Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 906 din 22 octombrie 2020  pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 906 din 22 octombrie 2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 994 din 28 octombrie 2020
    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 260 alin. (2), art. 265 alin. (4), art. 267 alin. (6) şi al art. 270 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
    CAP. I
    Atribuţiile generale ale subprefecţilor
    ART. 1
    Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor legale, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi, respectiv 3 subprefecţi, conform art. 249 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 2
    (1) Subprefecţii au următoarele atribuţii principale:
    1. cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:
    a) analizarea activităţii desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile publice comunitare de paşapoarte şi de serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi elaborarea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, pe care le înaintează prefectului;
    b) examinarea, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate şi cu autorităţile administraţiei publice locale, a stadiului de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun;
    c) consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;
    d) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituţiei prefectului;
    e) asigurarea examinării proiectelor bugetelor, precum şi a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, după caz, prin ordin al ministrului ori al conducătorului organului administraţiei publice centrale organizat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului prefectului;
    f) asigurarea întocmirii proiectului regulamentului de funcţionare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru;
    g) dispunerea măsurilor în vederea organizării şedinţelor colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi şi a listei invitaţilor, pe care le înaintează prefectului;
    h) urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, şi formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;
    i) gestionarea şi urmărirea măsurilor dispuse de către prefect în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi a hotărârilor luate în cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

    2. cu privire la conducerea operativă a instituţiei prefectului:
    a) asigurarea conducerii operative a instituţiei prefectului, cu excepţia cancelariei prefectului;
    b) elaborarea proiectului regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;
    c) asigurarea elaborării proiectului ordinului prefectului privind înfiinţarea şi organizarea oficiilor prefecturale sau desfiinţarea acestora, precum şi transmiterea proiectului ordinului către ministerul care coordonează instituţia prefectului;
    d) asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;
    e) monitorizarea primirii, distribuirii corespondenţei şi urmărirea soluţionării acesteia în termenul legal;
    f) elaborarea de studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;
    g) asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către ministerul care coordonează instituţia prefectului, publicarea în monitorul oficial local al judeţului ori al municipiului Bucureşti, precum şi pe pagina de internet a instituţiei prefectului;
    h) îndrumarea secretarilor generali ai unităţilor administrativ-teritoriale şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
    i) gestionarea şi urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;
    j) urmărirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituţiei prefectului;
    k) înaintarea către prefect a propunerilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentară, primirea şi soluţionarea petiţiilor, precum şi la arhivarea documentelor;
    l) acordarea de consultanţă autorităţilor administraţiei publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire şi aderare, iniţiate de acestea;
    m) verificarea documentaţiei şi eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României, care urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare;
    n) aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituţiei prefectului, cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate;
    o) asigurarea secretariatului comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei judeţene;
    p) exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu şi convocarea în şedinţe lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi.


    (2) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare.

    ART. 3
    (1) Atribuţiile prevăzute la art. 2 pentru subprefect se stabilesc de către prefect, prin fişa postului.
    (2) La întocmirea fişei postului pentru fiecare subprefect se vor avea în vedere şi atribuţiile pe linie de informaţii clasificate pentru subprefectul care îndeplineşte atribuţii de funcţionar de securitate, respectiv de şef al structurii de securitate, după caz, conform prevederilor legale incidente.
    (3) Fişa postului subprefectului care îndeplineşte atribuţii de funcţionar de securitate sau, după caz, de şef al structurii de securitate va fi transmisă spre avizare autorităţii desemnate de securitate, conform prevederilor legale incidente.

