Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 29 din 8 martie 2021  referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea unei economii neutre climatic: O strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic - COM (2020) 299 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic - COM (2020) 301 final şi Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea la nivelul UE a planurilor naţionale în domeniul energiei şi al climei - Stimularea tranziţiei verzi şi promovarea redresării economice prin intermediul planificării energetice şi climatice integrate - COM (2020) 564 final    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 29 din 8 martie 2021 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea unei economii neutre climatic: O strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic - COM (2020) 299 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic - COM (2020) 301 final şi Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea la nivelul UE a planurilor naţionale în domeniul energiei şi al climei - Stimularea tranziţiei verzi şi promovarea redresării economice prin intermediul planificării energetice şi climatice integrate - COM (2020) 564 final

EMITENT: Senatul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 309 din 26 martie 2021
    În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
    în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/384 din 4.11.2020,
    Senatul adoptă prezenta hotărâre.
    ART. 1
    Senatul României:
    1. constată că:
    a) în baza noului Regulament privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice (parte a pachetului „Energie curată pentru toţi europenii“), care a intrat în vigoare la 24 decembrie 2018, fiecare stat membru trebuie să stabilească un plan naţional privind energia şi clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact pentru perioada 2021-2030;
    b) tot ceea ce priveşte hidrogenul lichid, de la producere, transport şi utilizare, este elementul de bază al strategiilor energetice şi de decarbonizare a Uniunii Europene, viitoare;
    c) în prezent, marea majoritate a tehnologiilor de producere a hidrogenului din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, în special hidrogenul pe bază de combustibili fosili cu captură de carbon, nu sunt competitive, din punctul de vedere al costurilor, cu hidrogenul pe bază de combustibili fosili sau alte tehnologii inovatoare. Indiferent de costul CO_2, costurile actuale estimate pentru hidrogenul pe bază de combustibili fosili se ridică la aproximativ 1,5/kg EUR pentru UE, fiind foarte dependente de preţurile gazelor naturale. În acest context şi obţinerea de hidrogen lichid din gaz metan este total nepotrivită cu politicile UE, inclusiv din punctul de vedere al resurselor şi creării de dependenţe de aprovizionare, deoarece amprenta de carbon este foarte mare şi astfel acest tip de tehnologie este nesustenabilă din punctul de vedere al ţintelor de mediu şi al decarbonizării;
    d) comunicarea indică foarte clar şi ferm faptul că pentru investiţiile în instalaţii de producţie şi tehnologii aferente hidrogenului din resurse regenerabile şi cele cu emisii scăzute de carbon se poate aplica pentru finanţare UE;
    e) intenţia clară şi fermă a Comisiei Europene de a se asigura producţia a 1 milion tone anual de hidrogen lichid pe teritoriul Uniunii Europene;

    2. apreciază şi susţine că pentru România este important ca producţia de hidrogen să nu se limiteze doar la tehnologiile pentru producerea hidrogenului regenerabil menţionate în document, deoarece există şi alte modalităţi/opţiuni de producere a hidrogenului din surse de electricitate cu emisii reduse de carbon (de exemplu, nuclear) sau subliniem şi alte tehnologii inovatoare, gen cea aflată în anexa prezentului document, care vor aduce plus valoare economiei româneşti şi bugetului de stat al României;
    3. recomandă Guvernului României:
    a) asigurarea de fonduri consistente odată cu accesul la fondurile structurale UE, pentru cercetare şi producţie de masă, pe tehnologii viabile şi confirmate care fac obiectul strategiei Uniunii Europene în acest domeniu;
    b) stimularea prin punctaj a proiectelor C.E. (centralelor electrice) ce conţin şi acumulatori. În acest fel se poate rezolva problema perturbărilor din SEN (Sistemul energetic naţional), la evaluarea proiectelor depuse pentru finanţarea prin fonduri structurale UE;
    c) CTE (avizul tehnic de soluţie) să poată înlocui în caz de nevoie ATR (avizul tehnic de racordare), în procedura de evaluare şi accesare a fondurilor structurale UE;
    d) obligaţia producătorilor de energie verde de a sponsoriza reîmpăduriri până la 5% din profit, în cazul finanţării investiţiei prin fonduri structurale UE (sau crearea unor liziere acolo unde este nevoie) şi întreţinerea lor timp de 10 ani de la începerea producerii de energie verde;
    e) posibilitatea achiziţionării unor proiecte parţial sau total realizate, dar aflate în blocaj şi rentabilizarea lor (plan de rentabilizare), inclusiv a unor fabrici, din fonduri structurale UE;
    f) simplificarea documentaţiei şi a procedurilor de aplicare a proiectelor şi a procedurilor de achiziţie;
    g) stimularea prin compensaţii băneşti şi scutire de taxe a învăţământului şi cercetării în domeniul energiilor verzi;

