Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARIREA nr. 518 din 27 septembrie 1993  pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului gardienilor publici    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARIREA nr. 518 din 27 septembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului gardienilor publici

EMITENT: GUVERN
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 14 octombrie 1993
În temeiul <>Legii nr. 26/1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici,

Guvernul României hotãrãşte:

ART. 1
Se aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului gardienilor publici, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 2
Fondurile financiare necesare functionarii Corpului gardienilor publici se asigura potrivit legii.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU

Contrasemneazã:
------------------
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru
Administraţie Publica Localã,
Octav Cozmanca

Ministru de interne,
George Ioan Danescu

p. Ministru de stat,
ministrul finanţelor,
Nicusor Constantinescu,
secretar de stat


REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a Corpului gardienilor publici

CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Corpurile gardienilor publici funcţioneazã ca instituţii publice cu personalitate juridicã, de interes judeţean şi al municipiului Bucureşti, care presteazã servicii de paza a bunurilor, participa la apãrarea ordinii şi liniştii publice şi acţioneazã pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor fapte ilicite, în condiţiile legii. Cheltuielile de funcţionare şi de investiţii ale acestor instituţii se asigura integral din veniturile realizate din prestarea serviciilor.
ART. 2
În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizeazã şi funcţioneazã numai un corp al gardienilor publici.
ART. 3
Consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, cu consultarea organelor de poliţie, urmeazã sa stabileascã, în condiţiile legii, prin hotãrîre, obiectivele de interes public la care se impune organizarea pazei cu gardieni publici, precum şi condiţiile şi mijloacele necesare functionarii acestor instituţii publice.
CAP. 2
Organizarea Corpului gardienilor publici
ART. 4
Numãrul minim al unui corp al gardienilor publici este de 251. Acest efectiv se împarte în detasamente. La judeţele unde nu se întruneşte acest numãr de persoane se pot infiinta detasamente independente.
Corpul gardienilor publici are în componenta cel puţin trei detasamente, iar fiecare detasament are în componenta cel puţin trei grupe.
ART. 5
Corpurile gardienilor publici, în raport cu numãrul gardienilor, se clasifica în urmãtoarele categorii:
- categoria I, cu peste 901 numãr de personal;
- categoria a II-a, între 701 - 900 numãr de personal;
- categoria a III-a, între 501 - 700 numãr de personal;
- categoria a IV-a, între 251 - 500 numãr de personal.
Detasamentele gardienilor publici se clasifica în urmãtoarele categorii:
- categoria I, între 181 - 250 numãr de personal;
- categoria a II-a, între 131 - 180 numãr de personal;
- categoria a III-a, între 85 - 130 numãr de personal.
Grupa gardienilor publici poate avea un efectiv între 11 - 40 gardieni.
ART. 6
Trecerea unui corp al gardienilor publici la o categorie superioarã şi a unui detasament independent la rangul de corp se face la propunerea prealabilã a sefilor acestora, cu avizul preşedintelui consiliului judeţean sau al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, dacã numãrul gardienilor depãşeşte cu 10% efectivul încadrat la categoria inferioarã.
ART. 7
Corpul gardienilor publici se încadreazã cu personal de conducere, personal de instruire, personal de paza şi personal pe funcţii economice şi de alte specialitãţi administrative.
Personalul de conducere se compune din şeful corpului, adjunctul (adjunctii) acestuia, şeful compartimentului instruire şi şefii de detasamente.
Personalul de instruire se compune din instructori principali şi instructori.
Personalul de paza se compune din şefi de grupe, gardieni publici principali şi gardieni publici.
Personalul cu funcţii economice şi de alte specialitãţi administrative se încadreazã în compartimentele financiar, contabilitate-salarizare, personal, juridic, aprovizionare şi administrativ-secretariat.
Numãrul de personal şi ierarhia funcţiilor acestuia, prevãzute pentru unitãţile şi subunitatile de gardieni publici, sînt stabilite în anexa nr. 1.
La detasamentele independente, consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti sînt în drept sa stabileascã dacã atribuţiile compartimentelor economice şi de alta specialitate se realizeazã de cãtre serviciile de profil ale acestora ori cu personal propriu al detasamentelor.
ART. 8
Şeful Corpului gardienilor publici, numit potrivit prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 26/1993 , este sprijinit în activitate de un consiliu consultativ, din care fac parte: adjunctul (adjunctii) şefului corpului, contabilul şef, consilierul juridic, şeful compartimentului instruire şi şefii de detasamente.
ART. 9
Corpurile şi detasamentele independente de gardieni publici sînt considerate unitãţi, iar detasamentele şi grupele, subunitati.
CAP. 3
Încadrarea personalului
ART. 10
Şeful corpului, adjunctii acestuia şi şeful compartimentului instruire vor fi selecţionaţi, de regula, din rindul ofiţerilor în rezerva ori al absolvenţilor instituţiilor de învãţãmînt superior, de preferinta din profilul juridic sau economic.
ART. 11
Şefii de detasamente şi instructorii ce urmeazã a fi încadraţi trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute de lege pentru gardienii publici, cu excepţia celei referitoare la virsta, iar ca studii trebuie sa aibã cel puţin liceul.
ART. 12
Persoana care urmeazã sa fie incadrata gardian public trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute de lege.
Personalul din paza proprie a obiectivelor de interes public la care se organizeazã paza cu gardieni publici, potrivit <>art. 13 lit. b) din Legea nr. 26/1993 , poate fi transferat, în urma unei selectii, în Corpul gardienilor publici, dacã îndeplineşte celelalte condiţii prevãzute de lege, mai puţin aceea referitoare la virsta.
ART. 13
Pentru încadrare sînt necesare urmãtoarele documente:
a) cerere de angajare;
b) fişa medicalã din care sa rezulte ca este apt fizic şi psihic sa poarte armament;
c) buletin de identitate;
d) livretul militar (pentru bãrbaţi);
e) curriculum vitae;
f) certificat de cazier judiciar;
g) carte de munca;
h) apreciere de la ultimul loc de munca;
i) copie de pe actul de studii.
ART. 14
Personalul Corpului gardienilor publici care urmeazã a fi dotat cu armament trebuie sa fie avizat de inspectoratul de poliţie judeţean sau al municipiului Bucureşti, aviz care da dreptul şi la portul acestuia.
ART. 15
Angajarea personalului pe funcţii economice şi de alte specialitãţi administrative se face potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
ART. 16
