Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1
Se aproba Programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei, boala transmisibila de la animale la om, prevãzut în anexa, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 2
Încãlcarea prevederilor prezentului program naţional se sancţioneazã conform dispoziţiilor prevãzute în <>Hotãrîrea Guvernului nr. 794/1993 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneazã:
-----------------
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Ioan Oancea
Ministrul sãnãtãţii,
Iulian Mincu
p. Ministrul apelor, pãdurilor şi
protecţiei mediului,
Florin Stadiu,
secretar de stat
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru
Administraţie Publica Localã,
Octav Cozmanca
ANEXA 1
PROGRAMUL NAŢIONAL
de supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei
Trichineloza este o boala transmisibila de la animale la om prin consumul de carne infectata. Ea este produsã de un parazit nematod numit Trichinella spiralis, care, în forma adulta paraziteaza intestinul, iar în forma larvara, musculatura. Parazitul adult, cît şi formele larvare nu se vad cu ochiul liber.
Dupã ce omul sau animalul receptiv a consumat carnea parazitata, larvele de Trichinella spiralis devin mature şi se inmultesc în intestin. O singura femela produce pînã la 10.000-15.000 de larve care migreaza pe cale sanguina în tot organismul. Larvele se localizeaza între şi în celulele musculaturii striate, unde suferã o serie de modificãri morfologice şi functionale, formind un complex celula-parazit şi se transforma în stadiul larva infectios.
Infectia cu Trichinella spiralis genereazã un rãspuns imun complex fata de un spectru larg de antigene din toate stadiile evolutive ale parazitului. Determinarile cantitative şi calitative ale rãspunsului imun în anticorpi stau la baza testarilor serologice folosite ca mijloc de diagnostic al infectiei cu Trichinella spiralis la om şi la animale.
Rezervorul natural al infectiei este format din grupa animalelor sãlbatice carnivore sau omnivore de cimp şi de padure: mistretul, ursul, bursucul, pisica salbatica, vulpea, soarecele, sobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar îl formeazã unele animale domestice receptive : porcul, pisica, ciinele, calul, magarul, nutria etc.
Porcinele se contamineaza consumind sobolani sau soareci parazitati, gasiti morţi prin adaposturi sau pe cimp, cadavre de animale sãlbatice sau resturi de carne parazitata nesterilizata, provenite din abatoare, ateliere de prelucrare a carnii, restaurante etc., folosite în hrana acestora. De la porc la porc, infectia se mai poate transmite şi prin coprofagie sau canibalism (mincatul urechilor şi cozilor). La porc, ca şi la toate celelalte specii mai sus menţionate, trichineloza nu se manifesta prin simptome clinice sesizabile. Depistarea animalelor infectate se poate face în viata, prin examene serologice, folosind testul ELISA, sau dupã tãiere ori moarte, prin examene serologice sau microscopice (trichineloscopie sau digestie artificiala).
Omul se infecteaza cu Trichinella spiralis consumind carne infectata de porc, mistret, urs, cal, nutrie etc., insuficient fripta sau fiarta, sub forma de preparate crude, sarate sau afumate, boala manifestindu-se prin febra, edeme periorbitare, dureri musculare, cefalee, tulburãri digestive şi altele. În aceasta perioada se constata eozinofilie.
Investigaţiile serologice pot confirma infectia cu Trichinella spiralis la om, fiind un mijloc rapid şi specific de diagnostic.
Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului fiind condiţionatã în primul rind de rapiditatea instituirii lui dupã infectie. Tratamentul trichinelozei la animale este în curs de experimentare.
I. Diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis la om şi la animale
I.1. Examenul microscopic
I.1.1. Examenul microscopic direct (trichineloscopic) se referã la depistarea larvelor în probe de muschi presat între doua lame speciale, folosit ca examen curent al carnii.
I.1.2. Examenul microscopic al preparatelor obţinute prin digestie enzimatica la 37 grade C se executa în laboratoare special dotate în acest scop.
Dezavantajul ambelor metode este ca acestea nu deceleaza infectia cînd în organism exista un numãr mic de larve sau cînd proba de tesut muscular este prelevata în stadiul incipient al infectiei (2-4 saptamini de la ingestie).
I.2. Examenul serologic
Pentru diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la om se folosesc testele de hemaglutinare indirecta (I HA), floculare cu bentonita, precipitare perilarvara, contraimunoelectroforeza (CIE) şi testul imunoenzimatic (ELISA).
Diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la porc sau la alte animale se face folosind testul imunoenzimatic (ELISA). Cu ajutorul acestui test se depisteaza prezenta anticorpilor specifici chiar dupã prima saptamina de la infectie.
