Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1
Se înfiinţeazã Societatea comercialã pe acţiuni "Unicarne" Bucureşti, cu sediul în strada Walter Maracineanu nr. 1-3, sector 1.
Societatea comercialã pe acţiuni "Unicarne" Bucureşti se înfiinţeazã prin preluarea activului şi pasivului Fabricii de prototipuri, utilaje şi piese de schimb Sibiu şi Sectiei de proiectare Bucureşti - unitãţi fãrã personalitate juridicã din cadrul Centralei industrializarii carnii, care se desfiinţeazã.
ART. 2
Societatea comercialã "Unicarne" Bucureşti are personalitate juridicã şi va avea ca obiect de activitate producţia de piese de schimb, prototipuri, utilaje, proiectare-cercetare, consulting, operaţiuni de import-export pentru societãţile comerciale din industria carnii şi frigului.
ART. 3
Societatea comercialã pe acţiuni "Unicarne" Bucureşti îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 15/1990 privind societãţile comerciale şi statutul prevãzut în anexa, care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 4
Societatea comercialã pe acţiuni "Unicarne" Bucureşti are un capital social de 117,3 mil. lei, stabilit pe baza bilanţului la data de 30 septembrie 1990 şi are urmãtoarea structura:
- mijloace fixe în valoare de 29,8 mil. lei;
- mijloace circulante în valoare de 87,5 mil. lei.
Capitalul social al societãţii comerciale urmeazã a fi definitivat pe baza reevaluarii patrimoniului, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 5
Societatea comercialã pe acţiuni "Unicarne" Bucureşti va putea fi influentata de stat prin pirghiii economice cum sînt: credite cu dobinzi preferenţiale, comenzi de stat, subvenţii, impozite şi taxe.
ART. 6
Personalul preluat de societatea comercialã "Unicarne" Bucureşti de la unitãţile prevãzute în art. 1 alin. 2, în cazul în care este încadrat cu un salariu mai mic, are dreptul la diferenţa pînã la salariul tarifar avut şi la sporuri de vechime, dupã caz, timp de trei luni.
ART. 7
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Finanţelor, vor introduce modificãrile corespunzãtoare care decurg din aplicarea prezentei hotãrîri.
ART. 8
Orice alte dispoziţii contrare prezentei hotãrîri se abroga.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
ANEXA 1
STATUTUL
Societãţii comerciale pe acţiuni "Unicarne" Bucureşti
CAP. 1
Denumirea, forma juridicã, sediul, durata
ART. 1
Denumirea societãţii
Denumirea societãţii este "Unicarne" - S.A.
În toate actele şi lucrãrile emanate de la societate, denumirea acesteia va fi precedatã sau urmatã de cuvintele "societate pe acţiuni" sau initialele "S.A.", numãrul de înregistrare din Registrul comerţului şi sediul societãţii.
ART. 2
Forma juridicã a societãţii
Societatea comercialã "Unicarne" Bucureşti este persoana juridicã romana avînd forma juridicã de societate pe acţiuni.
Aceasta îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile romane şi cu prezentul statut.
ART. 3
Sediul societãţii
Sediul societãţii este în România - Bucureşti, piata Walter Maracineanu nr. 1-3, sector 1.
Societatea poate avea sucursale, filiale, fabrici situate şi în alte localitãţi.
ART. 4
Durata societãţii
Durata societãţii este nelimitatã, cu începere de la data înregistrãrii la Camera de comerţ şi industrie.
CAP. 2
Obiectul de activitate al societãţii
ART. 5
Obiectul de activitate al societãţii comerciale pentru prestãri servicii în industria carnii şi frigului este:
- proiectarea şi executarea de prototipuri, utilaje şi piese de schimb pentru industria carnii şi frigului;
- executarea, la solicitarea societãţilor comerciale, de proiecte de investiţii pentru obiective de producţie, inclusiv pentru retehnologizarea şi modernizarea proceselor de producţie specifice sectorului carnii şi frigului;
- elaborarea, la solicitarea societãţilor comerciale, de studii pentru valorificarea optima a resurselor de carne, a altor subproduse rezultate din taierea animalelor;
- elaborarea, la solicitarea societãţilor comerciale, de studii de marketing, consulting şi cercetãri de specialitate pentru realizarea de noi sortimente de produse din carne;
- efectuarea de operaţiuni de import-export pentru industria carnii şi frigului, la solicitarea societãţilor comerciale;
- testarea noilor produse realizate prin cercetare proprie, prin magazine proprii sau ale societãţilor comerciale;
- efectuarea, la solicitarea societãţilor comerciale, de programe pentru introducerea sistemelor de prelucrare automatã a datelor specifice sectorului carnii şi frigului, inclusiv implementarea acestora la beneficiar;
- alte servicii specifice desfãşurãrii activitãţii în sectorul industriei carnii şi frigului solicitate de societãţile comerciale.