Cursul de specializare, care se organizeazã potrivit <>art. 17 din Legea nr. 26/1993 , va avea o durata minima de 30 de zile.
Pregãtirea personalului de paza se va asigura lunar, pe baza unei tematici specifice aprobate de şeful Corpului gardienilor publici, în scopul menţinerii capacitãţii de intervenţie şi creşterii eficientei activitãţii de paza.
Şedinţele de tragere pentru personalul dotat cu armament se organizeazã şi se executa trimestrial.
ART. 17
Personalul de conducere, de instruire şi de paza va semna, la încadrare, un angajament de serviciu pentru o perioada de cel puţin 3 ani şi va depune urmãtorul jurãmînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa îndeplinesc în bune condiţii atribuţiile de serviciu".
Despãgubirile datorate de cãtre personalul aflat în una din situaţiile prevãzute de <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 26/1993 se stabilesc în raport cu perioada încadrãrii în funcţie. În astfel de cazuri, pe lîngã despãgubirile stabilite, personalul respectiv va fi obligat sa predea şi însemnele distinctive de ierarhizare.
ART. 18
Salarizarea personalului corpurilor gardienilor publici se face potrivit dispoziţiilor art. 29 şi anexei nr. 11 din <>Hotãrîrea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitãţile bugetare.
CAP. 4
Atribuţii
ART. 19
În vederea realizãrii în mod corespunzãtor a atribuţiilor stabilite în Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici, personalul de conducere, de instruire şi de paza rãspunde de organizarea şi funcţionarea pazei unitãţilor prevãzute în contractele încheiate, participa efectiv la asigurarea climatului de ordine şi liniste publica, a siguranţei persoanelor, integritãţii corporale, vieţii sau bunurilor acestora ori ale domeniului public şi la respectarea regulilor de comerţ stradal şi curãţenia localitãţilor.
ART. 20
Şeful Corpului gardienilor publici este şef al întregului personal din subordine şi are urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã, planifica şi conduce intreaga activitate a corpului;
b) întreprinde mãsurile necesare pentru încadrarea corpului cu personal corespunzãtor;
c) asigura cunoaşterea şi aplicarea întocmai de cãtre întregul personal a prevederilor legale;
d) rãspunde de pregãtirea profesionalã şi de specialitate a personalului din subordine;
e) coordoneazã activitatea de preluare a obiectivelor în paza, încheie contracte de prestaţii servicii cu beneficiarii şi urmãreşte îndeplinirea întocmai a clauzelor acestora;
f) aproba planurile de paza întocmite de şeful de detasament şi de beneficiar;
g) studiazã şi propune unitãţilor beneficiare de paza introducerea amenajãrilor tehnice şi a sistemelor de alarmare impotriva efractiei;
h) analizeazã trimestrial activitatea detasamentelor şi indicatorii economici ai acestora;
i) efectueazã anual controlul de fond al activitãţii detasamentelor din subordine şi analizeazã activitatea întregului corp;
j) aplica amenda legalã pentru contravenţiile constatate de personalul din subordine;
k) asigura informarea operativã a consiliului judeţean şi a Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, precum şi a inspectoratului de poliţie judeţean şi al municipiului Bucureşti despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activitãţii corpului;
l) colaboreazã cu primãrii localitãţilor şi alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de ordine şi liniste publica, siguranta persoanelor, integritatea corporalã, viata, bunurile acestora ori ale domeniului public, curãţenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;
m) asigura ordinea interioarã şi disciplina în rindul efectivelor corpului şi ale subunitatilor, avînd dreptul sa acorde recompense şi sa aplice sancţiuni;
n) studiazã şi propune consiliului judeţean sau Consiliului Local al Municipiului Bucureşti adoptarea de mãsuri, în cadrul obiectului de activitate, menite sa asigure realizarea de beneficii suplimentare pentru Corpul gardienilor publici, cum ar fi: întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice de paza şi a sistemelor de alarmare impotriva efractiei, asigurarea pazei transporturilor de valori importante, înfiinţarea şi deservirea dispeceratelor de zona pentru semnalizarea patrunderilor prin efracţie şi altele asemenea.
ART. 21
Adjunctul (adjunctii) şefului Corpului gardienilor publici este subordonat şefului corpului şi este inlocuitorul acestuia la conducerea unitãţii. El are urmãtoarele atribuţii principale:
a) coordoneazã activitatea de aprovizionare, repartizare, întreţinere şi pãstrare în condiţii de siguranta deplina a armamentului şi muniţiei din dotare;
b) asigura echiparea personalului cu uniforme şi însemnele distinctive de ierarhizare, repartizarea şi utilizarea corespunzãtoare a acestora;
c) întreprinde mãsuri de aprovizionare, instalare şi menţinere în stare de funcţionare a aparaturii de paza şi alarmare şi a celorlalte amenajãri destinate serviciului de paza, stabilite în sarcina corpului prin contractele cu beneficiarii;
d) menţine legatura permanenta cu beneficiarii privind modul în care se desfãşoarã activitatea de paza, neregulile referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi propune mãsurile necesare pentru creşterea eficientei pazei;
e) urmãreşte aportul gardienilor publici la apãrarea ordinii şi liniştii publice, la constatarea contravenţiilor în domeniile prevãzute de lege şi ia mãsuri de imbunatatire a acestei activitãţi;
f) organizeazã şi executa controale tematice şi inopinate asupra modului cum sînt îndeplinite atribuţiile de serviciu de cãtre şefii de detasamente, de grupe şi de gardienii publici.
ART. 22
Şeful compartimentului instruire (instructor şef) este subordonat şefului corpului şi adjunctului (adjunctilor) acestuia şi are urmãtoarele atribuţii:
a) întocmeşte planul de pregãtire profesionalã şi de specialitate a personalului şi organizeazã întocmirea principalelor teme;
b) trimite sefilor de detasamente şi grupe documentele de pregãtire profesionalã şi de specialitate, aprobate de şeful corpului, urmãreşte modul de desfãşurare a acestei activitãţi şi tine evidenta rezultatelor obţinute;
c) verifica anual stadiul pregãtirii profesionale şi de specialitate a personalului, analizeazã rezultatele obţinute şi întreprinde mãsuri pentru îmbunãtãţirea procesului de instruire;
d) asigura elaborarea documentaţiei necesare, inarmarea personalului cu drept de portarma şi prezintã ordinele de serviciu, întocmite potrivit legii, la inspectoratul de poliţie judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru avizare;
e) sesizeazã, de îndatã, şefii ierarhici şi organele de poliţie despre cazurile de pierdere, deteriorare, distrugere sau folosire a armamentului din dotare;
f) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintã şefului corpului ori adjunctului sau.
În cazurile cînd în statul de funcţii al corpului (detasamentului independent) nu este prevãzutã funcţia de şef compartiment instruire (instructor şef), şeful corpului (detasamentului independent) va numi un instructor pentru a îndeplini atribuţiile acestuia.
