Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 44 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă, în baza studiului de prefezabilitate, Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Tren Metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida - Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea - Componenta 1, Magistrala I de Metrou“, judeţul Cluj, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va monitoriza derularea şi implementarea proiectului de către U.A.T. Municipiul Cluj-Napoca şi U.A.T. Comuna Floreşti, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU LUDOVIC ORBAN Contrasemnează: Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Nicolae Bode Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, Ion Ştefan Ministrul finanţelor publice, Vasile-Florin Cîţu Bucureşti, 23 noiembrie 2020. Nr. 1.010. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Tren Metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida - Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea - Componenta 1, Magistrala I de Metrou“, judeţul Cluj 1. Context general Municipiul Cluj-Napoca, pol de creştere conform Hotărârii Guvernului nr. 98/2008, primul oraş ca mărime din România (după capitala Bucureşti) şi cu cea mai dinamică creştere a populaţiei (conform ultimului recensământ al INS), a realizat Planul de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a fost elaborat în perioada 2015-2016, cu sprijinul consultanţilor Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), sub asistenţa tehnică a JASPERS, în cadrul proiectului finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Localităţile limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Floreşti, Apahida, Baciu, au cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuată, situaţie care a condus la creşterea valorilor de trafic între acestea şi polul de interes Cluj-Napoca. Din punctul de vedere al populaţiei stabile în zona de analiză extinsă (UAT Cluj-Napoca şi UAT Floreşti), aceasta este într-un trend crescător continuu accentuat pentru Cluj-Napoca şi exploziv pentru Floreşti. În medie, începând cu anul 2005, populaţia din Cluj-Napoca a cunoscut o creştere medie anuală de peste 800 de locuitori/an, cu o creştere anuală maximă de circa 1.500 de locuitori/an în anul 2020. Populaţia din Floreşti a cunoscut o creştere medie anuală de peste 2.200 de locuitori/an, cu o creştere anuală maximă de circa 3.500 de locuitori/an în anul 2019. Astfel s-a identificat că în ultimii 15 ani s-a înregistrat o creştere totală a populaţiei stabile de circa 3% în Cluj-Napoca, iar populaţia Floreştiului a crescut în acelaşi interval de 5,5 ori, principalul motiv al creşterii populaţiei fiind migrarea populaţiei din alte zone către Cluj-Napoca, dar mai ales către Floreşti, zonă aflată în continuă dezvoltare şi unde preţurile locuinţelor sunt sensibil mai mici decât în municipiul Cluj-Napoca, ca urmare a noilor oportunităţi oferite în zonă. Reţeaua stradală existentă a municipiului Cluj-Napoca şi implicit reţeaua de transport nu pot asigura necesarul pentru dinamica socioeconomică, fapt care a condus în ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principală de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar şi pe căile de acces spre/dinspre municipiu din localităţile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca. PMUD Cluj-Napoca 2016-2030 a subliniat oportunitatea, necesitatea şi urgenţa realizării pe axa est-vest a unui sistem de transport public cu o capacitate crescută. În acest sens, conform datelor înregistrate de către consultantul PMUD în februarie 2015, pe intrarea vestică din oraş (Calea Floreşti, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule (adică mai mult decât au fost înregistrate la ultimul recensământ naţional de circulaţie pe cea mai aglomerată intrare din Bucureşti: DN 1 dinspre Otopeni, MZA 2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015 s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naţionale şi autostrăzi din România. Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecţii la nivel şi cu cel mult două benzi de circulaţie pe sens. Axa vest-est prin centrul oraşului este pe departe cea mai încărcată axă de transport în comun, pe porţiunea dintre Str. Câmpului şi sensul giratoriu din Mărăşti. Având în vedere că valorile sunt aproape de limita superioară a numărului de pasageri ce pot fi transportaţi de modurile de transport în comun de suprafaţă cu intersecţii la nivel (deci fără cale de rulare complet separată), în perspectiva atragerii unui număr semnificativ de călătorii efectuate la ora actuală cu maşina personală, va fi necesară fie construcţia unui nou mod de transport public pe axa respectivă, fie relocarea unei importante părţi din volumul de pasageri pe o axă paralelă. Axa vest-est de transport în comun prezintă pe anumite tronsoane valori de încărcare de aproape 6.000 de pasageri pe oră şi sens. Această valoare este limita superioară pentru care se poate asigura transportul în comun cu un mod „clasic“: autobuz/troleibuz/tramvai care împarte parţial sau total calea de rulare cu cea pentru transport general şi care are intersecţii la nivel cu alte axe de transport. Politica administraţiei locale a municipiului Cluj-Napoca