Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
--------- *) Instrucţiunile au fost aprobate de Plenul Consiliului Concurentei şi puse în aplicare prin Ordinul nr. 34/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 martie 1997. 1. Introducere Scopul prezentelor instrucţiuni este de a aduce clarificări de ordin procedural şi practic, necesare aplicării art. 8, 15 şi 16 din Legea concurentei nr. 21/1996, denumită în continuare lege. Principiile de baza în acest domeniu sunt stipulate la cap. VII - Dispoziţii comune şi finale - art. 67, 68 şi 69 din lege. Prezentele instrucţiuni sunt întocmite în baza art. 28 alin. (3) din lege. 2. Cifra de afaceri ca reflectare a activităţii 2.1. Conceptul de cifra de afaceri (Q) Conform art. 99 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri se regaseste în "Contul de profit şi pierderi", anexa nr. 20 la bilanţul contabil. Asa cum este definită în art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri se referă în mod explicit la veniturile rezultate din vânzarea produselor şi/sau prestarea serviciilor realizate de un agent economic într-o perioada data, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizata a exporturilor. În consecinţa, aceasta cifra de afaceri este corectată fata de cifra de afaceri contabila. 2.2. Cifra de afaceri ajustata (QA) În accepţiunea legii, cifra de afaceri care se utilizează pentru compararea cu pragurile valorice stabilite la art. 8 şi 15 se obţine prin corectarea cifrei de afaceri (Q), prevăzută în bilanţul contabil, cu anumite sume şi se calculează prin următoarea formula:
QA = Q - (F+E),
în care:
QA = cifra de afaceri ajustată;
Q = cifra de afaceri din bilanţul contabil;
F = sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale;
E = valoarea contabilizata a exporturilor efectuate direct sau prin
intermediar ori mandatar.
a) Sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale (F) - accizele înregistrate ca obligaţie de plata, înscrise în ultimul bilanţ contabil anual aprobat, existent la data notificării. b) Valoarea contabilizata a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar (E) pe baza de declaraţii vamale de export, în ultimul an financiar, cuprinse în bilanţul contabil anual, întocmit la data notificării operaţiunii. Prevederile de mai sus se referă la activităţi obişnuite, urmând a trata cazurile particulare în capitole separate. 3. Adaptarea regulilor de calculare a cifrei de afaceri la diferitele tipuri de operaţiuni 3.1. Regula generală; excepţia În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri, calculată în vederea comparării cu pragurile valorice stabilite prin art. 8 şi 15 din lege, reprezintă suma veniturilor realizate de agenţii economici implicaţi din vinzarile de produse şi/sau din prestările de servicii realizate în cursul ultimului exerciţiu financiar. Principiul de baza este ca, pentru fiecare agent economic implicat, se va lua în considerare cifra de afaceri pe ultimul an financiar anterior datei tranzacţiei. Consiliul Concurentei se bazează pe cifrele înscrise în bilanţurile contabile, din care se calculează cifra de afaceri, şi nu va lua în considerare evidente contabile provizorii decât în împrejurări excepţionale. Astfel, în cazul în care o concentrare economică are loc în prima parte a anului, când bilanţurile contabile nu sunt disponibile, cifrele care se iau în considerare sunt cele din balanţa de verificare la data de 31 decembrie a anului anterior şi documentele care au stat la baza întocmirii ei. Dacă până la expirarea termenului pe care Consiliul Concurentei îl are pentru analiza apare bilanţul contabil, acesta va fi luat în considerare. Dacă bilanţul contabil se publica după ce Consiliul Concurentei a încheiat analiza şi a luat o decizie, iar datele din bilanţ diferă semnificativ de cele din balanţa de verificare, Consiliul Concurentei îşi rezerva dreptul de a reveni asupra deciziei şi de a reanaliza cazul. Ca o excepţie de la principiul de baza, pentru a justifica achizitionarile sau dezmembrarile ulterioare