Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Consiliul Concurentei adopta prezentele instrucţiuni.
1. Introducere
1.1. Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de stat reprezintã continuarea procesului de armonizare a legislaţiei româneşti cu legislaţia europeanã, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã.
1.2. Scopul autorizãrii de cãtre Consiliul Concurentei a ajutoarelor de stat acordate de autoritãţile publice sau de organisme care administreazã fonduri publice în sectorul aviaţiei este de a urmãri mãsura în care un ajutor de stat este compatibil cu mediul concurential normal într-o economie de piata în care preţurile produselor şi tarifele serviciilor sunt determinate pe baza cererii şi ofertei.
1.3. Prezentele instrucţiuni au ca obiectiv atât creşterea gradului de transparenta a procesului de evaluare a notificãrilor transmise Consiliului Concurentei, cat şi stabilirea criteriilor şi a procedurilor aplicabile în acest domeniu.
2. Domeniu de aplicare
2.1. Prezentele instrucţiuni se aplica schemelor de ajutor de stat şi ajutoarelor de stat individuale acordate în sectorul aviaţiei.
2.2. Ajutoarele de stat de care pot beneficia companiile aeriene se pot acorda şi pentru activitãţi conexe transportului aerian, precum pregãtirea personalului din aviaţia civilã, comercializarea în regim duty-free, facilitãţile aeroportuare, francizele, tarife aeroportuare, în limitele ce vor fi stabilite în capitolele urmãtoare.
2.3. Nu intra sub incidenta prezentelor instrucţiuni ajutorul de stat acordat producţiei de aeronave.
2.4. Ajutoarele acordate companiilor aeriene pentru promovarea cumpãrãrii sau exploatãrii anumitor aeronave intra sub incidenta domeniului de aplicare al prezentelor instrucţiuni.
2.5. Realizarea proiectelor de infrastructura (aeroporturi, autostrazi, poduri) reprezintã o mãsura de politica economicã generalã care nu poate fi controlatã de Consiliul Concurentei, în temeiul dispoziţiilor <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Deciziile de dezvoltare a infrastructurii nu intra sub incidenta domeniului de aplicare al prezentelor instrucţiuni în mãsura în care acestea rãspund unor nevoi de programare sau implementare a politicilor naţionale privind mediul şi transporturile.
2.6. Acest principiu general se aplica doar pentru realizarea infrastructurilor fãrã a prejudicia evaluarea eventualelor elemente de ajutor ce rezulta din tratamentul preferenţial acordat anumitor companii pentru utilizarea infrastructurilor. De aceea, Consiliul Concurentei poate evalua activitãţile realizate în interiorul aeroporturilor de care pot beneficia în mod direct sau indirect companiile aeriene.
2.7. Acordarea unor facilitãţi de natura fiscalã sau socialã nu reprezintã ajutoare de stat, ci constituie o mãsura generalã atunci când nu conferã un avantaj concurential anumitor întreprinzãtori, prin evitarea suportãrii costurilor care ar trebui în mod normal suportate de aceştia din propriile resurse financiare. Crearea unor avantaje în poziţia concurentiala a anumitor întreprinzãtori impiedica forţele pieţei sa aibã efectele lor normale.
2.8. Ajutoarele de stat cu caracter social sunt abordate pozitiv de cãtre Consiliul Concurentei, deoarece acestea plaseaza beneficiile economice înaintea intereselor întreprinzãtorilor în cauza, favorizand schimbãrile structurale, reducand saracia şi eliminand obligaţiile impuse întreprinderilor de legislaţia nationala.
3. Ajutoare de operare
3.1. Ajutoarele de stat care au ca scop acoperirea pierderilor de operare sunt în principiu interzise.
3.2. În cazuri excepţionale, asemenea ajutoare pot fi acordate cu îndeplinirea cumulativa a urmãtoarelor condiţii:
a) ajutoarele sa fie justificate prin contribuţia lor la redresarea, innoirea şi dezvoltarea flotei aeriene româneşti;
b) nivelul ajutoarelor sa fie proporţional cu mãrimea dezavantajelor pe care vizeazã sa le atenueze.