ART. 23
Şeful de detasament se subordoneazã şefului corpului şi adjunctului (adjunctilor) acestuia, are în subordine instructorul detasamentului, comandantii de grupa şi gardienii publici. El are urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã, planifica, conduce şi controleazã activitatea personalului detasamentului privind asigurarea pazei bunurilor, participarea la apãrarea ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integritãţii persoanelor şi alte fapte ilicite;
b) participa la întocmirea planurilor de paza, asigura însuşirea prevederilor acestora de cãtre gardienii publici şi aplicarea lor în practica;
c) urmãreşte ca în planurile de paza sa se prevadã toate punctele vulnerabile patrunderii în obiectiv, amenajãrile tehnice necesare, sistemele de alarmare impotriva efractiei, obligativitatea cu privire la menţinerea lor în stare de funcţionare şi rãspunderea concretã în cazul nerealizarii lor;
d) asigura cunoaşterea şi aplicarea întocmai de cãtre personalul din subordine a prevederilor legale ce reglementeazã activitatea de paza, asigurarea ordinii şi liniştii publice, regulile de convieţuire socialã, integritatea corporalã a persoanelor, curãţenia şi comerţul stradal, domenii în care este împuternicit sa constate contravenţii, a normelor de protecţie a muncii etc.;
e) aplica amenda legalã pentru contravenţiile constatate de cãtre personalul din subordine;
f) conduce nemijlocit pregãtirea de specialitate cu întregul personal al detasamentului, respectînd tematica întocmitã de conducerea Corpului gardienilor publici;
g) stabileşte reguli precise cu privire la predarea-primirea armamentului şi muniţiei, portul şi folosirea acestora în timpul serviciului, precum şi întreţinerea şi asigurarea deplinei lor securitati cînd nu se afla asupra gardienilor publici;
h) raporteazã, de îndatã, conducerii Corpului gardienilor publici toate evenimentele deosebite înregistrate în activitatea de paza şi apãrare a ordinii publice şi tine evidenta acestora;
i) analizeazã lunar activitatea detasamentului;
j) întreprinde mãsuri eficiente ca întregul personal sa execute corespunzãtor sarcinile ce-i revin, sa aibã o comportare civilizata, sa respecte regulile disciplinare stabilite, propunind recompense şi sancţiuni corespunzãtoare;
k) stabileşte atribuţiile ce revin personalului de instruire din subordine.
Atribuţiile şefului Corpului gardienilor publici, adjunctului (adjunctilor) acestuia, completate cu cele ale şefului de detasament, revin în mod corespunzãtor şi şefului detasamentului independent.
ART. 24
Comandantul de grupa este şef nemijlocit al personalului grupei, se subordoneazã şefului de detasament şi are urmãtoarele atribuţii:
a) asigura cunoaşterea şi îndeplinirea întocmai de cãtre personalul din subordine a atribuţiilor ce îi revin referitor la paza bunurilor, participarea la apãrarea ordinii publice, vieţii şi integritãţii persoanelor şi alte fapte ilicite;
b) urmãreşte respectarea prevederilor planurilor de paza ale agenţilor economici;
c) controleazã prezenta şi ţinuta gardienilor publici înainte de intrare şi în timpul executãrii serviciului;
d) repartizeazã gardienii publici pe posturi şi îi informeazã asupra situaţiei operative înainte de intrarea în serviciu;
e) introduce în post gardienii publici care efectueazã pentru prima oara paza în acel post şi asista, atunci cînd este necesar, la primirea şi predarea posturilor de paza;
f) controleazã executarea serviciului de cãtre gardienii publici, acordindu-le sprijin în rezolvarea unor situaţii care se ivesc în activitatea acestora şi raporteazã ierarhic toate evenimentele şi neregulile constatate;
g) preda şi primeşte armamentul şi munitia din dotarea gardienilor publici, la intrarea şi ieşirea din post, verifica starea lor tehnica şi rãspunde de securitatea acestora pe timpul depozitarii;
h) verifica, în timpul executãrii serviciului, starea tehnica şi funcţionarea mijloacelor tehnice de paza, a sistemelor de alarmare impotriva efractiei, iar atunci cînd constata nereguli, împreunã cu factorii competenţi ai obiectivelor pazite, ia mãsuri de inlaturare a lor;
i) repartizeazã gardienilor publici echipamentul de protecţie şi celelalte materiale, precum şi documentele necesare executãrii serviciului de paza şi urmãreşte ca uniforma sa fie folositã numai în timpul efectuãrii serviciului;
j) constata contravenţiile date în competenta, potrivit legii, şi întocmeşte procesul-verbal de constatare pe care îl prezintã şefului ierarhic, în vederea aplicãrii amenzii legale;
k) propune recompensarea şi sancţionarea gardienilor publici din subordine;
l) coopereazã cu cadrele de poliţie şi acorda sprijin în executarea atribuţiilor de serviciu;
m) raporteazã ierarhic constatãrile fãcute şi evenimentele privind executarea activitãţilor care au avut loc în perimetrul sau zona încredinţatã.
ART. 25
Gardianul public se subordoneazã nemijlocit comandantului de grupa şi, potrivit obligaţiilor prevãzute de lege, îi revin urmãtoarele atribuţii:
a) sa se prezinte la serviciu în condiţii corespunzãtoare pentru îndeplinirea îndatoririlor ce îi revin, sa nu introducã şi sa nu consume bãuturi alcoolice în obiectivele încredinţate, în timpul serviciului;
b) la intrarea în post sa verifice locurile şi punctele vulnerabile cu privire la existenta şi starea incuietorilor, a amenajãrilor tehnice şi a sistemelor de paza şi alarmare şi sa ia, în caz de nevoie, mãsurile care se impun;
c) sa cunoascã prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de paza;
d) sa urmãreascã ca persoanele cãrora li s-a permis accesul în incinta, pe baza documentelor stabilite, sa se deplaseze numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;
e) sa nu pãrãseascã postul încredinţat decît în situaţia cînd sprijinã gardienii publici din posturile invecinate ori organele de poliţie în rezolvarea unor evenimente produse pe raza postului încredinţat. În asemenea cazuri, va continua sa supravegheze şi perimetrul postului sau;
f) sa verifice obiectivul încredinţat spre paza, cu privire la existenta unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave. În cazul cînd acestea s-au produs, sa ia primele mãsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor şi pentru limitarea consecinţelor acestor evenimente şi sa sesizeze organele competente;
g) în cazul constatãrii unei infracţiuni flagrante, sa ia mãsuri de reţinere a fãptuitorului, de predare a acestuia organelor de poliţie, iar dacã acesta a dispãrut, sa asigure paza bunurilor, sa nu permitã pãtrunderea în cimpul infracţiunii şi sa anunţe poliţia localã, întocmind, totodatã, proces-verbal cu cele constatate;
h) sa constate contravenţiile date în competenta, potrivit legii, iar procesele-verbale întocmite sa le prezinte şefului ierarhic, care va aplica amenda legalã;
i) sa facã uz de armamentul din dotare numai cu respectarea stricta a prevederilor legale.
