Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: INSTRUCTIUNI din 1 noiembrie 1921 pentru aplicarea legii impozitului pe avere

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

INSTRUCTIUNI din 1 noiembrie 1921 pentru aplicarea legii impozitului pe avere

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 1 noiembrie 1921

Comenteaza legea

Norme de evaluarea proprietãţilor imobiliare pentru cari legea nu prevede dispoziţiuni speciale

Având în vedere avizul comisiunii instituitã în conformitate cu art. 14 din legea asupra impozitului pe avere şi pe imbogatirea din timpul rasboiului şi în conformitate cu art. 10 din aceasta lege se stabilesc normele mai jos prevãzute pentru evaluarea proprietãţilor imobiliare, pentru care acea lege nu a prevãzut norme speciale, şi anume:
1. Clãdirile situate în comunele rurale, ce serva de locuinţe agricultorilor. Aceste clãdiri scutite de legea asupra contributiunilor directe de impozitul cedulei B, ele nu sunt evaluate în ceea ce priveşte valoarea locativã, prin urmare, dispoziţiunile prevãzute de art. 10 din legea impozitului pe avere nu pot fi aplicate în privinta lor.
Pentru uniformizarea evaluãrii acestor clãdiri în toatã ţara, se stabilesc limitele mai jos prevãzute ca valori pentru diferite tipuri de locuinţe aci specificate. Comisiunile vor stabili în aceste limite cifre la cari se evalueaza fiecare clãdire, ţinând seama de împrejurãrile în cari se gãsesc clãdirile, de desimea populatiunii, situaţiunea comunei în raport cu alte comune rurale, cum ar fi apropierea de centrele mari de populatiune şi altele.
Aceste limite se stabilesc pentru doua tipuri principale, cari sunt cele mai obicinuite pentru locuintele taranesti şi anume:
Tipul 1, casa cu o camera cu sala, inclusiv curtea pana la 1.000 metri patrati pentru regiunile de deal sau de munte, iar pentru regiunile de şes pana la 2.000 metri patrati şi tipul 2, casa cu doua camere cu sala şi cu aceiaşi curte. Pentru fiecare din aceste tipuri se prevãd evaluãri în raport cu materialul din care casele sunt construite şi cu felul cum sunt invelite. S-au format astfel 18 categorii de asemenea constructiuni, prevãzute în tabloul ce urmeazã şi cari vor fi evaluate între limitele mai jos indicate şi anume:


┌───────────────┬──────┬─────────┬──────┬─┬─────────┬──────┬─┬─────────┬───────┐
│Tip 1*)        │Case  │Invelite │Lei   │C│Invelite │Lei   │C│Invelite │Lei    │
│               │de    │cu       │      │a│cu       │      │a│cu       │       │
│               │gard  ├─────────┼──────┤s│─────────┼──────┤s│─────────┼───────┤
│               │lipit │Stuf     │2.000-│e│Stuf     │2.500-│e│Stuf     │ 3.000-│
│               │cu    │         │3.000 │d│         │3.500 │d│         │ 4.000 │
│               │pãmânt├─────────┼──────┤e│─────────┼──────┤e├─────────┼───────┤
│               │      │Sindrila │3.000-│b│Sindrila │3.500-│z│Sindrila │ 4.000-│
│               │      │         │4.000 │a│         │4.500 │i│         │ 5.000 │
│               │      ├─────────┼──────┤r├─────────┼──────┤d├─────────┼───────┤
│               │      │Tabla sau│4.000-│n│Tabla sau│4.500-│ │Tabla sau│ 5.000-│
│               │      │tigla    │5.000 │e│tigla    │5.500 │ │tigla    │ 6.000 │
├───────────────┤      ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤
│Tip 2**)       │      │Stuf     │3.000-│ │Stuf     │4.000-│ │Stuf     │ 5.000-│
│               │      │         │5.000 │ │         │6.000 │ │         │ 7.000 │
│               │      ├─────────┼──────┤ │─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤
│               │      │Sindrila │4.000-│ │Sindrila │5.000-│ │Sindrila │ 7.000-│
│               │      │         │6.000 │ │         │7.000 │ │         │ 9.000 │
│               │      ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤
│               │      │Tabla sau│5.000-│ │Tabla sau│6.000-│ │Tabla sau│ 8.000-│
│               │      │tigla    │7.000 │ │tigla    │8.000 │ │tigla    │10.000 │
│               │      ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤
┴───────────────┴──────┴─────────┴──────┴─┴─────────┴──────┴─┴─────────┴───────┘

    *) Casa cu o camera cu sala şi cu o curte pana la 1000 mp, pentru regiunile
       de deal şi munte şi pana la 2000 mp, pentru regiunile de şes.
    **) Casa cu doua camere cu sala şi cu o curte pana la 1000 mp, pentru
        regiunile de deal şi munte şi pana la 2000 mp pentru regiunile de şes.

Pentru locuintele mai mari decât cele prevãzute în cele doua tipuri de mai sus, evaluarea se face prin analogie, ţinându-se seama de numãrul încãperilor şi de felul constructiunii.
Grajdurile, soproanele, magaziile, precum şi orice alte anexe se vor evalua direct de comisiuni, avându-se în vedere şi normele stabilite pentru evaluarea locuinţelor.
În cazuri excepţionale, când comisiunile au a evalua clãdiri cu totul deosebite, ele pot face evaluãri directe, ţinând seama a nu depãşi cu mult normele mai sus stabilite.
Intinderile curţilor cari la clãdiri rurale trec peste cele prevãzute mai sus, se evalueaza dupã valorile locative stabilite de comisiune pentru curţile rurale, inmultindu-se valoarea locativã cu 20.
Bordeele, cosarele şi patulele nu vor fi evaluate, ele nefiind cuprinse în averea supusã impozitului.