CAP. 3
Capitalul social, acţiunile
ART. 6
Capitalul social al societãţii comerciale este de 117,3 mil. lei reprezentind mijloace fixe în valoare de 29,8 mil. lei, mijloace circulante în valoare de 87,5 mil. lei. Capitalul social iniţial al societãţii comerciale pe acţiuni va fi modificat în funcţie de evaluarea patrimoniului care se va finaliza pînã la 31 decembrie 1990.
Capitalul social iniţial de 117,3 mil. lei împãrţit în acţiuni nominative cu o valoare nominalã de 5.000 lei fiecare este în întregime subscris de statul roman, în calitate de unic acţionar şi vãrsat în întregime la data constituirii societãţii, pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre persoane fizice romane sau strãine, în condiţiile legii.
ART. 7
Acţiunile
Societatea va emite şi inmina actionarilor titlurile (acţiunile) cuprinzînd:
- denumirea şi durata societãţii;
- data constituirii societãţii, numãrul de înregistrare la Camera de comerţ şi industrie şi numãrul Monitorului Oficial în care s-a fãcut publicarea;
- capitalul social, numãrul acţiunilor şi numãrul de ordine, valoarea nominalã a acţiunilor şi vãrsãmintele efectuate;
_ denumirea (numele şi prenumele), sediul (domiciliul) acţionarului.
Titlurile vor purta timbrul sec al societãţii şi semnatura a doi administratori.
Societatea va tine evidenta acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele Consiliului de administraţie şi se pãstreazã la sediul societãţii.
ART. 8
Majorarea capitalului
Capitalul social poate fi majorat pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor, prin emiterea de noi acţiuni reprezentind aportul în numerar sau în natura, sau din beneficiile cuvenite actionarilor.
Majorarea capitalului se poate face parţial sau total şi în natura prin hotãrîrea adunãrii generale a actionarilor, pe baza evaluãrii efectuatã de experţii desemnaţi de cãtre acţionari.
ART. 9
Reducerea capitalului
Reducerea capitalului se poate face pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor; dacã reducerea de capital va influenta condiţiile în care a fost aprobatã societatea, se vor obţine noi aprobãri de la organele de drept.
Propunerea de reducere a capitalului trebuie comunicatã de cãtre Consiliul de administraţie, comisiei de cenzori, cu cel puţin 30 de zile înainte de data adunãrii generale a actionarilor care decide asupra acestei reduceri. Comisia de cenzori va trebui sa refere asupra cauzelor şi condiţiilor reducerii.
ART. 10
Drepturi şi obligaţii decurgind din acţiuni
Fiecare acţiune subscrisã şi vãrsatã de acţionari conferã acestora dreptul la un vot în adunarea generalã a actionarilor, dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale, precum şi alte drepturi prevãzute în statut.
Deţinerea acţiunii implica adeziunea la statut cu toate modificãrile suferite.
Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmeazã acţiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligaţiile societãţii sînt garantate cu patrimoniul social, iar actionarii nu sînt angajaţi rãspunzãtori, chiar fata de terţi, decît pînã la concurenta valorii totale a acţiunilor pe care le poseda.
Patrimoniul societãţii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligaţii personale ale actionarilor. Un creditor al unui acţionar poate formula pretenţii asupra partii din beneficiul societãţii ce i se va repartiza de cãtre adunarea generalã a actionarilor sau a cotei pãrţi cuvenite acestuia la lichidarea societãţii, efectuatã.