    CAP. II
    Instituţia prefectului
    SECŢIUNEA 1
    Dispoziţii generale
    ART. 4
    (1) Organigrama-cadru de organizare a instituţiei prefectului este prevăzută în anexa nr. 1.
    (2) Structurile de specialitate prevăzute în anexa nr. 1 se pot organiza, în condiţiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de direcţii, servicii, birouri şi compartimente, după caz, în funcţie de specificul fiecărei activităţi, cu respectarea art. 391 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 5
    (1) Personalul din cadrul instituţiei prefectului este format din funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual.
    (2) Numirea, încadrarea şi eliberarea din funcţie a funcţionarilor publici, modificarea şi suspendarea raporturilor de serviciu ale acestora, respectiv a raporturilor de muncă pentru personalul contractual, precum şi numirea, încadrarea şi eliberarea din funcţie a funcţionarilor publici cu statut special din cadrul instituţiei prefectului se efectuează prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.
    (3) Numărul maxim de posturi şi structura posturilor aferente instituţiei prefectului se stabilesc anual prin ordin al ministrului care coordonează instituţia prefectului, cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi în structura posturilor aprobate ministerului care coordonează instituţia prefectului.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului
    ART. 6
    (1) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
    I. cu privire la asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale şi respectării ordinii publice:
    1. monitorizează respectarea Constituţiei României, republicată, şi aplicarea unitară a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, precum şi a celorlalte acte normative de către autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru care desfăşoară următoarele activităţi:
    a) elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;
    b) participă alături de reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate la acţiuni de verificare, potrivit competenţelor, a modului de aplicare şi respectare a actelor normative la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului;
    c) prezintă semestrial prefectului propuneri privind priorităţile de dezvoltare a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, în concordanţă cu prevederile planului de dezvoltare regională şi cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;

    2. analizează modul de îndeplinire în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi informează Guvernul, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului, cu privire la stadiul realizării acestora, în conformitate cu atribuţiile ce le revin potrivit legii, pentru care desfăşoară următoarele activităţi:
    a) întocmesc anual, cu consultarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul judeţului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
    b) elaborează şi prezintă prefectului informări semestriale cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti;
    c) elaborează şi prezintă documente prefectului pentru informarea anuală a Guvernului, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului, cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti;

    3. monitorizează activitatea de implementare în mod coerent şi integrat în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti a politicilor publice promovate de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi elaborează periodic documente pe care le prezintă prefectului în vederea informării Guvernului, anual, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului asupra stadiului de realizare a acestora;
    4. monitorizează acţiunile de prevenire a infracţiunilor şi de apărare a drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, desfăşurate de către organele legal abilitate;
    5. verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităţilor naţionale în raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, şi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, pe de altă parte, în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ;

    II. cu privire la activităţile desfăşurate pentru exercitarea de către prefect a rolului constituţional de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeţului;
    1. solicită serviciilor publice deconcentrate, trimestrial şi la cererea prefectului, informări cu privire la activitatea desfăşurată;
    2. verifică, la solicitarea prefectului, modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale îşi îndeplinesc atribuţiile;
    3. propune prefectului avizarea proiectelor bugetelor şi situaţiilor financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi le transmite conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ. În îndeplinirea acestei atribuţii, desfăşoară următoarele activităţi:
    a) analizează proiectele bugetelor şi situaţiile financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul judeţului;
    b) propun prefectului emiterea avizelor consultative;
    c) transmit avizele consultative conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;

    4. asigură relaţia prefectului cu minorităţile naţionale existente la nivelul judeţului, identifică problemele acestora şi propune soluţii de rezolvare;

    III. cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale:
    a) ţin evidenţa actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi transmise prefectului în vederea verificării legalităţii,
    b) asigură păstrarea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale, până la stingerea termenelor pentru introducerea acţiunii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi evidenţa acţiunilor şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;
    c) examinează sub aspectul legalităţii, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi le comunică acestora rezultatul verificării;
    d) verifică din punctul de vedere al legalităţii contractele încheiate de autorităţile administraţiei publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim;
    e) propun prefectului sesizarea autorităţilor emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare;
    f) întocmesc documentaţia, formulează acţiunea pentru sesizarea instanţelor judecătoreşti şi susţin în faţa acestora acţiunea formulată, precum şi căile de atac, atunci când este cazul;
    g) elaborează semestrial rapoarte şi, la solicitarea prefectului, prezintă informări cu privire la actele verificate;
    h) avizează ordinele prefectului din punctul de vedere al legalităţii;
    i) întocmesc documentaţia şi reprezintă prefectul şi instituţia prefectului în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad;
    j) acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
    k) efectuează, în condiţiile legii, verificările şi întocmesc documentaţia necesară cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean sau al preşedintelui Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;
    l) efectuează, în condiţiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, respectiv de preşedintele Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, inclusiv la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, şi propun prefectului, dacă este cazul, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, precum şi sesizarea organelor competente;