2. Vii.
Pentru evaluarea terenurilor plantate cu vii, se va lua de baza de trei ori pana la 5 ori valoarea locativã a celui mai bun pãmânt de cultura din regiune, inmultit cu 20.
3. Pãduri.
Pentru evaluarea pãdurilor, ţinându-se seama de condiţiunile în cari se gãseşte fiecare padure, cum sunt: esenta, varsta, greutatile ce intampina cu exploatarea (lipsa cãilor de comunicaţie), perioada de revoluţie (timpul ce trece dela tãiere şi pana când padurea poate fi din nou exploatatã), se va face astfel:
a) Pentru pãdurile ce sunt în situaţiunea de a fi tãiate, dupã media preţurilor de vânzare în localitate, cum şi a evaluãrilor fãcute de agenţii silvici ai Statului, pentru pãdurile similare, atât ale Statului cat şi cele ale particularilor, pe ultimii cinci ani şi anume pe trei ani dupã ocupaţiune şi doi ani înainte;
b) Pentru pãdurile cari nu sunt în varsta de a fi tãiate, evaluarea se va face scãzându-se din preţul vânzãrii stabilit pentru pãdurile din localitate, ce sunt în situaţia de a fi tãiate, cota-parte din preţ proporţionalã cu timpul ce va trebui sa treacã pana ce padurea va împlini varsta când poate fi pusã în tãiere.
Comisiunile de evaluare, vor avea, pentru aceste cazuri, ca delegaţi tehnic, organele silvice din localitate.
4. Livezile de pruni şi alţi pomi fructiferi.
Evaluarea acestor terenuri se va face aplicându-se la valoarea locativã a acelui mai bun teren de cultura din regiune, coeficientul de 1 1/2-2 1/2 inclusiv, iar produsul inmultindu-se cu 20.
5. Pepiniere.
Pentru pepinierele de vii, evaluarea se face aplicându-se la valoarea locativã a celui mai bun pãmânt de cultura din regiune, coeficientul dela 5-8 inclusiv, iar produsul inmultindu-se cu 20.
Pentru pepinierele de pomi, evaluarea se face în acelaşi mod însã se va aplica coeficientul de 3-6 inclusiv.
6. Balti.
Evaluarea baltilor se face luându-se de 18 ori valoarea locativã stabilitã de comisiunea de recensãmânt.
7. Ferme.
Pentru clãdiri şi instalatiunile fermelor, dacã se pot stabili sumele investite, evaluarea se face scãzându-se mai întâi uzura în raport cu timpul, iar restul se înmulţeşte cu coeficientul 3-5 inclusiv.
Dacã sumele investite nu se pot stabili, evaluarea se face inmultindu-se valoarea locativã stabilitã de comisiunile de recensãmânt cu coeficientul 8-13 inclusiv.
8. Recoltele posedate la 1 August 1921, fie prinse sau neprinse de rãdãcini, vor fi cuprinse din punct de vedere al impozitului, în evaluarea averei mobiliare, întrucât ele la aşezarea impozitului se gãsesc ridicate. Deci, terenurile de cultura, viile şi toate celelalte proprietãţi necladite vor fi evaluate de cãtre comisiunile de evaluare fãrã aceste recolte, a cãror valoare urmeazã a fi stabilitã cu ocazia impunerii averei mobiliare.
9. Imobilele în construcţie.
Pentru imobilele în construcţie, valoarea lor se va stabili dupã preţul real al investitiunii pana la data declarãrii, evaluat dupã contracte de întreprindere sau dupã orice acte, întrucât numerarul cheltuit dupã 1 August 1921 nu va mai fi cuprins în avere.
10. Fabricile.
Evaluarea fabricilor particulare, afarã de cele ale societãţilor pe acţiuni cari nu sunt evaluate, întrucât impunerea lor se face pe alte baze, se va face pe urmãtoarele norme:
a) Dacã se pot stabili sumele investite, se va scãdea din suma totalã uzura, în raport cu timpul şi restul se înmulţeşte cu coeficientul 5-7 dupã natura fabricii;
b) Dacã sumele investite nu se pot stabili, evaluarea se va face inmultind valoarea locativã, ce va fi stabilitã cu coeficientul de 10-15 dupã natura fabricei;
c) Pentru fabricile vândute dupã 1 Ianuarie 1917, valoarea stabilitã în acest mod nu va putea fi mai mica decât preţul vânzãrii.
11. Stabilimentele particulare (tipografii, ateliere mecanice şi alte asemenea). Dacã patronul stabilimentului e chiar proprietarul cladirei, evaluarea se face inmultindu-se valoarea locativã a cladirei cu coeficientul 15-20 inclusiv dupã natura stabilimentului, iar pentru stabilimentele vândute dupã 1 Ianuarie 1917, evaluarea nu va fi mai mica decât preţul vânzãrii.
Dacã însã, patronul nu e proprietarul cladirei, evaluarea instalatiunilor urmeazã a se face deodatã cu evaluarea averii mobiliare.
12. Terenurile de cladit.
Pentru aceste terenuri evaluarea se va stabili, fãcându-se media preţurilor cu cari s-au vândut asemenea terenuri în localitate, pe regiuni, începând dela 1 August 1918 şi stabilind preţul mediu pentru fiecare regiune pe metrul patrat, care preţ urmeazã a fi aplicat pentru fiecare proprietate.
În tot cazul terenurile vândute de la 1 Ianuarie 1917 nu vor putea fi evaluate sub preţul vânzãrii.

Ministrul finanţelor
N. Titulescu

Director general
M. Paraschivescu

--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Instructiuni, Ministerul Finantelor, INSTRUCTIUNI din 1 noiembrie 1921

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"