3.3. Ajutorul pentru operare trebuie sa fie limitat în timp şi redus progresiv.
3.4. Ajutorul de stat acordat sub forma subventiei directe pentru exploatarea liniilor aeriene poate fi acceptat în urmãtoarele doua cazuri:
a) obligaţiile de serviciu public;
b) ajutoare cu caracter social.
3.5. Obligaţiile de serviciu public
3.5.1. Obligaţia de serviciu public reprezintã obligaţia impusa unui transportator aerian pentru a asigura ca serviciul satisface standardele de continuitate, regularitate, capacitate şi preţ impuse cu privire la rutele pentru care a fost autorizat sa opereze, standarde pe care transportatorul aerian nu şi le-ar asuma dacã ar lua în considerare numai interesul lui economic.
3.5.2. Obligaţiile de serviciu public pot fi impuse:
a) unor servicii aeriene regulate spre un aeroport ce deserveste regiuni periferice sau în dezvoltare;
b) pe o ruta cu trafic scãzut având destinaţia un aeroport regional;
c) pe o ruta care sa fie consideratã vitala pentru dezvoltarea economicã a regiunii unde este situat aeroportul.
3.5.3. Dacã nici un transportator aerian nu a prestat sau nu este pe punctul de a presta pe o ruta servicii aeriene regulate conform obligaţiilor de serviciu public care au fost impuse pe acea ruta, se poate limita accesul la acea ruta numai pentru un singur transportator pentru o perioada maxima de 3 ani, dupã care situaţia trebuie sa fie reanalizata.
3.5.4. Dreptul de a opera trebuie acordat oricãrui transportator aerian roman, îndreptãţit sa opereze astfel de servicii aeriene, prin procedura de licitaţie publica deschisã.
3.5.5. Transportatorul aerian selectat pentru a realiza obligaţia de serviciu public impusa poate beneficia de o subventie compensatorie din surse ale statului, care va lua în considerare cheltuielile şi veniturile (adicã deficitul) generate de prestarea serviciului impus. Subvenţia nu poate implica supracompensatia în favoarea transportatorului aerian. Dezvoltarea şi implementarea sistemului de compensare trebuie sa fie transparente. De aceea trebuie sa existe un sistem analitic de contabilitate în companie suficient de elaborat pentru a permite calcularea costurilor (inclusiv costurile fixe) şi a veniturilor.
3.5.6. Evaluarea subventiei compensatorii pentru a se stabili dacã este acceptabilã se va realiza avându-se în vedere dispoziţiile legale privind ajutorul de stat. În acest context este important ca o companie aerianã care are acces la o ruta pentru care a fost impusa obligaţia de serviciu public sa poatã fi compensata doar dupã ce a fost selectionata prin licitaţie publica. Aceasta procedura de licitaţie permite furnizorului sa evalueze oferta pentru ruta respectiva şi sa facã alegerea ţinând seama atât de interesul utilizatorului, cat şi de costul compensatiei.
3.5.7. Ajutorul de stat este implicat atunci când conferã un avantaj beneficiarului sau. O subventie care se limiteazã doar la pierderile datorate exploatãrii unei anumite rute nu aduce nici un beneficiu special companiei care a fost selectata în baza unor criterii obiective.
3.5.8. Consiliul Concurentei considera ca o compensaţie pentru obligaţia de serviciu public nu implica ajutor de stat cu condiţia ca:
a) transportatorul sa fie corect selectat printr-o licitaţie;
b) sa fie limitat accesul la ruta pentru un singur transportator;
c) nivelul maxim al compensatiei sa nu depãşeascã suma deficitului prevãzutã în oferta.