    IV. cu privire la activităţile de îndrumare:
    1. primesc şi analizează solicitările de îndrumare transmise de autorităţile administraţiei publice locale şi, după caz, consultă celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale în vederea emiterii unui punct de vedere;
    2. elaborează puncte de vedere ca urmare a solicitărilor de îndrumare primite de la autorităţile administraţiei publice locale;
    3. prezintă prefectului punctele de vedere elaborate pentru soluţionarea solicitărilor de îndrumare primite;
    4. comunică solicitantului punctele de vedere emise, pentru care realizează demersurile necesare;

    V. cu privire la realizarea atribuţiilor prefectului în domeniul situaţiilor de urgenţă:
    a) urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă;
    b) prezintă prefectului propuneri privind modul de utilizare, în situaţii de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat;
    c) propun prefectului, în situaţiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;
    d) întocmesc, la solicitarea prefectului, rapoarte şi informări privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în situaţii de urgenţă sau de criză, potrivit art. 257 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu privire la măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, pe care le înaintează Ministerului Afacerilor Interne şi celorlalte ministere cu atribuţii în gestionarea problemelor apărute;
    e) centralizează, la solicitarea prefectului, în perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, datele referitoare la evaluarea preliminară a efectelor şi a pagubelor produse;
    f) centralizează solicitările autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la acordarea unor ajutoare umanitare şi prezintă prefectului propuneri pentru repartizarea acestora în scopul protecţiei populaţiei afectate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;
    g) monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale distribuie ajutoarele umanitare persoanelor afectate;

    VI. cu privire la activităţile de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor, respectiv la activităţile privind regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a vehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare, îndeplinesc atribuţiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
    VII. cu privire la atribuţiile în domeniul afaceri europene şi relaţiile externe:
    a) susţin, la cerere, acţiunile desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, respectiv de către autorităţile administraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
    b) identifică împreună cu serviciile publice deconcentrate necesităţile acestora şi susţin atragerea în acest sens de fonduri europene;
    c) ţin evidenţa tuturor fondurilor europene atrase la nivelul judeţului;
    d) desfăşoară activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale, serviciile publice deconcentrate şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;
    e) întocmesc, gestionează prin evidenţă centralizată şi monitorizează activitatea de relaţii şi de colaborări internaţionale a instituţiei prefectului;
    f) elaborează evidenţa centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relaţii internaţionale.


    (2) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului mai îndeplinesc şi următoarele atribuţii:
    a) întocmirea documentaţiei necesare emiterii ordinelor prefectului;
    b) întocmirea graficului de convocare a consiliilor locale şi a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în şedinţa privind ceremonia de constituire;
    c) asigurarea primirii, înregistrării şi soluţionării petiţiilor adresate prefectului, precum şi a comunicării către petent a răspunsului, în termenul legal;
    d) îndrumarea cetăţenilor care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul;
    e) organizarea activităţii de primire a cetăţenilor în audienţă la prefect şi subprefecţi;
    f) realizarea lucrărilor de secretariat pentru colegiul prefectural şi întocmirea proiectului cu privire la programul de activitate al acestuia;
    g) conlucrarea cu unităţile teritoriale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi a Serviciului Român de Informaţii la elaborarea măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietăţii publice şi a proprietăţii private, siguranţa proprietăţii private, siguranţa cetăţenilor şi prevenirea infracţiunilor;
    h) asigurarea, la solicitarea prefectului, a organizării şi funcţionării comisiilor sau comitetelor, constituite prin ordinul prefectului;
    i) conlucrarea cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea elaborării proiectelor hotărârilor Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local ori a iniţierii, prin ministerul care coordonează instituţia prefectului, a unor proiecte de acte normative;
    j) exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu;
    k) întocmirea documentaţiei necesare în vederea cooperării sau asocierii cu instituţii similare din ţară sau străinătate;
    l) întocmirea şi actualizarea listei cuprinzând aleşii locali de la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, listă care se comunică ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice şi ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor interne.