date ultimelor bilanţuri aprobate, întotdeauna trebuie făcute adaptarile de rigoare, pentru a fi identificate adevaratele resurse care se concentrează. Astfel, dacă agentul economic implicat desfiinţează o filiala sau închide o fabrica la orice data înainte de semnarea acordului final, data care determina concentrarea economică, sau, dacă astfel de desfiinţări sau închideri sunt o preconditie pentru realizarea operaţiunii, cifra de afaceri realizată de respectiva filiala sau fabrica trebuie scăzută din cifra de afaceri a agentului economic implicat şi care este prezentată în ultimul bilanţ contabil aprobat. Cifra de afaceri realizată din active al căror control este achiziţionat de agentul economic implicat, ulterior încheierii celui mai recent bilanţ contabil aprobat, trebuie adăugat. Alţi factori, cum ar fi scăderea cererii de produse sau o incetinire a procesului de producţie în perioada anterioară tranzacţiei, care pot afecta temporar cifra de afaceri, nu vor fi luaţi în seama la calcularea cifrei de afaceri, nici o ajustare de bilanţ neputindu-se face pentru a introduce influenta acestor factori. 3.2. Achiziţionarea de părţi ale agenţilor economici În aplicarea prevederilor art. 67 alin. (2) din lege, se va avea în vedere ca, în cazul operaţiunilor de concentrare economică care constau în achiziţionarea de părţi constituite sau nu ca entităţi separate ale unuia sau mai multor agenţi economici, va fi luată în considerare, în ceea ce priveşte pe vinzator sau pe vinzatori, numai cifra de afaceri aferentă părţilor care fac obiectul tranzacţiei. Când acest lucru nu este posibil de determinat, deoarece activitatea sau specificul părţilor care fac obiectul tranzacţiei nu permite acest lucru, se va lua în considerare o cifra de afaceri calculată pe baza ponderii patrimoniului părţilor respective în totalul patrimoniului. 3.3. Operaţiuni eşalonate în timp Uneori, anumite tranzacţii succesive sunt doar pasi distincti într-o strategie mai larga a aceloraşi părţi la concentrarea economică. Luarea în considerare a fiecărei tranzacţii în parte, chiar numai pentru determinarea atingerii pragurilor valorice, ar însemna ignorarea realitatilor economice. Cu toate ca unele dintre aceste operaţiuni eşalonate pot fi infaptuite pentru a îndeplini mai bine necesităţile părţilor implicate, nu este exclus ca alte asemenea operaţiuni sa fie eşalonate în vederea sustragerii de la controlul concentrării economice realizate. Aceste situaţii sunt reglementate la art. 67 alin. (3) din lege, care prevede ca, dacă în cursul unei perioade de 2 ani, doua sau mai multe tranzacţii, în înţelesul art. 11 alin. (2) şi al art. 67 alin. (2) din lege, au loc între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca o singura operaţiune de concentrare economică, realizată la data ultimei tranzacţii. Practic, prevederile acestui text se aplica astfel: Dacă agentul economic A cumpăra o filiala a agentului economic B, care reprezintă 50% din activitatea totală a lui B şi un an mai târziu achiziţionează şi cealaltă filiala (restul de 50% din agentul economic B), ambele tranzacţii vor fi considerate ca una singura. Presupunind ca prin achiziţionarea fiecăreia dintre cele doua filiale ale lui B se atinge o cifra de afaceri cumulată care nu depăşeşte 10 miliarde lei, prima tranzacţie, conform art. 15 din lege, nu trebuie notificată. Totuşi, deoarece a doua operaţiune are loc în perioada de 2 ani prevăzută la art. 67 alin. (3), ambele operaţiuni vor fi notificate ca o singura tranzacţie, atunci când are loc cea de-a doua tranzacţie. Importanta acestei prevederi consta în faptul ca tranzacţia precedenta, în termen de 2 ani, devine notificabila împreună cu tranzacţia cea mai recenta, de îndată ce pragul valoric este atins cumulativ prin cele doua tranzacţii, respectiv prin tranzacţiile anterioare, cumulate în decurs de 2 ani de la data primei tranzacţii între aceleaşi părţi. 