Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 19 din 17 februarie 2021  privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale  şi a rezilienţei - COM (2020)274    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 19 din 17 februarie 2021 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei - COM (2020)274

EMITENT: Camera Deputaţilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 163 din 17 februarie 2021
    În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 161-186 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
    Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
    ARTICOL UNIC
    Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/52, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 9 februarie 2021, Camera Deputaţilor:
    1. susţine obiectivele Uniunii Europene din Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei care vizează o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte pregătirea aferentă, care să se materializeze într-o agendă ambiţioasă a calificărilor necesare pentru locuri de muncă şi care să stimuleze dubla tranziţie - ecologică şi digitală;
    2. consideră că strategia ar beneficia de pe urma actualizării sale, printre altele, de includerea învăţării autodidactice, a învăţării extracurriculare şi, mai ales, de pe urma încurajării iniţiativelor de învăţare conectată, pentru care există bază ştiinţifică solidă şi iniţiative prezente pe piaţă, dar care ocupă un loc marginal în preocupările Comisiei Europene;
    3. consideră că strategia ar fi un mijloc eficient de asigurare a contribuţiei factorilor interesaţi la obiectivele sale, dacă ar fi transpusă într-un document mai sintetic care să prezinte concret măsurile propuse, cu evitarea menţionării aspectelor generale;
    4. reaminteşte că era cunoscut înainte de pandemie că sunt necesare eforturi susţinute pentru a îmbunătăţi pregătirea digitală în Uniunea Europeană şi că sectorul medical necesita o atenţie deosebită pentru armonizarea sa la nivel european, dar au fost făcuţi puţini paşi concreţi în acest sens; consideră, din acest motiv, că este nevoie de un calendar de acţiune mult mai ambiţios pentru activitatea Comisiei Europene, cu ţinte tangibile şi măsurabile, precum şi de o responsabilizare a sa mult mai pronunţată;
    5. recomandă instituirea unui sistem cuprinzător de indicatori cantitativi pentru a evalua activitatea Comisiei Europene pe parcursul dezvoltării şi aplicării măsurilor prevăzute de Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei;
    6. recomandă ca orientările elaborate la nivelul Uniunii, care vizează îmbunătăţirea educaţiei timpurii, să includă reducerea acesteia la ceea ce este strict necesar, pentru a nu afecta nevoia copilului de afecţiune şi de prezenţa fizică lângă părinţi, nevoie pe care Uniunea a recunoscut-o în documentele sale programatice şi normative ce vizează ocrotirea vieţii de familie;
    7. consideră că, din moment ce Uniunea Europeană a inclus dezvoltarea competenţelor în Pilonul european al drepturilor sociale, cu referire la principiul acestuia care enunţă dreptul la educaţie, formare profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii, în Pactul ecologic european, în Strategia digitală şi în cea industrială şi privind întreprinderile mici şi mijlocii, este evident că educaţia este crucială pentru buna funcţionare a pieţei unice, Comisia Europeană dobândind, pe această cale, un rol central în politicile de educaţie şi o responsabilitate pe măsură;
    8. recomandă analizarea obstacolelor care stau în calea unei pieţe active şi diversificate a serviciilor de educaţie şi formare;
    9. îşi manifestă dorinţa de a fi informată cu privire la stadiul şi planurile Comisiei Europene cu privire la edificarea spaţiului european al educaţiei, prevăzut să devină realitate până în 2025, prin eliminarea barierelor din calea învăţării în întreaga Uniune şi prin promovarea unei educaţii şi formări inovatoare şi incluzive pentru toţi;
    10. îşi exprimă îndoiala cu privire la funcţionalitatea Pactului pentru educaţie, în condiţiile în care nu au fost prevăzute obiective şi modalităţi practice de fructificare a colaborării şi a parteneriatelor, într-un orizont de timp rezonabil şi previzibil şi cu resurse financiare precis identificate; modalităţile de acţiune cuprinse în strategie, în acest sens, cum ar fi ambasadorii formării, sunt vagi şi puţin credibile;
    11. recomandă revitalizarea Coaliţiei pentru competenţe digitale şi locuri de muncă în sectorul digital, înzestrarea sa cu resurse financiare anume destinate şi elaborarea unui program specific acesteia bazat pe finanţarea de proiecte şi pe sprijinirea acţiunilor la nivelul comunităţilor locale;
    12. recunoaşte existenţa unor lacune semnificative în materie de competenţe, agravate de îmbătrânirea populaţiei şi de creşterea incidenţei bolilor cronice şi semnalează că au fost depuse prea puţine eforturi pe plan european atât pentru susţinerea în activitate a persoanelor vârstnice, cât şi pentru contracararea practicilor de piaţă care favorizează un regim de viaţă nesănătos;
    13. recomandă sprijinirea soluţiilor descentralizate de obţinere a energiei din surse regenerabile prin finanţarea investiţiilor, dar şi a formării specialiştilor necesari pentru dezvoltarea şi aplicarea lor, inclusiv a acţiunilor ce vizează familiarizarea cu această carieră începând de la vârsta şcolară;
    14. consideră ca fiind excesiv de optimiste aşteptările faţă de strategiile naţionale în materie de competenţe, având în vedere evoluţia extrem de rapidă a cererii de competenţe şi dificultatea determinării evoluţiei pieţei, oricât de avansaţi ar fi algoritmii de predicţie bazaţi pe inteligenţa artificială;
    15. recomandă acceptarea accesului la finanţarea pentru livrarea de competenţe a entităţilor comerciale, a celor nonprofit şi a întreprinderilor sociale;
    16. subliniază că întreprinderile, prin natura lor, sunt preocupate de procesele interne de identificare a lacunelor în materie de competenţe şi de măsurile de perfecţionare pentru propriii angajaţi, dar că sistemele educaţionale, inclusiv componentele private, trebuie să fie suficient de flexibile şi de operative pentru a furniza competenţele solicitate;
    17. atrage atenţia asupra riscurilor de distorsionare a pieţei serviciilor de educaţie şi a scăderii calităţii acestora, ca efect al reducerii concurenţei, ca urmare a introducerii conturilor personale de învăţare şi a stimulentelor prevăzute pentru a elabora conţinut educaţional digital şi module curriculare de bază;
    18. menţionează că în prezent abordarea STIM, anume studii combinate în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii, reprezintă mai curând o nouă paradigmă de învăţare decât o filieră de învăţare, pentru care este necesar un efort conştient şi de lungă durată, încă din învăţământul secundar, sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în acest sens;
    19. îşi exprimă preocuparea cu privire la absenţa unor obiective ale adaptării educaţiei şi formării profesionale la exigenţele viitorului, care să reflecte actualul stadiu al educaţiei şi care să prevină accentuarea blocajelor de pe parcursul de instruire sau a capacităţii de răspuns a acesteia la cererea de competenţe;
    20. recomandă adoptarea unei teme orizontale în programele de finanţare care să susţină dobândirea abilităţilor de viaţă şi a capacităţii de adaptare, de gestionare a schimbărilor;
    21. atrage atenţia asupra necesităţii de a se depune eforturi pentru a dezvolta o cultură europeană solidă a grijii faţă de ceilalţi în comunitate;
    22. susţine sprijinirea unui cadru normativ favorabil microcertificatelor, care recunosc rezultatele unor cursuri de scurtă durată, în special în domeniul digital, şi înregistrează rezultatele acestor cursuri.


    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 februarie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
                    LAURENŢIU-DAN LEOREANU

    Bucureşti, 17 februarie 2021.
    Nr. 19.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016