ART. 11
Dreptul acţiunilor asupra activului social
Fiecare acţiune da dreptul, din proprietatea activului social, la o parte proporţionalã cu numãrul de acţiuni emise. Ea da, de asemenea, dreptul la o parte din beneficii, dividende, proporţionalã cu capitalul subscris şi vãrsat.
ART. 12
Proprietarii de indiviziuni sînt ţinuţi sa fie reprezentaţi pe lîngã societate de unul singur dintre ei, pe care îl considera drept singur proprietar.
Uzufructuarii şi nuzii proprietari vor trebui, de asemenea, sa fie reprezentaţi de unul singur dintre ei, iar societatea nu-l va recunoaşte decît pe uzufructuar pentru toate comunicãrile care se fac acţionarului, precum şi pentru prezenta la adunãrile generale şi dreptul la vot.
ART. 13
Cesiunea acţiunilor
Cesiunea parţialã sau totalã a acţiunilor între acţionari sau cãtre terţi se face în condiţiile legii şi cu procedura prevãzutã de lege.
Cesiunea acţiunii se înregistreazã în registrul de evidenta a acţiunilor şi se menţioneazã pe titlu.
ART. 14
Pierderea acţiunilor
În cazul pierderii uneia sau mai multor acţiuni, proprietarul va trebui sa anunţe Consiliul de administraţie şi sa facã public faptul prin presa. Dupã 6 luni va putea obţine un "duplicat al acţiunii".
CAP. 4
Adunarea generalã a actionarilor
ART. 15
Atribuţii
Adunarea generalã a actionarilor este organul de conducere a societãţii care decide asupra activitãţii acesteia şi asigura politica ei economicã şi comercialã.
Adunarea generalã a actionarilor are urmãtoarele atribuţii principale:
a) aproba structura organizatoricã a societãţii şi numãrul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor functionale şi de producţie;
b) alege membrii Consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanţi, le stabileşte remunerarea, îi descarca de activitate şi îi revoca;
c) numeşte directorii şi adjunctii acestora, le stabileşte remunerarea, îi descarca de activitate şi îi revoca. Directorii şi directorii adjuncţi pot fi numiţi şi dintre membrii Consiliului de administraţie;
d) stabileşte competentele şi rãspunderile Consiliului de administraţie şi comisiei de cenzori;
e) aproba şi modifica programele de activitate şi bugetul societãţii;
f) hotãrãşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea de garanţii;
g) examineazã, aproba sau modifica bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi dupã analizarea rapoartelor Consiliului de administraţie, al comisiei de cenzori sau al expertului de gestiune, dupã caz, aproba repartizarea beneficiilor între acţionari;
h) hotãrãşte cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi agenţii;
i) hotãrãşte cu privire la mãrirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numãrului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea acţiunilor;
j) hotãrãşte cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum şi la transformarea formei juridice a societãţii;
k) hotãrãşte cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea şi lichidarea societãţii;
l) hotãrãşte cu privire la executarea de reparaţii capitale şi realizarea de investiţii noi;
m) hotãrãşte cu privire la actionarea în justiţie a membrilor Consiliului de administraţie, directorilor şi adjunctilor acestora şi a cenzorilor, pentru paguba pricinuitã societãţii;
n) hotãrãşte în orice alte probleme privind societatea.
ART. 16
Convocarea adunãrii generale a actionarilor
Adunãrile generale ale actionarilor sînt de doua feluri: ordinare şi extraordinare.
Ele se convoacã de preşedintele Consiliului de administraţie sau de unul dintre vicepreşedinţi, pe baza împuternicirii date de preşedinte.
Adunãrile generale ordinare au loc o data pe an, la doua luni de la încheierea exerciţiului economic financiar pentru examinarea bilanţului şi a contului de beneficii şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe anul urmãtor.
Adunãrile generale extraordinare se convoacã la cererea actionarilor, reprezentind cel puţin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv cu excepţia primilor 2 ani de la înfiinţarea societãţii. Adunarea generalã va fi convocatã de administratori de cîte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispoziţiile din statut.
Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocãrii.
Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial şi într-unul din ziarele de larga circulaţie raspindite în localitatea în care se afla sediul societãţii sau din cea mai apropiatã localitate.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunãrilor.