3.4. Cifra de afaceri a grupurilor În cazul în care un agent economic care este implicat, în baza art. 5 alin. (1) sau (6) din lege, în recurgerea la comportamente susceptibile a fi calificate drept practici anticoncurenţiale, sau care, în baza art. 16 din lege, este implicat într-o concentrare economică, face parte dintr-un grup de agenţi economici, în conformitate cu art. 69 din lege, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici participanţi la acel grup, deci a întregului grup, în vederea stabilirii dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt sau nu atinse. Pentru definirea grupului, se va stabili dacă agentul economic, ca parte a grupului, are dreptul sa conducă afacerile agenţilor economici din cadrul grupului, şi care dintre agenţii economici care au anumite legături directe sau indirecte cu agentul economic implicat au dreptul sau pot sa conducă afacerile agentului economic direct implicat, deci care pot fi consideraţi ca parte a grupului din care face parte agentul economic implicat. Fără a aduce atingere prevederilor art. 67 alin. (2) din lege, care se referă la achiziţionarea de părţi dintr-un agent economic, pentru a constata dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt sau nu atinse, cifra de afaceri totală va fi calculată prin adăugarea cifrelor de afaceri ale componentilor grupului, după cum urmează: a) agentul economic direct implicat; b) agenţii economici la care agentul economic implicat, în mod direct sau indirect, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: - deţine mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; - are puterea de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot; - are puterea de a numi mai mult de jumătate din numărul membrilor comitetului de supraveghere, ai consiliului de administraţie sau ai altor organe legale care îi reprezintă pe agenţii economici; - are dreptul sa conducă afacerile agenţilor economici respectivi; c) agenţii economici care deţin la agentul economic implicat drepturile sau puterile enumerate la lit. b); d) agenţii economici la care un agent economic dintre cei menţionaţi la lit. c) deţine drepturile sau puterile enumerate la lit. b); e) agenţii economici (societăţile în comun) la care doi sau mai mulţi agenţi economici dintre cei menţionaţi la lit. a), b) şi c) deţin în comun drepturile sau puterile enumerate la lit. b). În cazul apartenentei la un grup, la cifra de afaceri a agentului economic direct implicat în operaţiune [lit. a)] va trebui sa se adauge, după caz: - cifra de afaceri a filialelor sale [lit. b)]; - cifra de afaceri a companiilor-mama (de origine) [lit. c)]; - cifra de afaceri a altor filiale ale companiilor-mama [lit. d)], şi - cifra de afaceri a altor agenţi economici (societăţi în comun), controlaţi de doi sau mai mulţi agenţi economici aparţinând grupului [lit. e)]. Un exemplu grafic pentru un agent economic implicat şi pentru grupul acestuia se prezintă astfel:
a = agentul economic implicat;
b = filialele agentului economic implicat;
b(1), b(2) = filialele aparţinând unei filiale a agentului economic
implicat;
c = companiile-mama ale agentului economic implicat;
c(1) = companiile-mama care deţin una dintre companiile-mama ale
agentului economic implicat;
d = alta filiala a uneia dintre companiile-mama ale agentului
economic implicat;
e = agenţi economici (societăţi în comun), controlaţi de doi sau mai
mulţi agenţi economici aparţinând grupului.
NOTĂ: Literele folosite în exemplul grafic corespund literelor folosite la numerotarea paragrafelor care enumera componenţii grupului luaţi în considerare la calculul cifrei de afaceri.
-------- --------
| c(1) | | c(1) |
-------- --------
. .
. .
50% . . 50%
. .
. .
. .
.
-------- --------
| | | ├──────────┐
| c | | c | │
-------- -------- │
50% . . 50% │
. . │100%
. . │
. . │
. . │
. . │
. . --------
. . | |
. . | d |
. . --------
. .
.
--------
| |
| a |
--------
. .
. . .
. . .
. . .
. . .
. . .
. . .
. . .
. . .
50% . 51% . . 100%
-------- -------- --------
| | | | | |
| b | | b | | b |
-------- -------- --------
. . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
100% . . 100% 50% . . 50%
. . .