3.5.9. Consiliul Concurentei considera ca nivelul compensatiei este principalul criteriu de selectare. Celelalte criterii (de exemplu: caracterul adecvat al serviciului, preţurile) şi standardele impuse sunt incluse, în general, în obligaţiile de serviciu public. Astfel, numai în cazuri excepţionale şi justificate în mod corespunzãtor transportatorul selectat poate fi altul decât cel care solicita cea mai scãzutã compensaţie.
3.5.10. În cazul în care exista dovezi ca nu a fost selectata cea mai buna oferta, Consiliul Concurentei poate cere informaţii de la organizatorii licitaţiei pentru a putea verifica dacã adjudecarea licitaţiei include elemente de ajutor de stat.
3.5.11. În situaţia în care nu a fost selectata cea mai buna oferta, se poate considera ca transportatorului i s-a acordat ajutor de stat. Atunci când furnizorul nu a notificat ajutorul şi compensaţia a fost deja plãtitã, Consiliul Concurentei considera ajutorul de stat ilegal şi va începe procedura investigatiei.
3.5.12. O posibila subventie oferitã transportatorilor care beneficiazã de concesiuni exclusive pe rutele interne în baza prevederilor legale în vigoare poate include elemente de ajutor de stat, în special dacã transportatorii nu au fost selectaţi printr-o licitaţie deschisã. Aceste rambursãri trebuie notificate pentru a fi analizate în vederea descoperirii eventualelor elemente de ajutor de stat.
3.5.13. Evaluand aceste compensaţii, Consiliul Concurentei va verifica dacã ajutorul nu presupune deturnarea unui volum important de trafic sau dacã permite transportatorilor sa realizeze subvenţii incrucisate pe rute - fie regionale, interne sau intracomunitare - pe care ei concureazã cu alţi transportatori aerieni romani. Nu va fi luat în considerare cazul în care subvenţia se bazeazã pe cheltuielile şi veniturile (deficitul) generate de prestarea serviciului public. O astfel de compensaţie trebuie notificatã.
3.6. Ajutoare cu caracter social
3.6.1. Ajutorul de stat cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, este permis doar în condiţiile în care acest ajutor este acordat fãrã discriminare transportatorilor aerieni care opereazã serviciile.
3.6.2. Ajutorul cu caracter social trebuie sa vizeze în principal anumite categorii de cãlãtori ce utilizeazã o ruta (de exemplu: copii, persoane cu handicap, persoane cu venit scãzut). Totuşi, în cazul în care ruta în cauza face legatura cu o regiune defavorizatã, ajutorul trebuie sa acopere intreaga populaţie a acelei regiuni.
4. Aplicarea principiului investitorului privat prudent în economia de piata
4.1. În analizarea notificãrilor Consiliul Concurentei va tine seama de principiul investitorului privat prudent. Consiliul Concurentei nu face rationamente în locul investitorului şi nici nu le cenzureaza pe ale acestuia, dar trebuie sa stabileascã dacã programul finanţat de stat va fi rentabil, înainte de a-l considera o operaţiune comercialã normalã. Dacã însã anumite aspecte ale operatiei indica faptul ca un proprietar nu şi-ar risca propriul capital în circumstanţe asemãnãtoare, operaţiunea va fi consideratã ajutor de stat.
4.2. Aporturi de capital
4.2.1. Aportul de capital nu implica un ajutor de stat atunci când participarea statului la capitalul unei societãţi trebuie sa fie majoratã, cu condiţia ca aportul de capital sa fie proporţional cu numãrul de acţiuni deţinute de autoritãţile publice şi sa fie însoţit de un aport de fonduri ale unui acţionar privat în cadrul procesului de majorare a capitalului social. Aportul de fonduri al acţionarului privat trebuie sa aibã o importanta economicã semnificativã.
4.2.2. În mod normal se va putea considera ca principiul investitorului privat prudent în economia de piata a fost respectat dacã structura şi perspectivele viitoare ale companiei permit realizarea unor venituri normale într-un interval rezonabil în comparatie cu o întreprindere privatã, prin plata de dividende sau prin plusvaloare de capital.
