Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   INDRUMAR din 23 noiembrie 2006  privind educatia si protectia elevilor in caz de cutremur*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

INDRUMAR din 23 noiembrie 2006 privind educatia si protectia elevilor in caz de cutremur*)

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007
_________
*) Aprobat de <>Ordinul nr. 5709 din 23 noiembrie 2006 , publicate in Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie 2007.


PARTEA I
Recomandari pentru elevii din invatamantul primar - Clasele I-II -

Text si postere

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ce trebuie sã facem pentru a şti sã ne protejãm în caz de cutremur
1. Afişãm posterele despre cutremur la loc vizibil
2. Învãţãm despre planul familiei pentru cutremur
3. Desenãm planul pericolelor din vecinãtatea casei şi şcolii. Pregãtim rucsacul de urgenţã pentru cutremur
4. Învãţãm ce sã facem în timpul şi dupã un cutremur

Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacã am învãţat din timp, vom şti sã ne protejãm!

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Eu ştiu ce sã fac în caz de cutremur!

Elevii din zonele seismice trebuie sã ştie sã se protejeze...
...Tu ai învãţat?

DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ:
RĂMÂNEM PE LOC! NU FUGIM!
NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ!
NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE!
ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII!


RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI
Continutul rucsacului de urgenta pentru clasele I-II

Este bine ca fiecare elev sa aiba pregatit, acasa (in camera sa ori langa iesirea din casa), sau/si la scoala (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare dupa un cutremur cu urmari deosebite:
- 1-2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic;
- 1-2 pachete x 200 g biscuiti simpli;
- trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic;
- sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti;
- lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori si baterii de rezerva utilizabile in caz de urgenta pentru trei zile;
- un pulover, o caciulita, manusi, o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 2 perechi ciorapi/2 dresuri groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloti;
- un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;
- un carnetel si pix, lista cu adrese si telefoane de acasa si de la rude, cheia de la casa, bani.

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ce facem în timpul unui seism:
- acasã
- în clasã
Ramânem pe loc!
Ne protejãm în locuri sigure, sub bancã sau sub masã!
Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre!
Ascultãm pãrinţii, institutorii, învãţãtorii şi profesorii!

Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã!

Ce facem în timpul unui seism:
- acasã
- în clasã

Rãmînem pe loc!
Ne protejãm în locuri sigure, sub bancã sau sub masã!
Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre!
Ascultãm pãrinţii, învãţãtorii-institutorii şi profesorii!

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã!

Ce facem în timpul unui seism:
- în incinta/curtea şcolii

Ne îndepãrtãm de clãdiri!
Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice!
Atenţionãm calm, ordonat, fãrã a alerga!
Stãm într-un loc sigur, cu învãţãtorii - institutorii, profesorii şi colegii!

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã!

Ce facem în timpul unui seism:
- pe stradã
- lângã clãdiri
- în mijloacele de transport în comun

Ne îndepãrtãm de clãdiri!
Mergem într-un loc sigur!
Evitãm sã producem aglomeraţie lângã clãdirile avariate!
În vehicule rãmânem în interior!
Coborâm numai dupã oprirea în staţie!
Ascultãm indicaţiile personalului din vehicule!

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã!

Ce facem dupã un seism puternic:
- acasã
- la şcoalã

Rãmânem pe loc!
Evitãm sã fugim pe uşã sau scãri!
Plecãm numai conduşi de învãţãtori - institutori şi profesori!
Atuncii când plecãm, vom fi încãlţaţi pentru a ne proteja şi luãm rucsacul de urgenţã!
Pe drum, ne protejãm capul cu o geantã, un ghiozdan sau o carte groasã!
Afarã, rãmânem lângã casã sau în curtea şcolii, într-un loc sigur, arãtat de învãţãtori - institutori şi profesori!
Direcţia şcolii va decide dacã elevii pot pleca sau vor aştepta sã fie preluaţi de cãtre pãrinţi!

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Dupã ce pãmântul şi casa nu se mai mişcã, am devenit mai curajoşi şi vom şti cum sã ne protejãm atunci când va fi un alt seism...!


PARTEA a II-a
Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul primar - Clasele III-IV -

Text si postere

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Vom face împreunã cu pãrinţii un plan al fiecãrei camere din casã în care existã astfel de pericole şi le vom cere pãrinţilor sã mute sau sã fixeze mobilierul şi obiectele grele.


ELEVII SI CUTREMURUL
Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul primar
- Clasele III-IV
Ce este un cutremur si cum il simtim
Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste si de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta.
Undele seismice care se produc in interiorul Pamantului, intr-o zona denumita focar, denumita epicentru la suprafata de deasupra acestuia, se transmit spre suprafata ca vibratii sau oscilatii ale terenului.
Oscilatiile produse de cutremure se inregistreaza cu aparate denumite seismografe sau accelerografe.
Magnitudinea este o modalitate de a aprecia marimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (in focar), de aceea un anumit cutremur are o singura valoare a magnitudinii. Cu cat un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare.
Intensitatea seismica masoara efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafata Pamantului. Cu cat un seism produce oscilatii mai puternice intr-un anumit amplasament, intensitatea sa in acel loc este mai mare.
Intensitatea aceluiasi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificata) sau Scara Europeana EMS, poate sa varieze in diferite locuri din tara si se reduce treptat la distante mai mari
Cele mai puternice cutremure din Romania se produc in zona Vrancea, langa muntii Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare.
Aproape toti oamenii se simt neajutorati si chiar speriati in caz de cutremur, deoarece cladirile incep sa se legene puternic si se pot avaria.
Cand balansul din cladiri creste, este greu sa stai in picioare sau sa mergi, de aceea nu este recomandabil sa incerci sa iesi din casa sau clasa.
De multe ori, in orele sau zilele de dupa socul principal se produc si altele, de regula mai mici, denumite replici, dar care sunt mai putin periculoase.
Cum ne protejam in caz de cutremur
Acasa sau la scoala, parintii, invatatorii - institutorii si profesorii au grija ca in caz de cutremur sa nu fim loviti sau raniti. In acest scop, cladirile mai putin rezistente trebuie consolidate.
Planul familial de protectie pentru cutremur
Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum sa se protejeze, parintii si copiii vor face din timp un plan familial de protectie, cu privire la diferitele situatii posibile si locuri in care ne putem afla in caz de cutremur.
Protectia in casa sau apartament
In casa sau apartament, trebuie sa ne protejam de caderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot sa cada la seism, mai ales in vecinatatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate.
Vom face impreuna cu parintii un plan al fiecarei camere din casa in care exista astfel de pericole si le vom cere parintilor sa mute sau sa fixeze mobilierul si obiectele grele.

Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile in caz de cutremur

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Parintii ne vor arata locurile din casa unde ne putem proteja cu totii, adica unde este tocul gros al unei usi ori o grinda solida, care sunt mesele din fiecare camera sau daca biroul la care ne facem lectiile este destul de rezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu parintii despre cum ne putem proteja si atunci cand vom fi in alta situatie (in vacanta, in alta localitate, la spectacole, in vizita, etc.).
Parintii ne vor arata locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici si ne vor invata cum sa le folosim.
Fiecare familie va avea pregatit si la indemana un rucsac de urgenta, in care sa se gaseasca apa si cateva obiecte de prima necesitate pentru cazul in care ar fi necesar sa se stea in afara locuintei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la scoala despre ceea ce ar trebui sa avem in rucsac.

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Toti membrii familiei trebuie sa stie ca atunci cand se va produce un seism, cei care sunt prezenti vor aplica planul familial si vor proceda astfel:
- mama are grija de cei mici;
- tata are grija de copiii mai mari;
- fratii mai mari au grija de cei mici si de surori;
- parintii vor indeparta copiii de ferestrele si mobilierul care ar putea cadea.
Elevii trebuie sa discute cu parintii ce vor face, cum vor lua legatura cu ei si cum se vor intalni daca un cutremur s-ar produce in timp ce sunt la scoala sau in timp ce sunt pe drum.
De asemenea, parintii vor stabili cine ii ia acasa pe elevi daca un seism important se produce in timp ce elevul este la scoala, si vor comunica decizia invatatorilor.

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Protectia in cartier si pe drumul spre scoala
Cu ajutorul parintilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului si va retine in memorie particularitatile cartierului si imprejurimilor casei sau blocului, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la scoala.

Planul pericolelor din vecinatatea casei si scolii

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA reprezentand Planul pericolelor din vecinatatea casei si scolii - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Parintii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de:
* caderea unor parti din cladiri (caramizi, tencuieli, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.), spargerea si caderea unor geamuri, la cladirile inalte;
* caderea unor obiecte de pe cladiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.);
* incendii, caderea unor stalpi si linii electrice;
* alunecari de teren, avalanse in zona muntoasa, pericole care pot aparea pe drum si in mijloacele de transport catre scoala sau chiar la locurile obisnuite de joaca.
Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare si protectie in cazul in care un seism are loc in timp ce elevul este pe drumul spre scoala sau spre casa, pe jos sau intr-un vehicul, sau cand seismul are loc noaptea si se va proceda potrivit recomandarilor care urmeaza.
Parintii vor arata copiilor unde este un loc sigur de langa casa unde toti membrii familiei se vor intalni dupa seism.
Protectia in clasa
Impreuna cu invatatorii - institutorii si profesorii vom intocmi un mic plan al clasei in vederea protectiei in caz de cutremur.
Mai intai vom identifica mobilierul si obiectele grele care sunt langa banci sau atarna peste pupitre, birouri, mese, si pot cadea peste acestea.
Pentru a ne proteja in caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel incat sa nu ne pericliteze viata sau integritatea corporala in caz de oscilatii sau cadere. Astfel de obiecte sunt: televizoarele si calculatoarele, lampile grele, unele materiale didactice, tablourile si oglinzile mari, vasele si vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturi etajere, etc.
Cu invatatorii - institutorii, profesorii si parintii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situatii de urgenta. Rucsacul se va pastra acasa (in camera ori langa iesire), sau/si la scoala (in dulapul clasei; continutul recomandat este redat separat). Acesta se va folosi numai dupa un cu tremur cu urmari deosebite.
Vom cunoaste locul unde se afla trusa de prim-ajutor si modul de utilizare a continutului acesteia.
In clasa si pe coridor, vom cunoaste locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici si ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu.
Protectia in scoala
Vom cunoaste drumul pe care ne vom deplasa cu invatatorii - institutorii si profesorii in situatii de urgenta (dupa seism, in caz de incendiu) si a locului de adunare din incinta sau curtea scolii.

[IMAGINE]
_________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cum ne putem proteja in timpul unui cutremur
Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur
Acasa sau la scoala

CE FACEM IN CAZ DE CUTREMUR?

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

1. Pastram calmul si linistea, fara a intra in panica, indiferent de alte zgomote din jurul nostru!
2. Acasa ne protejam unde ne aflam, individual si impreuna cu parintii, asa cum am invatat in planul familial de protectie:
- mama are grija de cei mici, tata are grija de copiii mai mari;
- fratii mai mari au grija de cei mici si de surori;
- parintii vor indeparta copiii de ferestrele si mobilierul care ar putea cadea;
- parintii pot deschide usa de iesire ca sa nu se blocheze.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

3. Parintii sau fratii mai mari vor opri cat se poate de repede masinile de gatit cu gaze sau electrice, vor cauta sa stinga orice inceput de incendiu!

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

4. In timpul seismului, evitam sa fugim pe usa sau sa sarim pe fereastra, sa alergam pe scari sau sa utilizam liftul.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

5. Daca stam in picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine sub banca de clasa, sub o masa sau birou, daca specialistii si profesorii ne-au spus ca sunt rezistente.
Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne tinem bine cu mana de piciorul bancii sau mesei pe durata seismului.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

6. Ramanem in cladire sau incapere, departe de ferestre care se pot sparge si ne pot accidenta, departe de pereti exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lampi! Daca avem o perna sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

7. Daca este intuneric, asteptam sa ne protejeze parintii si sa treaca seismul, fara sa alergam prin casa. Suntem atenti la caine sau pisica, pot deveni nelinistiti sau chiar agresivi.
8. La scoala ne protejam individual si cu colegii, sub indrumarea invatatorilor - institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, daca specialistii au spus ca sunt rezistente si pot lua si copiii cu ei. Dar invatatorii - institutorii sau profesorii pot deschide usa de iesire ca sa nu se blocheze.
9. Daca ne surprinde cutremurul in afara clasei, ne vom proteja prin ghemuire, in genunchi si pe coate, langa un perete interior, de ex. pe coridor, protejandu-ne capul cu palmele.
10. Daca suntem in curtea scolii, ne deplasam imediat, calm si ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis si sigur. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prabusi.
Pe drum
1. Daca seismul ne surprinde in autoturism, cel care conduce trebuie sa opreasca intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje si linii electrice aeriene. Stam inauntru.
Ne ferim de firele de curent electric si orice cabluri care pot sa cada peste noi.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

2. Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stam pe loc pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargem ferestrele.
3. In metrou ne pastram calmul si ascultam recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

4. Daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de intrunire), stam calmi si ne protejam pe loc, pana se termina miscarea, fara sa alergam catre iesire.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

In localitate, in afara cladirilor
1. In afara cladirilor, ne deplasam calm si ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis si sigur, fara maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prabusi.
2. Oriunde am fi, suntem calmi, numaram rar si calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfarsitul miscarii seismice!
Ce trebuie sa facem imediat dupa cutremur
1. Suntem calmi, ramanem in cladirea in care ne-a surprins seismul!
2. Aplicam regulile de comportament dupa un cutremur puternic, asa cum ne spun invatatorii - institutorii si profesorii.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

3. Pentru a nu fi raniti de caderea unor caramizi sau tencuieli crapate, si pentru ca nu stim starea scarilor dupa seism, nu fugim pe usa, nu sarim pe fereastra, nu alergam pe scari, nu utilizam liftul!
4. Acordam mai intai primul ajutor celor raniti sau afectati de seism. Calmam persoanele intrate in panica sau speriate, in special copiii mai sensibili.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

5. Ii ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier sau alte obiecte. Nu miscam ranitii grav pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical de catre cei de la ambulanta.
6. Ascultam si urmam profesorii, care vor verifica mai intai scara si drumul spre iesire spre a nu ne expune la pericole. Daca la iesire sunt usi blocate, profesorii vor solicita ajutor pentru deblocare.
7. Prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc. la iesirea din cladire punand un obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.) deasupra capului.
8. La plecare toti vom fi incaltati pentru a nu ne rani in cioburi si vom avea imbracaminte potrivita cu starea vremii de afara. Atunci cand este frig, ploua sau ninge, conducerea scolii ne va arata o cladire sigura. Daca avem rucsacul de urgenta, il vom lua pentru a face fata situatiei de dupa cutremur.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

9. Vom ramane in curtea scolii, intr-un loc liber, indicat de profesori si care prezinta siguranta. Daca este vreme rea, conducerea scolii ne va indruma catre o cladire sigura. Este recomandat sa dam telefoane doar pentru cazuri de urgenta, pentru a nu aglomera si bloca liniile.
10. Profesorii ne vor da informatii daca in zona invecinata nu sunt alte pericole (incendii, inundatii) si pot decide plecarea catre case a elevilor mai mari.
Elevii mai mici vor fi preluati de catre parinti.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

11. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stalpi si panouri electrice cazute la pamant.
12. Daca am fost invoiti sa plecam de la scoala, ne intalnim cu familia in locul pe care l-am stabilit dinainte.

CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV

EDUCATIA SI PROTECTIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR
Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul primar

CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR
Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII
lectura suplimentara - la clasele III-IV

Cutremurele sunt fenomene naturale care se intampla din cand in cand in multe tari, intre care se numara si tara noastra.
Cele mai puternice cutremure din Romania se produc in zona Vrancea, de la curbura muntilor Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare. Aproape toti oamenii se simt neajutorati si chiar speriati cand incepe sa se legene puternic cladirea in care se afla.
La inceputul seismului se simte o vibratie si un zgomot surd, ca si cand ar trece un camion foarte greu pe strada. Este posibil sa se legene deja si lampa din tavan.
Balansul pe care il simtim in cladiri creste, iar planseul se misca sub noi. Este greu sa stai in picioare sau sa mergi, dar nici pe scaun nu este usor sa te mentii. Parca ar fi ceva asemanator cu mersul pe bicicleta pe un drum accidentat ... !
Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de imprejurare nu se sperie si se comporta cumpatat. Ei au invatat ca este foarte important si folositor sa se protejeze in timpul cutremurului ca sa nu fie loviti sau raniti de diferite obiecte care cad.
Cand simtim un cutremur trebuie sa fim calmi, desi poate vom simti o anumita senzatie de rau in zona stomacului, emotie, temperatura si chiar frica. Daca in incaperea in care ne aflam este un foc deschis, cei mari trebuie sa caute sa il opreasca.
Ca sa ne protejam, specialistii recomanda sa intram imediat sub banca din clasa, sub o masa sau un birou, daca specialistii le-au evaluat ca sunt rezistente, departe de ferestre care se pot sparge.
Vom sta ghemuiti pe genunchi si coate, ridicand bratele pe langa urechi ca sa ne protejam capul cu palmele. Daca banca, masa sau biroul se misca, ne vom tine cu o mana de picioarele acestora.
Invatatorii - institutorii sau profesorii, ori parintii se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, despre care stiu de la specialisti ca sunt rezistente si pot lua si copiii cu ei.
La fel se protejeaza cei din Japonia, S.U.A. si toate tarile din zone seismice.
Cutremurele nu dureaza decat 1-2 minute, in cazul celor mai puternice, desi noua ni se pare, de obicei, o vesnicie. Este bine sa numaram rar si calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfarsitul miscarii seismice.
Cat tine miscarea seismica, se intampla ca diferite mobile zvelte si obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice sa se dezechilibreze si chiar sa cada pe podea langa noi.
Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra cladirilor si mobilierului. Din vecinatate se pot auzi cum cad unele cosuri de fum din caramida pe acoperisul casei vecine sau unele calcane.
De aceea este bine sa stim ca afara sunt multe pericole si trebuie sa ne protejam singuri, mai intai in interior!
Dupa ce miscarea inceteaza, in jurul nostru se asterne parca o liniste ciudata.
Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine sa ne grabim sa iesim afara din clasa sau apartament.
Invatatorii - institutorii, profesorii sau parintii vor verifica cu grija daca in clasa sau in apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie sa il stingem, sau daca afara sunt alte pericole in urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidarii, tencuieli, cosuri de fum, ornamente si geamuri.
De abia atunci cand cei mari au controlat drumul, putem merge incet si fara sa aglomeram scara, catre iesire. Vom fi bine imbracati, in functie de anotimp si vreme, dar intotdeauna ne vom incalta, ca sa ne ferim de cioburi. Este bine sa avem rucsacul de urgenta cu noi, ca sa avem apa, ceva de mancare, haine etc.
Cand ajungem afara din cladire, vom merge intr-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alaturat sau terenul de sport, mai departe de cladiri sau alte ziduri. Daca este un anotimp rece sau ploua, conducerea scolii ne va indruma catre o cladire sigura.
Dupa un timp este posibil sa mai fie niste mici cutremure. Dar deoarece am invatat cum sa ne protejam, data viitoare nu ne va mai fi atat de teama.


Cum ne pregatim - acasa
pentru ne proteja - in clasa
in caz de cutremur - in localitate


1. Citim brosurile si afisam posterele despre educatia si protectia la cutremur
2. Discutam cu parintii planul familiei pentru cutremur si desenam planul pericolelor din casa si vecinatate
3. Invatam sa aplicam cu colegii planul pentru cutremur
4. Pregatim rucsacul de urgenta al elevului
5. Invatam sa dam primul-ajutor si sa stingem incendiile mici
6. Invatam ce sa facem si cum sa ne protejam in timpul si dupa un cutremur puternic
7. Participam la fixarea unor dulapuri si materiale didactice si la exercitiile de protectie din scoala



Oriunde ne-ar surprinde un seism,
daca am invatat din timp,
vom sti sa ne protejam!



RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI
pentru clasele III-IV

Este bine ca fiecare elev sa aiba pregatit, acasa (in camera sa ori langa iesire), sau/si la scoala (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare dupa un cutremur cu urmari deosebite:
- 3 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic, 3 pachete x 200 g biscuiti simpli;
- trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic, o rola leucoplast, dezinfectant lichid sau pudra - Saprosan/Sapromed;
- sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti;
- lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori si baterii de rezerva utilizabile in caz de urgenta pentru trei zile;
- un pulover, o caciulita, manusi, un sal sau o patura subtire si o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 3 perechi ciorapi/3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti;
- un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;
- un carnetel si pix, lista cu adrese si telefoane de acasa si de la rude, cheia de la casa, bani.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

EU STIU CE SA FAC IN CAZ DE CUTREMUR!
[IMAGINE]
Elevii din zonele seismice trebuie sa stie sa se protejeze....

.... Tu ai invatat!
[IMAGINE]

DACA A INCEPUT MISCAREA SEISMICA:
RAMANEM PE LOC! NU FUGIM!
NE PROTEJAM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCA SAU SUB MASA!
NE FERIM DE OBIECTELE INALTE, DE CELE SUSPENDATE SI DE FERESTRE!
ASCULTAM INSITUTORII - INVATATORII SI PROFESORII!

Ce facem in timpul unui seism - acasa
- in clasa
[IMAGINE]
Ramanem pe loc si ne protejam!
Evitam sa fugim spre scari sau sa intram in lift!
Ascultam parintii, invatatorii - institutorii si invatatorii!

[IMAGINE]
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - acasa
- in clasa
[IMAGINE]
Ramanem pe loc si ne protejam!
Evitam sa fugim spre scari sau sa intram in lift!
Ne protejam sub masa sau sub banca!
Ne ferim de obiectele inalte, de cele suspendate si de ferestre!
Ascultam parintii, invatatorii - institutorii si profesorii!
[IMAGINE]
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - daca ne aflam in salile de clasa
[IMAGINE]
Ne protejam sub banca sau sub masa!
Ne ferim de sursele de foc si aparatele electrice!
Ne ferim ferim de materialele didactice care pot sa cada!
Ascultam cadrele didactice!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - daca ne aflam in incinta-curtea scolii
[IMAGINE]
Ne indepartam de cladiri!
Suntem atenti la cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice!
Actionam calm, fara a alerga!
Stam in locul indicat de invatatori - institutori si profesori!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - pe strada
- langa cladiri
- in mijloacele de transport in comun
[IMAGINE]
Ne indepartam de cladiri!
Mergem intr-un loc sigur!
Evitam sa producem aglomeratie!
In vehicule ramanem in interior!
Coboram numai dupa oprirea in statie!
Ascultam indicatiile personalului din vehicule!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem dupa un seism puternic - acasa
- la scoala
- in localitate
[IMAGINE]
Suntem calmi, ramanem pe loc!
Evitam usa, fereastra, scarile sau liftul!
Ascultam si urmam parintii, invatatorii - institutorii si profesorii, care vor verifica mai intai drumul spre iesire!
La plecare toti vom fi incaltati si imbracati pentru a ne proteja. Vom lua rucsacul de urgenta!
Ne protejam capul cu o geanta, ghiozdan, carti groase, etc.!
Daca este vreme buna, ramanem langa casa sau in curtea scolii, intr-un loc deschis, sigur, cunoscut!
Directia scolii va decide daca si cand electii pot pleca sau vor fi preluati de catre parintii!
[IMAGINE]
Daca a incetat miscarea seismica, au trecut si emotiile... putem pleca ordonat, fara panica!
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINILE se gasesc in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

PARTEA a III-a

Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul gimnazial - Clasele V-VIII -

Text si postere

Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul gimnazial
[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Clasele V-VIII
Cunostinte privind cauzele si manifestarea cutremurelor de pamant in conditiile tarii noastre
Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste si de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta.
Cauzele interne (din interiorul Pamantului) sunt cele mai frecvente iar miscarea placilor tectonice reprezinta principala cauza a producerii seismelor. In cazul miscarilor convergente a doua placi tectonice si mai ales in procesele de subductie, se creeaza tensiuni enorme. Cand se produce detensionarea au loc cutremurele de pamant.
Eruptiile vulcanice pot de asemenea sa determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe mentionam: prabusirile care pot avea loc in golurile subterane, prabusirea unor stanci etc.

Fig. 1. Placile tectonice si tipurile de cutremure la scara globala: 1 - cutremure de adancime mica (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adancime mijlocie (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adancime) (300-700 km).
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 1 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica iar energia care se elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafata terestra.
Punctul teoretic in care se produce ruptura initiala (in realitate exista o zona de fracturare) se numeste focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafata pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului si epicentrului se obtine pe baza prelucrarii inregistrarilor miscarilor seismice in statii echipate cu aparatura specifica.
In orele sau zilele de dupa un seism puternic se produc de obicei miscari denumite replici sau post-socuri, care in principiu ar trebui sa indice descarcarea energiei si o anumita linistire a zonei. In anumite cazuri activitatea seismica poate insa continua cu asa-numitele roiuri de cutremure.
Pe teritoriul Romaniei se manifesta, in functie de adancime, mai multe categorii de cutremure:
- superficiale (0 ≤ H ≤ 5 km);
- crustale (normale) (de regula 5 ≤ H ≤ 30 km, ajungand pana la 60 km in zona Vrancea);
- intermediare (60 ... 70 km ≤ H ≤ 100 ... 180 ... 220) km), specifice numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice si care afecteaza o arie intinsa sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura muntilor Carpati, in zona Vrancea, cu placi tectonice care au fost intr-un proces de coliziune intre Platforma Est-Europeana si blocul intra-Carpatic, cu 16 milioane de ani mai inainte, in contact la diferite adancimi, si unde se considera ca de aproape 10 milioane de ani procesul de subductie activa s-a blocat.
Zona epicentrala a cutremurelor intermediare poate fi formal incadrata intr-o arie avand dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic in planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte ramasa suspendata in adancime, in contact cu mantaua inferioara, si al carei proces de fragmentare, faliere pe contur si/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.
Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot sa conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul tarii, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimtite si la mari distante (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);
Datele statistice istorice arata o asa-numita "ciclicitate", in ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producandu-se, in medie, de cca. 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor seisme face ca aria afectata sa fie extinsa, Bucurestiul fiind apropiat de aceasta zona.
In celelalte zone epicentrale ale Romaniei se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:
- seismele sunt moderate si de joasa energie, evenimentele distructive producandu-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decat pentru Vrancea, dar in intervalele de intensificare a activitatii efectele pot fi repetate in roiuri de seisme;
- intensitatile de 7-8 grade MSK se pot extinde pe arii de cateva sute de kilometri patrati afectand cateva zeci de localitati rurale si unele localitati urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.
Pe o harta de zonare seismica se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectata de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsa, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt in Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Tarnave.
Putem constata ca aproape tot teritoriul tarii este puternic seismic, zonele seismice afectand peste 60% din populatie, prin urmare este foarte important sa stim sa ne protejam in cazurile de incidenta a unor astfel de fenomene naturale.
Unde seismice
Energia eliberata brusc din focar in momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga in toate directiile sub forma undelor seismice, care sunt:
* unde de adancime care pot fi:
- de tip longitudinal sau de dilatatie (numite unde primare sau prime - P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau in dilatari si comprimari succesive pe directia de propagare;
- de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilatii intr-un plan perpendicular pe directia propagarii.
* unde superficiale de tip Rayleigh (R) si Lowe (Q) si unde lungi (L).
Undele seismice de adancime se produc in interiorul pamantului si se transmit din focar spre suprafata libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului si cresc cu adancimea.
Intrucat directia de propagare devine aproape verticala in vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inertiale asupra constructiilor.
Amplitudinea miscarii terenului scade pe masura departarii de epicentru, dar poate creste de la roca de baza pana la suprafata in cazul depozitelor geologice aluvionare si afanate. Energia corespunzatoare perioadelor scurte se disipeaza (se preia de catre mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominanta, avand in vedere si rolul de filtru dinamic pe care il are mediul superficial de propagare.
In multe cazuri, in orele sau zilele de dupa socul principal se mai produc treptat si alte miscari, denumite replici sau post-socuri, care, de regula, sunt mai putin puternice.
Marimea oscilatiilor produse de cutremure se determina cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informatiile minime obisnuite transmise populatiei se refera la magnitudinea si intensitatea miscarilor produse.
Magnitudine si intensitate
Magnitudinea este o marime care se exprima printr-o valoare adimensionala (numar) determinata prin calcul, pe baza unor masuratori ale semnalului seismic inregistrat pe durata unui anumit cutremur.
Ca semnificatie fizica, magnitudinea este considerata ca o masura obiectiva a energiei eliberate in focar la producerea seismului. Pe baza corelatiilor logaritmice dintre magnitudine si amplitudine, repectiv energia radiata sub forma undelor seismice, rezulta ca de fiecare data cand magnitudinea creste cu o unitate, amplitudinea undelor seismice inregistrate creste de 10 ori, iar energia totala de cca. 32 de ori.
Scarile de magnitudini
Scara de magnitudini seismice este o scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o maniera comparativa, pe baza amplitudinilor maxime reduse la conditii identice. Aceasta "scara" initiala (de fapt o suita de valori) introdusa de Richter in 1935, este scara de magnitudini locale [M(L)], definita pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale si distante epicentrale mai mici decat cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distante trebuie facuta cu precautie, avand in vedere posibilele si probabilele diferente in procesul de atenuare a undelor seismice.
Magnitudinea nu are din punct de vedere teoretic limita inferioara sau superioara, dar marimea cutremurului este limitata la partea superioara a scarii de rezistenta rocilor din crusta terestra, astfel incat domeniul scarii este cuprins intre aproximativ -3 si 9,5. Ulterior au fost dezvoltate si alte scari de magnitudine [M(B), M(S), M(W)].
Scarile de intensitate
Intensitatea este o masura a severitatii miscarii terenului pe baza evaluarii amplorii efectelor observate intr-o zona de intindere redusa in care se presupune ca acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se refera la mediul natural, constructii, obiecte din acestea si ocupanti.
Succesiunea descrierii crescatoare a efectelor seismelor alcatuieste o scara de intensitati, cu elemente conventionale, uneori statistice, de apreciere comparativa.
In istoria seismologiei sunt cunoscute scarile Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificata (MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), avand cate 12 grade, Scara japoneza JMA-Agentia Meteorologica Japoneza, noua Scara Europeana de Intensitati - EMS - 1998 etc. La unele scari s-au adaugat si valori ale unor parametri masurabili instrumental pentru acceleratii, viteze si deplasari.
Majoritatea acestor scari cu 12 grade sunt, in mare, reciproc echivalente in ceea ce priveste valorile efective, dar variaza din punctul de vedere al complexitatii formularilor. Trebuie mentionat totusi ca prezentarea in paralel a descrierilor pe grade nu semnifica suprapunerea exacta, deoarece fiecare scara are metodologia sa de cuantificare.
Zonarea seismica presupune identificarea ariilor expuse seismelor, cu reprezentarea marimii miscarilor terenului in corelatie cu reprezentarea geografica, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismica (intensitati, acceleratii, viteze, deplasari), pentru a proiecta constructii rezistente la cutremur.
Trebuie retinut deci ca:
- magnitudinea se refera numai la marimea conventionala a seismului in zona epicentrala, (dependenta de energia acestuia), exprimata pe scara Richter sau alte scari de magnitudine;
- intensitatea se refera la marimea (efectele) seismului in diferite amplasamente, fiind diferita in diferite locuri si descrescand in general cu distanta fata de epicentru (fenomenul de atenuare).
Efectele cutremurelor asupra mediului
In principiu, seismele pot actiona asupra mediului inconjurator prin modificarea starii de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:
* rupturi in scoarta insotite de prabusiri sau procese de faliere;
* alunecari de teren cu antrenarea unor versanti;
* tasari si lichefieri de depozite nisipoase saturate.
Efectele cutremurelor asupra constructiilor si a ansamblurilor de constructii
Cutremurele pot produce efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:
* distrugerea (prabusirea) totala sau partiala a unor cladiri vulnerabile;
* distrugerea/avarierea unor echipamente si instalatii din cladiri a unor retele de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica, transport, comunicatii) si izolarea unor zone;
* incendii si explozii in cladiri sau in cartiere, localitati;
* blocarea unor intersectii de strazi principale, ca urmare a prabusirii unor cladiri si impiedicarea operatiunilor de salvare-ajutorare.
Forma scurta a scarilor de intensitate MM si MSK