-------- -------- --------
| b(1) | | b(2) | | e |
| | | | | |
-------- -------- --------
În legătura cu exemplul grafic de mai sus, se fac următoarele precizări: 3.4.1. Când condiţiile pentru pct. b, privind controlul de către agentul economic implicat, sunt îndeplinite, va fi luată în considerare întreaga cifra de afaceri a filialei sau a filialelor în cauza, indiferent de ponderea acţiunilor deţinute de agentul economic care exercita controlul 50%, 51% sau 100% . În exemplul dat va fi inclusă întreaga cifra de afaceri a celor trei filiale b ale agentului economic implicat. 3.4.2. În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici controlează în comun agentul economic implicat, cifra de afaceri a acestora va trebui inclusă. În exemplul dat, cele doua companii-mama c ale agentului economic implicat a vor trebui luate în considerare la calcularea cifrei de afaceri împreună cu companiile-mama ale acestora c1. 3.4.3. În cazul în care oricare dintre agenţii economici identificati ca aparţinând grupului controlează la rindul lor alţi agenţi economici, aceştia din urma vor trebui, de asemenea, incluşi în calcul. În exemplul dat, una dintre filialele b ale agentului economic implicat a are, la rindul ei, propriile filiale b1 şi b2, iar una dintre companiile-mama c are o filiala d. 3.4.4. Cifra de afaceri interna din cadrul grupului, respectiv vinzarile între agenţii economici din cadrul grupului, nu se ia în calculul cifrei de afaceri a agentului economic implicat care face parte din grupul respectiv. 3.5. Calculul cifrei de afaceri atunci când doi sau mai mulţi agenţi economici implicaţi exercita controlul în comun asupra unui alt agent economic (societate în comun) În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici implicaţi într-o concentrare economică exercita controlul în comun asupra unui alt agent economic, la calculul cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi nu se va lua în considerare nici cifra de afaceri aferentă vinzarilor de produse şi.sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun şi fiecare dintre agenţii economici implicaţi şi nici cifra de afaceri aferentă vinzarilor de produse şi.sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare alt agent economic legat cu oricare dintre societăţile-mama, prin control. Scopul acestei reguli este de a evita înregistrarea dubla a cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi. În ceea ce priveşte cifra de afaceri rezultată din vinzarile de produse şi prestările de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare agent economic terţ, aceasta va fi repartizata în mod egal între agenţii economici implicaţi care controlează societatea în comun. De exemplu: agenţii economici A şi B înfiinţează societatea în comun C şi, concomitent, exercita controlul asupra unui alt agent economic D, A detinind 60% şi B detinind 40% din capitalul lui D. La înfiinţarea noii societăţi în comun C, la calcularea cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi, A şi B, cifra de afaceri a agentului economic D cu părţile terţe este atribuită agenţilor economici A şi B în mod egal. Exemple de calcul al cifrei de afaceri pentru societăţi în comun ---------------------------------------------------------------- - Crearea unei societăţi în comun În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici creează o societate în comun care constituie o concentrare economică, cifra de afaceri cumulată se calculează pentru agenţii economici implicaţi, respectiv se însumează cifrele de afaceri ale companiilor-mama care înfiinţează societatea în comun. - În cazul unei societăţi în comun existente Exemplul se referă la calculul cifrei de afaceri în cazul existenţei societăţii în comun C între agenţii economici A şi B (companii-mama ale lui C), implicaţi într-o operaţiune de concentrare economică. Cifra de afaceri se prezintă astfel: - pentru agenţii economici A şi B
- milioane lei -
┌──────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Cifra de afaceri │ Agentul economic A │ Agentul economic B │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Venitul total realizat │ │ │
│ din vânzări │ 10.000 │ 2.000 │
└──────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────┘
- pentru societatea în comun C
TOTAL (milioane lei)
Venitul total realizat din vânzări de societatea
în comun C, 100
din care:
- cu agentul economic A 20
- cu agentul economic B 10
- cu alţi agenţi economici 70