4.2.3. Consiliul Concurentei va analiza situaţia comercialã şi financiarã trecutã, prezenta şi viitoare a societãţii.
4.2.4. Pentru a examina dacã perspectivele financiare ale unei companii sunt realiste, Consiliul Concurentei va evalua situaţia acesteia, şi anume:
a) performanţe financiare. Se analizeazã indicatori cum ar fi:
- raportul dintre datorii şi capitalul propriu, precum şi fluxul de numerar, indicatori importanti ai soliditatii financiare a unei societãţi;
- rezultatele de exploatare şi rezultatele nete înregistrate pe mai mulţi ani;
- indicatorii de rentabilitate;
- valorile viitoare ale capitalului şi plãţile viitoare de dividende;
b) eficienta economicã şi tehnica. Se analizeazã indicatori cum ar fi:
- costurile de exploatare şi productivitatea muncii;
- varsta flotei. O companie care are o flota de varsta superiora mediei europene va fi în mod cert dezavantajata din cauza investiţiilor considerabile necesare pentru reînnoirea flotei sale;
c) strategia comercialã pe diferite pieţe. Pot fi analizate tendintele diferitelor pieţe pe care compania intra în concurenta (situaţia trecutã, prezenta şi viitoare), cota de piata detinuta de companie pe o perioada suficient de lungã şi perspectivele companiei.
4.2.5. În cazul întreprinderilor aflate în dificultate, mãsurile necesare pentru îmbunãtãţirea şi restructurarea acestora sunt esenţiale pentru evaluarea realizatã de Consiliul Concurentei. Aceste întreprinderi trebuie sa aibã un program de restructurare coerent. Consiliul Concurentei considera necesar ca planurile de restructurare sa fie stabilite de consilieri financiari independenţi.
4.3. Finanţarea împrumuturilor
4.3.1. Consiliul Concurentei va aplica principiul investitorului privat în economia de piata pentru a evalua dacã împrumutul este acordat în condiţii comerciale normale şi dacã ar fi putut fi acordat de o societate comercialã bancarã.
4.3.2. Consiliul Concurentei va tine cont, în special, de rata dobânzii aplicatã şi de garanţia cerutã pentru a acoperi împrumutul, dobanda şi alte costuri aferente acestuia.
4.3.3. Consiliul Concurentei va examina dacã garanţia acordatã este suficienta pentru a rambursa integral împrumutul în caz de suspendare a plãţii, cat şi situaţia financiarã a companiei la momentul acordãrii împrumutului.
4.3.4. Elementul de ajutor va fi echivalent cu diferenţa dintre rata dobânzii pe care compania aerianã ar plati-o în condiţii normale de piata şi cea pe care o plãteşte efectiv.
4.3.5. În cazul extrem când împrumutul negarantat este acordat unei companii care, în circumstanţe normale, nu ar fi în mãsura sa obţinã o finanţare, împrumutul va fi echivalat efectiv unei subvenţii şi Consiliul Concurentei îl va considera ca atare.
4.4. Garanţii
4.4.1. Pentru a evalua elementul de ajutor conţinut de o garanţie este necesarã o analiza a situaţiei financiare a celui care primeşte împrumutul. Elementul de ajutor al unei asemenea garanţii ar fi egal cu diferenţa dintre rata pe care cel care primeşte împrumutul ar trebui sa o achite pe o piata libera şi cea care a fost obţinutã efectiv datoritã garanţiei nete a întregii prime achitate.
4.4.2. În cazul în care nici o instituţie financiarã, ţinând cont de situaţia financiarã precara a companiei aeriene, nu ar accepta sa acorde un împrumut fãrã o garanţie de stat, întregul împrumut va fi considerat ca un ajutor de stat.
5. Ajutorul de stat regional în sectorul aerian
5.1. Ajutorul de stat regional se acorda companiilor stabilite în regiuni dezavantajate sau care investesc în aceste regiuni.
