Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIREA nr. 233 din 31 mai 1993 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxele pe valoarea adaugata
HOTĂRÎREA nr. 233 din 31 mai 1993 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxele pe valoarea adãugatã EMITENT: Guvernul României PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 31 mai 1993 Guvernul României hotãrãşte : ART. 1 Se aproba Normele pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã, conform anexei. ART. 2 Se abroga <>Hotãrîrea Guvernului nr. 406/1992 şi normele aprobate prin aceasta hotãrîre. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemneazã : ----------------- Ministru de stat, ministrul finanţelor, Florin Georgescu ANEXA 1 NORME privind aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã, aprobatã prin <>Legea nr. 130/1992 CAP. 1 Operaţiuni impozabile Potrivit art. 2 din ordonanta, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprind operaţiunile privind : 1. Livrãrile de bunuri mobile Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar cãtre beneficiar, direct sau prin cei care acţioneazã în numele acestora. Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizeazã transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã : vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societãţii comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferãrii proprietãţii asupra bunurilor respective la o anumitã data, predarea de cãtre agenţii economici a unor bunuri, cu titlu gratuit. Gazul, energia electrica şi termica şi altele similare sînt considerate ca bunuri mobile corporale. 2. Transferul proprietãţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice Intra în sfera taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã, potrivit precizãrilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus. În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanţei, se cuprind : a) toate construcţiile imobiliare prin natura lor, cum sînt : locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitãrii altor activitãţi ; b) terenurile pentru construcţii şi cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localitãţilor urbane sau rurale pe care sînt amplasate construcţiile sau alte amenajãri ; c) bunurile de natura mobiliarã care nu pot fi detasate fãrã a fi deteriorate sau fãrã a antrena deteriorarea imobilelor insesi. 3. Prestãrile de servicii Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege orice activitate rezultatã dintr-un contract prin care o persoana se obliga sa execute o munca manualã sau intelectualã în scopul obţinerii unui profit şi care nu reprezintã livrãri de bunuri. Astfel de activitãţi pot avea ca obiect : a) lucrãri de construcţii-montaj ; b) transport de persoane şi mãrfuri ; c) servicii de posta şi telecomunicaţii ; d) închiriere de bunuri mobile sau imobile ; e) operaţiuni de intermediere sau de comision ; f) reparaţii de orice natura ; g) cesiuni de bunuri mobile incorporale, precum : dreptul de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ ; de titluri de participare ; h) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize ; i) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare ; j) vinzari pentru consumul pe loc de produse alimentare şi bãuturi. 4. Operaţiuni asimilate cu livrãri de bunuri şi prestãri de servicii Prevederile art. 2.4 din ordonanta se aplica de cãtre agenţii economici care utilizeazã pentru activitatea proprie bunuri sau servicii destinate în mod curent vinzarii, dacã agenţii economici respectivi : - realizeazã, exclusiv sau parţial, operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã ; - realizeazã bunuri de natura mijloacelor fixe. Acelaşi regim se aplica şi agenţilor economici din reţeaua comercialã pentru bunurile preluate din depozitele proprii. 5. Importul de bunuri şi servicii În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã intra importurile de bunuri şi servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoana fizica sau juridicã, în condiţiile prevãzute de Regulamentul vamal al României. CAP. 2 Persoane fizice sau juridice care exercita activitãţi supuse taxei pe valoarea adãugatã Potrivit art. 2 din ordonanta, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor sau prestãrilor de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora sa între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, trebuie ca acestea sa rezulte dintr-o activitate desfasurata într-o maniera independenta de cãtre persoanele fizice sau juridice. Acţioneazã de o maniera independenta persoanele care exercita o activitate pe propria lor rãspundere şi au libertate totalã în organizarea şi execuţia lucrãrilor pe care le comporta operaţiunile în cauza, cum sînt : - regiile autonome ; - societãţile comerciale ; - unitãţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale ; - societãţile agricole ; - unitãţile cooperatiste ; - asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ ; - persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfãşoare activitãţi economice pe baza liberei iniţiative ; - persoanele juridice, precum şi persoanele fizice, indiferent dacã au fost înregistrate sau nu ca agenţi economici, pentru importurile de bunuri şi servicii supuse taxei vamale potrivit Regulamentului vamal al României. Nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile realizate de persoanele care nu acţioneazã de o maniera independenta, cum este cazul salariaţilor şi altor persoane angajate printr-un contract de munca sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condiţiile de munca, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajeazã, cum sînt : - persoane fizice care presteazã munci salarizate sau remunerate de asociaţiile de locatari ; - voiajorii, reprezentanţii firmelor sau comis-voiajorii ; - artiştii de spectacole ; - manechinii ; - jurnalistii, corespondenţii locali de presa. De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã indemnizaţiile primite de persoanele care desfãşoarã activitãţi în cadrul societãţilor comerciale şi regiilor autonome, ca împuterniciţi mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administraţie sau în comisiile de cenzori. CAP. 3 Operaţiuni care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã. Potrivit art. 3 din ordonanta, nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de : a) asociaţiile fãrã scop lucrativ, pentru activitãţile avînd caracter social-filantropic ; b) organizaţiile care desfãşoarã activitãţi de natura religioasã, politica sau civicã ; c) organizaţiile sindicale, pentru activitãţile legate direct de apãrarea colectivã a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor ; d) instituţiile publice, pentru activitãţile lor administrative, sociale, educative, de apãrare, ordine publica, siguranta statului, culturale şi sportive. Acelaşi regim se aplica şi vinzarii cãtre populaţie a imobilelor sau pãrţilor de imobile construite şi date în folosinta înainte de introducerea taxei pe valoarea adãugatã, precum şi închirierii de imobile sau pãrţi ale acestora în scop de locuinta. Nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile care nu rezulta dintr-o activitate economicã avînd drept scop obţinerea de profit sau care nu sînt executate cu plata sau asimilate plãţii. În situaţiile în care din operaţiunile de mai sus rezulta profit, unitãţile respective sînt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunãtãţirea serviciilor prestate. Asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile publice de mai sus intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã pentru alte operaţiuni privind livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unitãţi subordonate, pentru obţinerea de profit. De asemenea, intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã unitãţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfãşoare activitãţi cu caracter comercial. CAP. 4 Teritorialitatea Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanta, prestãrile de servicii sînt impozabile atunci cînd sînt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în funcţie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România ; 1. Locul unde sînt situate bunurile de natura imobiliarã Sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã lucrãrile de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului - în ţara sau în strãinãtate. Acelaşi regim se aplica şi serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrãrilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi agenţi economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparaţii şi alte prestãri ale agenţilor imobiliari). 2. Locul unde se presteazã transportul de persoane şi de mãrfuri Operaţiunile rezultate din activitatea de transport de persoane şi de mãrfuri sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã corespunzãtor distantelor parcurse în România. 3. Locul unde sînt utilizate serviciile Taxa pe valoarea adãugatã se plãteşte de beneficiari pentru urmãtoarele servicii : - închirierea de bunuri mobile corporale ; - cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare ; - serviciile de publicitate : consulting, studii, cercetãri şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrãrii automate a datelor. 4. Locul unde serviciile sînt prestate efectiv În aceasta categorie se cuprind urmãtoarele activitãţi : - culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educativ, recreative, tîrguri şi expoziţii, inclusiv organizarea şi serviciile accesorii acestor activitãţi ; - prestãrile accesorii transportului, cum sînt : încãrcarea-descãrcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi depozitarea mãrfurilor etc. ; - activitatea hoteliera, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc. ; - vinzarile pentru consumul pe loc de produse alimentare şi bãuturi. 5. Locul unde este situat sediul prestatorului Sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus. CAP. 5 Operaţiuni scutite Operaţiunile scutite sînt reglementate prin art. 5 lit. c) şi art. 6 din ordonanta şi nu se admite extinderea lor prin analogie. În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanta, se precizeazã : 1. Cu privire la livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate în ţara de : a) unitãţile sanitare şi de asistenta socialã Se încadreazã în scutirea prevãzutã la lit. a) operaţiunile efectuate de unitãţile autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenta socialã, indiferent de forma lor de organizare : spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari şi altele autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare şi de asistenta socialã. Sînt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitãţile sanitare sau de alte unitãţi special autorizate în acest sens. În cazul cînd unitãţile de mai sus desfãşoarã şi alte activitãţi decît cele sanitare şi de asistenta socialã, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se efectueazã în mod distinct, ţinînd seama de prevederile normelor legale. Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obţinerii de profit, cum ar fi livrãrile de bunuri din gospodãriile anexe, prestãrile hoteliere, inclusiv pensiunile, activitãţile de comerţ se supun taxei pe valoarea adãugatã dacã unitatea în cauza realizeazã din aceste activitãţi un venit total de peste 10 milioane lei anual ; b) unitãţile de ştiinţa şi învãţãmînt, de cultura şi sport Sînt scutite operaţiunile efectuate de unitãţile de învãţãmînt primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar ; şcolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale ; şcolile de maiştri ; centrele de perfecţionare a pregãtirii profesionale, de reorientare şi recalificare profesionalã ; grãdiniţele, taberele de copii şi de tineret ; unitãţile de ocrotire şi învãţãmînt special. Se supun acestor prevederi unitãţile de cercetare pentru cercetãrile ştiinţifice fundamentale, pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare finanţate din bugetul de stat, precum şi din fondul special. Activitãţile de mai sus sînt scutite, independent de forma juridicã şi de proprietate a unitãţilor care le efectueazã. Nu se încadreazã în prevederile de mai sus activitãţile desfãşurate în domenii cum ar fi : - conducerea auto sau pilotarea navelor şi aeronavelor ; - pregãtirea în diverse discipline : sportive, artistice, de agrement etc. Aceste activitãţi, precum şi altele desfãşurate în mod sistematic, în scopul obţinerii de profit, sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã dacã unitatea în cauza realizeazã din aceste activitãţi un venit total de peste 10 milioane lei anual ; c) liber-profesioniştii autorizaţi care îşi desfãşoarã activitatea individual Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.d), operaţiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza Decretului nr. 152/1954 şi <>Decretului-lege nr. 54/1990 , cum sînt : - inginerii, informaticienii, arhitecţii, tehnicienii şi desenatorii tehnici şi de modele ; - profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzica şi dans ; - contabilii, avocaţii şi notarii ; - experţii de orice fel ; - dactilografele şi stenografele ; - traducatorii şi interpreţii ; - medicii, inclusiv stomatologi şi veterinari ; - dentistii şi tehnicienii dentari ; - asistentii medicali, surorile