Consideratii asupra societăţii în comun: ---------------------------------------- - societatea în comun C este controlată de agenţii economici A şi B implicaţi în operaţiune, indiferent dacă exista alt agent economic terţ care participa la societatea în comun; - contul de profit şi pierderi al societăţii în comun C nu este consolidat (cumulat) cu cele ale agenţilor economici A şi B; - cifra de afaceri realizată de societatea în comun C din operaţiunile cu agenţii economici A şi B nu va fi luată în calcul; - cifra de afaceri a societăţii în comun C, realizată din operaţiunile cu agenţii economici terţi (70 milioane lei), va fi repartizata în mod egal între agenţii economici A şi B, indiferent de ponderea individuală în deţinerea societăţii în comun C, revenind fiecăruia câte 35 milioane lei. Calculul cifrei de afaceri: --------------------------- - cifra de afaceri a agentului economic A este 10.000 milioane lei plus 50% din cifra de afaceri a societăţii în comun cu terţii (35 milioane lei), deci 10.035 milioane lei; - cifra de afaceri a agentului economic B este 2.000 milioane lei plus 50% din cifra de afaceri a societăţii în comun C cu terţii (35 milioane lei), deci 2.035 milioane lei; - cifra de afaceri totală, cumulată, a agenţilor economici implicaţi, A şi B, este de 12.070 milioane lei. Concluzie: ---------- Depăşind pragul de 10 miliarde lei prevăzut pentru concentrari economice, operaţiunea din exemplul dat intra sub incidenta art. 16 din lege şi trebuie sa fie notificată şi supusă controlului Consiliului Concurentei. 3.6. Grupuri existente în momentul tranzacţiei Art. 69 din lege şi pct. 3.4. din prezentele instrucţiuni se referă doar la grupul existent, din care face parte deja fiecare agent economic implicat în operaţiune, şi nu la noua structura creata ca rezultat al concentrării economice. De exemplu: dacă agenţii economici A şi B, împreună cu filialele lor care formează grupul A, respectiv grupul B, hotărăsc sa fuzioneze, sunt consideraţi agenţi economici implicaţi, A şi B, şi nu noua entitate rezultată din fuzionare, cifra de afaceri a fiecăruia dintre cele doua grupuri urmând sa fie calculată independent şi apoi insumata. 4. Alocarea geografică a cifrei de afaceri 4.1. Cifra de afaceri pe piaţa românească va include produsele vândute şi serviciile prestate agenţilor economici şi consumatorilor de pe piaţa României. Prin urmare, concentrarile economice vor intra sub jurisdicţia Consiliului Concurentei chiar şi în cazul unei operaţiuni internaţionale de concentrare economică, dacă aceasta realizează o cifra de afaceri mondială care depăşeşte pragul de 10 miliarde lei stabilit la art. 15 din lege, indiferent de forma (filiale, agenţii etc.) pe piaţa românească. 4.2. Referirea la produse vândute şi servicii prestate nu este făcuta cu intenţia marcarii unei diferenţieri între produse şi servicii, prin atentionarea ca vânzarea, în cazul produselor, poate fi localizata, iar pentru servicii, locul în care sunt prestate poate fi diferit de locul în care au fost vândute. În ambele cazuri, atât pentru produse, cât şi pentru servicii, cifra de afaceri va fi atribuită ariei geografice în care îşi au reşedinţa clienţii, deoarece aceasta este locul în care, în majoritatea cazurilor, se încheie afacerile şi, respectiv, se manifesta concurenta dintre furnizori. 5. Calculul cifrei de afaceri pentru instituţiile de credit, alte instituţii financiare, precum şi pentru societăţile de asigurare 5.1. Definiţii Data fiind natura specifica a activităţilor bancare şi de asigurare, art. 68 din lege cuprinde prevederi distincte pentru calcularea cifrei de afaceri în aceste sectoare. În scopul calculării cifrei de afaceri, în aplicarea legii se definesc următorii termeni: * societăţile bancare şi instituţiile de credit - persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice şi fizice, sub forma de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen, precum şi acordarea de credite; * instituţiile sau societăţile financiare - agenţi (diferiţi de societăţile bancare şi de credit) a căror activitate principala consta în desfăşurarea uneia sau mai multora dintre următoarele activităţi: - operaţiuni de leasing (închirieri de utilaje, echipamente, instalaţii); - garantarea creditelor; - comercializarea în nume propriu sau în numele clienţilor pe piaţa interna a efectelor de comerţ; - păstrarea şi administrarea titlurilor de valoare; - efectuarea de schimburi valutare (case de schimb valutar); - participarea la emisiuni de acţiuni de către agenţi economici şi prestarea de servicii în legătura cu acestea (SVM); - comercializarea de acţiuni în nume propriu sau în numele clienţilor pe piaţa secundară de capital. De asemenea, societăţile de administrare a fondurilor deschise de investiţii, societăţile de investiţii financiare, societăţile cu capital de risc, societăţile de forfaiting şi societăţile financiare cu profit extins, precum şi altele asemenea care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile enumerate mai sus sunt incluse în aceasta categorie. 5.2. Calculul cifrei de afaceri Pentru societăţile bancare, instituţiile de credit şi societăţile şi instituţiile financiare, cifra de afaceri este înlocuită prin a zecea parte din valoarea bilanţurilor [art. 68 lit. a) din lege]. De exemplu: presupunem fuzionarea propusă între societăţile bancare A şi B. ---------- Bilanţ contabil consolidat: ---------------------------
- milioane lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Societatea Societatea
Active bancară bancară
A B
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- Împrumuturi şi avansuri către
instituţii de credit 20.000 1.000
- Credite şi avansuri către clienţi 80.000 4.000
- Alte active 20.000 1.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total active: 120.000 6.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cifra de afaceri
(1.10 din total active) 12.000 600
Cifra de afaceri combinată A + B = 12.600 milioane lei.