ART. 26
Pe timpul executãrii serviciului, gardianului public îi este interzis:
- sa încredinţeze arma altei persoane;
- sa întreprindã acţiuni care nu au legatura cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
- sa poarte discuţii cu cetãţenii în afarã de cele impuse de natura serviciului;
- sa doarma sau sa încredinţeze paza postului unei alte persoane;
- sa pãrãseascã postul înainte de ora stabilitã prin consemn sau înainte de a fi schimbat, atunci cînd serviciul de paza se executa pe mai multe schimburi.
ART. 27
Atribuţiile personalului încadrat pe funcţii economice şi în alte specialitãţi administrative, din cadrul Corpului gardienilor publici, sînt cele specifice, prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare.
CAP. 5
Organizarea şi executarea serviciului gardienilor publici şi conţinutul contractului de paza
SECŢIUNEA I
Organizarea serviciului de paza
ART. 28
Organizarea pazei bunurilor de cãtre corpurile gardienilor publici se realizeazã în baza contractelor încheiate între acestea şi primari, instituţiile, agenţii economici, alte persoane juridice sau fizice, dupã caz, care solicita astfel de prestãri.
ART. 29
În vederea organizãrii pazei cu gardieni publici la unitãţi, zone şi itinerarii de patrulare, se executa recunoaşterea acestora de cãtre un delegat al Corpului gardienilor publici, şeful de detasament ce urmeazã sa asigure paza şi reprezentanţii instituţiilor, agenţilor economici, altor persoane juridice sau fizice care urmeazã sa beneficieze de prestaţiile de paza.
La recunoaşterea obiectivelor care au paza asigurata prin mai multe posturi se stabilesc: întinderea acestora, imprejmuirea existenta, necesarul de amenajãri, punctele vulnerabile sustragerilor, incendiilor şi exploziilor, cãile de acces, numãrul şi dispunerea posturilor, mijloacele tehnice de paza şi alarmare existente sau cele propuse a fi instalate.
La obiectivele care au paza asigurata prin posturi mobile sau itinerarii de patrulare se stabilesc: perimetrul postului, itinerariul de patrulare, obiectivele care urmeazã a fi cuprinse în fiecare post sau itinerariu, amenajãrile necesare fiecãrui obiectiv, punctele vulnerabile de patrundere în interior.
ART. 30
Pe baza datelor rezultate la recunoaştere, reprezentantul corpului împreunã cu delegaţii beneficiarilor, cu sprijinul de specialitate al organelor locale de poliţie, vor întocmi planul de paza, care se aproba de şeful Corpului gardienilor publici şi se avizeazã de comandantul organului local de poliţie.
Planul de paza cuprinde: numãrul de posturi, zona sau itinerariile de patrulare, amplasarea acestora, efectivul gardienilor publici care asigura paza şi participa la apãrarea ordinii publice, amenajãrile, mijloacele tehnice de paza şi alarmare, mãsurile necesare pentru asigurarea transportului valorilor importante, consemnul posturilor şi al patrulelor, modul cum se realizeazã accesul în obiective, legatura între gardienii publici, modul de acţiune şi cooperare a acestora cu alte forte în diferite situaţii şi schita obiectivelor şi a itinerariilor de patrulare.
SECŢIUNEA a II-a
Conţinutul contractului de paza
ART. 31
Contractul de executare a serviciului de paza se încheie între unitatea de gardieni publici şi beneficiar.
În contract vor fi prevãzute obiectivele care trebuie asigurate cu paza, efectivele de gardieni publici ce urmeazã a executa misiuni de paza, numãrul posturilor şi al gardienilor publici, amenajãrile şi mijloacele tehnice de paza şi sistemele de alarmare impotriva efractiei a cãror construire şi instalare intra în sarcina beneficiarului, cazurile în care Corpul gardienilor publici rãspunde pentru pagubele produse ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi a altor obligaţii ce revin pãrţilor contractante.
De asemenea, trebuie sa fie prevãzute clauze referitoare la menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de paza şi a sistemelor de alarmare impotriva efractiei, repararea imprejmuirilor, alte obligaţii ce revin pãrţilor, cheltuielile datorate pentru asigurarea serviciului de paza, modul şi criteriile de indexare, contul beneficiarului şi banca la care este deschis, cu menţiunea ca banca sa facã operaţiunea de plata la data stabilitã în contract.
ART. 32
Despãgubirile pentru pagubele produse ca urmare a neexecutãrii obligaţiilor contractuale de cãtre Corpul gardienilor publici se stabilesc de cãtre pãrţile contractante, în raport cu valoarea cu care sînt înregistrate bunurile pazite. Litigiile se soluţioneazã de instanta de judecata.
SECŢIUNEA a III-a
Executarea serviciului de paza
ART. 33
Paza cu gardieni publici se executa în perimetrul obiectivului, la punctele de acces, în locuri vulnerabile din interior, prin posturi fixe sau mobile, care funcţioneazã pe unu sau mai multe schimburi, precum şi la mai multe obiective situate pe un teritoriu restrîns în sistem rond sau itinerariu de patrulare.
ART. 34
Postul de paza, zona sau itinerariul de patrulare reprezintã ceea ce i se încredinţeazã unui gardian public pentru paza, în care acesta isi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din consemn.
Postul fix reprezintã ceea ce i se încredinţeazã gardianului public pentru paza în porţiunea de teren pe care este situat unu sau mai multe obiective, care pot fi supravegheate dintr-un anumit loc stabilit prin consemn.
Postul mobil reprezintã ceea ce i se repartizeazã unui gardian public pentru paza într-o zona ce trebuie pazita prin deplasarea acestuia de la un loc la altul.
Itinerariul de patrulare reprezintã traseul pe care se deplaseaza gardianul public pentru îndeplinirea serviciului de paza stabilit prin consemn.
ART. 35
Serviciul de paza şi patrulare se organizeazã zilnic, pe baza buletinului posturilor şi patrulelor, de cãtre şeful de detasament, şeful de grupa sau de cãtre instructor, pe schimburi, în raport cu prevederile planului de paza.
Înainte de intrarea în serviciul de paza sau patrulare, şeful de detasament, comandantul de grupa sau instructorul instruieste gardienii publici cu privire la atribuţiile ce le revin şi la situaţia operativã din obiectivele pazite sau din zona de responsabilitate.
ART. 36
Dupã efectuarea instructajului, comandantul de grupa distribuie gardianului public, sub semnatura, armamentul, munitia, celelalte mijloace din dotare, precum şi documentele postului, dupã care verifica ţinuta şi starea sãnãtãţii şi permite intrarea în serviciu numai a celor care sînt apţi pentru executarea acestuia şi nu se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice.
Încãrcarea şi descãrcarea armamentului, la intrarea şi la ieşirea din serviciu, se executa în locuri anume stabilite, sub supravegherea comandantului de grupa.
ART. 37
La intrarea în post, gardianul public controleazã starea mijloacelor tehnice şi a amenajãrilor de asigurare a obiectivului, iar constatãrile le consemneazã în procesul-verbal de predare-primire a serviciului. Neregulile constatate sînt raportate, de îndatã, comandantului de grupa sau şefului de detasament.