    4. solicită Guvernului României, în regim de urgenţă:
    a) elaborarea unei strategii naţionale privind toate aspectele referitoare la hidrogenul lichid, începând de la cercetare şi producere până la consum, luând în considerare solicitarea expresă a Comisiei Europene că fiecare stat membru trebuie să stabilească un plan naţional privind energia şi clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact pentru perioada 2021-2030. România deţine, conform anexei la prezenta hotărâre ce cuprinde prezentarea tehnologiei de către persoana juridică care o deţine „Gazificarea deşeurilor organice“ şi Brevet de invenţie, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, RO 126941B1/30.12.2013, Procedeu şi instalaţii pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos, tehnologia confirmată care face ca preţul de producţie a hidrogenului lichid curat să fie de aproximativ 0 euro după acoperirea amortismentelor, cu aport zero de dioxid de carbon. Această tehnologie procesează deşeurile urbane şi pe cele periculoase organice, la nivel molecular, şi le transformă în gaz sintetic, aşa-numitul syngaz, care poate fi procesat alternativ în hidrogen lichid curat, energie electrică, îngrăşăminte, combustibili sintetici, precum kerosen şi motorină, la preţuri competitive şi cu aport de dioxid de carbon 0, având un potenţial de furnizare de ordinul miliardelor de euro pentru bugetul statului, bugetele locale şi judeţene, economia românească şi fiind în acelaşi timp şi soluţia tehnologică ideală pentru eliminarea gropilor de gunoi din cauza cărora România este sub incidenţa infringementului. Comisia Europeană exemplifică anumite tehnologii de producere a hidrogenului lichid, dar nu exclude posibilitatea finanţării cercetării şi implementarea de tehnologii inovative şi viabile;
    b) negocierea cu Comisia Europeană de măsuri în structura finanţărilor nerambursabile sau găsirea de către Guvernul României a posibilităţilor pentru finanţarea tehnologiilor inovatoare atât pentru cercetare, cât şi pentru producţia de hidrogen lichid sau alte surse de energie nepoluantă şi cu amprentă de carbon zero, în concordanţă cu strategiile UE pentru energie şi climă, urmărind prin acest demers evitarea investiţiilor în tehnologii învechite, nesustenabile, costisitoare şi exportul banilor alocaţi României în cercetare sau instalaţii de producţie şi transport;
    c) indicarea exactă şi urgentă a surselor de finanţare nerambursabilă pentru astfel de tehnologii inovative, plecând de la cercetare până la producţie, pentru apelanţi din zona privată sau de stat (autorităţi locale şi judeţene), în cazul în care există.



    ART. 2
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 martie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU

    Bucureşti, 8 martie 2021.
    Nr. 29.
    ANEXA 1

    1. Gazificarea deşeurilor organice
    Introducere
    Tehnologia propusă are 2 componente. Cea mai importantă şi unică la nivel mondial este componenta de distrugere a deşeurilor organice integral, fără a rezulta subproduse toxice sau neprietenoase cu mediul, de natură gazoasă, solidă sau lichidă. Această transformare se petrece în reactorul de plasmă şi gazificare unde procesul de transformare a deşeului organic se petrece la nivel molecular. În reactorul de gazificare se produce separarea moleculară pentru carbon şi hidrogen în principal, iar în reactorul de plasmă se separă gudroanele toxice şi se transformă materialul plasmatic în molecule utile şi netoxice. Tot procesul se petrece la nivel molecular. Se procesează orice material organic, inclusiv deşeurile periculoase, fără niciun fel de risc şi fără reziduuri toxice, reiterăm, de orice fel - gazoase, solide sau lichide.
    Toate detaliile tehnice se regăsesc în brevetele de invenţie:
    • brevet 1 OSIM, EPO, WIPO and US PATENT - Tratarea termică cu plasmă a singazului rezultat din gazificarea deşeurilor;
    • brevet 2 OSIM, EPO, WIPO and US PATENT - Proces de gazificare a deşeurilor.