    ART. 7
    Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru structurile de specialitate ale instituţiei prefectului.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Cancelaria prefectului
    ART. 8
    Cancelaria prefectului are următoarele atribuţii principale:
    a) stabilirea împreună cu prefectul a activităţilor ce vor fi cuprinse în agenda de lucru a acestuia, care va fi adusă la cunoştinţă publică prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei şi, după caz, pe conturile de social media;
    b) punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masă a informaţiilor referitoare la activitatea prefectului în vederea cunoaşterii acesteia de către cetăţeni;
    c) asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării şedinţelor de lucru ale prefectului;
    d) analizarea, la solicitarea prefectului, a datelor oferite de sondaje, statistici, studii şi informarea prefectului cu privire la principalele probleme şi tendinţe ale mediului social şi economic din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti;
    e) elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapidă şi corectă a prefectului;
    f) organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natură să informeze opinia publică şi mass-media cu privire la acţiunile prefectului;
    g) acordarea de sprijin prin orice mijloace administratorilor desemnaţi pentru asigurarea realizării, întreţinerii şi actualizării paginii de internet a instituţiei prefectului şi conturilor de social media;
    h) organizarea întâlnirilor prefectului cu reprezentanţii locali ai societăţii civile, ai sindicatelor, ai patronatelor şi ai parlamentarilor ce reprezintă cetăţenii judeţului în Parlamentul României;
    i) asigurarea legăturii prefectului cu reprezentanţii altor state prin persoanele desemnate, stabilirea agendei întâlnirilor cu delegaţiile externe, a obiectivelor şi a autorităţilor locale care participă la întâlnire;
    j) actualizarea şi gestionarea, prin evidenţă centralizată, a activităţii de relaţii şi colaborării internaţionale a instituţiei prefectului şi comunicarea rapoartelor obligatorii pentru orice activitate de relaţii internaţionale celor care păstrează evidenţa centralizată a acestora.


    ART. 9
    Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru personalul din cadrul cancelariei prefectului.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Oficiul prefectural
    ART. 10
    (1) În cadrul instituţiei prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului.
    (2) Oficiul prefectural are următoarele atribuţii principale:
    a) realizarea documentării în vederea evaluării modului de implementare a politicilor publice în zona deservită;
    b) desfăşurarea unor acţiuni de îndrumare şi de verificare a măsurilor întreprinse de către primari în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale;
    c) desfăşurarea de activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;
    d) informarea prefectului cu privire la situaţiile deosebite care apar în zona deservită;
    e) formularea de propuneri privind convocarea consiliilor locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în situaţiile prevăzute de lege, pe care le înaintează prefectului;
    f) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă;
    g) asigurarea primirii şi înregistrării petiţiilor adresate prefectului;
    h) îndrumarea cetăţenilor care se adresează oficiului prefectural în problemele generale sau care intră în sfera de competenţă a instituţiei prefectului.

    (3) Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru oficiul prefectural.

    ART. 11
    (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiului prefectural, întocmit în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 2, se aprobă prin ordin al prefectului.
    (2) Proiectul regulamentului prevăzut la alin. (1) se înaintează în vederea avizării ministerului care coordonează instituţia prefectului împreună cu nota de fundamentare şi documentaţia aferentă.

    CAP. III
    Colegiul prefectural
    ART. 12
    (1) În fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti funcţionează un colegiu prefectural condus de către prefect.
    (2) Componenţa colegiului prefectural se stabileşte de către prefect, prin ordin, în condiţiile art. 267 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) În judeţele, respectiv în municipiul Bucureşti, în care sunt în funcţie mai mulţi subprefecţi, din colegiul prefectural face parte subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.
    (4) Colegiul prefectural are ca scop armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz.
    (5) În cadrul şedinţelor de lucru, membrii colegiului prefectural raportează şi analizează stadiul implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune de la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia, respectiv de la nivelul municipiului Bucureşti, nevoile şi dificultăţile cu care se confruntă serviciile publice deconcentrate, propunând măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii.