ART. 38
În timpul executãrii serviciului, gardianul public acorda sau solicita ajutorul necesar, în caz de nevoie, gardienilor publici din posturile invecinate ori cadrelor de poliţie prin statia de radio emisie-recepţie, telefon, fluier sau alt mijloc.
Semnalele folosite cu fluierul se stabilesc în consemnul general al posturilor.
ART. 39
La ieşirea din post, gardianul public comunica, dupã caz, celui care ia în primire postul sau reprezentantului unitãţii evenimentele ce au avut loc, fãcînd menţiuni despre acestea în procesul-verbal de predare-primire a serviciului.
ART. 40
La ieşirea din post, gardianul public preda armamentul, munitia, documentele şi materialele aflate asupra sa.
Predarea armamentului se face în locul sau în camera special amenajatã pentru aceasta.
CAP. 6
Controlul şi îndrumarea unitãţilor de gardieni publici
ART. 41
Controlul, îndrumarea, sprijinul şi acordarea asistenţei de specialitate privind activitãţile corpurilor gardienilor publici, desfãşurate de cãtre organele prevãzute la <>art. 25 din Legea nr. 26/1993 , trebuie sa asigure creşterea eficientei pazei bunurilor şi a valorilor, întãrirea rãspunderii personalului, precum şi prevenirea evenimentelor negative.
ART. 42
Modul în care gardienii publici executa paza unitãţilor sau a zonei încredinţate va fi controlat şi de personalul de conducere, de instruire, de comandantii de grupa, precum şi de reprezentanţii beneficiarilor.
ART. 43
Persoanele desemnate sa efectueze controlul privind modul de executare a serviciului de cãtre gardienii publici vor fi însoţite, de regula, de un reprezentant al beneficiarului de paza ori al unitãţii de gardieni publici. Pentru executarea controlului vor fi prezentate, dupã caz, legitimatia de serviciu sau împuternicirea data în acest scop şi actul de identitate.
Gardianul public controlat în timpul serviciului raporteazã, folosind formula: "Domnule.....................în timpul serviciului meu nu s-a intimplat nimic" (dacã s-a intimplat, raporteazã evenimentul). "Sînt gardian public de serviciu ......................".
ART. 44
Rezultatul controlului şi mãsurile stabilite se consemneazã într-un registru aflat la sediul unitãţii beneficiare de paza, iar constatãrile care privesc executarea serviciului de cãtre gardienii publici se consemneazã în carnetul postului.
ART. 45
Şeful de detasament sau comandantul de grupa verifica, zilnic, constatãrile în carnetul postului şi, dupã caz, ia mãsuri pentru înlãturarea neajunsurilor ori de raportare pe cale ierarhica.
ART. 46
Este interzisã efectuarea controalelor asupra modului de îndeplinire a serviciului de cãtre gardienii publici prin metode neadecvate, cum sînt: apropierea în ascuns, încercarea de a-i lua arma sau prin alte procedee care pot provoca accidente.
CAP. 7
Dotarea, evidenta, portul şi pãstrarea armamentului şi muniţiei
ART. 47
Autorizarea unitãţilor şi subunitatilor de gardieni publici de a deţine armament şi munitie se face în condiţiile legii.
Armamentul şi munitia se asigura de Ministerul de Interne, iar contravaloarea muniţiilor, pieselor de schimb, accesoriilor, materialelor de întreţinere şi de tragere va fi suportatã de unitãţile de gardieni publici.
Gardienii publici sînt dotati cu armament şi munitia necesarã în raport cu misiunea pe care o au de îndeplinit, cu avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al municipiului Bucureşti.
ART. 48
În timpul serviciului, armamentul se poarta dupã regulile militare.
ART. 49
Gardienii publici, cu drept de portarma în timpul serviciului, vor avea asupra lor ordinul de serviciu emis de conducerea Corpului gardienilor publici, care cuprinde: numele şi prenumele, funcţia, seria şi numãrul actului de identitate, felul, seria şi numãrul armei, cantitatea de munitie, data emiterii şi valabilitatea. Ordinul de serviciu va fi avizat anual de cãtre inspectoratul de poliţie judeţean sau al municipiului Bucureşti.
ART. 50
Armamentul şi munitia din dotarea unitãţilor şi subunitatilor de gardieni publici, pe timpul cît nu este folosit în serviciu, se pãstreazã, în fisete metalice, în camere special amenajate, cu încuietori sigure şi dispozitive eficiente de alarmare impotriva efractiei. Camerele de armament vor fi asigurate cu paza înarmatã pe trei schimburi.
ART. 51
Personalul Corpului gardienilor publici, dotat cu armament, care în timpul serviciului a fãcut uz de arma, este obligat sa aducã la cunostinta, de îndatã, şefului ierarhic despre aceasta, urmînd ca cercetãrile sa se efectueze conform prevederilor legale.
CAP. 8
Recompense şi sancţiuni
ART. 52
Încãlcarea de cãtre gardienii publici, cu vinovãţie, a obligaţiilor de serviciu ce le revin atrage rãspunderea lor disciplinarã, administrativã, patrimonialã sau penalã, dupã caz.
ART. 53
Gardienii publici care în activitatea desfasurata dau dovada de abnegatie, spirit de rãspundere, sacrificiu şi isi aduc o contribuţie importanta în apãrarea avutului public şi privat, la apãrarea ordinii şi liniştii publice pot fi recompensati în condiţiile legii.
Pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi sãvîrşirea de abateri în timpul sau în legatura cu serviciul, personalului Corpului gardienilor publici i se pot aplica sancţiunile prevãzute de lege.
ART. 54
Procedura de aplicare a sancţiunilor şi cãile de atac sînt cele prevãzute de legislaţia în vigoare.
CAP. 9
Acordarea, descrierea, durata de folosinta, reguli privind portul uniformei şi al însemnelor distinctive de ierarhizare
ART. 55
Personalul de conducere, de instruire şi de paza are dreptul la uniforma de serviciu şi echipament de protecţie specific locului unde condiţiile de desfãşurare a activitãţii impun aceasta, care se acorda gratuit din fondurile alocate şi veniturile realizate.
Personalul prevãzut în alin. 1 poarta uniforma şi însemnele distinctive de ierarhizare, potrivit funcţiei îndeplinite, numai în timpul executãrii serviciului.
ART. 56
Descrierea uniformei, a însemnelor distinctive de ierarhizare, precum şi articolele din care se compune uniforma, durata de folosinta, uzura maxima şi regulile privind portul sînt prevãzute în anexele nr. 2 - 4.
CAP. 10
Dispoziţii finale
ART. 57
Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle salariaţilor, prevãzute de legislaţia muncii şi prevederile legale referitoare la paza bunurilor, sînt aplicabile şi personalului corpurilor gardienilor publici.
ART. 58
Corpul gardienilor publici funcţioneazã ca unitate prestatoare de servicii, pe principiul autofinantarii. Cheltuielile privind salarizarea, echiparea, dotarea materialã, asigurãrile sociale şi altele asemenea se realizeazã din încasãrile efectuate de la beneficiarii serviciilor.
ART. 59
Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, cu avizul Ministerului Finanţelor, va stabili normele metodologice cu privire la constituirea, evidenta şi urmãrirea fondului de înfiinţare a corpurilor gardienilor publici.
ART. 60
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul regulament.