de caritate, moaşele şi infirmierii ; - fotografii ; - artiştii plastici ; - scriitorii ; - compozitorii ; d) organizaţiile de nevãzãtori şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi unitãţile economice la care aceştia îşi desfãşoarã activitatea, potrivit legii Sînt scutite, potrivit art. 6 lit. f), organizaţiile de nevãzãtori şi asociaţiile persoanelor handicapate care desfãşoarã activitãţi în scop social, precum şi unitãţile protejate, special organizate în baza <>Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate. Unitãţile economice aparţinînd organizaţiilor de mai sus, care nu se încadreazã în reglementãrile prevãzute la alineatul precedent, sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã dacã realizeazã un venit total de peste 10 milioane lei anual ; e) cantinele organizate pe lîngã unitãţile de învãţãmînt, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţioneazã cu regim de alimentaţie publica) Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã vinzarile de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care îşi desfãşoarã activitatea în unitãţile respective. Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele de mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii, care nu sînt cuprinse în meniul propriu, este supusã taxei pe valoarea adãugatã dacã aceste operaţiuni depãşesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual ; f) instituţiile bancare, financiare, de asigurãri şi reasigurari, Regia Autonomã a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România, Regia Autonomã "Monetaria Statului" pentru producerea de medalii, insigne şi monede Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile efectuate de : - Banca Nationala a României, bãncile comerciale şi alte persoane juridice autorizate pentru activitãţile reglementate prin <>Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancarã ; - societãţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activitãţi ; - Regia Autonomã "Monetaria Statului" pentru producere de monede, în sortimentele şi cantitãţile solicitate de Banca Nationala a României, de medalii şi insigne ; - Regia Autonomã a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România ; - regiile autonome "Monitorul Oficial", "Imprimeria Bãncii Naţionale a României" şi "Imprimeria Nationala". Sînt scutite, de asemenea, operaţiunile financiare referitoare la acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare ; g) activitatea de tipãrire şi vînzare a timbrelor la valoarea declarata Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile de : - tipãrire a timbrelor ; - vînzare a timbrelor la valoarea declarata . Nu sînt scutite vinzarile de timbre filatelice pentru colecţii la alte valori decît cele declarate ; h) operaţiunile de vînzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperate, precum şi cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea Sînt scutite : - vînzarea de deşeuri rezultate din activitatea industriala ; - vînzarea de materiale recuperate din casãri, dezmembrari, demolãri, de bunuri mobile şi imobile; - vînzarea materialelor recuperate, colectate de la populaţie ; - prestãrile de servicii legate de operaţiunile de mai sus, cum sînt cele privind : sortarea, prestarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc. Prevederile de mai sus nu se aplica vinzarilor de produse obţinute din prelucrarea deşeurilor ; i) produsele şi serviciile livrate în reţeaua de desfacere cãtre populaţie, prevãzute în anexa la ordonanta Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã se aplica astfel : - poziţiile 1-7, atît la producãtori, importatori, oficii farmaceutice şi unitãţi sanitare, cît şi în reţeaua de desfacere cu ridicatã, mic-gros şi cu amãnuntul, exclusiv vinzarile prin unitãţile de alimentaţie publica şi cele care practica adaosul comercial de alimentaţie publica. La poziţia 1, scutirea se aplica la carne de animale şi pãsãri domestice, inclusiv organe şi mãruntaie, la peste, exclusiv icre, vîndute în stare proaspãta, refrigerata sau congelata, independent de forma de prezentare (în carcasa, preambalata, dezosata etc.), destinate consumului populaţiei. Prevederile de mai sus nu se aplica vinzarilor de animale şi pãsãri vii. Poziţia 2 cuprinde vinzarile de lapte de consum şi lapte praf cãtre populaţie. Nu se aplica scutirea la livrãrile de lapte destinat industrializarii. Poziţia 6 cuprinde livrãrile de medicamente, inclusiv substanţe farmaceutice şi plante medicinale, efectuate de producãtor cãtre unitãţile sanitare, oficiile farmaceutice, farmacii sau alte unitãţi comerciale, autorizate sa desfaca astfel de produse, şi vinzarile acestora cãtre populaţie. Vinzarile de substanţe farmaceutice între unitãţile producãtoare de medicamente, precum şi importurile de astfel de produse sînt scutite, de asemenea, de taxa pe valoarea adãugatã ; - poziţia 8, numai la agenţii economici din reţeaua de desfacere cãtre populaţie ; - poziţia 9, la unitãţile care distribuie energia electrica cãtre populaţie ; - poziţia 10, la unitãţile de distribuire cãtre populaţie a energiei termice achiziţionate sau produse în centralele proprii ; - poziţia 11, la unitãţile care presteazã transportul în comun urban de cãlãtori. 2. Cu privire la operaţiunile de import Potrivit art. 6 lit. B.a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamalã, cu excepţia celor prevãzute la <>art. 13 din Legea nr. 35/1991 , sînt scutite şi de taxa pe valoarea adãugatã. În aceasta situaţie sînt : - bunurile dobîndite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale ; - ajutoarele şi donaţiile, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive, instituţii de învãţãmînt, fãrã a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenţionarea campaniei electorale sau a unor activitãţi ce pot constitui ameninţãri la siguranta nationala ; - materialele pentru probe, experimentari sau cercetãri ; - bunurile strãine care devin, potrivit legii, proprietatea statului ; - mostrele fãrã valoare comercialã, materialele publicitare, de reclama şi documentare. Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii : - sa fie trimise de expeditor cãtre destinatar fãrã nici un fel de obligaţii de plata ; - sa nu facã obiectul unor comercializari ulterioare ; - sa nu fie utilizate pentru prestaţii cãtre terţi, aducatoare de venituri ; - sa fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenta contabila proprie. În cazul schimbãrii condiţiilor de mai sus, importatorii sînt obligaţi sa achite taxa pe valoarea adãugatã, concomitent cu plata taxelor vamale. De asemenea, sînt scutite urmãtoarele categorii de bunuri : - bunurile de origine romana ; - bunurile care au fost reparate sau înlocuite de partenerii externi, în perioada de garanţie ; - bunurile care se înapoiazã în ţara ca urmare a unei expedieri eronate ; - bunurile introduse în ţara de cãtre persoanele fizice, misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România, precum şi de membrii acestora, şi care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sînt scutite de plata taxelor vamale ; - aeronavele civile şi produsele scutite de taxa vamalã potrivit Acordului privind comerţul cu aeronave civile. CAP. 6 Operaţiuni impozabile prin opţiune Potrivit art. 7 din ordonanta, agenţii economici, precum şi unitãţile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueazã operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.f), i)8 şi i)12, pot opta pentru plata acestei taxe pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Plãtitorii de taxa prin opţiune beneficiazã de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau realizate în unitãţile proprii destinate realizãrii operaţiunilor impozabile, potrivit reglementãrilor cuprinse în cap. VI din ordonanta şi precizãrilor din prezentele norme. Aprobarea se da de cãtre Ministerul Finanţelor prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pe baza de cerere şi justificare economicã, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã nu influenţeazã negativ alte operaţiuni sau produse scutite de taxa pentru protecţia socialã sau a unor activitãţi specifice. Agenţii economici, precum şi unitãţile economice din cadrul altor persoane juridice sînt obligaţi, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezulta operaţiuni supuse taxei pe valoarea adãugatã prin opţiune, sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile şi al dreptului de deducere. Aprobarea este irevocabilã pînã la 31 decembrie al celui de-al patrulea an urmãtor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adãugatã prin opţiune şi se prelungeşte, de drept, pentru încã 5 ani, dacã în cursul perioadei iniţiale agentul economic plãtitor prin opţiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpãrate. CAP. 7 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 şi art. 12 din ordonanta, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã iau naştere, de regula, în momentul efectuãrii livrãrii bunurilor mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobiliare sau prestãrii serviciilor. Prin art. 10 alineatul ultim şi art. 11 din ordonanta se reglementeazã condiţiile în care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã aferentã unor operaţiuni specifice, condiţii care determina şi exigibilitatea taxei. În ceea ce priveşte bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporarã în ţara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naştere la data cînd bunurile în cauza sînt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalitãţile vamale corespunzãtoare noii destinaţii. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data cînd bunurile respective au fost valorificate cãtre beneficiarii interni. Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci cînd : - factura este emisã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor ; - contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încaseazã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor ; - se încaseazã avansuri sau se fac decontãri succesive. Pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, inclusiv lucrãrile imobiliare, care se efectueazã continuu sau succesiv, precum şi pentru cele la care se încaseazã, de regula, avansuri, cu autorizarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe baza de factura sau alt document legal înlocuitor. Antreprenorii de lucrãri imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrilor, pentru lucrãrile şi în condiţiile urmãtoare : 1. Lucrãri ce pot fi supuse plãţii taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrii : - lucrãrile imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva ; - lucrãrile imobiliare, la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depãşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar. 2. Condiţii şi modalitãţi de opţiune Opţiunea se aproba de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza unei declaraţii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrãrilor, taxa pe valoarea adãugatã aferentã lucrãrilor, ce se încadreazã în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate dupã data declaraţiei respective. Dupã obţinerea aprobãrii opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adãugatã înainte de efectuarea livrãrii, iar beneficiarilor, sa deducã taxa înainte de receptionarea lucrãrii. Opţiunea plãţii taxei pe valoarea adãugatã la livrarea lucrãrii se comunica beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare. Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea opţiunii şi obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã, în condiţiile prevãzute de art. 12 din ordonanta. Antreprenorul poate renunţa oricind la opţiunea primitã. În aceasta situaţie, are obligaţia achitãrii taxei pe valoarea adãugatã aferentã avansurilor încasate. CAP. 8 Baza de impozitare Ca regula generalã, baza de impozitare este constituitã pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmeazã a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrãrile sau prestãrile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã. În cazul plãţii în natura, trebuie sa se ţinã seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrãrii de bunuri sau prestãrii de servicii. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, dupã caz, la întocmirea facturilor, chiar dacã în contract se prevede plata în rate sau prin decontãri succesive. Agenţii economici care realizeazã atît livrãri de bunuri şi prestãri de servicii, cît şi operaţiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzãtor fiecãrei categorii de operaţiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanta. Astfel, pentru vinzarile de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina dupã cum urmeazã : a) suma obţinutã din vînzarea bunurilor cumpãrate de la agenţii economici sau încredinţate de aceştia pentru a fi vîndute. Pentru bunurile încredinţate, vîndute, agenţii economici respectivi sînt obligaţi sa emita facturi conţinînd elementele prevãzute în art. 25 lit. B. din ordonanta, cel mai tirziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vînzarea ; b) suma reprezentind comisionul aplicat asupra vinzarilor de bunuri aparţinînd persoanelor fizice neinregistrate ca agenţi economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã. Pentru activitatea de intermediere în turism se aplica un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferenţa dintre preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, plãtit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi alţi prestatori care executa material serviciile utilizate de client. Din taxa calculatã pe baza cotei de 15,254%, aplicatã asupra bazei de impozitare determinate potrivit alineatului precedent, se scade taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitãţilor proprii de funcţionare ale agenţiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice. Agenţii economici care presteazã serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanta. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sînt determinate în mod precis în momentul desfacerii mãrfurilor, toate sumele percepute ulterior livrãrii bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii. Reprezintã cheltuieli accesorii ale livrãrilor de bunuri sau prestãrilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpãrãtor, în mãsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate. În baza art. 14 din ordonanta, nu se cuprind în baza de impozitare urmãtoarele : a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de cãtre furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate dupã facturarea bunurilor sau serviciilor. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de preţ trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii : - sa fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului ; - sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare ; - sa fie reflectate în facturi sau alte documente legale, iar pentru cele acordate dupã facturare sa se respecte prevederile art. 28 din ordonanta ; b) penalizãrile pentru neîndeplinirea totalã sau parţialã a obligaţiilor contractuale. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacã sînt percepute peste preţurile şi tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care în fapt reprezintã contravaloarea bunurilor livrate ; c) dobinzile percepute pentru plãţile cu intirziere ; d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteazã acestora. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã sumelor respective se face numai de cãtre clientul în contul cãruia s-au achitat sumele respective ; e) ambalajele care circula între furnizorii de marfa şi clienţi prin schimb, fãrã facturare ; f) sumele încasate de cãtre agenţii economici de la persoanele fizice sau juridice cãrora li s-a acordat locatie de gestiune ; g) primele încasate de la buget pentru animale şi pãsãri vii destinate tãierii şi pentru lapte de vacã. În baza art. 15 din ordonanta, baza de impozitare va fi redusã corespunzãtor în situaţia : - refuzurilor totale sau parţiale rãmase definitive ; - ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite şi facturate de clienţi ; - neincasarii totale sau parţiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienţi, declaraţi insolvabili prin hotãrîri judecãtoreşti definitive. CAP. 9 Cotele de impozitare În conformitate cu art. 17 din ordonanta, pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrãrile de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare şi prestãrile de servicii, din ţara sau din import, se aplica o cota unica de 18%. Operaţiunile de export sau asimilate exportului de bunuri şi servicii sînt supuse cotei zero. 1. Cota de 18% Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A, asupra operaţiunilor privind : a) vinzarile de bunuri mobile şi imobile, efectuate de cãtre persoanele fizice sau juridice autorizate, cãtre beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia bunurilor scutite potrivit legii. Aceeaşi cota se aplica şi vinzarilor de bunuri cãtre persoanele fizice nerezidente în România ; b) importul de bunuri mobile, precum şi vînzarea acestora cãtre beneficiari, în condiţiile prevãzute la lit. a) de mai sus ; c) prestãrile de servicii pentru care locul de impozitare este situat în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme. 2. Cota zero Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. B, pentru operaţiunile de export de bunuri şi servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România : a) Export de bunuri Cuprinde livrãrile de bunuri efectuate de agenţi economici cu sediul în România cãtre beneficiari cu sediul în strãinãtate şi care sînt transportate în afarã teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalitãţilor vamale pentru export. Cota zero se aplica şi prestãrilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sînt : - serviciile prestate de comisionari sau alţi intermediari care intervin în operaţiunile de export ; - transportul mãrfurilor exportate la destinaţie în strãinãtate ; - prestãrile accesorii la transportul bunurilor exportate : încãrcãri-descãrcãri ale mijloacelor de transport, manipulari ale mãrfurilor ; - închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecţia mãrfurilor exportate ; - paza şi depozitarea mãrfurilor exportate ; - operaţiunile de prezentare şi ambalare ale produselor destinate exportului. Prestatorii de servicii beneficiazã de cota zero numai în condiţiile în care prezintã documentaţia din care sa rezulte ca operaţiunile în cauza sînt direct legate de exportul de bunuri. În cazul în care nu se îndeplineşte condiţia de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmînd ca exportatorul sa aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanta. Justificarea realitãţii exportului se face prin : a) declaraţia de export, vizata de organele vamale; b) documentele de transport internaţional ; c) polita de asigurare şi/sau de reasigurare ; d) orice alte documente specifice prestãrilor efectuate în porturi, aeroporturi, gãri şi autogãri, dupã caz. b) Export de servicii Sînt supuse cotei zero prestãrile de servicii efectuate de agenţi economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în strãinãtate, şi care sînt folosite în afarã României, cum sînt : - închirierea de bunuri mobile corporale ; - cesiuni şi concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi comerţ şi alte drepturi similare; - serviciile de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrãrii automate a datelor; - serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize şi alte prestãri ale agenţilor imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în strãinãtate ; - reparaţiile, transformãrile, întreţinerea şi alte prestãri, efectuate la navele de comerţ maritim sau pe fluvii internaţionale, precum şi la aeronave. Sînt supuse, de asemenea, cotei zero : - prestãrile de servicii efectuate în porturi şi aeroporturi, aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale, precum şi aeronavelor, aparţinînd companiilor de transport strãine ; - transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave româneşti comandate de beneficiari cu sediul în strãinãtate ; - transportul internaţional de persoane în şi din strãinãtate, efectuat cu mijloace de transport maritim, aerian şi feroviar. 