Cînd, în ordinea de zi, figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindã textul integral al propunerilor.
Adunarea generalã a actionarilor se întruneşte la sediul societãţii sau în alt loc, din aceeaşi localitate.
Adunarea generalã ordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare actionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã extraordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare actionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã a actionarilor statutar constituitã ia hotãrîri cu majoritatea absolutã de voturi a celor prezenţi sau reprezentaţi.
ART. 17
Organizarea adunãrii generale a actionarilor
Adunarea generalã a actionarilor este prezidata de preşedintele Consiliului de administraţie, iar în lipsa acestuia, de cãtre unul din vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte. Preşedintele Consiliului de administraţie desemneazã doi secretari pentru a verifica prezenta actionarilor la şedinţa şi pentru a întocmi procesul-verbal al adunãrii generale.
Procesul-verbal se va scrie într-un registru sigilat şi parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretarul care l-a întocmit.
La şedinţele ordinare şi extraordinare ale adunãrii generale a actionarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de munca cu personalul societãţii, pot fi invitaţi şi reprezentanţii sindicatului.
ART. 18
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generalã a actionarilor
Hotãrîrile adunãrilor se iau prin vot deschis.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor Consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotãrîrilor referitoare la rãspunderea administratorilor.
Actionarii voteazã, de regula, prin ridicarea de miini. La propunerea persoanei care prezideazã sau a unui grup de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, ce deţin cel puţin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul sa fie secret.
Hotãrîrile adunãrii generale sînt obligatorii chiar pentru actionarii absenţi sau nereprezentati.
ART. 19
În perioada în care statul este acţionar unic, atribuţiile adunãrii generale a actionarilor vor fi exercitate de Consiliul imputernicitilor statului, alcãtuit şi numit potrivit legii pînã la crearea condiţiilor de constituire a adunãrii generale a acţiunilor.
Consiliul imputernicitilor statului îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu statutul societãţii.
Consiliul imputernicitilor statului se va desfiinta de drept la data şedinţei de constituire a adunãrii generale a actionarilor.
CAP. 5
Gestiunea societãţii
ART. 20
Gestiunea societãţii este controlatã de acţionari şi de comisia de cenzori, aleasã de adunarea generalã a asociaţilor formatã din 5 membri din care cel puţin unul trebuie sa fie contabil.
În perioada în care statul este acţionar unic, cenzorii sînt reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe.
Adunarea generalã poate alege, de asemenea, cenzori supleanţi care vor înlocui în caz de nevoie pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, actionarilor şi comisiei de cenzori li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea, situaţia patrimoniului, a beneficiilor şi a pierderilor.
Comisia de cenzori are urmãtoarele atribuţii principale:
- în cursul exerciţiului financiar, verifica gospodãrirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenta contabila şi informeazã Consiliul de administraţie asupra neregulilor constatate.
La încheierea exerciţiului financiar, controleazã exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor prezentate de Consiliul de administraţie asupra conturilor societãţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentind adunãrii generale a actionarilor un raport scris, prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanţului şi a contului de beneficii şi pierderi;
- la lichidarea societãţii, controleazã operaţiunile de lichidare;
- prezintã adunãrii generale a actionarilor punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului şi obiectului societãţii.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalã a actionarilor dacã aceasta nu a fost convocatã de Consiliul de administraţie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de cîte 10% timp de 2 ani consecutiv sau ori de cîte ori considera necesar.
Atribuţiile comisiei de cenzori se completeazã şi cu alte obligaţii prevãzute de lege.
Cenzorii se aleg pe o perioada de maximum 3 ani, iar prima comisie este compusa din 5 membri.
CAP. 6
Consiliul de administraţie
ART. 21
Organizarea
Societatea este administratã de cãtre consiliul de administraţie compus din administratori aleşi de adunarea generalã a actionarilor pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acţionari.
Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acţionari în aceeaşi proporţie cu cota lor de participare la capital.
Cînd se creeazã un loc vacant în Consiliul de administraţie, adunarea generalã a actionarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Adunarea generalã va alege ca nou administrator o persoana indicatã de acelaşi acţionar care a desemnat pe predecesorul sau.