ANEXA 1

FUNCŢIILE, NIVELUL STUDIILOR ŞI NUMĂRUL DE PERSONAL AL CORPURILOR GARDIENILOR PUBLICI
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Nivelul Corp Corp Corp Corp Obser-
crt. Funcţia studiilor Catego- Catego- Catego- Catego- vatii
ria I ria ria ria
a II-a a III-a a IV-a
-------------------------------------------------------------------------------
1. Şef corp S 1 1 1 1
2. Adjunct şef corp S 2 2 1 1
3. Contabil şef S 1 1 1 1
4. Contabil M 2 2 1 1
5. Instructor şef S 1 1 1
6. Instructor M 8 6 4 3
7. Şef birou salarizare
personal S,M 1 1 1 1
8. Referent personal M 3 2 1 1
9. Consilier juridic S 2 1 1 1
10. Şef detasament S,inv.sup 8 6 4 3
de 3 ani
11. Comandant grupa M 75 50 40 20
12. Gardian public M,G
peste 901 701 501 251
-900 -700 -500
13. Şef birou administrativ S, M 1 1 1 1
14. Gospodar-armurier M 1 1 1 1
15. Secretar-dactilograf M 1 1 1 1
16. Dactilograf M 2 2 1 1
17. Casier M 1 1 1 1
18. Sofer M 2 2 1 1
19. Muncitori M 8 6 4 3
-------------------------------------------------------------------------------

NOTA:
1. Echivalarea funcţiilor de conducere şi de execuţie este prevãzutã în anexa nr. 1 A.
2. Numãrul funcţiilor de conducere şi de execuţie, cu excepţia celor prevãzute la pct. 12, nu trebuie sa depãşeascã 10% din efectivul gardienilor publici angajaţi.


ANEXA 1 A

ECHIVALAREA
funcţiilor corpurilor gardienilor publici conform prevederilor art. 29 şi anexei nr. 11 din <>Hotãrîrea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitãţile bugetare
-------------------------------------------------------------------------------
Nr.
crt. Funcţia prevãzutã Funcţia echivalenta
-------------------------------------------------------------------------------
1. Şef corp - Director
2. Adjunct şef corp - Director adjunct
3. Contabil şef - Contabil şef
4. Contabil - Contabil
5. Instructor şef - Şef serviciu pentru corp
categ. I şi II
- Şef birou pentru corp
categ. III şi IV
6. Instructor - Tehnician
7. Şef birou salarizare, personal - Şef birou
8. Referent personal - Referent
9. Consilier juridic - Consilier juridic
10. Şef detasament - Şef serviciu
11. Comandant grupa - Şef birou
12. Gardian public - Funcţionar
13. Şef birou administrativ - Şef birou
14. Gospodar-armurier - Şef depozit
15. Secretar-dactilograf - Secretar-dactilograf
16. Dactilograf - Secretar-dactilograf
17. Casier - Casier
18. Sofer - Muncitor
19. Muncitor - Muncitor
-------------------------------------------------------------------------------


ANEXA 2


ARTICOLELE
din care se compune uniforma şi durata de uzura maxima
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Durata Observaţii
crt. Denumirea articolelor de uzura maxima
în ani
------------------------------------------------------------------------------
1. Scurta imblanita 4
2. Costum de iarna 3
3. Costum de vara 2
4. Caciula 4
5. Sapca pentru costum de iarna 3
6. Sapca pentru costum de vara 2
7. Fular PNA 4
8. Camasa-bluza 1
9. Camasa 1/2
10. Cravata 1
11. Scurta de vînt 3
12. Bocanci de culoare neagra 3
13. Pantofi de vara de culoare neagra 1
14. Pantofi de iarna de culoare neagra 2
15. Centura 3
16. Curea 3
17. Portcarnet 4
18. Emblema pentru sapca şi caciula 2
19. Însemne distinctive 1
20. Pelerina de ploaie 3
-------------------------------------------------------------------------------