┌────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Grad│SCARA MERCALLI-MODIFICATA │SCARA MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK │
│ │MM │MSK 64 │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│I │Cutremurul nu este perceput decat de putine │Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea │
│ │persoane aflate in conditii favorabile │se afla sub limita sensibilitatii oamenilor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│II │Se simte de putine persoane, in special de │Miscarea foarte slaba, resimtita numai de │
│ │cele ce se gasesc la etajele superioare ale │persoanele care locuiesc la etajele superioare. │
│ │cladirilor. │ │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│III │Se percepe in interiorul cladirilor, mai │Se produc oscilatii slabe, similare celor │
│ │pronuntat la etajele superioare. Durata │produse de circulatia autocamioanelor usoare, │
│ │poate fi apreciata. │fiind sesizat de majoritatea persoanelor din │
│ │ │interiorul locuintelor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│IV │In timpul zilei este resimtit de multe │Cutremurul este destul de puternic, vibratii │
│ │persoane care se afla in interiorul │similare celor produse de circulatia │
│ │cladirilor. In exterior putin perceptibil. │autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, │
│ │ │precum si lichidele din vase oscileaza. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│V │Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare │Se percepe de toate persoanele din interiorul │
│ │degradari ale tencuielilor, iar unele │locuintelor si de majoritatea celor din │
│ │obiecte instabile se rastoarna. │exterior. Obiectele usoare, nefixate, se │
│ │ │rastoarna. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VI │Miscarea este simtita de toata lumea │Miscarea este simtita in intregime producand │
│ │producand panica. Tencuiala cade, cladirile │panica. Obiectele grele se deplaseaza. Degradari│
│ │sufera degradari. Avarii neinsemnate la │moderate in elementele nestructurale ale │
│ │cladirile slab executate. │constructiilor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VII │Produce panica, iar oamenii parasesc │Cutremurul produce panica, iar majoritatea │
│ │locuintele. Avarii usoare pana la moderate │oamenilor parasesc locuintele, in cladirile slab│
│ │la structurile de rezistenta obisnuite. │executate apar avarii importante sau chiar │
│ │Avarii considerabile la constructiile slab │distrugeri. In constructiile proiectate si │
│ │executate sau necorespunzator proiectate. │executate corespunzator se inregistreaza │
│ │Cosurile se prabusesc. │degradari moderate. Cosurile de fum se disloca │
│ │ │puternic sau cad. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VIII│Avarii usoare la structurile proiectate │Panica are un caracter general. Toate │
│ │seismic. Avarii considerabile la cladirile │constructiile sunt afectate. Se produc avarii │
│ │obisnuite. Prabusirea structurilor de │majore si distrugeri la cladirile obisnuite, │
│ │rezistenta executate defectuos. Dislocari │fara asigurare antiseismica, sau executate │
│ │ale zidariei de umplutura, caderea cosurilor│defectuos. Structurile proiectate in concept │
│ │inalte, monumentelor etc. │seismic pot suferi avarii moderate. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│IX │Avarii insemnate la structurile de │Se produc avarii insemnate in structurile │
│ │rezistenta proiectate antiseismic. Se │proiectate antiseismic. Constructiile cu │
│ │produc inclinari ale cladirilor cu schelet │asigurare seismica moderata se distrug partial │
│ │de rezistenta bine proiectate. Distrugeri │sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile │
│ │ale cladirilor slab executate. Crapaturi in │izolate, monumentele etc. se prabusesc. │
│ │pamant. Conductele subterane se rup. │Crapaturi in terenuri. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│X │Majoritatea constructiilor proiectate │Constructiile proiectate antiseismic se │
│ │antiseismic se distrug odata cu fundatiile. │prabusesc partial sau in totalitate. Degradari │
│ │Pamantul se crapa puternic. Se produc │importante in baraje. Sinele de cale ferata se │
│ │alunecari de terenuri. │deformeaza. Masive alunecari de teren. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│XI │Putine structuri de rezistenta raman │Se distrug majoritatea constructiilor │
│ │nedistruse. Apar falii la suprafata │corespuzator proiectate si executate (cladiri, │
│ │pamantului. Conductele subterane complet │poduri, baraje, cai ferate etc.). Distrugerea │
│ │distruse. Prabusiri si alunecari puternice │conductelor subterane. Fracturi si deplasari ale│
│ │ale terenului. │terenurilor pe toate directiile. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│XII │Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate │Distrugere totala a constructiilor. Modificarea │
│ │ascendent in aer. │radicala a formei suprafetei pamantului. │
└────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

Forma scurta a scarii EMS-98
┌────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Intensitatea│ Definitie │ Descrierea efectelor tipice observate (condensata) │
│ EMS │ │ │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ I │Nesesizat │Neresimtit. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ II │Putin sesizat │Simtit numai de foarte putine persoane individuale, in stare de │
│ │ │repaos in case. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III │Slab │Simtit in interior de putini oameni. Persoanele culcate simt o │
│ │ │leganare sau o usoara trepidatie. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV │Observat pe scara │Simtit in interior de multi oameni, in exterior de foarte │
│ │larga │putini. Putine persoane sunt trezite. Ferestrele, usile si │
│ │ │vesela trepideaza. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V │Puternic │Simtit in interior de cei mai multi, in exterior de putini. │
│ │ │Multi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriati. │
│ │ │Cladirile trepideaza in ansamblu. Obiectele atarnate oscileaza │
│ │ │considerabil. Obiecte mici aluneca. Usile si ferestrele se │
│ │ │leagana, se deschid sau se inchid. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VI │Producator de │Multi oameni sunt speriati si fug afara. Unele obiecte cad. │
│ │avariere usoara │Multe case sufera avariere nestructurala usoara, ca fisuri │
│ │ │subtiri si caderi de mici bucati de tencuiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VII │Producator de │Majoritatea oamenilor sunt speriati si fug in exterior. Mobila │
│ │avariere │este deplasata, iar obiectele cad de pe rafturi in numar mare. │
│ │ │Multe cladiri bine realizate sufera avariere moderata: mici │
│ │ │fisuri in pereti, caderi de tencuiala, parti ale cosurilor cad, │
│ │ │cladiri mai vechi pot prezenta crapaturi pronuntate in pereti │
│ │ │si ruperi de pereti de umplutura. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VIII │Producator de │Multi oameni simt dificultate in a sta in picioare. Multe case │
│ │avariere grava │prezinta crapaturi mari in pereti. Unele cladiri obisnuite bine │
│ │ │realizate prezinta distrugeri serioase ale peretilor, in timp │
│ │ │ce structuri mai vechi, slabe, se pot prabusi. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IX │Distrugator │Panica generala. Multe constructii slabe se prabusesc. Chiar │
│ │ │cladiri obisnuite bine realizate prezinta avariere foarte grea: │
│ │ │distrugeri serioase de pereti si cedare structurala partiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ X │Puternic distrugator│Multe cladiri obisnuite bine realizate se prabusesc. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XI │Devastator │Majoritatea cladirilor bine realizate se prabusesc, chiar unele │
│ │ │cu o buna proiectare antiseismica sunt distruse. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XII │Complet devastator │Aproape toate cladirile sunt distruse. │
└────────────┴────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Cum simtim seismele
Comportarea seismica a unei cladiri asa cum o percepe o persoana este urmarea miscarii terenului la care structura raspunde prin oscilatiile sale.
La etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilatiilor cladirii si a mobilierului, a emotiei, perceptia personala a seismului va fi deformata ("nu se mai termina, cade casa pe noi, etc. !!").
Este aproape normal sa apara o senzatie de teama, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice. Pe masura amplificarii oscilatiei cladirii reactiile oamenilor pot fi influentate si de oscilatii laterale, fisurari, caderi de mobilier, obiecte si tencuieli.
Vibratiile care afecteaza anumite organe interne cat si amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, carti sau filme pot induce, in mod aproape natural, reactia de teama, senzatii de temperatura, greata etc.
Daca seismul surprinde pe cineva in camp deschis (in parc, un teren neconstruit etc.), desi vor fi simtite oscilatiile, senzatia de pericol va fi mai putin evidenta.
Planul familial de protectie
Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum sa se protejeze, elevul va participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protectie, cu privire la diferitele situatii posibile:
Protectia in casa sau apartament
- vom discuta cu parintii despre cum si unde putem sa ne protejam de caderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte instabile, mai ales in vecinatatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate;
- vom fi atenti la: lampi grele, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, calculatoare si printere, masini de spalat, frigidere, alte aparate casnice mai grele sau pe rotile. De asemenea, vom fi atenti la mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, birouri, mese, si pot cadea sau se pot rasturna la seism, sa cerem sa fie fixate contra deplasarii sau mutate;
- vom ruga parintii sa consulte un specialist constructor ca sa stim locurile din casa unde ne putem proteja cu totii, adica tocul gros al unei usi ori o grinda solida; de asemenea sa ne informeze despre mesele din fiecare camera sau biroul la care ne facem lectiile, daca sunt destul de rezistente pentru a ne proteja sub acestea;
- vom participa cu parintii la pregatirea unui rucsac de urgenta, aflat la indemana, in care sa se gaseasca apa si cateva obiecte de prima necesitate daca ar fi necesar sa se stea in afara locuintei un timp;
- toti membrii familiei vor cunoaste locul unde se afla un stingator de incendiu de dimensiuni mici si pe care cei in putere au invatat sa il foloseasca si se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu;
- cand se produce un seism, toti membrii familiei care sunt prezenti vor aplica planul familial si vor proceda astfel:
* mama are grija de cei mici;
* tata are grija de copiii mai mari;
* fratii mai mari au grija de cei mici si de surori, ca si de bunici sau de alte persoane cu disabilitati;
* parintii vor indeparta copiii de ferestre si mobilier care ar putea cadea;
- cand seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandarile redate intr-un capitol special;
- parintii vor stabili cine ii ia acasa pe elevi daca un seism important se produce in timp ce elevul este la scoala, si vor comunica decizia dirigintilor;
- parintii vor discuta cu copiii despre modul de comportare si protectie in cazul in care un seism are loc in timp ce elevul este pe drumul spre scoala sau spre casa, pe jos sau intr-un vehicul, si se va proceda potrivit recomandarilor care urmeaza.

Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile in caz de cutremur (seism)

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Protectia in cartier si pe drumul spre scoala
Cu ajutorul parintilor sau al fratilor si surorilor mai mari, fiecare elev va face un mic plan al cartierului si va retine in memorie particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la scoala, cumparaturi sau la alte activitati. Parintii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de:
- caderea unor elemente de constructii nestructurale (ziduri, caramizi, placaje, tencuieli, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);
- spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte care au mari suprafete vitrate;
- caderea unor elemente aflate la inaltime pe cladiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, jardiniere grele etc.);
- autovehicule, incendii, caderea unor stalpi si linii electrice;
- alunecari de teren, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase.
Parintii vor arata copiilor unde este un loc deschis si sigur de langa casa unde toti membrii familiei se vor aduna daca in cladirea in care locuiesc s-ar produce probleme la seism.
De asemenea, parintii vor da exemple copiilor despre cum se pot proteja si atunci cand se afla in alta situatie (in vacanta, in alta localitate, la spectacole, in vizita, etc.).

Planul pericolelor din vecinatatea casei si scolii

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cum ne putem pregati de cutremur in clasa si in incinta scolii

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Planul de protectie in clasa
* Vom discuta cu profesorii si parintii despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situatii de urgenta care se va pastra acasa (in camera elevului ori langa iesire), sau/si la scoala (in dulapul clasei) in dulapul clasei (continutul recomandat este redat separat); acesta se va folosi numai dupa un cutremur cu urmari deosebite;
- Vom cunoaste locul unde se afla trusa de prim-ajutor si utilizarea continutului acesteia;
- Vom cunoaste locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici si pe care am invatat sa le folosim, sau ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu;
- Vom participa la identificarea mobilierului si obiectelor grele care atarna peste pupitre, birouri, mese, si pot cadea peste acestea, pentru a ne feri la seism, fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel incat sa nu pericliteze viata sau integritatea corporala in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);
In incinta scolii
- Vom cunoaste drumul pe care ne vom deplasa cu profesorii in situatii de urgenta (dupa seism, la incendiu) si a locului liber si sigur din curtea scolii sau alt loc invecinat unde ne vom aduna dupa seism.
- Vom invata recomandarile de comportare in caz de cutremur in diferite situatii in care ne-am putea afla.
Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur
Acasa, la scoala sau in locuri publice
1. Ne pastram calmul, fara sa intram in panica sau sa tipam, chiar daca se aud zgomote in jur!
2. Acasa ne protejam unde ne aflam, individual si cu parintii, potrivit planului familial!
Ne amintim ca este periculos sa fugim pe usa sau sa sarim pe fereastra, cei care ar alerga pe scari sau ar utiliza liftul pot fi surprinsi de secventa puternica a seismului si pot fi raniti!

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

3. Daca stam in picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine, prin ghemuirea sub banca de clasa, sub o masa sau birou, daca specialistii si profesorii ne-au spus ca sunt rezistente.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne prindem cu mana de piciorul bancii sau mesei pe durata seismului.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Daca ne surprinde cutremurul in afara clasei, de ex. pe coridor, ne vom proteja prin ghemuire, langa un perete interior, stand pe genunchi si pe coate, protejandu-ne zona urechilor si ceafa cu palmele lipite de cap.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

4. Profesorii, ori parintii se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, daca specialistii au spus ca sunt rezistente si pot lua si copiii cu ei.
5. Daca este intuneric si nu ne putem orienta, asteptam sa ne protejeze parintii si sa treaca seismul, nu alergam prin casa. Numaram rar si calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfarsitul miscarii seismice! Suntem atenti si la caine sau pisica, deoarece pot deveni nelinistiti sau chiar agresivi.
6. La scoala ne protejam individual si cu colegii, sub indrumarea profesorilor! Daca este posibil, profesorii vor deschide usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia in timpul seismului. Vom ramane in incapere sau clasa, fara a fugi, a produce panica, sau a indemna pe altii sa iasa. Daca va fi nevoie, vom iesi din clasa sau cladirea scolii numai dupa seism, impreuna cu colegii si cadrele didactice!
7. Ramanem in cladire sau incapere, departe de ferestre care se pot sparge si ne pot accidenta, departe de pereti exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lampi!
8. Daca este posibil, inchidem sursele de foc din incapere cat de repede iar daca a luat foc ceva intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic.
9. Daca ne aflam in curtea scolii, suntem atenti si ne indepartam de cladiri, ne ferim de cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice!

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

10. Daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de intrunire, vom evita sa alergam catre iesire.
In afara unei cladiri sau pe drum
11. Daca seismul ne-a surprins in afara unei cladiri, in localitate, mergem cat mai departe de cladiri, ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente care de obicei se pot prabusi in strada.
12. Mergem calm spre un loc deschis si sigur, fara a alerga. Pe teren liber, protectia va fi prin ghemuire, sprijinindu-ne cu cu palmele pe teren.
13. Daca seismul ne surprinde in autoturism, cel care conduce trebuie sa opreasca intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje si linii electrice aeriene. Stam inauntru. Ne ferim de firele de curent electric si orice alte cabluri.
Daca suntem pe jos sau intr-un vehicul, ne oprim departe de versanti sau maluri care pot aluneca.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

14. Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stam pe loc pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargem ferestrele.
15. In metrou ne pastram calmul si ascultam recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
Ce trebuie sa facem dupa cutremur
1. Aplicam regulile de comportament dupa un cutremur puternic, asa cum ne spun profesorii.
2. Mai intai observam starea incaperii in care ne aflam si nu ne grabim sa plecam! Cei care ar fugi pe usa, ar sari pe fereastra, ar alerga pe scari sau ar utiliza liftul pot fi expusi unor pericole!
3. Participam, dupa puteri si posibilitati, la stingerea sau anuntarea oricarui inceput de incendiu.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

4. Acordam primul ajutor celor afectati de seism, ii ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier sau alte obiecte. Calmam persoanele intrate in panica sau speriate, in special colegii mai sensibili. Nu miscam ranitii grav pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
5. Profesorii vor deschide usa, vor verifica mai intai scara si drumul spre iesire spre a nu ne expune la pericole.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

6. La plecare toti vom fi incaltati, pentru a ne feri de cioburi sau bucati de tencuiala si imbracati potrivit anotimpului, pentru a ne feri de frig, ploaie, zapada, microbi. Daca avem rucsacul de urgenta, il vom lua pentru a face fata situatiei de dupa cutremur.
7. Vom preveni ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc. la iesirea din cladire punand un obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.) deasupra capului.
8. Daca la iesire sunt usi blocate, asteptam in liniste ca profesorii sa solicite ajutor pentru deblocare.
9. Telefonul fix sau mobil se va utiliza numai dupa ce am ajuns in zona sigura, dinainte cunoscuta, dar se recomanda numai in cazuri de urgenta, pentru a nu bloca circuitele necesare interventiilor.
10. Vom sta intr-un loc care prezinta siguranta, indicat de profesori; daca este vreme buna vom sta in curtea scolii, intr-un loc deschis si sigur; daca este frig sau ploaie, vom merge intr-o cladire sigura.
Reintoarcerea acasa
1. Profesorii vor culege informatii ca in zona invecinata nu sunt alte pericole (incendii, inundatii) si pot decide plecarea catre case a elevilor mai mari. Cei care au de parcurs un drum mai lung pana acasa si au stabilit ca in astfel de cazuri sa ii astepte pe parinti, vor anunta profesorii.
2. Dupa expertizarea cladirii de catre specialisti, elevii vor fi informati de conducerea scolii daca s-au produs avarii care ar impune interzicerea accesului.
3. De asemenea, daca este cazul, elevii pot fi anuntati ca unitatea de invatamant respectiva face parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor ramase fara locuinta in caz de dezastre iar activitatile scolare vor fi un timp suspendate.
4. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stalpi si panouri electrice cazute la pamant, nu aglomeram fara rost locurile unde s-au produs avarii.


Sa invatam sa ne pregatim - acasa
pentru - in clasa
protectia in caz de cutremur - in localitate


1. Citim brosurile si accesam site-ul INTERNET despre educatia si protectia la cutremur
2. Afisam posterele la loc vizibil si invatam sa ne protejam
3. Desenam planul casei, al vecinatatilor casei si scolii, cu drumul nostru zilnic spre scoala si casa, cu pericolele care pot aparea in caz de cutremur.
4. Discutam cu parintii planul familiei si pregatim rucsacul de urgenta pentru cutremur
5. Intocmim si aplicam planul clasei pentru cutremur, impreuna cu profesorii si colegii
6. Participam la fixarea unor dulapuri si materiale didactice
7. Invatam sa dam primul-ajutor si sa stingem mici incendii
8. Invatam cum sa ne protejam in timpul unui cutremur
9. Invatam cum sa ne protejam dupa un cutremur puternic
10. Participam la exercitiile de protectie din scoala


Oriunde ne-ar surprinde un seism,
daca am invatat si ne-am pregatit din timp
sa ne protejam,
putem sa ii facem fata!



RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI
pentru clasele V-VIII

Este bine ca fiecare elev sa aiba pregatit, acasa (in camera sa ori langa iesire), sau/si la scoala (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare dupa un cutremur cu urmari deosebite:
- 2-4 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic, 3-4 pachete x 200 g biscuiti simpli;
- trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic, o rola leucoplast, dezinfectant lichid sau pudra - Saprosan/Sapromed;
- sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti,;
- lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori si baterii de rezerva utilizabile in caz de urgenta pentru trei zile;
- un pulover, o caciulita, manusi, un sal sau o patura subtire si o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 3 ciorapi/3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti;
- un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;
- un carnetel si pix, lista cu adrese si telefoane de acasa si de la rude, cheia de la casa, bani.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI pentru clasele V-VIII se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

In caz de cutremur
Suntem calmi, fara a intra in panica!

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

DACA A INCEPUT MISCAREA SEISMICA:
RAMANEM PE LOC! NU FUGIM!
NE PROTEJAM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCA SAU SUB MASA!
NE FERIM DE OBIECTELE INALTE, DE CELE SUSPENDATE SI DE FERESTRE!
ASCULTAM INSTITUTORII - INVATATORII SI PROFESORII!

Ce facem in timpul unui seism - acasa
- in clasa
[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ramanem pe loc!
Ne protejam in locuri sigure, sub banca, sub masa sau sub o grinda!
Ne ferim de obiectele inalte, de cele suspendate si de ferestre!
Colaboram cu profesorii la protectia clasei!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - acasa
- in clasa
[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ramanem pe loc!
Este periculos sa fugim spre scari sau sa intram in lift!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - daca ne aflam in sali de laborator

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne ferim de vasele cu substante chimice, de aparatele si materialele didactice care pot sa cada!
Ne protejam numai sub banci sau mese care nu au pe ele vase cu substante chimice, surse de foc si aparate electrice!
Colaboram cu cadrele didactice, prevenim si stingem incendiile!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - daca ne aflam in incinta/curtea scolii

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne indepartam de cladiri!
Suntem atenti si ne ferim de cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice!
Actionam conform planului clasei, ordonat, fara a alerga!
Stam intr-un loc sigur, cu profesorii si colegii!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - pe strada
- langa cladiri
- in mijloacele de transport in comun
[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne indepartam de cladiri!
Mergem intr-un loc sigur!
Evitam sa producem aglomeratie langa cladirile avariate!
In vehicule ramanem in interior!
Coboram numai dupa oprire in statie!
Ascultam indicatiile personalului!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem dupa un seism puternic - acasa
- la scoala
[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne linistim, evitam fuga pe usa sau pe fereastra, pe scari sau cu liftul!
Acordam primul ajutor si clamam pe cei in panica sau speriati!
Ascultam si urmam profesorii, care vor verifica scara si calea spre iesire!
Plecam numai incaltati si imbracati, cu rucsacul de urgenta la noi!
Ne protejam capul cu o geanta, un ghiozdan, o carte groasa, etc!
Ramanem langa casa, in curtea scolii, sau intr-un loc sigur indicat de profesor!
Directia scolii va decide daca si cand elevii pot pleca acasa!
Seismul a trecut, acum avem experienta, ne pastram calmul si revenim la normal!

Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul liceal
Text si postere

[IMAGINE)
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul liceal

Cunostinte privind cauzele si manifestarea cutremurelor de pamant in conditiile tarii noastre
Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste si de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra.
Cauzele interne (din interiorul Pamantului) sunt cele mai frecvente iar miscarea placilor tectonice reprezinta principala cauza a producerii seismelor, in cazul miscarilor convergente a doua placi tectonice si mai ales in procesele de subductie, se creeaza tensiuni enorme. Cand se produce detensionarea au loc cutremurele de pamant.
Eruptiile vulcanice pot de asemenea sa determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe mentionam: prabusirile care pot avea loc in golurile subterane, prabusirea unor stanci etc.