3. Cota ce se aplica asupra preţurilor cu amãnuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populaţiei sau altor consumatori, care cuprind şi taxa pe valoarea adãugatã Cota de 18% prevãzutã de art. 17 din ordonanta se aplica asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanta, în care nu este cuprinsã taxa pe valoarea adãugatã. Pentru bunurile comercializate prin comerţul cu amãnuntul (magazine comerciale, consignatii, unitãţi de alimentaţie publica sau alte unitãţi care au relaţii directe cu populaţia), precum şi pentru unele prestãri de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preţurile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adãugatã. În aceste condiţii, taxa pe valoarea adãugatã se determina prin aplicarea unei cote recalculate dupã formula 18:118X100 asupra sumei obţinute din vînzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective. CAP. 10 Regimul deducerilor Potrivit art. 18 din ordonanta, plãtitorii taxei pe valoarea adãugatã au dreptul la deducerea taxei aferente intrãrilor de bunuri sau servicii destinate realizãrii de operaţiuni impozabile. Prin bunuri şi servicii achiziţionate pentru realizarea de operaţiuni impozabile se înţeleg materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmeazã a se reflecta în cheltuielile de producţie sau, dupã caz, de circulaţie. Nu poate fi dedusã, potrivit legii, taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor referitoare la : a) bunuri şi servicii destinate realizãrii de operaţiuni scutite ; b) bunuri şi servicii destinate folosirii în scop personal sau punerii la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit ; c) bunuri şi servicii achiziţionate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteazã acestuia ; d) servicii de transport, hoteliere, de restaurant şi altele efectuate pentru activitatea de intermediere în turism şi care sînt utilizate sau consumate de turişti ; e) alte cheltuieli care nu au legatura directa şi exclusiva cu activitatea firmei, cum ar fi cele pentru : distractie, divertisment, achiziţionarea şi întreţinerea autoturismelor folosite pentru activitãţi ce nu au drept scop obţinerea de profit. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni. În situaţia în care un agent economic realizeazã atît operaţiuni impozabile, cît şi operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanta, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor impozabile. Gradul de participare a bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea de operaţiuni impozabile se determina lunar, ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adãugatã şi totalul operaţiunilor realizate în luna respectiva. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã mãrfurilor cumpãrate în vederea revinzarii ca atare sau sub forma de preparate culinare prin unitãţile din reţeaua comercialã nu se supune recalcularii prevãzute la alineatul precedent. Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectãrii prevederilor art. 19 din ordonanta. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusã potrivit prevederilor de mai sus, se recalculeazã la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevãzute de art. 20 din ordonanta. Prin art. 19 din ordonanta se stabilesc condiţiile în care agenţii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor, şi anume : a) sa justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei. Documentele legale sînt : - facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile şi serviciile cumpãrate de la furnizorii din ţara ; - declaraţia vamalã de import, vizata de organele vamale pentru taxa plãtitã la importuri ; - documentul care confirma achitarea taxei de cãtre agentul economic, pentru livrãrile cãtre sine ; b) sa justifice ca bunurile în cauza sînt destinate pentru nevoile firmei şi sînt proprietatea acesteia. Modalitãţile de exercitare a dreptului de deducere sînt reglementate prin art. 21 din ordonanta, şi anume : a) prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adãugatã, pentru livrãrile de bunuri şi serviciile prestate, a taxei aferente intrãrilor ; b) prin rambursarea de cãtre organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentã intrãrilor şi taxa facturatã de agentul economic pentru livrãrile de bunuri sau serviciile prestate. Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferenţelor de taxa sînt urmãtoarele : - diferenţa rezultatã potrivit art. 21 lit. a) se achitã pînã la data de 25 a lunii urmãtoare ; - diferenţa rezultatã potrivit art. 21 lit. b) se regularizeazã astfel : a) pentru unitãţile care realizeazã operaţiuni de export, prin rambursare lunarã, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei şi cererii transmise organului fiscal competent ; b) pentru unitãţile care realizeazã atît operaţiuni supuse taxei, cît şi operaţiuni scutite de la plata taxei, prin compensarea minusului dintr-o luna cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat în lunile urmãtoare. În situaţia în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile urmãtoare, nu acoperã integral taxa deductibilã, diferenţa se ramburseazã de organul fiscal competent, astfel : - în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei şi cererii de rambursare transmise organului fiscal competent, în situaţia în care din deconturile întocmite pe o perioada de 3 luni consecutiv rezulta taxa de rambursat ; - în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei şi cererii de rambursare transmise organului fiscal competent de cãtre societãţile agricole, unitãţile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale şi de cãtre cele care depoziteaza la nivel naţional produse agricole vegetale pentru taxa pe valoarea adãugatã de rambursat rezultatã din decontul lunar. Sumele sub 100.000 lei nu se ramburseazã, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele urmãtoare. Întreprinderile cu producţie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii urmãtoare încheierii sezonului. Dupã întocmirea documentaţiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusã în decont şi reţinutã din taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmãtoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea. În baza art. 24 din ordonanta se stabilesc urmãtoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agenţilor