I.3. Intradermoreactia cu antigen de Trichinella spiralis
Antigenul de Trichinella spiralis este un extract total de larve de Trichinella spiralis în ser fiziologic, în stare liofilizata. Injectia intradermica la om cu antigen de Trichinella spiralis provoacã apariţia unei reactii eritematoase la locul de inoculare, dacã persoana cercetata este infectata cu acest parazit.
Avantajele testelor imunoenzimatice folosite în diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis sînt:
- decelarea anticorpilor specifici în stadiul incipient al infectiei;
- sensibilitatea reacţiei de 1.000 ori mai mare fata de examenele microscopice;
- rãspunsul imun confirma infectia, în acest fel se evita riscul rezultatelor fals negative datorate prelevarii de probe de tesut muscular provenite din zone unde nu s-a localizat parazitul;
- controlul serologic, folosind testul ELISA, se preteaza la automatizare şi computerizare, putind fi folosit pentru diagnostic de rutina şi în programe de supraveghere epidemiologica.
II. Mãsuri generale şi permanente de prevenire a infectiei cu Trichinella spiralis la animale
II. 1. asigurarea condiţiilor de zooigiena în adaposturi şi padocuri (curãţenie mecanicã, deratizari, dezinsectizari, colectarea zilnica a cadavrelor);
II. 2. prevenirea şi combaterea canibalismului;
II. 3. controlul serologic pentru Trichinella spiralis la formarea loturilor de reproducţie, care se efectueazã din 6 în 6 luni. Animalele serologic pozitive se elimina din efectiv;
II. 4. deratizarea şi dezinsectia în toate zonele şi focarele ce constituie sursa de infestare cu acest parazit;
II. 5. amenajarea şi izolarea depozitelor de deşeuri de orice fel, conform prevederilor legale, inclusiv imprejmuirea perimetrului acestora, pentru evitarea patrunderii animalelor în aceste zone;
II. 6. interzicerea pasunatului animalelor în pãduri, precum şi pe terenurile pe care sînt depozitate sau aruncate gunoaie, resturi menajere, alte deşeuri urbane sau industriale;
II. 7. salubrizarea generalã a tuturor localitãţilor urbane sau rurale.
III. Mãsuri de prevenire a apariţiei trichinelozei în efectivele de porcine indemne
Se considera un efectiv de porcine indemn la infectia cu Trichinella spiralis cînd toate animalele dintr-o gospodãrie sau zona geograficã sînt negative la primul control serologic executat prin testul ELISA sau dupã doua examene serologice negative, obţinute prin acelaşi test, la probele recoltate la 3 şi 6 luni de la eliminarea ultimului caz de boala.
Pentru a pãstra indemnitatea la trichineloza a unui efectiv de porcine, cît şi pentru a preveni introducerea bolii din afarã, se impun urmãtoarele mãsuri:
1. interzicerea repopularii unitãţilor indemne cu porci din alte gospodãrii, dacã aceştia nu au fost controlati serologic şi nu sînt insotiti de buletine de analiza care sa confirme ca animalele sînt negative la controlul efectuat cu testul ELISA;
2. sterilizarea obligatorie a tuturor deşeurilor de abator şi a celor provenite de la întreprinderile de prelucrare a carnii, precum şi a resturilor culinare de la restaurante şi cantine, înainte ca acestea sa fie folosite în hrana porcilor;
3. igienizarea, deratizarea şi dezinsectia periodicã a adaposturilor şi padocurilor, colectarea şi distrugerea zilnica a cadavrelor de sobolani, soareci şi porci;
4. efectuarea controalelor periodice de cãtre autoritãţile sanitare veterinare, silvice şi ale administraţiei publice locale pentru depistarea, colectarea şi distrugerea tuturor cadavrelor de animale din pãduri şi din localitãţile din apropierea fermelor de porci;
5. verificarea periodicã a identitãţii efectivelor de porci la infectia cu Trichinella spiralis, prin examene serologice (testul ELISA):
- din 6 în 6 luni la efectivul de reproducţie;
- la tãiere, la porcii grasi.
IV. Mãsuri de combatere
Trichineloza este o boala parazitara, nedeclarabila la animale, transmisibila şi declarabila la om.
La constatarea pentru prima data a infectiei cu Trichinella spiralis la porcine într-o ferma, gospodãrie anexa sau în curtea crescatorului individual, se anunta imediat medicul veterinar de circumscripţie care, împreunã cu direcţia sanitarã veterinara judeteana, va repeta recoltarea de probe în vederea confirmãrii infectiei de cãtre Laboratorul central sanitar veterinar de diagnostic. Totodatã, vor aplica mãsurile prevãzute în Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 *), republicatã, şi în cap. II şi III din prezentul program.