Fig. 1. Placile tectonice si tipurile de cutremure la scara globala: 1 - cutremure de adancime mica (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adancime mijlocie (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adancime) (300-700 km).
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 1 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica iar energia care se elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafata terestra.
Punctul teoretic in care se produce ruptura initiala (in realitate exista o zona de fracturare) se numeste focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafata pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului si epicentrului se obtine pe baza prelucrarii inregistrarilor miscarilor seismice in statii echipate cu aparatura specifica.
In orele sau zilele de dupa un seism puternic se produc de obicei miscari denumite replici sau post-socuri, care in principiu ar trebui sa indice descarcare energiei si o anumita linistire a zonei. In anumite cazuri activitatea seismica poate insa continua cu asa-numitele roiuri de cutremure.
Pe teritoriul Romaniei se manifesta, in functie de adancime, mai multe categorii de cutremure:
- superficiale (0 ≤ H ≤ 5 km);
- crustale (normale) (de regula 5 ≤ H ≤ 30 km, ajungand pana la 60 km in zona Vrancea);
- intermediare (60 ... 70 km ≤ H ≤ 100 ... 180 ... 220) km), specifice numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice si care afecteaza o arie intinsa sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura muntilor Carpati, in zona Vrancea, cu placi tectonice care au fost intr-un proces de coliziune intre Platforma Est-Europeana si blocul intra-Carpatic, cu 16 milioane de ani mai inainte, in contact la diferite adancimi, si unde se considera ca de aproape 10 milioane de ani procesul de subductie activa s-a blocat.
Zona epicentrala a cutremurelor intermediare poate fi formal incadrata intr-o arie avand dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic in planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte ramasa suspendata in adancime, in contact cu mantaua inferioara, si al carei proces de fragmentare, faliere pe contur si/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.
Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot sa conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul tarii, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimtite si la mari distante (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);
Datele statistice istorice arata o asa-numita "ciclicitate", in ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producandu-se, in medie, de cca. 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor seisme face ca aria afectata sa fie extinsa, Bucurestiul fiind apropiat de aceasta zona.
In celelalte zone epicentrale ale Romaniei se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:
- seismele sunt moderate si de joasa energie, evenimentele distructive producandu-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decat pentru Vrancea, dar in intervalele de intensificare a activitatii efectele pot fi repetate in roiuri de seisme;
- intensitatile de 7-8 grade MSK se pot extinde pe arii de cateva sute de kilometri patrati afectand cateva zeci de localitati rurale si unele localitati urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.
Pe o harta de zonare seismica se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectata de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsa, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt in Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Tarnave.
Putem constata ca aproape tot teritoriul tarii este puternic seismic, zonele seismice afectand peste 60% din populatie, prin urmare este foarte important sa stim sa ne protejam in cazurile de incidenta a unor astfel de fenomene naturale.
Unde seismice
Energia eliberata brusc din focar in momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga in toate directiile sub forma undelor seismice, care sunt:
* unde de adancime care pot fi:
- de tip longitudinal sau de dilatatie (numite unde primare sau prime - P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau in dilatari si comprimari succesive pe directia de propagare;
- de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilatii intr-un plan perpendicular pe directia propagarii.
* unde superficiale de tip Rayleigh (R) si Lowe (Q) si unde lungi (L).
Undele seismice de adancime se produc in interiorul pamantului si se transmit din focar spre suprafata libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului si cresc cu adancimea.
Intrucat directia de propagare devine aproape verticala in vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inertiale asupra constructiilor.
Amplitudinea miscarii terenului scade pe masura departarii de epicentru, dar poate creste de la roca de baza pana la suprafata in cazul depozitelor geologice aluvionare si afanate. Energia corespunzatoare perioadelor scurte se disipeaza (se preia de catre mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominanta, avand in vedere si rolul de filtru dinamic pe care il are mediul superficial de propagare.
In multe cazuri, in orele sau zilele de dupa socul principal se mai produc treptat si alte miscari, denumite replici sau post-socuri, care, de regula, sunt mai putin puternice.
Marimea oscilatiilor produse de cutremure se determina cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informatiile minime obisnuite transmise populatiei se refera la magnitudinea si intensitatea miscarilor produse.
Magnitudine si intensitate
Magnitudinea este o marime care se exprima printr-o valoare adimensionala (numar) determinata prin calcul, pe baza unor masuratori ale semnalului seismic inregistrat pe durata unui anumit cutremur.
Ca semnificatie fizica, magnitudinea este considerata ca o masura obiectiva a energiei eliberate in focar la producerea seismului. Pe baza corelatiilor logaritmice dintre magnitudine si amplitudine, repectiv energia radiata sub forma undelor seismice, rezulta ca de fiecare data cand magnitudinea creste cu o unitate, amplitudinea undelor seismice inregistrate creste de 10 ori, iar energia totala de cca. 32 de ori.
Scari de magnitudini
Scara de magnitudini seismice este o scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o maniera comparativa, pe baza amplitudinilor maxime reduse la conditii identice. Aceasta "scara" initiala (de fapt o suita de valori) introdusa de Richter in 1935, este scara de magnitudini locale [M(L)], definita pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale si distante epicentrale mai mici decat cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distante trebuie facuta cu precautie, avand in vedere posibilele si probabilele diferente in procesul de atenuare a undelor seismice.
Din definitia magnitudinii reiese ca aceasta nu are din punct de vedere teoretic limita inferioara sau superioara, dar marimea cutremurului este limitata la partea superioara a scarii de rezistenta rocilor din crusta terestra, astfel incat domeniul scarii este cuprins intre aproximativ -3 si 9,5. In afara de scara initiala Richter, au fost dezvoltate si alte scari de magnitudine [M(B), M(S), M(W)].
Scari de intensitate seismica
Intensitatea este o masura a severitatii miscarii terenului pe baza evaluarii marimii (amplorii) efectelor observate intr-o zona de intindere redusa in care se presupune ca acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se refera la mediul natural, constructii, obiecte din acestea si ocupanti.
Succesiunea descrierii crescatoare a efectelor observate ale seismelor alcatuieste o scara de intensitati, cu elemente conventionale, uneori statistice, de apreciere comparativa. In istoria seismologiei sunt cunoscute scarile Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificata (MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), avand cate 12 grade, Scara japoneza JMA - Agentia Meteorologica Japoneza, noua Scara Europeana de Intensitati - EMS - 1998 etc. La unele scari s-au adaugat si valori ale unor parametri masurabili instrumental pentru acceleratii, viteze si deplasari.
Majoritatea acestor scari cu 12 grade sunt, in mare, reciproc echivalente in ceea ce priveste valorile efective, dar variaza din punctul de vedere al complexitatii formularilor. Prezentarea in paralel a descrierilor pe grade nu semnifica insa suprapunerea exacta, deoarece fiecare scara are metodologia sa de cuantificare.
Zonele seismice din Romania
Studiile de inginerie seismica si experienta cutremurelor precedente au condus la elaborarea de metode de calcul al constructiilor la cutremur si harti de zonare seismica.
Zonarea seismica presupune identificarea ariilor expuse seismelor, la nivelul unor tari sau regiuni, potrivit unor criterii faptice - istorice, geologice, geofizice, cu reprezentarea marimii miscarilor terenului in corelatie cu reprezentarea geografica, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismica (intensitati, acceleratii, viteze, deplasari).
Intensitatile seismice probabile pe teritoriul Romaniei sunt redate in figura 2.a prin harta de zonare exprimata in grade de intensitate seismica pe scara MSK (STAS 11100/1-93), asemanatoare cu scara Mercalli, la care face referinta in mod uzual.

Fig. 2. a. Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - intensitati pe scara MSK, conf. SR 11100-1:93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei (indicele 1 indica o perioada medie de revenire de minimum 50 de ani iar indicele 2 indica o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor respective)
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 2 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Pe acea harta, cifrele intre 6 si 9 exprima grade de intensitate MSK (si nu magnitudini) iar indicele 1 exprima o perioada medie de revenire de minimum 50 de ani, iar indicele 2 o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor respective, in sens statistic-probabilistic (Nota: aceste cifre cu indici nu vor fi confundate cu valorile de magnitudini!!!).

Forma scurta a scarilor de intensitate MM si MSK




┌────┬─────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Grad│ SCARA MERCALLI-MODIFICATA │ SCARA MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK │
│ │ MM │ MSK 64 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│I │Cutremurul nu este perceput decat de putine │Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea│
│ │persoane aflate in conditii favorabile │se afla sub limita sensibilitatii oamenilor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│II │Se simte de putine persoane, in special de │Miscarea foarte slaba, resimtita numai de │
│ │cele ce se gasesc la etajele superioare ale │persoanele care locuiesc la etajele superioare.│
│ │cladirilor. │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│III │Se percepe in interiorul cladirilor, mai │Se produc oscilatii slabe, similare celor │
│ │pronuntat la etajele superioare. Durata poate│produse de circulatia autocamioanelor usoare, │
│ │fi apreciata. │fiind sesizat de majoritatea persoanelor din │
│ │ │interiorul locuintelor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│IV │In timpul zilei este resimtit de multe │Cutremurul este destul de puternic, vibratii │
│ │persoane care se afla in interiorul │similare celor produse de circulatia │
│ │cladirilor. In exterior putin perceptibil. │autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, │
│ │ │precum si lichidele din vase oscileaza. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│V │Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare │Se percepe de toate persoanele din interiorul │
│ │degradari ale tencuielilor, iar unele obiecte│locuintelor si de majoritatea celor din │
│ │instabile se rastoarna. │exterior. Obiectele usoare, nefixate, se │
│ │ │rastoarna. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VI │Miscarea este simtita de toata lumea │Miscarea este simtita in intregime producand │
│ │producand panica. Tencuiala cade, cladirile │panica. Obiectele grele se deplaseaza. │
│ │sufera degradari. Avarii neinsemnate la │Degradari moderate in elementele nestructurale │
│ │cladirile slab executate. │ale constructiilor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VII │Produce panica, iar oamenii parasesc │Cutremurul produce panica, iar majoritatea │
│ │locuintele. Avarii usoare pana la moderate la│oamenilor parasesc locuintele, in cladirile │
│ │structurile de rezistenta obisnuite. Avarii │slab executate apar avarii importante sau chiar│
│ │considerabile la constructiile slab executate│distrugeri. In constructiile proiectate si │
│ │sau necorespunzator proiectate. Cosurile se │executate corespunzator se inregistreaza │
│ │prabusesc. │degradari moderate. Cosurile de fum se disloca │
│ │ │puternic sau cad. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VIII│Avarii usoare la structurile proiectate │Panica are un caracter general. Toate │
│ │seismic. Avarii considerabile la cladirile │constructiile sunt afectate. Se produc avarii │
│ │obisnuite. Prabusirea structurilor de │majore si distrugeri la cladirile obisnuite, │
│ │rezistenta executate defectuos. Dislocari │fara asigurare antiseismica, sau executate │
│ │ale zidariei de umplutura, caderea cosurilor │defectuos. Structurile proiectate in concept │
│ │inalte, monumentelor etc. │seismic pot suferi avarii moderate. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│IX │Avarii insemnate la structurile de rezistenta│Se produc avarii insemnate in structurile │
│ │proiectate antiseismic. Se produc inclinari │proiectate antiseismic. Constructiile cu │
│ │ale cladirilor cu schelet de rezistenta bine │asigurare seismica moderata se distrug partial │
│ │proiectate. Distrugeri ale cladirilor slab │sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile │
│ │executate. Crapaturi in pamant. Conductele │izolate, monumentele etc. se prabusesc. │
│ │subterane se rup. │Crapaturi in terenuri. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│X │Majoritatea constructiilor proiectate │Constructiile proiectate antiseismic se │
│ │antiseismic se distrug odata cu fundatiile. │prabusesc partial sau in totalitate. Degradari │
│ │Pamantul se crapa puternic. Se produc │importante in baraje. Sinele de cale ferata se │
│ │alunecari de terenuri. │deformeaza. Masive alunecari de teren. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│XI │Putine structuri de rezistenta raman │Se distrug majoritatea constructiilor │
│ │nedistruse. Apar falii la suprafata │corespuzator proiectate si executate (cladiri, │
│ │pamantului. Conductele subterane complet │poduri, baraje, cai ferate etc.). Distrugerea │
│ │distruse. Prabusiri si alunecari puternice │conductelor subterane. Fracturi si deplasari │
│ │ale terenului. │ale terenurilor pe toate directiile. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│XII │Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate │Distrugere totala a constructiilor. Modificarea│
│ │ascendent in aer. │radicala a formei suprafetei pamantului. │
└────┴─────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘


Forma scurta a scarii EMS-98
┌────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Intensitatea│ Definitie │ Descrierea efectelor tipice observate (condensata) │
│ EMS │ │ │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ I │Nesesizat │Neresimtit │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ II │Putin sesizat │Simtit numai de foarte putine persoane individuale, in stare de │
│ │ │repaos in case. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III │Slab │Simtit in interior de putini oameni. Persoanele culcate simt o │
│ │ │leganare sau o usoara trepidatie. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV │Observat pe scara │Simtit in interior de multi oameni, in exterior de foarte │
│ │larga │putini. Putine persoane sunt trezite. Ferestrele, usile si │
│ │ │vesela trepideaza. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V │Puternic │Simtit in interior de cei mai multi, in exterior de putini. │
│ │ │Multi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriati. │
│ │ │Cladirile trepideaza in ansamblu. Obiectele atarnate oscileaza │
│ │ │considerabil. Obiecte mici aluneca. Usile si ferestrele se │
│ │ │leagana, se deschid sau se inchid. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VI │Producator de │Multi oameni sunt speriati si fug afara. Unele obiecte cad. │
│ │avariere usoara │Multe case sufera avariere nestructurala usoara, ca fisuri │
│ │ │subtiri si caderi de mici bucati de tencuiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VII │Producator de │Majoritatea oamenilor sunt speriati si fug in exterior. Mobila │
│ │avariere │este deplasata, iar obiectele cad de pe rafturi in numar mare. │
│ │ │Multe cladiri bine realizate sufera avariere moderata: mici │
│ │ │fisuri in pereti, caderi de tencuiala, parti ale cosurilor cad, │
│ │ │cladiri mai vechi pot prezenta crapaturi pronuntate in pereti │
│ │ │si ruperi de pereti de umplutura. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VIII │Producator de │Multi oameni simt dificultate in a sta in picioare. Multe case │
│ │avariere grava │prezinta crapaturi mari in pereti. Unele cladiri obisnuite bine │
│ │ │realizate prezinta distrugeri serioase ale peretilor, in timp ce│
│ │ │structuri mai vechi, slabe, se pot prabusi. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IX │Distrugator │Panica generala. Multe constructii slabe se prabusesc. Chiar │
│ │ │cladiri obisnuite bine realizate prezinta avariere foarte grea: │
│ │ │distrugeri serioase de pereti si cedare structurala partiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ X │Puternic distrugator│Multe cladiri obisnuite bine realizate se prabusesc. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XI │Devastator │Majoritatea cladirilor bine realizate se prabusesc, chiar unele │
│ │ │cu o buna proiectare antiseismica sunt distruse. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XII │Complet devastator │Aproape toate cladirile sunt distruse. │
└────────────┴────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Trebuie retinut deci ca:
- magnitudinea se refera numai la marimea conventionala a seismului, energia declansata de socul seismic, in zona epicentrala.
- intensitatea se refera la marimea efectelor seismului in diferite amplasamente, fiind diferita in diferite locuri si descrescand in general cu distanta fata de epicentru (fenomenul de atenuare).
Pentru proiectarea antiseismica constructiilor exista harti speciale, cum este cea prezentata in fig. 2.b., preluata din Codul P.100-1/2006, care reda zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valoare de varf a acceleratiei orizontale a terenului.
Posibilitati si limite actuale in prognozarea cutremurelor
Sunt cunoscute informatiile care apar periodic in mass-media privind "iminenta" unui cutremur major, in zilele sau lunile urmatoare, care de fapt nu se confirma. Din pacate, predictiile nestiintifice sunt crezute de omul obisnuit, neinformat, iar cand sunt prezentate sub o aparenta stiintifica cu date "precise" devin greu de combatut; la fel de adevarat este ca dupa ce nu se adeveresc publicul ii uita si ii iarta pe cei ce le-au emis ... Desi seismologii au publicat de mai multi ani evaluari statistice privind ciclurile istorice ale marilor seisme de Vrancea, nu s-a ajuns la predictii oficiale pe termen scurt. Se poate pune intrebarea: de ce nu suntem anuntati oficial despre posibilele seisme ca si despre vreme?
Seismologii profesionisti considera ca o predictie seismica valida trebuie sa indice:
- fereastra temporala (intervalul de timp de aparitie a seismului);
- fereastra spatiala (zona aparitiei cutremurului);
- fereastra magnitudinala (marimea cutremurului asteptat);
- increderea autorului in gradul de siguranta al predictiei;
- probabilitatea de aparitie a cutremurului ca eveniment aleator;
- efectele de suprafata ale cutremurului.
Predictia seismica poate fi sistematizata intr-o procedura succesiva pe urmatoarele etape:
- predictia statistica-preliminara - bazata pe analiza frecventelor de aparitie a cutremurelor la scara istoriei cunoscute pentru teritoriul studiat;
- predictia pe termen lung - bazata pe studiul acumularii deformatiilor scoartei terestre;
- predictia pe termen mediu - bazata pe studiul fenomenelor tectonice;
- predictia pe termen scurt;
- predictia in etapa iminenta, imediat inainte de ruptura principala.
Observarea unor fenomene precursoare, aparand anterior socului principal dar legate cauzal de acesta este o activitate de baza in predictia seismica pe termen scurt. Exista zeci, pana la sute, de tipuri de fenomene precursoare de natura seismologica, geofizica, geomorfologica, geochimica sau biologica, dar corelatiile cu cerintele unei adevarate predictii nu sunt simplu de stapanit.
Pana in prezent, numai in China s-a reusit ca la cutremurul Haicheng din 4 februarie 1975 si apoi la un alt seism, sa se comunice public predictii urmate de evacuare, cu salvarea unui numar mare de vieti omenesti si bunuri.
Specialistii considera ca o predictie pe termen scurt sau iminent ori avertizari in masa intr-o societate cu populatie nepregatita si needucata pentru a reactiona unitar si rational poate face mai multe pagube decat un seism. Desi cercetarile continua iar tehnicile de analiza computerizata permit numeroase corelatii, predictia pe termen scurt a seismelor pare sa fie temporar intr-o etapa de acumulare a unor noi abordari.
Cu toate ca reprezinta o solutie in mentalul opiniei publice, evacuarea in cazul unei predictii care ar fi anuntata public, din timp, voluntara sau ordonata, pe perioade lungi, este dificila, si nu pare recomandabila (decat cu masuri deosebit de detaliate de organizare si suficiente locatii sigure), probabil ca ar duce la pierderi economice si dezorganizare sociala. Zonele urbane creeaza mari probleme potentiale de evacuare, asa cum s-a putut constata la uraganele Katrina si Rita din SUA, 2005.
In cazul cutremurelor de Vrancea, aria afectata este de obicei foarte mare, astfel incat evacuarea ar trebui pregatita cu o mare desfasurare de personal si mijloace.
Sistemele de alerta seismica si inchidere preventiva a retelelor si surselor de mare risc
Sistemul de alerta sau alarmare seismica pentru Bucuresti, se bazeaza pe observatiile referitoare la cutremure de adancime intermediara de Vrancea, la care pentru magnitudini de pana la M(w) = 8.0, si o distanta epicentrala de 130-150 km, diferenta de timp intre sosirea undelor longitudinale P in zona epicentrala si a undelor transversale S in Bucuresti, ar fi intotdeauna mai mare de 25 s, cea ce ar reprezenta timpul maxim posibil de alarmare. Clientii firmei furnizoare primesc anticipat pe pager anuntul, prin semnal sonor, dar in acel moment nu se stie ce marime va avea cutremurul. Utilizarea extinsa, in special in conditii publice, pune problema instruirii utilizatorilor pentru o utilizare corecta si eficienta a informatiilor oferite de acest sistem, avand in vedere ca reactia acestora poate avea un impact social potential deosebit.
Sistemul de Avertizare Seismica in Timp Real INCDFP, lansat experimental in 2005, ar permite ca in maximum 0,9-1,2 secunde (din cele 20-28 secunde pana la sosirea undelor seismice distrugatoare) sa se poata bloca automat obiectivele si retelele de interes national cu risc major la cutremure puternice si activa mijloacele de salvare, protectie si interventie.
Efectele cutremurelor asupra mediului
In principiu, seismele pot actiona asupra mediului inconjurator prin modificarea starii de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:
* rupturi in scoarta insotite de prabusiri sau procese de faliere;
* alunecari de teren cu antrenarea unor versanti;
* tasari si lichefieri de depozite nisipoase saturate.
Efectele cutremurelor asupra constructiilor si a ansamblurilor de constructii
Cutremurele pot produce asupra constructiilor si a ansamblurilor de constructii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:
* distrugerea (prabusirea) totala sau partiala a unor cladiri vulnerabile;
* distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor cladiri sau avarierea lor;
* distrugerea/avarierea unor echipamente si instalatii din cladiri a unor retele publice de utilitate vitala (de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica, transport, comunicatii) si izolarea unor zone;
* incendii si explozii in cladiri sau in cartiere, localitati;
* blocarea unor intersectii de strazi principale, ca urmare a prabusirii unor cladiri si impiedicarea operatiunilor de salvare-ajutorare.

Fig. 3. Prabusirea unei parti dintr-o cladire veche din Bucuresti, insuficient de rezistenta la seisme. Ca urmare a cutremurului vrancean din 4 martie 1977, peretii din zidarie s-au prabusit in strada

Fig. 4. Cladiri construite inainte de 1940, fara a fi proiectate sa reziste la seisme, prabusite la cutremurul din 4 martie 1977. Stanga Complex Nestor, Calea Victoriei; dreapta Bloc Casata, Bd. Gh. Magheru, Bucuresti
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 3 si Fig. 4 se gasesc in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Experienta cutremurului de Vrancea din 4 martie 1977 a demonstrat ca in zonele unde miscarea seismica a fost mai puternica, multe scoli vechi cu structura din zidarie portanta au avut de suferit, in tara noastra s-au inregistrat circa 15% prabusiri si avarii grave si 10% avarii usoare (procente raportate la suprafata construita).
Ca o caracteristica generala cladirile au prezentat fisurarea si ruperea stalpilor de beton armat sau a spaletilor de zidarie, fisurarea si dislocarea unor pereti transversali. S-au produs dislocari de ziduri in special in zonele cu neregularitati in plan, rupturi in pereti si deplasarile acestora pe orizontala iar la casele scarilor zidaria s-a crapat si desprins la colturi urmand linia rampelor. Datorita caderii unor cosuri s-au produs si prabusiri locale de plansee; la planseele de lemn s-a produs desprinderea de pe reazemele perimetrale si au cazut portiuni mari de tencuiala.
Riscul seismic reprezinta probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii si pierderi in cazul unui seism, considerand o anumita perioada de timp de referinta.
Riscul seismic referitor la constructii depinde de:
- hazardul seismic (factorul cauzal, seismicitatea, in expresie matematica, probabilistica, prin modul in care se repeta fenomenele puternice de-a lungul timpului istoric);
- expunerea la risc a unor elemente (prezenta lor in zona seismica - constructiile vor fi mereu expuse riscului in timp ce unele persoane pot pleca un timp din zonele neseismice in zonele seismice ori invers, sau din cladiri, si astfel isi schimba expunerea);
- vulnerabilitatea (susceptibilitatea unor constructii de a suferi avarii la seisme) depinzand de calitatile lor antiseismice, avarierea la seisme precedente, deteriorarea in timp, etc.
Trebuie retinut ca in timp ce hazardul seismic nu poate fi modificat de oameni, si in general nici expunerea constructiilor, care sunt fixe, vulnerabilitatea acestora poate fi redusa prin interventii (consolidari), astfel incat sa fie redus riscul.
Legile in vigoare se refera la reducerea riscului seismic ca prioritate nationala. In prezent exista legi care obliga la consolidari, ca si la masuri de pregatire, inclusiv in unitatile de invatamant, pentru a face fata situatiilor de urgenta in caz de seisme. In ultimii ani au fost consolidate numeroase cladiri de scoli si licee.
Cheia prevenirii ranirilor este ca sa avem o cladire sigura, mobilerul, obiectele si echipamentele sa fie fixate iar persoanele sa fie instruite sa se protejeze.
Recomandari privind pregatirea anticipata pentru prevenirea unor avarieri, raniri si accidentari Elevii de liceu au capacitatea fizica si de intelegere pentru a se pregati si a face fata cu bine unei situatii produse de un eventual cutremur, atat individual cat si cu concursul colegilor, sub coordonarea cadrelor didactice.
Ce trebuie sa stiti despre pregatirea antiseismica
Masurile privind pregatirea pentru a face fata unui seism se refera la:
* cunoasterea pericolelor si a modului de comportare si protectie in locuinta, zona locuintei si pe drumul spre scoala;
* pregatirea pentru protectie in interiorul cladirii unitatii de invatamant prin asigurarea unei rezistente la cutremur adecvate, pregatirea pentru protectia in cladire prin cunoasterea instalatiilor vitale, cunoasterea si comunicarea locurilor de adapostire sigure pentru protectie in timpul seismului (acestea sunt atributii ale conducerii unitatii);
* pregatirea pentru protectia individuala si de grup prin cunoasterea regulilor de comportare rationala in caz de cutremur, atat in scoala cat si prin protectia in zona invecinata unitatii de invatamant, care trebuie sa ii preocupe pe toti elevii.
Participarea la planul familial de protectie. Cum ne putem pregati de cutremur: recunoasterea pericolelor din locuinta, zona locuintei, pe drumul spre scoala si in incinta scolii
Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum sa se protejeze, elevul de liceu va participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protectie, cu privire la diferitele situatii posibile.
- fiecare elev va face efortul de a retine in memorie particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la scoala, cumparaturi sau la alte activitati avand in vedere eventualele pericole de care se va feri:
& caderea unor elemente de constructii nestructurale (ziduri, caramizi, placaje, tencuieli, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);
& spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte care au mari suprafete vitrate;
& caderea unor obiecte de pe cladirile inalte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, jardiniere etc.);
& autovehicule, incendii, caderea unor stalpi si linii electrice;
& alunecari de teren, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase.
- elevul de liceu isi poate ajuta fratii mai mici si chiar parintii sa faca un mic plan al cartierului, localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei;
- este utila obisnuinta de a se proteja si atunci cand se afla in alta situatie (in vacanta, in alta localitate, la spectacole, in vizita, etc.);
- fiecare familie va avea pregatit un rucsac de urgenta, aflat la indemana, in care sa se gaseasca apa si cateva obiecte de prima necesitate daca ar fi necesar sa se stea in afara locuintei un timp;
- cand are loc un seism, toti membrii familiei care sunt prezenti vor aplica planul familial si vor proceda astfel:
* mama are grija de cei mici;
* tata are grija de copiii mai mari;
* fratii mai mari au grija de cei mici si de surori;
* elevii din clasele superioare de liceu pot sa isi protejeze bunicii si unii membri de familie cu disabilitati;
* parintii vor indeparta copiii de ferestre si mobilier care ar putea cadea;
- toti membrii familiei vor cunoaste locul unde se afla un stingator de incendiu de dimensiuni mici si pe care cei in putere au invatat sa il foloseasca si se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu;
- cand seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandarile redate intr-un capitol special;
- parintii vor discuta cu copiii despre modul de comportare si protectie in cazul in care un seism are loc in timp ce elevul este pe drumul spre scoala sau spre casa, pe jos sau intr-un vehicul, si se va proceda potrivit recomandarilor care urmeaza;
- parintii vor arata copiilor unde este un loc deschis si sigur de langa casa unde toti membrii familiei se vor aduna daca in cladirea in care locuiesc s-ar produce probleme la seism.