    A doua componentă în fluxul tehnologic este destinată transformării syngazului rezultat din prima etapă în curent electric, îngrăşăminte, combustibil sau hidrogen lichid curat. Tehnologia complementară pentru obţinerea hidrogenului lichid există pe piaţa liberă. Avantajul acestei tehnologii din punctul de vedere al profiturilor este generat de faptul că tehnologia propusă de noi se bazează pe gazificarea deşeurilor, în timp ce tehnologiile existente de obţinere a hidrogenului lichid se bazează pe descompunerea gazului metan (combustibil fosil cu amprentă CO_2 mare) sau electroliza apei, ceea ce implică costuri de producţie ridicate şi folosirea energiei electrice din surse regenerabile, proces care este foarte costisitor, deci neeficient financiar.
    Aceeaşi procedură de valorificare este aplicabilă şi pentru combustibili lichizi precum kerosen, precum şi pentru îngrăşăminte cum ar fi ureea.
    I. Proces de valorificare energetică a deşeurilor organice prin gazificare
    Instalaţie proiectată şi testată în producţie reală, pentru procesarea a 100.000 tone/an de gunoi/deşeuri organice/deşeuri periculoase
    Prezentarea tehnologiei
    1. Domenii de aplicare
    Valorificarea energetică a deşeurilor municipale; valorificarea energetică a deşeurilor rezultate în urma sortării şi reciclării; valorificarea energetică a biomasei, deşeu agricol şi forestier; valorificarea energetică a deşeurilor petroliere; valorificarea energetică a deşeurilor organice şi biologice periculoase; tratarea poluanţilor gazoşi

    2. Valorificarea energetică presupune:
    a) transformarea deşeurilor în „gaz de sinteză“, gaz cu valoare energetică, care conţine hidrogen şi CO (monoxid de carbon);
    b) recuperarea energiei termice rezultate în proces;
    c) producţia de combustibili sintetici - benzină, motorină şi kerosen;
    d) producţia de energie electrică în cogenerare/trigenerare;
    e) producţia de fertilizatori - uree şi azotat de amoniu;
    f) producţia de hidrogen lichid curat - amprentă CO_2 nulă.

    3. Obiective de referinţă ale eficienţei ecologice:
    a) eliminarea deşeurilor prin valorificare;
    b) zero emisii dăunătoare în atmosferă, sol sau apă;
    c) tratarea tuturor tipurilor de deşeuri organice, inclusiv materiale periculoase şi toxice;
    d) siguranţa în operare.

    4. Etapele procesului:
    a) recepţia deşeurilor;
    b) sortarea - opţional;
    c) valorificarea deşeurilor reciclabile;
    d) pregătirea pentru gazificare;
    e) gazificarea deşeurilor;
    f) curăţarea termică şi chimică a gazului de sinteză.

    5. Valorificarea gazului de sinteză prin:
    a) producţia de energie electrică în cogenerare/trigenerare;
    b) producţia de combustibili lichizi sintetici;
    c) producţia de fertilizatori;
    d) producţia de metanol;
    e) producţia de hidrogen lichid curat.
    Figura 1*). Diagramă a proceselor
    *) Figura 1 este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)


    6. În a doua etapă a sortării, manual, se separă obiecte din hârtie, sticlă şi plastic pentru valorificare prin reciclare.
    7. În a treia etapă a sortării se separă automat, cu dispozitive magnetice şi diamagnetice, obiectele din metale feroase şi neferoase în vederea valorificării prin reciclare.


    II. Pregătirea pentru gazificare
    În prima etapă de pregătire, deşeurile sunt stocate în buncăre în funcţie de capacitatea lor calorică. În a doua etapă de pregătire, conform unor reţete de omogenizare a puterii calorice, deşeurile sunt preluate automat din buncărele de stocare, mărunţite într-un tocător şi transportate la gazificator.

    III. Gazificarea deşeurilor
    Gazificatorul este un reactor etanş cu 4 zone distincte în cascadă. Prima zona este destinată alimentării cu deşeu, a doua zonă este zona de preîncălzire la temperaturi joase (maximum 180ºC), a treia zonă este zona de piroliză şi gazificare, iar a patra zonă este destinată tratării şi evacuării zgurii inerte. În acest reactor deşeurile organice sunt transformate în gaz, iar componentele anorganice sunt evacuate sub formă de zgură (2-5% din volumul deşeurilor).

    IV. Instalaţia de tratare termică şi chimică a gazului de sinteză
    Figura 2*)
    *) Figura 2 este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)
    1. Gazul de sinteză rezultat din zona de piroliză şi gazificare, la temperaturi de 800-950ºC, conţinând gudroane, macromolecule biologice şi particule anorganice, este introdus într-un reactor cu plasmă pentru descompunerea termică a macromoleculelor.
    2. Gazul de sinteză se descompune în mediul ionizat de plasmă la temperaturi de peste 10.000ºC în componentele chimice elementare. Tot aici, carbonul va fi oxidat la CO.
    3. Gazul de sinteză este trecut printr-un schimbător de căldură gaz-gaz pentru a i se reduce temperatura la maximum 60ºC. Cantitatea de căldură recuperată este furnizată în reactorul de gazificare (III).
    4. Gazul de sinteză răcit la 60ºC este spălat bazic într-un purificator de gaze pentru curăţarea prin pulverizare şi reţinerea elementelor acide, după care au loc o condensare şi separare a picăturilor de apă printr-un filtru demister pentru îndepărtarea umidităţii.
    5. Unitatea de tratare a apei de proces se compune din 6 zone:
    • zona de precipitare şi separare lichid-solid cu ajutorul unui hidrociclon;
    • zona de neutralizare;
    • zona de colectare nămol, filtrare fină cu pietriş şi nisip;
    • zona de dozare şi distribuţie a agenţilor chimici;
    • zona-tampon;
    • zona de măsurare a parametrilor finali.