din ultimii ani de realizare de benzi dedicate de transport în comun s-a dovedit eficientă, dar, raportat la reţeaua stradală existentă, nu poate doar această măsură să ţină pasul cu ritmul de creştere a necesităţilor de mişcare în municipiu şi localităţile din zona metropolitană. Având în vedere perspectivele, pe termen mediu şi lung, de dezvoltare, s-a ajuns la necesitatea studierii realizării unui sistem de transport modern, de capacitate mare, care să asigure legătura dintre localităţile din zona metropolitană, iar pe raza municipiului Cluj-Napoca să fie interconectat cu reţeaua de transport existentă şi propusă. De asemenea, acest mijloc de transport public este vital şi pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgenţă. Construirea şi dotarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj sunt cuprinse în Acordul de parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 şi sunt prevăzute a fi finanţate prin Programul operaţional regional 2014-2020 şi Programul operaţional regional 2021-2027. Punctele principale de interes ce trebuie deservite de către viitorul traseu de metrou, pe axa vest-centru-est, sunt: Centrul zonei de sud a comunei Floreşti - Spitalul Regional de Urgenţă - Centrul Comercial Vivo - Cartierul Mănăştur - Centrul Municipiului Cluj-Napoca – Aurel Vlaicu/Pod IRA, rezultând astfel un coridor de analiză în lungime de aproximativ 14,4 km. Precizăm faptul că noul punct de oprire de la podul IRA asigură conexiunea cu trenul metropolitan, care va utiliza infrastructura de cale ferată existentă. În ceea ce priveşte conexiunea cu aeroportul, care este întro extindere constantă în ceea ce priveşte numărul de pasageri, aceasta se va realiza într-o primă etapă printr-o transbordare a pasagerilor la nodul intermodal IRA, din metrou în trenul metropolitan. Accesibilitatea la aeroport este asigurată pentru majoritatea cetăţenilor zonei metropolitane prin complementaritatea realizării celor două proiecte (metrou şi tren metropolitan). Creşterea calităţii vieţii nu se poate realiza atât timp cât locuitorii din zona metropolitană folosesc preponderent autoturismul propriu şi se ajunge în situaţia depăşirii capacităţii de circulaţie a străzilor şi intersecţiilor. Doar prin oferirea unei alternative de transport în comun modern, sigur şi rapid, cetăţenii vor alege să renunţe la autoturismul propriu şi să utilizeze transportul în comun. Un ultim element de context relevant este legat de faptul că în politica actuală a Uniunii Europene reprezintă un fanion promovarea tranziţiei către o mobilitate urbană durabilă (şi, generalizat, către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele), iar acest lucru va rămâne la fel în perioada de programare 2021-2027. În mod particular situaţia contextuală privind Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 din România este favorabilă finanţării unui proiect privind un sistem de transport rapid metropolitan. Prin Pactul verde european, Uniunea Europeană îşi propune găsirea unor soluţii la problemele legate de schimbările climatice şi să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în anul 2050. În acest sens se propun investiţii în toate sectoarele economiei, inclusiv investiţii în introducerea unor forme de transport public nepoluante şi eficiente. Transporturile sunt responsabile de aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Tranziţia către nivelul zero de emisii nete în anul 2050 are nevoie de infrastructură corespunzătoare, adică de investiţii care să se concentreze asupra celor mai puţin poluante moduri de transport. Municipiul Cluj-Napoca, prin Strategia de dezvoltare şi Planul de mobilitate, îşi propune să se alinieze la aceste obiective de politică ale Uniunii Europene. Prin urmare, trecerea de la o mobilitate bazată pe autoturism propriu la o mobilitate durabilă bazată pe transportul public, culoare pietonale şi reţele de transport alternativ reprezintă o prioritate strategică a municipiului şi a localităţilor din zona metropolitană. Pentru a asigura această tranziţie este nevoie să se ofere cetăţenilor o alternativă reală, eficientă, sigură, rapidă şi de mare capacitate. Prin Acordul de asociere privind realizarea în parteneriat a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluare strategică adecvată pentru obiectivul de investiţii: "Tren Metropolitan Gilău - Floreşti - Cluj-Napoca - Baciu - Apahida - Jucu - Bonţida“ - nr. 188.108/4.04.2019, părţile (UAT municipiul Cluj-Napoca, comuna Floreşti, comuna Gilău, comuna Apahida, comuna Baciu, comuna Jucu şi comuna Bonţida) au convenit realizarea în parteneriat a studiilor SPF, SF, de mediu pentru proiect, alocând fonduri pentru a evalua fezabilitatea transportului urban de călători tip metrou." Proiectul se va derula prin Programul operaţional Infrastructură mare (POIM) 2014-2020/Planul naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR) 2021-2027/Programul operaţional Transport (POT) 2021-2027 şi alte surse legal constituite, identificate pe parcurs. 