Durata pe care este ales administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a rãmas pînã la expirarea mandatului predecesorului sau.
Pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice, Consiliul de administraţie al societãţii comerciale va fi numit de Consiliul imputernicitilor statului cu acordul ministerului de resort.
Componenta Consiliului de administraţie şi desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generalã a actionarilor.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte numit de adunarea generalã a actionarilor.
Consiliul de administraţie se întruneşte la sediul societãţii ori de cîte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numãrul membrilor sãi şi ia decizii cu majoritate simpla de voturi din numãrul total al membrilor consiliului. El este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de unul din vicepreşedinţi desemnat de preşedinte. Preşedintele numeşte un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afarã acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesarã prezenta a cel puţin 1/2 din numãrul membrilor Consiliului de administraţie.
Dezbaterile Consiliului de administraţie au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de preşedinte cu cel puţin 15 zile înainte. Acestea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se înscrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele Consiliului de administraţie. Procesul-verbal se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar.
Consiliul de administraţie poate delega unuia sau mai multor membri ai sãi unele împuterniciri de probleme limitate şi poate recurge la experţi pentru studierea anumitor probleme.
La prima şedinţa Consiliul de administraţie va alege dintre membrii sãi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui comitet de direcţie, compus din membri aleşi dintre administratori, fixindu-se în acelaşi timp şi salariile.
Preşedintele îndeplineşte, de regula, şi funcţia de director general, în care calitate conduce şi comitetul de direcţie, asigurind conducerea curenta a societãţii, aduce la îndeplinire deciziile adunãrii generale şi ale consiliului de administraţie, în limitele activitãţii societãţii.
În relaţiile cu terţii, societatea este reprezentatã de cãtre preşedintele Consiliului de administraţie pe baza şi în limitele imputernicitilor date de adunarea generalã a actionarilor sau în lipsa lui, de cãtre unul din vicepreşedinţi, desemnat de consiliu. Cel ce reprezintã societatea semneazã actele care o angajeazã fata de terţi.
Membrii consiliului de administraţie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societãţii, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã.
Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii Consiliului de administraţie, directorul general şi adjunctii acestuia, rãspund individual sau solidar, dupã caz, fata de societate pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni sau abateri de la dispoziţiile legale, pentru abaterile de la statut şi pentru greşeli în administrarea societãţii. În astfel de situaţii, ei vor putea fi revocaţi prin decizia adunãrii generale a actionarilor.
ART. 22
Consiliul de administraţie are urmãtoarele atribuţii:
a) angajeazã şi concediazã personalul;
b) stabileşte îndatoririle şi responsabilitãţile personalului societãţii pe compartimente;
c) aproba încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);
d) stabileşte tactica şi strategia de marketing;
e) aproba încheierea sau rezilierea altor contracte pînã la valoarea stabilitã de adunarea generalã a actionarilor;
f) supune anual adunãrii generale a actionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea societãţii, bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societãţii pe anul urmãtor;
g) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generalã a actionarilor.
CAP. 7
Activitatea societãţii
ART. 23
Exerciţiul economic financiar
Exerciţiul economic financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecãrui an. Primul exerciţiu începe la data constituirii societãţii.
ART. 24
Personalul societãţii
Personalul de conducere al societãţii şi cenzorii sînt numiţi de adunarea generalã a actionarilor. Restul personalului este angajat de directorul general sau directorul societãţii comerciale.
Nivelul salariilor pentru personalul societãţii, pe categorii de calificare şi funcţii, se stabileşte de adunarea generalã a actionarilor în funcţie de studii şi de munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege.
Plata salariilor, impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurãri sociale se va face potrivit legii.
Drepturile şi obligaţiile personalului societãţii se stabilesc de Consiliul de administraţie. Premiile, gratificatiile şi alte asemenea drepturi acordate anual personalului pot fi plãtite integral sau parţial în valuta, în limita disponibilitãţilor în valuta potrivit legii.
Pînã la aprobarea unei noi legislaţii a salarizarii în domeniu, societatea nou creata ca urmare a modularii va menţine nivelurile de salarizare practicate de reorganizare.
