sunt furnizate în condiţii identice cu cele aplicate investitorilor privati - clauza pari passu). Atunci când nu avem de a face cu aceasta situaţie, faptul ca deciziile de investiţii sunt luate de gestionãrii comerciali ai fondurilor de capital de risc sau de reprezentanţi ai investitorilor, în vederea maximizarii profitului, constituie un indicator important, dar nu suficient. Consiliul Concurentei trebuie sa ţinã cont, de asemenea, de faptul ca avantajele acordate investitorilor fondurilor pot fi transferate întreprinderilor beneficiare, atunci când investiţiile nu sunt realizate din fonduri pari passu cu un investitor privat supus condiţiilor economiei de piata. Atunci când o mãsura privind capitalul de risc permite reducerea riscurilor şi/sau creşterea profiturilor pe care investitorii le vor realiza dintr-o anumitã investiţie, se poate considera ca investitorii nu acţioneazã ca agenţi economici obisnuiti.
5. Evaluarea compatibilitatii mãsurilor de capital de risc
5.1. Consiliul Concurentei va solicita dovada existenţei unei disfunctionalitati a pieţei înainte de autorizarea mãsurilor de capital de risc care nu intra în sfera de aplicare a celorlalte reglementãri existente în domeniul ajutorului de stat. Aceste mãsuri, finanţate în totalitate sau parţial prin ajutoare de stat, nu trebuie sa depãşeascã echivalentul în lei al unui milion de euro. Disfunctionalitatea pieţei poate fi definitã ca o situaţie în care nu este atinsa eficienta economicã, datoritã imperfectiunilor mecanismelor pieţei (dezechilibru între cerere şi oferta, alocarea defectuoasã a resurselor etc.). Evidentierea existenţei unei disfunctionalitati a pieţei nu modifica totuşi caracterul de ajutor al unei anumite mãsuri şi nici necesitatea de a evalua compatibilitatea acesteia cu legislaţia în vigoare în domeniul ajutorului de stat.
5.2. Atunci când este evidenţiatã existenta unei disfunctionalitati a pieţei, Consiliul Concurentei va examina dacã mãsura de ajutor de stat este proporţionalã cu gradul de disfunctionalitate estimat al pieţei şi va urmãri ca orice eventuala neconcordanta sa fie minima. Acest obiectiv poate fi cel mai bine îndeplinit prin mãsuri suficiente pentru a asigura aportul de capital al investitorilor care acţioneazã pe piata şi care fac ca deciziile de investiţii sa fie luate pe baze comerciale şi în condiţii cat mai apropiate de cele care ar prevala într-o economie de piata.
5.3. Pentru a asigura compatibilitatea cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat, trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) investiţiile sau cea mai mare parte a lor sa fie limitate la întreprinderile mici şi/sau mijlocii în momentul infiintarii ori în faze incipiente;
b) mãsura trebuie sa se concentreze mai ales pe asigurarea capitalului de risc decât pe asigurarea altor forme de finanţare;
c) deciziile de investiţii trebuie sa fie determinate de obţinerea de profit. În acest caz este necesar sa existe o legatura între performanţele financiare ale fondului şi remunerarea persoanelor responsabile pentru luarea deciziilor de investiţii. De asemenea, investiţia în capitalul social al întreprinderilor tinta trebuie facuta pe baze comerciale de cãtre investitori care opereazã în economia de piata, fiind necesarã o implicare semnificativã a acestora (implicare semnificativã înseamnã cel puţin 30% din capitalul fondului);
d) gradul de distorsionare a concurentei între investitori şi între fondurile de investiţii trebuie redus la minimum. Aceasta se poate realiza prin licitaţii deschise, care au ca obiect stabilirea condiţiilor preferenţiale oferite investitorilor. Alternativ, condiţiile preferenţiale pot fi stabilite la iniţierea fondului de investiţii şi pot fi puse la dispoziţie tuturor investitorilor interesaţi;
e) investiţia facuta de fond trebuie sa se realizeze pe baza unui plan de afaceri;
f) mãsurile trebuie sa prevadã un "mecanism de ieşire" pentru participarea directa sau indirecta a statului în întreprinderile individuale;
g) existenta unei limite maxime a cumulului mãsurilor de ajutor de stat acordat unei singure întreprinderi.
5.4. În evaluarea facuta de Consiliul Concurentei se va tine cont de specificitatea regionala a oricãrei mãsuri, aceasta fiind supusã unui test de proportionalitate global.
6. Mãsuri ce constituie ajutor de stat
Mãsurile de capital de risc care reprezintã ajutor de stat sunt urmãtoarele:
a) constituirea fondurilor de investiţii (fonduri de capital de risc) în care statul este partener, investitor sau parte, chiar în condiţii mai puţin avantajoase decât ceilalţi investitori;
b) subvenţii nerambursabile vãrsate în fondurile de capital de risc în scopul acoperirii unei pãrţi a cheltuielilor lor administrative şi de gestiune;
c) celelalte instrumente financiare instituite în favoarea investitorilor de capital de risc sau a fondurilor de capital de risc menite sa incurajeze furnizarea de capitaluri suplimentare pentru investiţii;
d) garanţii acordate investitorilor de capital de risc sau fondurilor de capital de risc, care acoperã o parte din pierderile legate de investiţii, ori garanţii oferite pentru împrumuturile acordate investitorilor sau fondurilor pentru investiţii în capital de risc;
e) stimulente fiscale acordate investitorilor pentru a-i determina sa efectueze investiţii în capital de risc.
7. Condiţii care trebuie respectate în aplicarea prezentelor instrucţiuni
Dispoziţiile prezentelor instrucţiuni se aplica cu respectarea prevederilor Regulamentului privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificãrii unui ajutor de stat, precum şi ale Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligaţiei de notificare, puse în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000 .
8. Ajutoarele de stat care intra sub incidenta prezentelor instrucţiuni
Prezentele instrucţiuni se aplica ajutoarelor de stat acordate pentru mãsuri de capital de risc, notificate dupã intrarea în vigoare a acestor instrucţiuni, precum şi atunci când ajutoarele de stat au fost notificate înainte de intrarea lor în vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încã o decizie.
9. Intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni
În conformitate cu prevederile <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 şi ale <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 143/1999 , prezentele instrucţiuni vor fi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurentei şi vor intra în vigoare de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