ANEXA 3


DESCRIEREA
uniformei de serviciu şi a însemnelor distinctive ale personalului Corpului gardienilor publici

A. Uniforma de serviciu
Uniforma de serviciu pentru personalul corpurilor gardienilor publici este confectionata în varianta vara-iarna şi se compune din:
1. Haina - figura 1 A - se confectioneaza din tergal, pentru varianta de vara, şi stofa, pentru varianta de iarna, de culoare neagra.
Croiala este dreapta, puţin cambrata în talie (pentru a acoperi în întregime bazinul) şi se încheie cu doi nasturi la doua rinduri.
Spatele hainei se confectioneaza din doua bucãţi, avînd cusatura pe mijloc fãrã slit.
Are în partea inferioarã, lateral, la nivelul mijlocului dintre cei doi nasturi, doua buzunare ascunse, prevãzute cu clapa.
În partea superioarã, stinga sus, are prevãzutã o bentita, cusuta în partea exterioarã, iar sub guler prinsã cu un nasture, pe care se pun tresele pentru ierarhizare.
Haina se poarta cu camasa bleu şi cravata de culoare neagra.
2. Pantalonul - figura 1 B - în varianta vara - iarna, se confectioneaza din aceleaşi materiale ca haina, fiind de culoare gri-închis, cu vipusca neagra.
Are croiala dreapta, fãrã manseta, lungimea ajunge pînã la partea superioarã a tocului incaltamintei, iar largimea este între 210-250 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevãzut cu doua buzunare laterale şi un buzunar la spate, închis cu clapa şi nasture.
Pantalonul se confectioneaza cu betelie obişnuitã şi este prevãzut cu patru gaici lungi de 70 mm şi late de 20 mm, prinse în partea superioarã prin cusatura beteliei, iar în partea inferioarã prinse cu nasture format mic, astfel încît pantalonul sa permitã portul centurii a carei latime este de 50 mm.
3. Fusta se confectioneaza numai la costumul de vara al femeilor, în locul pantalonului. Croiala este dreapta, largimea se stabileşte în raport cu talia, iar lungimea este de 50 mm sub rotula genunchiului.
4. Camasa-bluza - figura 2 - se confectioneaza din pinza de culoare bleu, închisã la git şi încheiatã cu cinci nasturi. Mineca este scurta, terminatã cu manseta. Camasa-bluza are în partea superioarã doua buzunare cu burduf şi clape care se încheie cu cîte un nasture format mic. Pe clapa buzunarului din partea stinga se aplica o bentita lata de 30 mm, cusuta în partea exterioarã şi prinsã cu un nasture spre interior, pe care se aplica tresele pentru ierarhizare.
Camasa-bluza se poarta deschisã la git, cu partea inferioarã introdusã în pantaloni sau în fusta. Poate fi purtata şi sub haina, cu cravata.
5. Camasa se confectioneaza din pinza de culoare bleu. Se poarta cu cravata sub veston sau sub scurta de vînt.
6. Scurta de vînt - figura 3 - se confectioneaza din tercot de culoare neagra. Se poarta deschisã la git, putind fi purtata şi închisã datoritã croiului cu revere rasfrinte; se încheie cu fermoar pe interior şi la patru nasturi pe exterior. În partea de jos, cît şi la mineci este prevãzutã cu elastic. Scurta de vînt este prevãzutã în partea inferioarã cu doua buzunare drepte prevãzute cu clape şi nasturi (butoni de prindere). În partea superioarã este prevãzutã cu doua buzunare oblice ascunse, care se încheie cu fermoar. Pe interior, în partea dreapta, este prevãzutã cu un buzunar care se încheie cu un nasture.
Pe cusatura de deasupra buzunarului oblic din partea stinga se aplica o bentita din acelaşi material, lata de 30 mm şi lungã de 100 mm, cusuta în exterior şi prinsã cu nasture înspre interior, pe care se aplica tresele pentru ierarhizare. Spatele este confectionat din trei pãrţi, una în partea de sus şi doua în partea de jos, prevãzute cu pense.
Lungimea trebuie sa depãşeascã talia cu 100 - 120 mm.
7. Pelerina de ploaie - figura 4 - are croiala tip raglan şi este deschisã la git, cu posibilitatea de a fi purtata şi închisã.
Se încheie în fata la un rind cu patru nasturi ascunsi, iar ajustarea în talie se face printr-un cordon cu doua catarame din metal sau inlocuitori. Mineca are croiala raglan, pelerina este prevãzutã cu doua buzunare aşezate oblic (ascunse) cu laisturi (de 170 - 180 mm lungime şi 40 mm latime) sub guler, se prinde prin trei nasturi mici. Gluga este confectionata din acelaşi material. Pelerina de ploaie este de culoare neagra şi se confectioneaza dintr-un material impermeabil. În partea stinga sus are o bentita cusuta în exterior (lungã de 100 mm şi lata de 30 mm) şi prinsã cu un nasture sub rever, pe care se aplica tresele pentru ierarhizare.
8. Scurta imblanita - figura 5 - se confectioneaza din tercot de culoare neagra, captusita cu blana artificiala de culoare asortata cu fata. Modelul este tip sport, se încheie cu fermoar în interior şi butoni în exterior, guler pe git, prevãzut cu snur ascuns. În talie şi în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevãzutã tot cu un snur ascuns.
Lateral (stinga-dreapta) în partea de jos sînt dispuse doua buzunare aplicate drepte, cu clape care se încheie cu nasturi.
În partea de sus (stinga-dreapta) va fi prevãzutã cu buzunare drepte cu clape ce se inchid cu nasturi. Pe clapa buzunarului de sus, din partea stinga are prevãzutã o bentita (100 mm lungime şi 30 mm latime) cusuta în partea dinspre umar şi prinsã cu nasture în partea interioarã, pe care se aplica tresele pentru ierarhizarea funcţiei.
Lungimea scurtei imblanite se stabileşte în raport cu talia, trebuind sa acopere în întregime bazinul.
9. Sapca - figura 6 - se confectioneaza din acelaşi material cu costumul de vara sau de iarna, dupã caz.
Calota sepcii este de forma ovala, cu distanta de 20 mm între diametrul latimii şi diametrul lungimii, este întinsã cu ajutorul unei sirme din oţel, pentru a-şi menţine forma. Banda are diametrul ce rezulta din mãrimea sepcii şi se confectioneaza din carton tare. Pe partea exterioarã a benzii se aplica o tesatura tip lina (lata de 40 mm), de culoare neagra, cu romburi bleu. Sapca este captusita cu tesatura de culoare asortata calotei. Cozorocul este de culoare neagra, de forma ovalizata şi se fixeazã la sapca înclinat.
Sapca este prevãzutã, deasupra cozorocului, cu o curelusa neagra, cu lãţimea de 14 mm. Pentru personalul de conducere, pe marginea curelusei este aplicat un siret de culoare galbena, cu lãţimea de 2 - 2,5 mm.
Capetele curelusei au forma ovala şi sînt prinse, pe linia colturilor cozorocului, cu cîte un buton de culoare galbena.
Sapca are aplicatã în fata - la centru - pe banda, emblema.
10. Caciula - figura 7 - se compune din doua pãrţi, calota şi doua clape, calota avînd patru pãrţi egale. Clapa din fata este rotunjita, iar cea din spate formeazã doua urechi laterale, prevãzute cu doi nasturi şi o bentita pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub barbie. La mijlocul clapei din fata se aplica emblema.
Caciula este captusita cu tesatura din celofibra în amestec cu fibre poliamidice sau poliesterice, asortata la culoarea calotei.
11. Bocancii sînt din piele de culoare neagra, prevãzuţi cu bombeu, au talpa şi tocuri din duroflex şi se încheie cu sireturi.
12. Pantofii sînt din piele de culoare neagra, prevãzuţi cu bombeuri, fãrã ornamentatie, şi se încheie cu sireturi.
Pentru sezonul de vara, se pot confecţiona pantofi perforati, iar pentru femei pot avea decupaje.
13. Centura - figura 8 - este de culoare neagra, fãrã diagonala, are lãţimea de 50 mm şi se încheie cu o catarama din metal galben.
14. Cravata - figura 10 - se confectioneaza din tesatura poliesterica tip mãtase, este de culoare neagra, cu un medalion cu inscripţia G.P. şi cu tricolorul.
15. Fularul se confectioneaza din fire PNA tip lina, de culoare neagra.
16. Emblema - figura 9 - pentru sapca şi caciula personalului Corpului gardienilor publici cu drept de uniforma se confectioneaza din metal de culoare galbena, în forma de rozeta circulara, cu diametrul de 40 mm, este bombata, avînd în centru un triunghi echilateral, cu colturile rotunjite şi latura de 35 mm, emailat în culorile drapelului de stat al României şi are imprimat în relief, în partea superioarã, inscripţia de culoare alba "ROMÂNIA", iar în partea inferioarã, initialele "C.G.P.".
17. Ecusonul pentru mineca - figura 11 - se confectioneaza din fire poliesterice, pe fond de culoare bleu, avînd în partea superioarã inscripţia "Gardieni publici", la mijloc culorile drapelului de stat aşezate în poziţie verticala, iar în partea inferioarã inscripţia "Paza şi ordine". Se poarta la bratul sting de cãtre întreg personalul cu drept de uniforma.
18. Numãrul matricol - figura 12 - se confectioneaza din metal în forma de octogon, pe fond de culoare galbena, în care se înscrie o rozeta circulara reprezentind culorile drapelului de stat şi inscripţia "Corpul gardienilor publici", iar în mijloc un cerc de culoare bleu, unde este trecut numãrul matricol al personalului cu drept de uniforma.
19. Portcarnetul - figura 8 - se confectioneaza din piele sau inlocuitori de culoare neagra, se compune din doua fete prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabateaza sub forma de capac şi se încheie în fata printr-un buton sau tictuc. Se poarta fixat pe centura prin doua gaici.
B. Însemnele distinctive de ierarhizare
(figura 13)
În raport cu funcţiile îndeplinite, însemnele distinctive de ierarhizare au urmãtoarele forme şi marimi:
a) şeful corpului - trei trese din tesatura cu fire poliesterice de culoare galbena, cu lãţimea de 10 mm, aşezate paralel, avînd între ele o distanta de 5 mm;
b) adjunctul şefului corpului - doua trese, cu lãţimea de 10 mm, din tesatura cu fire poliesterice, de culoare galbena, aşezate paralel, avînd între ele o distanta de 5 mm;
c) şeful compartimentului instruire - o tresa lata de 10 mm, fixatã la jumãtatea bentitei, paralel cu laturile mici, din tesatura cu fire poliesterice de culoare galbena;
d) şeful detasamentului - trei trese din tesatura cu fire poliesterice de culoare galbena, cu lãţimea de 5 mm, aşezate paralel, avînd între ele o distanta de 5 mm;
e) instructorul - doua trese identice cu cele de la lit. d);
f) comandantul grupei - o tresa lata de 5 mm, prinsã la jumãtatea bentitei;
g) gardianul public - un însemn semirotund, metalic la mijloc, cu inscripţia "G.P.".