    ART. 13
    (1) Colegiul prefectural are următoarele atribuţii principale privind armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate:
    a) analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, şi propune măsuri în vederea îmbunătăţirii acesteia;
    b) stabileşte domeniile şi acţiunile în care este necesară implicarea mai multor servicii publice deconcentrate pentru realizarea cu eficienţă a unor activităţi desfăşurate în comun;
    c) stabileşte măsurile necesare implementării, la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, a programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune adoptate la nivel naţional.

    (2) Colegiul prefectural îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi sarcini date de ministere sau de celelalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului ori de către prefect.

    ART. 14
    Regulamentul de funcţionare a colegiului prefectural se elaborează în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 3 şi se aprobă prin ordin al prefectului.

    CAP. IV
    Dispoziţii finale
    ART. 15
    Îndrumarea şi controlul ierarhic de specialitate asupra activităţii prefecţilor, a subprefecţilor şi a instituţiilor prefectului se asigură de ministerul care coordonează instituţia prefectului.

    ART. 16
    (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prefectul aprobă, prin ordin, regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului, în care sunt stabilite atribuţiile fiecărui compartiment.
    (2) Pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului se întocmeşte fişa postului aferentă fiecărei funcţii din statul de funcţii.

    ART. 17
    Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

    ART. 18
    La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006, cu modificările ulterioare.



                    PRIM-MINISTRU
                    LUDOVIC ORBAN
                    Contrasemnează:
                    Ministrul afacerilor interne,
                    Marcel Ion Vela
                    Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
                    Victoria Violeta Alexandru
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Vasile-Florin Cîţu

    Bucureşti, 22 octombrie 2020.
    Nr. 906.
    ANEXA 1

    ^1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
    ORGANIGRAMA-CADRU
    de organizare a instituţiei prefectului
 (a se vedea imaginea asociată)
    *) În municipiul Bucureşti, prefectul este ajutat de 3 subprefecţi.
    LEGENDĂ:
    A = Activităţi privind:
    - afacerile europene
    – absorbţie fonduri europene
    – relaţiile internaţionale
    – strategiile şi programele guvernamentale
    – relaţia cu minorităţile naţionale
    – dezvoltarea economică
    – serviciile publice deconcentrate
    – serviciile comunitare de utilităţi publice
    – situaţiile de urgenţă
    – ordinea publică

    B = Activităţi privind:
    - controlul legalităţii
    – contenciosul administrativ
    – aplicarea actelor cu caracter reparatoriu
    – aplicarea apostilei
    – procesul electoral
    – îndrumarea autorităţilor administraţiei publice locale

    C = Activităţi privind:
    - operaţiunile financiar-contabile
    – achiziţiile publice
    – operaţiunile administrative
    – resursele umane
    – informatică

    D = Activităţi de:
    - informare
    – relaţii publice
    – secretariat
    – arhivare

    E = Serviciul public comunitar de paşapoarte
    F = Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor
    G = Oficiu prefectural


    ANEXA 2

    REGULAMENT-CADRU
    de organizare şi funcţionare a oficiului prefectural
    ART. 1
    (1) Oficiul prefectural se organizează în temeiul prevederilor art. 269 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi face parte integrantă din instituţia prefectului.
    (2) Structura organizatorică a oficiului prefectural se aprobă de către prefect prin ordinul de înfiinţare şi organizare a oficiului.

    ART. 2
    Oficiul prefectural are ca scop realizarea în zona de competenţă teritorială, pentru care a fost înfiinţat, a atribuţiilor instituţiei prefectului stabilite de prefect prin ordin.

    ART. 3
    (1) Şeful oficiului prefectural este numit prin ordin al prefectului şi are următoarele atribuţii principale:
    a) conduce activitatea oficiului prefectural;
    b) informează prefectul cu privire la activitatea oficiului prefectural;
    c) reprezintă oficiul prefectural în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale, cu reprezentanţii societăţii civile, cu alte persoane juridice şi cu cetăţenii din zona de competenţă teritorială, pentru care a fost înfiinţat;
    d) supune spre aprobare prefectului programul de acţiuni al oficiului prefectural, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

    (2) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, şeful oficiului prefectural colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate, cu organizaţii neguvernamentale, cu partenerii sociali şi cu mass-media, putând furniza, la cererea acestora, date şi informaţii, în limitele sale de competenţă, potrivit prevederilor legale.