În cadrul acţiunii de combatere se aplica obligatoriu urmãtoarele mãsuri:
1. depistarea animalelor infectate la un interval cît mai scurt de la momentul contaminarii;
2. izolarea imediata în adaposturi separate, amplasate cît mai departe de grajdurile cu animale sanatoase, a tuturor animalelor pozitive la controlul serologic prin testul ELISA;
3. asigurarea unor mãsuri specifice de prevenire a transmiterii infectiei de la animalele izolate la cele sanatoase, prin: sobolani, pãsãri, animale carnivore, muste etc.;
4. depistarea animalelor infectate cu Trichinella spiralis prin examene serologice, folosind testul ELISA, dupã cum urmeazã:
a) în fermele de tip industrial cu sectoare de reproducţie, creştere şi ingrasare de porcine se controleazã:
- vierii şi scroafele de reproducţie, din 6 în 6 luni;
- tineretul în faza a doua de creştere, înainte de a fi trecut la ingrasare;
- toate porcinele din ingrasatorie;
b) în fermele de selecţie se controleazã:
- efectivul de reproducţie, din 6 în 6 luni;
- tineretul selectat pentru prasila, înainte de livrare;
- tineretul reformat, înainte de a fi predat pentru ingrasare;
c) în fermele producãtoare de tineret porcin pentru livrare la alţi crescatori, se examineazã: din 6 în 6 luni efectivul de reproducţie şi tineretul înainte de vînzare;
d) în gospodãriile particulare se controleazã:
- vierii şi scroafele de reproducţie de doua ori pe an;
- tineretul înainte de a fi pus la ingrasat;
- porcinele cumpãrate pentru prasila sau pentru ingrasat;
- toţi porcii care se taie pentru consum propriu sau pentru comercializare;
5. animalele serologic pozitive la testul ELISA pentru trichineloza vor fi imediat izolate în adaposturi separate, amplasate la o distanta cît mai mare de grajdurile cu animale sanatoase, sau vor fi tãiate şi valorificate conform Normelor sanitare veterinare elaborate în baza Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicatã;
6. pe perioada de combatere se folosesc toate mijloacele posibile de a inlatura definitiv toţi factorii transmitatori ai infectiei cu Trichinella spiralis, prin:
- curãţenie zilnica şi dezinfectii periodice în adaposturi;
- deratizari şi dezinsectii periodice în grajduri şi în toatã incinta gospodãriei;
- colectarea şi distrugerea zilnica a cadavrelor;
- asigurarea unei alimentatii corespunzãtoare calitativ şi cantitativ, pentru evitarea apariţiei cazurilor de coprofagie şi canibalism;
7. programul de depistare serologica a animalelor infectate cu Trichinella spiralis se executa pe toatã perioada de combatere şi timp de un an dupã depistarea ultimului caz de boala.
V. Mãsuri pentru prevenirea infectiei cu Trichinella spiralis la om
1. Pentru prevenirea imbolnavirilor, înainte de a fi data în consum, se executa în mod obligatoriu examenul pentru trichineloza la carnea provenitã din taierea animalelor receptive la aceasta boala (porcine, mistreti, ursi, cai, nutrii etc.).
2. Carnea examinata şi gasita fãrã Trichinella spiralis se marcheaza cu o ştampila dreptunghiulara cu inscripţia "Fãrã trichina", aplicatã pe fata externa a pulpei, şi se da în consum proaspãta sau la preparate din carne.
3. Se interzice darea în consum a carnii, organelor şi subproduselor provenite de la animale infectate cu Trichinella spiralis, care vor fi distruse prin ardere sau denaturare şi îngropare sub directa supraveghere şi rãspundere a organelor sanitare veterinare.
4. În cazul apariţiei de îmbolnãviri de trichineloza, Direcţia sanitarã veterinara împreunã cu Inspectoratul de poliţie sanitarã şi medicina preventivã judeţean vor efectua ancheta epidemiologica, pentru a stabili originea carnii sau preparatelor din carne care au determinat imbolnavirile şi gradul de infectie existent în zona respectiva, atît la oameni, cît şi la animale, conform prevederilor Ordinului comun nr. 25/474/1993 **) al ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sãnãtãţii.
5. Raportarea cazurilor de trichineloza confirmate la om este obligatorie şi se face conform instrucţiunilor Ministerului Sãnãtãţii.
6. Se vor intensifica acţiunile de informare şi educare a populaţiei, insistindu-se asupra necesitãţii controlului sanitar veterinar şi asupra prelucrãrii termice corecte a carnii.
-----------------
*) Legea nr. 60/1974 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 30 decembrie 1991.
**) Ordinul nr. 25/474/1993 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 19 mai 1993.
--------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