2. Date generale privind investiţia propusă Titlul proiectului: „Tren metropolitan Gilău - Floreşti - Cluj-Napoca - Baciu - Apahida - Jucu - Bonţida - Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea - Componenta 1, Magistrala I de Metrou“, judeţul Cluj Beneficiar: municipiul Cluj-Napoca Valoarea totală a proiectului de investiţii este de 5.669.949.835 lei, inclusiv TVA. Durata de realizare (execuţie) a proiectului de investiţii este de 84 de luni. 3. Fundamentarea dezvoltării proiectului Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unui sistem de transport public de călători, rapid şi cadenţat (viteza comercială 40 km/h, interval de circulaţie 90 de secunde), cu o capacitate corespunzătoare (9.000-15.000 de pasageri pe oră şi sens), pe axa vest-est a municipiului Cluj-Napoca (aproximativ 15 km, 14 staţii), care să transporte pasagerii în condiţii de siguranţă şi confort. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 1. îmbunătăţirea atractivităţii sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităţilor socioeconomice din zona de studiu aflată pe axa est-vest a municipiului - indicatorul de performanţă este reprezentat de durata mai mică a călătoriilor (înainte/după) de la anumite puncte de origine din interiorul zonei de studiu şi centrele-cheie de ocupare a forţei de muncă (50 de minute valoarea fără proiect/22 de minute valoarea după implementarea proiectului). 2. Sprijinirea aspiraţiilor de creştere economică şi a creşterii ocupării forţei de muncă prin asigurarea unei capacităţi de transport îmbunătăţite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane. Indicatorul de performanţă este reprezentat de creşterea capacităţii de transport în orele de vârf (înainte/după) pe coridorul est-vest de-a lungul zonei de studiu (actual maximum 3.500 de călători pe oră şi sens/11.000 până la maximum 34.200 de călători pe oră şi sens după punerea în funcţiune a proiectului). 3. Reducerea impactului activităţilor de transport (poluarea aerului şi zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei de studiu prin asigurarea unei axe de transport durabil, care să contribuie la redistribuţia modală de la transportul cu autoturismul personal. Indicatorii de performanţă pentru acest obiectiv sunt modificarea repartiţiei modale de la autoturisme la transportul public în interiorul zonei de studiu şi reducerea prestaţiei rutiere (vehicule - km) realizată pe reţeaua rutieră a oraşului (reducerea impactului asupra mediului - Reducerea emisiilor de CO_2e de la 501.000 tone/an CO_2e la sub 497.000 tone/an CO_2e - 0,8% şi, respectiv, modificarea repartiţiei modale de la autoturisme la transportul public: reducerea prestaţiei vehiculelor personale, de la 552.037 veh.km la 548.456 veh.km, - 0,65%). Proiectul se va derula prin Programul operaţional Infrastructură mare (POIM) 2014-2020/Planul naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR) 2021-2027/Programul operaţional Transport (POT) 2021-2027 şi alte surse legal constituite, identificate pe parcurs. Beneficiarul principal al investiţiei, municipiul Cluj-Napoca, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, va asigura buna funcţionare a noului sistem de transport public în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin proiect. Beneficiarii indirecţi sunt următorii: - locuitorii municipiului Cluj-Napoca şi ai comunei Floreşti; – angajaţi în municipiul Cluj-Napoca şi comuna Floreşti, care locuiesc în afara acestora; – elevi, studenţi care studiază în municipiul Cluj-Napoca; – vizitatori ocazionali în municipiul Cluj-Napoca, în scop de afaceri, sănătate, sociocultural. În urma implementării proiectului este vizată obţinerea următoarelor rezultate: - realizarea unei lungimi de aproximativ 15 km de linie de transport public de călători, de mare capacitate, rapid, cadenţat, confortabil şi sigur; – realizarea a 14 staţii de călători pe linia sus-menţionată, inclusiv a unui depou pentru întreţinerea materialului rulant. 4. Valoarea şi finanţarea proiectului Caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici aferenţi proiectului de investiţii Titular: municipiul Cluj-Napoca Beneficiar: municipiul Cluj-Napoca Amplasament: judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, comuna Floreşti Indicatori tehnico-economici
┌────────────────────────┬─────────────┐
│- Valoarea totală a │ │
│proiectului de │5.669.949.835│
│investiţii (inclusiv │lei │
│TVA) │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Eşalonarea investiţiei│ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul I │566.994.984 │
│ │lei │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul II │850.492.475 │
│ │lei │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul III │850.492.475 │
│ │lei │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul IV │1.133.989.967│
│ │lei │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul V │850.492.475 │
│ │lei │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul VI │850.492.475 │
│ │lei │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Anul VII │566.994.984 │
│ │lei │
└────────────────────────┴─────────────┘
Capacităţi: - Durata de realizare (execuţie) a proiectului de investiţii Finanţarea investiţiei Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile POIM 2014-2020, PNRR 2021-2027, POT 2021-2027 şi de la bugetele locale ale U.A.T. Municipiul Cluj-Napoca şi U.A.T. Comuna Floreşti, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite identificate pe parcurs, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