Depăşindu-se pragul valoric de 10 miliarde lei stabilit de lege pentru concentrarile economice, operaţiunea trebuie notificată şi se supune controlului Consiliului Concurentei. Conceptul credite.împrumuturi şi avansuri trebuie interpretat, în vederea calculării cifrei de afaceri pentru unele instituţii financiare care nu acorda împrumuturi şi avansuri, stricto sensu, sau creditele nu sunt reprezentative pentru activitatea lor în sens mai larg, incluzind orice fel de activitate care poate fi asimilată unei forme de activitate de credit. De exemplu: faptul ca o instituţie financiară are în portofoliu garanţii şi alte titluri de valoare este asimilat, în scopul aplicării reglementării concentrarilor economice, cu activitatea de acordare de credite, titlurile de valoare deţinute fiind considerate ca împrumuturi şi avansuri. 5.2.1. Cifra de afaceri pentru companiile de leasing (închiriere) Printr-o închiriere operaţională, proprietatea nu este transferata chiriaşului la sfîrşitul perioadei de închiriere, iar costul întreţinerii, reparării şi asigurării echipamentului închiriat este inclus în chirie. Întrucât activităţile de închiriere operaţională nu au funcţia de creditare, nu sunt considerate ca aparţinând unei instituţii financiare şi, prin urmare, agenţilor economici în cauza li se aplica regulile generale pentru calcularea cifrei de faceri, respectiv vânzarea produselor şi.sau prestarea serviciilor. Spre deosebire de închirierile operaţionale, închirierile cu vânzare sunt făcute pe o perioada mai lungă şi proprietatea este transferata chiriaşului la sfîrşitul perioadei de închiriere, prin opţiunea de cumpărare inclusă în contractul de închiriere. Prin urmare, închirierea financiară funcţionează ca un împrumut de la cel care închiriază, dind posibilitatea chiriaşului sa cumpere bunul respectiv. O companie de închiriere financiară este deci o instituţie financiară a carei cifra de afaceri trebuie calculată în aplicarea reglementării concentrarilor economice, prin aplicarea regulii "o zecime din valoarea bilanţului contabil". 5.2.2. Cifra de afaceri pentru societăţile de administrare a fondurilor În cazul unei societăţi de administrare a fondurilor, activele relevante care se vor lua în considerare la calcularea cifrei de afaceri prin regula "o zecime din valoarea acestora", sunt numai activele aparţinând societăţii, nu şi activele administrate în numele clienţilor (depunătorilor). Activele administrate nu aparţin societăţii de administrare a fondurilor, ele sunt ţinute în custodie şi de aceea sunt înregistrate în afară bilanţului contabil (nu sunt incluse în valoarea activelor totale ale societăţii de administrare a fondurilor) sau sunt înregistrate în conturi financiare complet separate. Totuşi comisionul obţinut din administrarea fondurilor trebuie adăugat ca atare la cifra de afaceri a societăţii de administrare a fondurilor. Din acest motiv, cifra de afaceri a unei societăţi de administrare a fondurilor, care administrează şi active proprii şi active aparţinând clienţilor, va fi calculată astfel: - active proprii x 1.10 = x; - comision realizat din administrarea activelor clienţilor = y; - cifra de afaceri totală = x + y. 5.3. Societăţi de asigurare 5.3.1. Primele brute de asigurare emise Conceptul de prime brute de asigurare emise, destinat comensurarii cifrei de afaceri a societăţilor de asigurare, reprezintă: a) la societăţile de asigurare - totalul sumelor primite sau de primit din primele aferente contractelor de asigurare încheiate în timpul unui an financiar, dacă asiguratorul are raspunderi pentru aceste contracte în acest an; b) la societăţile de reasigurare - totalul sumelor