ART. 25
Amortizarea fondurilor
La amortizarea fondurilor fixe se vor putea avea în vedere urmãtoarele:
- amortizarea se stabileşte prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorii de achiziţie a fondurilor fixe şi se include, dupã caz, în preţul de cost al producţiei, al prestãrilor de servicii sau în cheltuieli de circulaţie şi se utilizeazã pentru înlocuirea mijloacelor fixe şi alte nevoi ale societãţii;
- prin valoarea de achiziţie a fondurilor fixe se înţelege suma cheltuielilor de cumpãrare şi a altor cheltuieli efectuate pentru punerea în funcţiune a fiecãrui fond fix;
- amortizarea se calculeazã de la data punerii în funcţiune a fondurilor fixe.
ART. 26
Reparaţii capitale şi investiţii noi
Lucrãrile de reparaţii capitale şi de investiţii noi se vor executa pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor. Fondurile necesare se asigura prin includerea cheltuielilor respective, dupã caz, în preţul de cost al producţiei, al prestãrilor de servicii sau în cheltuielile de circulaţie în anul în care au fost executate sau eşalonat pe mai mulţi ani.
ART. 27
Evidenta contabila şi bilanţul contabil
Societatea va tine evidenta contabila în lei şi va întocmi anual bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi, avînd în vedere Normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.
ART. 28
Calculul şi repartizarea beneficiilor
Beneficiul societãţii se stabileşte prin bilanţul aprobat de adunarea generalã a actionarilor. Beneficiul impozabil se stabileşte ca diferenţa între suma totalã a veniturilor încasate şi suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.
Pentru determinarea acestui beneficiu se va deduce din beneficiul anual fondul de rezerva care va fi de cel mult 5% din totalul beneficiului prevãzut în bilanţul anual (constituirea lui efectuindu-se pînã se va atinge 20% din capitalul social), precum şi alte cote prevãzute în reglementãrile în vigoare.
Din beneficiul prevãzut în bilanţ, se scade impozitul legal rezultind beneficiul cuvenit actionarilor, care se repartizeazã între aceştia, proporţional cu aportul la capitalul social, precum şi pentru alte nevoi ale societãţii.
Plata beneficiului cuvenit actionarilor se face de societate în condiţiile legii în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanţului de cãtre adunarea generalã a actionarilor.
În cazul înregistrãrii de pierderi, pãrţile se obliga sa analizeze cauzele şi sa ia mãsuri de recuperare.
Suportarea pierderilor de cãtre acţionari se va face proporţional cu aportul la capital şi în limita capitalului subscris.
CAP. 8
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, condiţii de
constituire, litigii
ART. 29
Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformata în alta forma de societate prin hotãrîrea adunãrii generale extraordinare a actionarilor şi dupã obţinerea aprobãrilor legale. Noua societate va îndeplini formalitãţile legale de înregistrare şi publicitate cerute la înfiinţarea societãţilor.
ART. 30
Dizolvarea societãţii
Urmãtoarele situaţii duc la dizolvarea societãţii:
- imposibilitatea realizãrii obiectului social;
- hotãrîrea adunãrii generale;
- pierderea a jumãtate din capitalul social, dupã ce s-a consumat fondul de rezerva, dacã adunarea generalã a actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rãmasã;
- numãrul de acţionari s-a redus sub 5 timp de 6 luni;
- la cererea oricãrui acţionar, dacã împrejurãrile de forta majorã şi consecinţele lor dureazã mai mult de 8 luni, iar adunarea generalã a actionarilor constata ca funcţionarea societãţii nu mai este posibila;
- în orice alte situaţii, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor, luatã în unanimitate.
ART. 31
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidatã.
Lichidarea societãţii şi repartizarea patrimoniului se vor face în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 32
Litigiile societãţii cu persoane fizice sau juridice romane sînt de competenta instanţelor judecãtoreşti dim România. Litigiile nãscute din raporturile contractuale dintre societate şi persoanele juridice romane pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii.
Litigiile personalului angajat de societate, ivite în raporturile cu aceasta se rezolva în conformitate cu legislaţia muncii.
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 33
Prevederile prezentului statut se completeazã de drept cu dispoziţiile legale în vigoare, precum şi cele referitoare la societãţile comerciale.
--------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