5.2. Pentru ajutorul regional acordat în sectorul aerian se aplica dispoziţiile Regulamentului privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 92/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 2 iulie 2002.
6. Ajutorul de stat pentru salvare şi restructurare
6.1. Ajutorul de stat pentru salvare şi ajutorul de stat pentru restructurare, acordate în sectorul aviaţiei, se acorda cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, pus în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 92/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 2 iulie 2002.
7. Ajutorul de stat în cadrul procesului de privatizare în sectorul transportului aerian
7.1. În cazul în care statul acţionar cedeazã participaţia sa la capitalul unei societãţi de transport aerian, ajutorul de stat nu este implicat dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) cesiunea se realizeazã prin intermediul unei oferte publice neconditionate pentru licitaţie, în condiţii transparente şi nediscriminatorii;
b) întreprinderea este vândutã celui mai bun ofertant;
c) pãrţile interesate dispun de un timp suficient pentru a-şi pregati oferta şi pentru a obţine toate informaţiile necesare care sa le permitã sa procedeze la o evaluare corecta.
7.2. Urmãtoarele vânzãri realizate în cadrul procesului de privatizare sunt supuse notificãrii deoarece se presupune ca acestea implica ajutor de stat:
a) toate vânzãrile prin intermediul unor metode restrictive sau efectuate sub forma de vânzãri comerciale directe;
b) toate vânzãrile însoţite de anularea datoriilor de cãtre stat, întreprinderi publice sau orice alt organism public;
c) toate vânzãrile precedate de o conversie a datoriei în capital sau de o recapitalizare;
d) toate vânzãrile realizate în condiţii ce nu pot fi acceptate în tranzacţiile între investitori în economia de piata.
7.3. Societãţile vândute în condiţiile enumerate la pct. 7.2 trebuie sa fie evaluate de un expert independent care trebuie, în circumstanţe normale, sa indice valoarea de cesiune globalã a societãţii şi, dacã Consiliul Concurentei apreciazã necesar, valoarea de lichidare. Un raport precizând valoarea de cesiune şi produsul vânzãrii trebuie sa fie prezentat Consiliului Concurentei în scopul de a-i permite sa stabileascã suma efectivã a ajutorului.
8. Concesiunea de drepturi exclusive pentru activitãţile conexe transporturilor aeriene
8.1. Acordarea drepturilor exclusive pentru activitãţile conexe transporturilor aeriene poate implica avantaje financiare considerabile pentru concesionarul exclusiv.
8.2. Statul sau entitatea responsabilã cu exploatarea unei infrastructuri aeroportuare poate acorda o concesiune exclusiva unei companii aeriene pentru un preţ inferior valorii reale pe piata a concesiunii. Dacã concesionarul nu plãteşte redeventa pentru drepturile sale de exclusivitate sau nu plãteşte decât o redeventa inferioarã preţului pe care concedentul l-ar pretinde în condiţii comerciale normale, operaţiunea comporta un element de ajutor.
8.3. Consiliul Concurentei estimeaza ca, într-o maniera generalã, operaţiunea nu implica nici un element de ajutor dacã concesionarul a fost ales în circumstanţe care ar putea fi acceptate de un concedent normal în condiţii normale de economie de piata. În anumite circumstanţe, de exemplu atunci când cel mai bun ofertant este puţin fiabil sau atunci când solvabilitatea acestuia este precara, Consiliul Concurentei ar putea admite acceptarea unei oferte inferioare.
9. Dispoziţii finale
9.1. Dispoziţiile prezentelor instrucţiuni nu contravin celorlalte reglementãri emise în aplicarea <>Legii nr. 143/1999 .
9.2. Prezentele instrucţiuni se aplica ajutoarelor de stat acordate transportului aerian, notificate dupã intrarea în vigoare a acestora, precum şi atunci când ajutoarele de stat au fost notificate înainte de intrarea lor în vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis încã o decizie.
9.3. În conformitate cu prevederile <>art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 şi ale <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prezentele instrucţiuni vor fi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurentei.
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