Cos de fum deteriorat si calcan, care se pot prabusi in strada la seism

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cladiri cu ornamente care se desprind si cad in strada

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Fig. 5. Exemple de parti ale cladirilor vechi si alte elemente care pot constitui pericole in caz de cutremur pentru elevii care trec pe langa acestea
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 5 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Balcoane cu inchideri improvizate, geamuri, antene si aparate de aer conditionat care pot sa cada la seism sau furtuna

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Aparate de aer conditionat, antene si panouri publicitare deasupra zonelor circulate

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Fig. 6. Exemple de parti ale cladirilor noi si alte elemente care pot constitui pericole in caz de cutremur pentru elevii care trec pe langa acestea
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 6 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cum se poate asigura protectia antiseismica in interiorul cladirilor de invatamant
Aspecte privind mobilierul, instalatiile si echipamentele, materialele didactice din clase si laboratoare
In cazul unui cutremur, in afara pericolelor ce pot aparea ca urmare a unor deteriorari a elementelor structurale si nestructurale, pot constitui pericole si unele echipamente, instalatii, mobilier si materiale didactice specifice activitatilor scolare, care impiedica sau intarzie evacuarea prin rasturnarea peste caile de acces si blocarea trecerii spre iesire sau prin lovirea sau ranirea persoanelor. Astfel de corpuri pot fi:
- lampi grele, lampi cu petrol, ghivece, harti, tablouri, material didactic greu;
- biblioteci, vitrine, corpuri suspendate si rafturi neasigurate, computere, echipamente de audio-vizual, masini de scris, godine, radiatoare electrice neasigurate;
- tavane suspendate, geamuri;
- aparate si substante chimice in cadrul laboratoarelor de fizica si chimie; alte masini si obiecte grele in ateliere si laboratoare;
- cofrete de la conducte, robinete si contoare de gaz, tablouri electrice, robinetele de inchidere a apei si a gazului;
- rezervoare de lichide si gaze, boilere, schimbatoare de caldura, transformatoare, pompe, ventilatoare, baterii de acumulatoare, corpuri de iluminat, conducte aparente.
Masuri de pregatire a clasei si instalatiilor, echipamentelor si mobilierului pentru situatia unui cutremur:
* profesorii vor discuta cu parintii si elevii despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situatii de urgenta care se va pastra acasa (in camera elevului ori langa iesire), sau/si la scoala (in dulapul clasei); continutul recomandat este redat separat;
* cunoasterea locului unde se afla trusa de prim-ajutor si utilizarea continutului acesteia.
* participarea la identificarea mobilierului auxiliar si obiectelor grele care atarna peste pupitre, birouri, mese, si pot cadea peste acestea, degajarea spatiilor de diverse piese instabile la seism, mai ales in vecinatatea locurilor de studiu sau circulate, inlocuirea cu altele mai usoare, fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel incat sa nu pericliteze viata sau integritatea corporala in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);
* participarea, impreuna cu personalul tehnico-administrativ, la asigurarea pieselor grele de mobilier, inalte dar cu latime mica, din corpuri suprapuse, prin prindere de un perete sau de o grinda solida; de asemenea, cartile si alte materiale didactice din rafturi vor fi asigurate contra alunecarii si caderii, cu coarda de nylon de tip undita sau baghete usoare dar rezistente;
* participarea, impreuna cu personalul tehnico-administrativ la cunoasterea locului de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinete generale si locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare, astfel incat la nevoie, dupa seism, sa poata fi luate masurile minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere), in caz de pericol;
* fixarea calculatoarelor si a printerelor, amplasarea aparatelor mai grele sau pe rotile (ex. masini de spalat, frigidere, etc.) astfel incat sa nu se afle in vecinatatea iesirilor din incaperi spre a nu bloca prin deplasare accesul in cazul unui seism; limitarea deplasarilor aparatelor mari prin fixare, in asa fel incat in caz de cutremur racordurile sa nu sufere deteriorari;

Fig. 7. Fixarea unei biblioteci
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 7 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

* amplasarea obiectelor fragile si valoroase intr-un loc mai jos si sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se lucreaza frecvent si nu exista pericolul de contaminare si incendiu;
* asigurarea usilor dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii astfel incat deplasarea veselei depozitate sa nu produca accidente;
* cunoasterea locului de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.
Aspecte privind reactia la cutremur a elevilor si grupurilor de persoane
Comportarea seismica a unei cladiri asa cum o percepe o persoana este rezultatul impactului miscarii terenului asupra structurii si a interactiunii acestora. Raspunsul structurii modifica miscarea terenului astfel incat persoanele vor simti diferit oscilatiile in functie de caracteristicile dinamice ale tipului de cladire in care se afla, intervenind si interactiunea sa cu spatiul din apartament si cladire.
Omul percepe miscarea seismica in mod deformat, emotional, in general cu o durata marita de cateva ori.
Oscilatiile seismice au anumite componente dominante (frecvente dominante) care sunt importante pentru reactia umana din doua puncte de vedere:
- oscilatiile a caror frecventa dominanta coincide cu frecventa proprie a cladirii conducand la fenomene de rezonanta, deci de amplificare a oscilatiei acesteia de 2-3 ori;
- oscilatiile cladirii, datorate miscarii seismice, a caror componente dominante sunt apropiate de frecvente proprii caracteristice corpului uman sau a unor organe umane, influentand organismul pe cale fiziologica sau psihologica.
Frecventele amintite se regasesc si intre frecventele componentelor oscilatiilor, puse in evidenta de analiza accelerogramelor reale, ceea ce conduce la reactii semnificative ale corpului omenesc sau ale partilor sale, datorate unui fenomen similar celui de rezonanta. Componentele de joasa frecventa conduc la senzatii similare raului de mare.
In Japonia s-a studiat corelatia care apare intre intensitatea cutremurelor si gradul de constientizare a reactiilor umane: la intensitati de grad VII pe scara MM (Mercalli Modificata) cca. 30% din subiecti se manifesta confuz iar la intensitati de grad IX-X pe scara MM cca. 50% se comporta inconstient (instinctiv). Trebuie amintit ca populatia japoneza are experienta datorita frecventei mari a cutremurelor din zona, iar pe de alta parte a beneficiat de programe de educatie antiseismica. La seisme de gradul VII MM din punct de vedere psihologic s-au inregistrat in ordinea ponderii lor urmatoarele trei tipuri de senzatii:
- senzatia ca oscilatiile nu se mai opresc (10%);
- senzatia de surprindere;
- senzatia de spaima (pondere redusa).
Din punct de vedere al comportamentului se disting doua tipuri de reactii: reactii pasive si reactii active. Indiferent de intensitatea cutremurului, la japonezi se remarca reactia activa cu o pondere majora in grija pentru prevenirea incendiilor.
Indiferent de experienta seismica, unele persoane pot reactiona negativ (partial sau total) din motive independente de vointa lor, prin:
- senzatia de teama, panica, agitatie, dorinta de evacuare din locul unde i-a surprins seismul;
- blocaj motor sau emotional, plans, isterie etc.
Pe masura amplificarii oscilatiei cladirii reactiile pot fi influentate de unele efecte ale acestui fenomen fizic (oscilatii laterale, fisurari, caderi de mobilier, obiecte si tencuieli).
Organele interne sunt de asemenea sensibile la oscilatii conducand la dezechilibrarea in timpul mersului. Simtindu-si corpul supus oscilatiilor si cunoscand din propria experienta sau din alte informatii efectele posibile ale cutremurului asupra unor constructii, unele persoane pot incerca sa se evacueze.
In cazul unei cladiri joase, acest lucru ar fi posibil dar nu este o solutie rationala, deoarece pe drumul de iesire sau afara pot exista pericole majore pe durata si chiar dupa cutremur.
Dintre factorii psiho-sociologici pot interveni teama si panica, uneori cu tenta dominanta, si oarecum naturala, desi se poate controla prin exercitii repetate de raspuns la seism, pe durata seismelor dar si in perioada ulterioara, cand intervin si elementele legate de comportamentul individual si colectiv. Prezenta intr-o colectivitate in cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influenta in lant (panica), fie prin subordonarea colectivitatii unor lideri conjuncturali. In functie de natura indemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta, cel putin in prima faza de urgenta, in mod variabil, de la haotic pana la solidar si eficient.
Efectul zvonurilor este de obicei evident numai dupa trecerea primei faze de urgenta, dupa o prima perioada de acalmie, odata cu reluarea comunicarii intre grupurile sociale separate de consecintele seismului.
Recomandari privind comportarea si protectia in caz de cutremur (pe durata miscarii si dupa seism) pentru revenirea la normal, in corelatie cu planul de interventie al liceului
Cum trebuie sa reactionati la cutremur
Cutremurele de pamant se declanseaza brusc, au o perioada de actiune scurta in timp (de cca. 20-90 secunde, in functie de tipul si marimea cutremurului, tipul cladirii si amplasamentului, amplificarile posibile, etc.).
Seismele puternice de adancime intermediara din zona Vrancea pot avea, de regula, durate mai mari si pot produce oscilatii mai ample la unele cladiri, senzatii dezagreabile de tipul raului de mare sau dezechilibrului, toate acestea intr-un spatiu in care mobilierul se misca, se aud zgomote ciudate si uneori se intrerupe iluminatul.
Intr-o cladire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilatiilor cladirii si a mobilierului, a emotiei, perceptia personala a seismului va fi deformata ("nu se mai termina, cade casa pe noi, etc. !!"), va fi normal sa apara o senzatie de teama, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.
Vibratiile care afecteaza anumite organe interne cat si amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, carti sau filme pot induce, in mod aproape natural, reactia de teama, senzatii de temperatura, greata etc.
Cu toate acestea, cel care traieste efectul unui seism puternic nu trebuie sa se lase coplesit, sa isi propuna sa reziste (numarand de exemplu, rar, pana la 100) si mai ales sa nu intre in panica!
Este deci posibil si necesar sa va protejati, chiar pe durata unui cutremur! Daca v-ati protejat timp de 2 minute, ati trecut de principalul pericol!
Creierul uman este un puternic computer care memoreaza si gaseste in situatii de criza tot ce va este necesar spre a va asigura supravietuirea! Aceste reactii sunt naturale, dar pot fi controlate.
Cutremurul si incendiul induc, uneori dorinta de parasire a spatiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la aparitia carora omul cauta adapost.
Desi sunt avizati sa nu o faca, pentru cei aflati in cladiri din zone seismice reactia de parasire a cladirii la oscilatii seismice reprezinta o puternica reminiscenta instinctuala a locuirii in case individuale traditionale, in care acest lucru poate fi fizic posibil.
Masurile de protectie in cladiri trebuie realizate rapid, imediat ce miscarea seismica a fost sesizata. Daca seismul surprinde pe cineva in camp deschis (in parc, un teren neconstruit etc.) senzatia de pericol va fi mai putin evidenta, chiar si protectia va fi mai simpla, prin ghemuire si sprijinire cu palmele pe teren.
Aceste recomandari verificate de experienta romaneasca si internationala trebuie practic memorate dar si intelese; intr-o situatie de criza, creierul va cauta aceste informatii in memorie si le va readuce in atentie in "computerul personal", evitand reactiile de panica si catastrofice:
Ce trebuie sa faceti in timpul unui cutremur
Acasa, la liceu sau in locuri publice
1 - Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti si protejati ceilalti membri ai familiei si colegii, fara a va speria de zgomotele din jur;
2 - Protejati-va pe loc, aplicati atat masurile individuale cat si cele care sa protejeze grupul in care va aflati! Acasa, aplicati planul familial de protectie! La scoala, aplicati aceste reguli, preveniti panica si tendintele de a parasi clasa, laboratorul sau cladirea;
3 - Ramaneti in cladire sau in incapere, departe de ferestre care se pot sparge si va pot accidenta, departe de pereti exteriori care se pot deteriora, spre a va feri de caderea unor obiecte, mobile suprapuse, lampi, tencuieli ornamentale etc., protejandu-va eficient, astfel:
- elevii se vor proteja sub o banca de clasa, o masa solida sau un birou solid, dupa caz, apucand cu mainile piciorul mesei, biroului sau bancii, sau stand in cadrul usii sau sub o grinda etc. (daca au fost indicate scolii de catre un specialist atestat ca fiind rezistente); deoarece masa sau banca se misca in timpul seismului, se recomanda prinderea cu mana de picioarele acestora;
- cadrele didactice si personalul auxiliar se vor proteja similar, iar in cazul unei incaperi fara mese, usi sau grinzi rezistente, adultii se pot proteja langa un perete rezistent. Protectia se asigura prin ghemuirea cu fata in jos, la podea, pe genunchi si coate sau palme, iar capul se protejeaza cu palmele lipite de zona urechilor si de ceafa.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Atentie: Desi a circulat recent si o opinie contrara, dar cu argumentari neacceptate de specialisti, in cladirile de zidarie se asigura mai multa protectie sub o banca, un birou, o catedra etc., decat alaturi de acestea, fata de caderea unor parti de cladire sau a altor mobile si obiecte.
In opozitie cu acea opinie care a circulat pe INTERNET, s-au exprimat clar evaluarile specialistilor din SUA, Japonia, Noua Zeelanda, ca si din alte tari europene din zone seismice.
Institutiile responsabile cu protectia la dezastre, ca si toate cursurile, manualele si tehnicile de supravietuire la cutremur au accentuat din nou ca este utila o astfel de protectie in scoli (majoritatea fiind din zidarie), dupa principiul "va ghemuiti, va acoperiti/protejati si va sustineti" (sau "va aruncati la pamant, va acoperiti/protejati si va tineti de ceva"), conform desenelor alaturate, preluate din SUA, dar utilizate in toate tarile cu experienta.
Nu poate fi garantata de nimeni siguranta in cladiri vechi si inalte care s-ar prabusi total, dar si in acele cazuri este esential ca prin caderea unor parti de cladire corpul omenesc si mai ales capul sa nu sufere rani grave, astfel crescand sansele de supravietuire. In prezent in Japonia exista pe piata pupitre scolare individuale, rezistente la caderea unor componente din cladiri la cutremur.

Fig. 8. Pupitrele obisnuite de clasa au schelet din otel care impreuna cu partea din produse lemnoase poate asigura protectia fata de caderea unor lampi, materiale didactice, tencuieli, geamuri
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 8 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Retineti!
4 - Pentru a preveni panica si ranirile, este necesar sa ascultati recomandarile cadrelor didactice, nu permiteti nimanui sa fuga din incapere, clasa, sa tipe sau sa propuna evacuarea. Veti evita sa fugiti pe usa, sa sariti pe fereastra, sa alergati pe scari, sa utilizati liftul sau sa produceti aglomeratie.
Daca puteti, deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea evacuarii dupa terminarea miscarii seismice.
Nu uitati:
- scarile sunt elemente de constructii foarte sensibile la deplasarile diferentiate ale etajelor in timpul miscarilor seismice;
- deplasarea persoanelor pe scari sub efectul oscilatiei seismice este extrem de nesigura si periculoasa;
- faza seismica initiala are o durata redusa iar faza oscilatiilor puternice il poate surprinde pe cel care a plecat in graba tocmai in casa scarii, un spatiu periculos, la care sa se adauge panica sau aglomeratia creata de alte persoane (nu trebuie neglijati factorii reactiei de grup, care pot scapa de sub control, inducand voit sau nevoit efecte negative).
- in multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decat durata seismului sau decat a intervalului disponibil pana la sosirea primelor unde seismice puternice, deci evacuarea celor de la etaj nu este recomandabila si de cele mai multe ori nici posibila;
- chiar daca iesirea dintr-o cladire parter sau de la etajele inferioare ar fi in principiu posibila si fezabila in scurt timp (in special pentru persoane tinere care ar iesi individual), afara sunt multe alte riscuri: calcane si cosuri de fum, parapete, ornamente, ferestre etc., de aceea trebuie sa evitati sa alergati in strada.