primite sau de primit din primele aferente contractelor de reasigurare (primele de reasigurare încasate de la reasigurati) în timpul unui an financiar, dacă reasiguratorul are raspunderi pentru aceste contracte în acest an; c) la societăţile de asigurare-reasigurare - totalul sumelor menţionate la lit. a) şi b). Primele cedate sau de cedat în reasigurare, adică totalul sumelor plătite de societatea de asigurare către reasiguratori, sunt incluse deja în primele de asigurare emise (încasate sau de încasat de la asigurat). Conform prevederilor art. 68 lit. b) din lege, cifra de afaceri ajustata (QA) pentru societăţile de asigurare se determina după următoarea formula:
QA = Q - T,
în care:
Q = valoarea primelor brute emise, primite sau de primit;
T = obligaţiile ce decurg din prevederile art. 60 şi 61 din Legea nr.
136/1995 (fondul de protejare a asiguraţilor şi fondul de protecţie a
victimelor străzii).
Oriunde este utilizat cuvântul prima sau prime (de exemplu: prime brute, prime nete, prime de reasigurare etc.), acest termen se referă nu numai la noile contracte de asigurare încheiate pe parcursul anului financiar luat în considerare, ci şi la primele aferente contractelor încheiate în anii anteriori, care rămân valabile pe parcursul perioadei luate în considerare. 5.3.2. Investiţiile societăţilor de asigurare În vederea constituirii rezervelor necesare care sa permită rambursarea drepturilor pretinse de asiguraţi, societăţile de asigurare, în calitate de investitori institutionali, deţin în mod normal un portofoliu imens pentru investiţii în acţiuni, titluri de valoare, terenuri şi imobile, precum şi în alte bunuri care furnizează un venit anual ce nu este considerat ca cifra de afaceri pentru companiile de asigurare. Din punct de vedere al reglementării concentrarilor economice, trebuie făcuta distincţie între investiţiile pur financiare, în care companiile de asigurare nu sunt implicate în conducerea agenţilor economici la care au fost făcute investiţiile, şi investiţiile care au condus la achiziţionarea pachetului de control la un anumit agent economic - acestea permitind companiei de asigurare sa exercite o influentă decisivă în conducerea activităţii agentului economic respectiv. În aceste cazuri se aplica regula generală pentru calcularea cifrei de afaceri. În cazul achiziţionării controlului, pentru a aprecia dacă prin respectiva operaţiune de concentrare economică se ating pragurile valorice prevăzute în lege, la cifra de afaceri a societăţii de asigurare în cauza se adauga şi cifra de afaceri a filialei sau a agentului economic achiziţionat. 5.4. Alocarea geografică a cifrei de afaceri a instituţiilor de credit, societăţilor bancare şi de asigurare În principiu, aceasta alocare se face pe baza locului de reşedinţa a beneficiarilor de credite şi de avansuri - pentru instituţiile de credit, alte instituţii financiare - şi a locului de reşedinţa a clienţilor care plătesc primele de asigurare - pentru societăţile de reasigurare. O problema specială pe care o ridica instituţiile financiare este alocarea împrumuturilor şi, în particular, volumele mari, frecvente, ale împrumuturilor pe termen foarte scurt (overnight), când clientul nu este o filiala ca atare, ci o sucursala sau o filiala dintr-o altă ţară. Întrucât sucursala sau filiala căreia îi este acordat împrumutul este cel mai probabil sa fie locul în care împrumutul va fi folosit, este raţional ca împrumutul sa fie alocat geografic numai sucursalei sau filialei respective, şi nu locului în care îşi are sediul societatea bancară de care aparţine sucursala sau filiala împrumutată. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