    ART. 4
    Activitatea oficiului prefectural este îndrumată şi controlată de către subprefectul desemnat prin ordin.


    ANEXA 3

    REGULAMENT-CADRU
    de funcţionare a colegiului prefectural
    ART. 1
    Colegiul prefectural funcţionează în temeiul prevederilor art. 267 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 2
    (1) Colegiul prefectural se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar, la convocarea prefectului.
    (2) În lipsa prefectului, şedinţele colegiului prefectural sunt conduse de către subprefectul desemnat de prefect, prin ordin, să exercite în numele acestuia conducerea serviciilor publice deconcentrate.

    ART. 3
    (1) Colegiul prefectural îşi desfăşoară activitatea în plen, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
    (2) La şedinţele colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară, în funcţie de tematica cuprinsă pe ordinea de zi.

    ART. 4
    (1) Convocarea membrilor colegiului prefectural, precum şi a invitaţilor se realizează de către prefect, în scris, prin ordin, cu cel puţin 5 zile înaintea desfăşurării şedinţei.
    (2) Pentru situaţiile în care prefectul consideră necesară întrunirea colegiului prefectural în şedinţe care nu au fost programate, convocarea membrilor se face cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării şedinţei.
    (3) Ordinul de convocare trebuie să cuprindă data, ora, locul unde se desfăşoară şedinţa, ordinea de zi şi lista participanţilor.

    ART. 5
    (1) Pentru desfăşurarea şedinţelor lunare ale colegiului prefectural, la începutul anului, prin hotărâre a colegiului prefectural, se adoptă tematica şi subiectele de pe ordinea de zi, stabilite cu consultarea membrilor.
    (2) În mod excepţional, la propunerea unor membri ai colegiului prefectural, se pot introduce pe ordinea de zi probleme apărute ulterior convocării, cu acordul membrilor colegiului prefectural.

    ART. 6
    (1) Membrii colegiului prefectural sunt obligaţi să participe personal la şedinţe, cu excepţia cazurilor temeinic motivate.
    (2) Membrul colegiului prefectural aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) trebuie să comunice numele înlocuitorului său de drept.
    (3) În cazul absentării repetate şi nemotivate a membrilor colegiului prefectural de la şedinţele stabilite, prefectul poate sesiza conducerea ministerului de resort şi conducerea organului de specialitate al administraţiei publice centrale, în vederea dispunerii măsurilor disciplinare corespunzătoare.

    ART. 7
    (1) Secretariatul colegiului prefectural este asigurat de către personal din cadrul instituţiei prefectului, desemnat de prefect, prin ordin.
    (2) Lucrările secretariatului sunt realizate sub coordonarea subprefectului desemnat de către prefect, prin ordin.
    (3) Secretariatul colegiului prefectural are ca atribuţii redactarea ordinii de zi, luarea măsurilor pentru aducerea la cunoştinţă a convocării şedinţelor, primirea rapoartelor, a informărilor, a sintezelor şi a celorlalte materiale necesare desfăşurării şedinţelor, solicitate de la membrii colegiului prefectural, întocmirea proiectelor de hotărâri de colegiu prefectural, a proceselor-verbale şi a sintezelor şedinţelor, arhivarea şi multiplicarea materialelor, precum şi asigurarea legăturii cu membrii colegiului prefectural.
    (4) Procesul-verbal de şedinţă se semnează de către toţi participanţii şi cuprinde dezbaterile care au avut loc.

    ART. 8
    (1) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, colegiul prefectural adoptă hotărâri.
    (2) Hotărârile se adoptă prin vot deschis şi cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
    (3) În caz de paritate votul prefectului este decisiv.
    (4) Hotărârile colegiului prefectural se semnează de către preşedinte şi sunt obligatorii.

    ART. 9
    (1) Hotărârile colegiului prefectural se aduc la cunoştinţă instituţiilor interesate de către secretariatul colegiului prefectural.
    (2) Hotărârile de interes public general se aduc la cunoştinţă prin orice mijloace de publicitate.

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016