Fig. 9. Scarile pot prezenta pericol de busculada, alunecare, ciocnire cu ferestrele, taiere si cadere in gol daca sunt aglomerate cu elevi in timpul miscarii seismice
__________
NOTA(CTCE)
Fig. 9 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

5. Daca este posibil, inchideti sursele de foc din incapere cat de repede iar daca a luat foc ceva interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic.
6. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sali de intrunire), nu alergati catre iesire. Stati calmi si linistiti-i pe ceilalti.
7. Acordati primul ajutor medical persoanelor ranite.
8. In cazul in care sunteti surprinsi de caderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier rasturnate, cautati sa va protejati capul si membrele sau sa va asigurati supravietuirea; ulterior veti cauta sa alarmati prin diferite metode vecinii, profesorii, colegii, cat si echipele de salvare-interventie de prezenta dvs. Fiti calm, fara a intra in panica.
In afara unei cladiri, pe drum, in mijloacele de transport in comun
1. Daca va aflati in afara unei cladiri, deplasati-va cat mai departe de cladire, in locurile special destinate, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente care de obicei se pot prabusi in strada. Deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur, fara a alerga pe strada. Deoarece pozitia stand in picioare este instabila, se recomanda ca si pe teren liber protectia sa fie prin ghemuire si sprijinire cu palmele pe teren.
2. Daca seismul va surprinde in autoturism, cel care conduce trebuie sa opreasca intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje si linii electrice aeriene. Stati inauntru. Feriti-va de firele de curent electric si orice cabluri care pot sa cada.
3. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe loc pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele.
4. In metrou va pastrati calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
Ce este bine sa faceti dupa producerea unui cutremur
Nu va grabiti sa plecati! Trebuie sa aplicati regulile de comportament dupa un cutremur puternic si anume:
1. - Ingrijiti-va cu prioritate de siguranta personala, a familiei si a colegilor!
2. - Este bine sa nu parasiti imediat spatiul sau cladirea in care v-a surprins seismul. Calmati persoanele intrate in panica sau speriate, in special colegii mai sensibili.
3. - Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Ajutati pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii, sa se degajeze. Se recomanda sa nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze) pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
4. - Imediat dupa seism, se recomanda sa nu utilizati telefonul fix sau mobil decat pentru apeluri la ambulanta, pompieri sau inspectoratul pentru situatii de urgenta, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice necesare interventiilor;
5. - Daca a luat foc ceva, cautati sa-l stingeti prin fortele si mijloacele din apropiere si anuntati imediat cadrele didactice, personalului administrativ sau pompierii;
6. - Verificati vizual starea constructiei in interiorul incaperii in care va aflati si sa comunicati profesorilor sau administratorilor daca sunt avarii;
7. - Parasiti cu calm cladirea, incaltati, imbracati potrivit anotimpului, fara a lua lucruri inutile, dar verificati mai intai scara si drumul spre iesire spre a nu va expune la pericole. Daca s-au produs efecte grave ca urmare a seismului, va fi util sa avem cu noi rucsacul de urgenta.
8. - Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc. la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau in lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.);
9. - Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au geamuri, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si a zonei de cioburi, utilizand un scaun, o vaza, etc. Daca se constata ca intr-un ascensor sunt persoane blocate, operatiunea este dificila si nu exista un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundatie, etc.), calmati persoanele si adresati-va la serviciile inspectoratelor pentru situatii de urgenta, intervenind numai cu specialisti si unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau caderea in gol a cuiva.
10. - Daca vremea este buna, elevii vor sta in curtea liceului, intr-un loc liber si sigur; daca anotimpul nu permite, conducerea liceului poate recomanda gruparea intr-o alta cladire sigura sau plecarea elevilor catre domiciliu. Pe drumul spre casa, evitati cladirile grav avariate, spre a nu va expune la riscuri inutile.
11. - Ajutati echipele de interventie pentru ajutor sau salvare, indicand unde sunt incaperi avariate, mobilier rasturnat si/sau colegi raniti.
12. - Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune nationale si recomandarile de actiune imediata ale conducerii liceului si autoritatilor.
13. - Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (asa numitele replici), fara a intra in panica. Nu dati crezare zvonurilor care apar frecvent imediat dupa seisme, chiar daca aparent sunt vehiculate de asa-zisi specialisti!
14. - La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor si ascultati intocmai recomandarile salvatorilor.
15. - Cadrele didactice si personalul tehnic disponibil vor aplica masurile de verificare vizuala imediata a starii cladirii pentru a nu pune in pericol elevii inauntru sau langa aceasta.
16. - Daca un anumit element al cladirii v-a blocat iesirea dintr-o incapere:
- luptati-va pentru rezolvarea problemei, pentru supravietuire! Autoritatile vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate.
- in primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati primul ajutor celor raniti iar daca dumneavoastra sau alta persoana din grup are cunostinte tehnice si posibilitatea de miscare sa faceti un mic plan de salvare;
- experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare, chiar in cazul unei situatii extreme in care, de exemplu ati fi surprins sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o camera, incinta (ascensor etc.) blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze;
- deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau a mobilierului). O varianta clasica de comunicare cu cei din afara este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit contactul verbal, furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar.
- nu va preocupati de durata timpului scurs pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume.
17. - Dupa producerea unui cutremur cu urmari deosebite, autoritatile publice locale impreuna cu organismele abilitate vor lua masurile necesare revenirii la normal a activitatilor umane din zona sinistrata sau calamitata. Se vor intocmi pe baza investigatiilor de urgenta marcarea cladirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a caror semnificatie este legal obligatorie (fig. 10):
17. - Dupa producerea unui cutremur cu urmari deosebite, autoritatile publice locale impreuna cu organismele abilitate vor lua masurile necesare revenirii la normal a activitatilor umane din zona sinistrata sau calamitata. Se vor intocmi pe baza investigatiilor de urgenta marcarea cladirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a caror semnificatie este legal obligatorie (fig. 10):
- cladire cu acces limitat (culoare galbena) - acces limitat;
- zona nesigura (culoare albastra) - acces interzis;
- cladire nesigura (culoare rosie) - intrarea interzisa.
Ulterior se efectueaza expertizele tehnice si se intocmesc listele de prioritati ale cladirilor afectate pentru executia interventiilor/consolidarilor si reabilitarii constructii lor de locuit.

Fig. 10. Placardele care se aplica dupa seisme pe cladiri ca urmare a inspectiei starii acestora

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
Figura 10 se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Participarea la planul de interventie al liceului si la primul ajutor
Potrivit legilor in vigoare, liceul va avea plan de gestionare a situatiilor de urgenta care pot fi produse de seisme, avand in vedere urmatoarele ipoteze:
- un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului scolar zilnic poate produce uneori efecte defavorabile pentru siguranta elevilor si cadrelor didactice;
- cutremurul poate produce un lant de efecte negative in localitatile, in zona invecinata si direct sau indirect in unitatea de invatamant respectiva si nu ar fi recomandabil sa fie lasati elevii sa plece acasa;
- serviciile de transport, comunicatii, salvare, pompieri, politie si interventie pot fi afectate sau suprglomerate si nu vor putea interveni imediat;
- grupul de elevi, cadre didactice si personal tehnico-administrativ trebuie sa fie capabil sa se autoprotejeze si sa aiba grija de elevi pana cand va disponibil ajutor din localitate sau din alta zona sau se va clarifica situatia efectelor cutremurului;
- fara un plan anticipat nu este posibila actiunea ordonata in conditii de impact seismic si protectia in unitatea scolara respectiva, efectele putand deveni dezastre seismice.
Elevii de liceu pot participa la activitatile pregatitoare, ceea ce ii va ajuta sa se protejeze mai eficient la nevoie, in conformitate cu experienta de pe plan mondial si din tara noastra, apar drept necesare urmatoarele activitati care pot contribui la protectia si pregatirea antiseismica:
- cunoasterea partii ce revine elevilor in partea de plan care priveste raspunsul in caz de cutremur;
- insusirea de cunostinte privind educatia antiseismica si programele de instruire practica;
- participarea la identificarea hazardurilor seismice in cladire, clasa si in curtea liceului si a discutarii masurilor de eliminare sau reducere posibile;
- participarea la exercitiile de protectie antiseismica organizate sub coordonarea Inspectoratelor locale pentru Situatii de Urgenta, la insusirea tehnicilor de prim-ajutor cu concursul Crucii Rosii.
Exercitiile de protectie antiseismica au in vedere un raspuns la un eveniment care ar afecta liceul respectiv, care sa permita reducerea riscurilor de ranire a elevilor sau cadrelor didactice. In aceste cazuri se aplica demonstrativ procedurile standard de comportare si protectie, ca si alte masuri, inclusiv evacuarea ordonata catre locurile prevazute in planuri.
Evacuarea post-seismica are in vedere si eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorita efectului cutremurului. Se urmareste si evacuarea ordonata si calma catre un amplasament dinainte cunoscut si sigur, fara linii electrice, conducte de gaze, ziduri invecinate. Evacuarea cladirilor poate avea loc numai dupa ce dispozitia de evacuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operativ al liceului ca avand acest drept.
In cazul operatiunilor de evacuare se pot avea in vedere si situatii neasteptate, cum ar fi:
- intreruperea curentului electric;
- blocarea unor usi, gasirea altei iesiri;
- blocarea scarilor cu tencuieli, caramizi, placaje;
- producerea unui soc secundar pe durata evacuarii;
- existenta fumului pe coridor si pe scari;
- un anumit numar de elevi raniti, netransportabili;
- particularitati specifice oricarui sezon.
De asemenea, este posibil ca unitatea de invatamant respectiva sa faca parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor ramase fara locuinta in caz de dezastre iar activitatile scolare sa fie un timp suspendate.
Elevii din clasele superioare pot participa la activitatile de interventie si refacere din liceu sau ca voluntari la actiuni sociale de ajutorare si binefacere in localitate, prin Crucea Rosie si alte ONG, sub coordonarea conducerii liceului.


Pregatirea anticipata - acasa
pentru protectia activa - in clasa
in caz de cutremur - in localitate


1. Studiem materiale documentare si site-ul INTERNET despre cutremure, efectele acestora si modalitatile de protectie la cutremur in Romania
2. Invatam sa recunoastem si sa evitam pericolele in caz de seism din casa, vecinatatea casei si a liceului, in localitate si imprejurimi
3. Participam la stabilirea planului familiei si exersam modalitatile de protectie, pregatim rucsacul de urgenta pentru cutremur
4. Participam la stabilirea planului clasei si liceului pentru cutremur si il aplicam cu profesorii si colegii
5. Participam la identificarea si fixarea unor dulapuri si materiale didactice care pot prezenta pericol la seism
6. Facem un poster cu imagini de pericole la seism in vecinatate
7. Invatam si exersam utilizarea tehnicilor de prim-ajutor si a stingatoarelor de incendii
8. Ne insusim recomandarile de comportament si protectie la seism
9. Participam la exercitiile de protectie din liceu
10. Participam ca voluntari la activitatile din liceu, familie si localitate dupa un cutremur puternic


Oriunde ne-ar surprinde un seism,
ne vom aduce aminte de cunostintele acumulate
si vom putea sa ne protejam!



RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI DE LICEU
Este bine ca fiecare elev sa aiba pregatit, acasa (in camera sa ori langa iesirea din casa), sau/si la scoala (in dulapul clasei), un mic rucsac cu un minim de lucruri necesare dupa un cutremur cu urmari deosebite. In astfel de situatii, se poate ca locuinta sa fie avariata si sa nu se poata intra un timp, pana va fi inspectata cu privire la siguranta. Continutul redat este orientativ (pe baza experientei din Japonia si SUA), fiecare familie, scoala si elev putand sa completeze sau sa modifice cantitatea si/sau obiectele din acesta:
* 3-6 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic, 4-6 pachete x 200 g biscuiti simpli;
* trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic, o rola leucoplast;
* sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti;
* lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori si baterii de rezerva utilizabile in caz de urgenta pentru trei zile;
* chibrituri, cana metalica de ceai si lampa cu pastile de spirt solid; ceai la plicuri, lapte praf;
* un pulover, o caciulita, manusi, un sal sau o patura subtire si o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 3 perechi ciorapi/3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti;
* un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;
* un carnetel si pix, lista cu adrese si telefoane de acasa si de la rude, cheia de la casa, bani.

[IMAGINE]
____________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI DE LICEU se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Protectia si pregatirea antiseismica in clase si laboratoare
- identificarea mobilierului instabil la seism, fixarea mobilei care se poate rasturna [IMAGINE]
- fixarea calculatoarelor si aparatele mari contra deplasarii [IMAGINE]
- verificarea si fixarea obiectelor grele (lampi, tablouri, oglinzi, vase, boxe) [IMAGINE]
- amplasare intr-un loc mai jos si mai sigur a obiectelor fragile si valoroase
- prevenirea rasturnarii vaselor cu chimicale [IMAGINE]
- asigurarea usilor sulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii
- extinctoare langa surse;e de incendiu, exersarea utilizarii extinctorului [IMAGINE]
Reducerea riscului seismic depinde de masurile pe care le-am aplicat din timp in clasa si liceul nostru!
___________
NOTA(CTCE)
IMAGINILE se gasesc in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ce facem in timpul unui seism - acasa
- in clasa
[IMAGINE]
___________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ramanem pe loc!
Protejam copii si batranii!
Ne protejam sub masa, sub banca, sub un toc de usa sau sub o grinda!
Chiar daca ar fi pozsibil, este foarte periculos sa fugim spre scari sau sa intram in lift!
Ne ferim de obiectele inalte, de cele suspendate si de ferestre!
Colaboram cu profesorii!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - daca ne aflam in salile de laborator

[IMAGINE]
__________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne ferim de vasele cu substante chimice, de aparatele si materialele didactice care pot sa cada!
Ne protejam numai sub banci sau mese care nu au pe ele vase cu substante chimice, surse de foc si aparate electrice!
Colaboram cu cadrele didactice, prevenim si stingem incendiile!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

Ce facem in timpul unui seism - dsaca ne aflam in incinta/curtea liceului

[IMAGINE]
___________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Actionam calm, ordonat!
Ne indepartam de cladiri!
Ne ferim de cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, fire electrice!
Stam in locul sigur indicat in planul liceului pentru gestionarea situatiilor de urgenta sau intr-o cladire sigura!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!


Ce facem in timpul unui seism - pe strada
- langa cladiri
- in mijloacele de transport in comun
[IMAGINE]
___________
NOTA(CTCE)
IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne indepartam de cladiri!
Mergem intr-un loc liber!
Evitam sa producem aglomeratie langa cladirile avariate!
In vehicule ramanem in interior, coboram numai dupa oprirea in statie!
Ascultam indicatiile personalului!
Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam si nu intram in panica!

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016