economici garanţii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare ; - cînd suma de rambursat depãşeşte 1 milion lei, ca urmare a livrãrii produselor la export ; - cînd din documentaţia prezentatã rezulta ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adãugatã, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate ; - cînd din verificãri au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligaţiile plãtitorilor. Garanţiile vor fi constituite de cãtre agenţii economici din bunuri şi alte valori, pînã la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii. În cadrul acestui termen, organele fiscale sînt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferenţe. CAP. 11 Obligaţiile plãtitorilor Persoanele fizice şi juridice care realizeazã livrãri de bunuri sau prestãri de servicii ce se încadreazã în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã au obligaţiile prevãzute de art. 25 din ordonanta. A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale Agenţii economici în funcţiune la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã vor fi luati în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pe baza datelor raportate prin bilanţul întocmit pentru anul 1992 şi, dupã caz, pe baza declaraţiei depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agenţii economici care nu au funcţionat întreg anul 1992 şi au raportat prin bilanţ un volum de activitate de pînã la 10 milioane lei sînt obligaţi sa depunã la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobãrii prezentelor norme, o declaraţie privind cifra de afaceri prevãzutã pentru anul 1993. Agenţii economici care nu au depus declaraţia de înregistrare prevãzutã de <>Hotãrîrea Guvernului nr. 349/1992 , precum şi cei infiintati dupã data de 1 iunie 1993 depun declaraţia de înregistrare la termenele şi potrivit modelului aprobat prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993 . Organele fiscale vor remite agenţilor economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, înştiinţarea de luare în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã concomitent cu transmiterea codului fiscal. Agenţii economici care în cursul anului au depãşit plafonul de scutire prevãzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanta sînt obligaţi sa solicite luarea în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã începînd cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depãşit. Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, pînã la data de 15 a lunii urmãtoare celei în care au realizat depãşirea, şi va cuprinde : - datele de identificare cuprinse în declaraţia de înregistrare pentru atribuirea codului fiscal ; - cifra de afaceri realizatã ; - data depãşirii plafonului de scutire de taxa pe valoarea adãugatã. La încetarea activitãţii, agenţii economici sînt obligaţi sa solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneazã situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, concomitent cu depunerea declaraţiei prevãzute la <>art. 5 din Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993 . B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare Persoanele fizice şi juridice care realizeazã operaţiuni impozabile sînt obligate sa consemneze livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii în facturi sau documente inlocuitoare, în condiţiile prevãzute la <>art. 25 lit. B. din ordonanta şi în Hotãrîrea Guvernului nr. 768/1992 . În baza prevederilor de mai sus, sînt scutiţi de obligaţia emiterii unei facturi agenţii economici care realizeazã urmãtoarele operaţiuni impozabile: 1. transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe baza de bilete de cãlãtorie şi abonamente ; 2. folosirea de cãtre agenţii economici a unor bunuri şi servicii executate în unitãţile proprii; 3. vinzari de bunuri şi prestãri de servicii cãtre populaţie pe baza de documente fãrã nominalizãri privind cumpãrãtorul. Agenţii economici care se încadreazã în situaţiile de mai sus sînt obligaţi sa reflecte operaţiunile realizate în documentele tehnico-operative prevãzute în normele metodologice în vigoare. Agenţii economici beneficiari de produse şi servicii, în condiţiile prevãzute mai sus, îşi exercita dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 şi art. 19 lit. a) şi b) din ordonanta, pe baza chitanţei fiscale emise de furnizor sau prestator ori în baza documentului prin care s-a efectuat plata şi care conţine certificarea expresã a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adãugatã în preţ sau în tarif. Suma taxei pe valoarea adãugatã aferentã operaţiunilor respective se determina potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme. C. Cu privire la evidenta operaţiunilor : a) sa ţinã în mod regulat evidenta contabila potrivit normelor în vigoare, care sa-i permitã sa determine suma impozabilã şi taxa pe valoarea adãugatã datoratã pentru livrãrile şi serviciile efectuate, precum şi a celei deductibile aferente intrãrilor sau sa aibã un registru cu pagini numerotate în care sa înscrie zilnic, fãrã ştersãturi şi spaţii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adãugatã datoratã pentru vinzari şi deductibilã pentru intrari. Modul de reflectare în evidenta contabila sau în registre a operaţiunilor prevãzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit <>art. 4 din Legea nr. 82/1991 ; b) sa întocmeascã şi sa depunã lunar la organul fiscal, pînã la data de 25 a lunii urmãtoare, deconturi privind operaţiunile realizate şi taxa pe valoarea adãugatã aferentã. Formularul se procura de la organul fiscal, se completeazã cu toate datele solicitate, se semneazã de persoanele autorizate şi i se aplica ştampila care angajeazã firma. Persoanele juridice care au subunitati înregistrate în baza <>art. 3 din Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993 pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, situaţie în care le revin toate obligaţiile şi drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adãugatã ; c) sa furnizeze organelor fiscale care efectueazã verificãri sau investigaţii privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adãugatã aferente operaţiunilor efectuate atît la sediul principal, cît şi la sucursale sau agenţii. D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adãugatã : a) sa achite taxa datoratã potrivit decontului întocmit, lunar, pînã la data de 25 a lunii urmãtoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plãtitor sau la banca comercialã, dupã caz ; b) sa achite taxa pe valoarea adãugatã aferentã produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale. Taxa datoratã se determina de cãtre importator prin completarea datelor din formularul pe care îl procura de la organul vamal. Taxa achitatã se confirma prin semnatura şi ştampila ce angajeazã organul vamal. Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum şi pentru cele scutite de taxe vamale în baza <>art. 13 din Legea nr. 35/1991 , importatorii sînt obligaţi sa întocmeascã declaraţia vamalã de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele şi accizele datorate de aceştia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat. Taxa pe valoarea adãugatã datoratã se plãteşte la organul vamal conform reglementãrilor în vigoare privind plata taxelor vamale. Pentru bunurile din import la care se acorda liber de vama cu caracter provizoriu, precum şi pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporarã în ţara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat sa depunã o garanţie egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele şi taxa pe valoarea adãugatã aferente bunurilor respective. Importatorul are dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adãugatã datoratã dupã vînzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de cãtre beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercita potrivit prevederilor cap. VI din ordonanta ; c) sa achite taxa datoratã bugetului de stat concomitent cu declaraţia înaintatã organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b) din ordonanta. CAP. 12 Dispoziţii finale În baza art. 26 din ordonanta, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vînzare, încasare şi alte documente necesare aplicãrii prevederilor legale privind taxa pe valoarea adãugatã se stabilesc de Ministerul Finanţelor şi sînt obligatorii pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã. Potrivit art. 27 din ordonanta, agenţii economici care realizeazã operaţiuni impozabile au obligaţia asigurãrii condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevãzute de reglementãrile în domeniul taxei pe valoarea adãugatã, iar cei care au ca obiect de activitate comerţul cu amãnuntul, activitãţi hoteliere, prestãri de servicii cãtre populaţie şi alte activitãţi de asemenea natura au şi obligaţia instalãrii aparatelor de marcat, care sa corespundã cerinţelor privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã. În acest scop, agenţii economici vor asigura pregãtirea adecvatã a personalului propriu şi dotarea cu aparatura tehnica necesarã realizãrii în condiţii optime a lucrãrilor prevãzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adãugatã. Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii contabilitãţii, iar corectarea taxei pe valoarea adãugatã facturatã în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanta, prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmeazã a fi scãzute, şi în negru, pentru cele de adãugat. Conform art. 31 din ordonanta, taxa pe valoarea adãugatã se aplica pentru toate livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate dupã intrarea în vigoare a ordonanţei, indiferent de data încheierii contractelor, executãrii produselor sau prestãrii serviciilor. Produsele livrate şi serviciile prestate pînã la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese verbale de recepţie sau alte documente similare din care sa rezulte ca livrarea şi, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicãrii <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor respective. Impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor şi utilajelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminatã, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitãţile producãtoare la data aplicãrii <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 nu este deductibil din taxa pe valoarea adãugatã datoratã pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate dupã aceasta data. Bunurile aflate pe drum, expediate şi facturate de furnizori înainte de data intrãrii în vigoare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 şi recepţionate de beneficiari dupã aceasta data, se considera în stoc la beneficiari şi urmeazã reglementãrile prevãzute la alineatul precedent. Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulaţia mãrfurilor, potrivit autorizãrii şi metodologiei în vigoare pînã la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã. Impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare emise, dar neîncasate pînã la data aplicãrii <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , se vãrsa la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor respective. Sumele rãmase de încasat la data aplicãrii <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 pentru livrãri de bunuri şi prestãri de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pa valoarea adãugatã la termenele scadente dupã intrarea în vigoare a ordonanţei. Avansurile încasate de furnizori şi prestatori pînã la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã se impoziteazã potrivit reglementãrilor legale existente la data efectuãrii operaţiunilor respective, urmînd ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate baza de impozitare sa se diminueze corespunzãtor. Preţurile de cumpãrare aferente mãrfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã vor fi corectate de cãtre agenţii economici plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã din reţeaua comercialã, prin eliminarea impozitului pe circulaţia mãrfurilor cuprins în facturile emise de furnizori. Corectarea preţurilor şi regularizarea diferenţelor se vor efectua potrivit normelor metodologice ce vor fi emise de Ministerul Finanţelor în termen de 30 de zile de la data aprobãrii prezentelor norme. Art. 32-34 din ordonanta reglementeazã dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorãri pentru plãţile cu intirziere şi de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenţie. În situaţiile prevãzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sînt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activitãţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adãugatã raportatã de alţi agenţi economici cu profil similar. Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorãrile şi amenzile prevãzute de art. 34 şi 36 din ordonanta, dupã caz. Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac conform <>Legii nr. 32/1968 , cu excepţia art. 25, 26 şi 27. Ca urmare, contravenienţii nu beneficiazã de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, dupã caz, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, a jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ pentru fapta sãvîrşitã. -----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