    6. Mai întâi, ionii de sulfat sunt precipitaţi utilizând soluţie de hidroxid de calciu, urmând ca suspensia formată să fie ulterior introdusă în hidrociclon. Fracţia solidă este pompată într-un colector de nămol, fracţia lichidă introducându-se în unitatea de aglomerare/neutralizare. Se va adăuga o soluţie de ioni de fier trivalent (agent de floculare) pentru a aglomera suspensiile solide în microflocoane.
    După perioada de reacţie, nivelul pH-ului va fi ajustat. Se utilizează soluţie alcalină de NaOH sau soluţie acidă de HCl, pentru a creşte sau descreşte nivelul pH-ului. Apa va fi introdusă în filtrul de separare a flocoanelor, acestea fiind ulterior transportate în colectorul de nămol. Înainte ca apa să ajungă în zona de control, va fi filtrată. Se va utiliza un filtru cu pietriş şi nisip. În ultima etapă se va măsura nivelul pH-ului, apa având parametrii ideali pentru o nouă reutilizare, în sistem. Ca măsură de siguranţă există un rezervor suplimentar, îndepărtând riscul opririi totale a întregii instalaţii. În urma operaţiunilor de la pct. 2 şi 4 se obţine un gaz curat, cu o valoare energetică redusă (5-8 Mj/Nm^3), dar cu noxe la coş mai mici decât gazul metan. Gazul astfel obţinut are parametrii optimi pentru a fi utilizat într-un generator de cogenerare, obţinând energie termică şi energie electrică.


    V. Producerea de energie electrică în cogenerare/trigenerare
    1. Nivelul actual al tehnicii permite trei soluţii diferite de valorificare a gazului rezultat, în funcţie de calitatea deşeurilor folosite şi de necesităţile energetice locale, pentru a produce: energie electrică, abur tehnologic, apă caldă menajeră, aer/apă caldă pentru încălzire ambientală, aer rece pentru răcire ambientală.
    2. Cele 3 soluţii pot fi utilizate individual sau simultan în orice combinaţie, în funcţie de amplasament şi posibilităţile de distribuţie a energiei.
    3. În funcţie de compoziţia deşeurilor şi tehnologia aleasă, dintr-o tonă de deşeuri se pot produce între 0,7-1 MWh electricitate şi 1-1,3 Gcal energie termică.
    4. Producerea energiei electrice cu sau fără cogenerare/trigenerare folosind grupuri de generare motor-generator, soluţie cu randament electric mare, 44-48%, posibil de aplicat împreună cu producţia de apă caldă menajeră şi agent termic pentru încălzire şi răcire ambientală.
    Figura 3*)
    *) Figura 3 este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)


    5. Producerea energiei electrice folosind grupuri turbină pe gaz-generator
    Turbinele pe gaz au randamente electrice de 32-34% şi sunt folosite în cogenerare/trigenerare similar ca motoarele cu piston sau în ciclu combinat, caz în care eficienţa electrică ajunge la 48-50%, iar energia termică este neglijabilă.
    Figura 4*)
    *) Figura 4 este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)


    6. Producerea energiei electrice folosind grupuri turbină pe abur-generator
    a) Turbinele pe abur au cel mai scăzut randament electric, 24-26%, dar în cogenerare pot depăşi 100%. Această soluţie este preferată atunci când există un consumator de abur tehnologic sau reţele de distribuţie centralizată a energiei termice. Aceasta este soluţia generală de valorificare energetică a gazului. În cazul reţelelor centralizate de distribuţie a energiei termice se poate produce local şi aer/apă rece pentru controlul temperaturii ambientale.
    b) Schema pentru producerea energiei electrice este similară schemelor pentru:
    (i) producţia de combustibili lichizi sintetici;
    (ii) producţia de fertilizatori;
    (iii) producţia de metanol;
    (iv) producţia de hidrogen lichid.



    VI. Menţiune
    Această instalaţie la actualele costuri - preţuri din piaţa sectorială aferentă deşeurilor şi energiei produce un profit anual de aproximativ 200 milioane euro în afară de beneficiile de mediu superconsistente, nemaivorbind de generarea dispariţiei gropilor de gunoi organic - cea mai gravă ameninţare la adresa mediului.
    Sursă: S.C. PRESIDENT ENERGY GROUP - S.R.L., cu sediul social în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu nr. J13/813/22.01.2012.



    2. Brevet de invenţie, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Bucureşti, RO 126941B1, 30.12.2013, Procedeu şi instalaţii pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016