ANEXA 4


REGULI
privind portul uniformei şi al însemnelor distinctive de ierarhizare

1. Personalul cu drept de uniforma, însemne distinctive şi echipament de protecţie este obligat sa le poarte numai în timpul executãrii serviciului. În afarã orelor de program uniforma, însemnele distinctive şi echipamentul de protecţie se pãstreazã la unitatea sau subunitatea de gardieni publici din care face parte.
2. Personalul care beneficiazã de uniforma şi echipament de protecţie este obligat sa le poarte îngrijit, sa le întreţinã corespunzãtor şi sa respecte cu stricteţe regulile privind portul acestora.
Este interzisã modificarea uniformei şi a echipamentului de protecţie sau purtarea lor cu alte articole de îmbrãcãminte.
3. Persoanele care au fost transferate în alte sectoare de activitate, cele cãrora li s-a desfãcut contractul de munca ori au fost pensionate nu mai au dreptul sa poarte uniforma şi însemnele distinctive.
4. Corpul gardienilor publici sau detasamentele independente are obligaţia sa ţinã evidenta persoanelor cãrora li s-au acordat uniforme de serviciu şi echipament de protecţie, a articolelor din care se compun şi a duratei maxime de uzura a acestora.
De asemenea, sînt obligate sa verifice respectarea cu stricteţe a prezentelor reguli de cãtre întregul personal care beneficiazã de uniforma de serviciu şi echipament de protecţie.

----------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016