Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARIRE nr. 1178 din 2 noiembrie 1990  privind infiintarea Bancii Romane pentru Dezvoltare - S.A.    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARIRE nr. 1178 din 2 noiembrie 1990 privind infiintarea Bancii Romane pentru Dezvoltare - S.A.

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 26 noiembrie 1990
Guvernul României hotãrãşte:

ART. 1
Pe data de 1 decembrie 1990 se înfiinţeazã Banca Romana pentru Dezvoltare - societate pe acţiuni, prin preluarea activului şi pasivului de la Banca de Investiţii, care se desfiinţeazã.
Sediul central al bãncii este în municipiul Bucureşti, str. Doamnei nr. 4.
Banca înfiinţeazã sucursale, filiale, agenţii şi reprezentante în ţara şi strãinãtate.
ART. 2
Banca îşi începe activitatea cu un capital social subscris de stat de 5.000 milioane lei, împãrţit în 500.000 de acţiuni nominative în valoare de 10.000 lei fiecare.
Capitalul vãrsat la data infiintarii este de 2.600 milioane lei.
ART. 3
Obiectul principal de activitate al bãncii îl constituie:
- efectuarea de servicii bancare pentru executarea proiectelor de investiţii economice şi financiare ale statului, potrivit convenţiei încheiate cu Ministerul Finanţelor, care se realizeazã integral sau parţial din fonduri de la buget şi din împrumuturi în valuta de la bãncile de dezvoltare şi de la instituţiile financiare internaţionale;
- creditarea activitãţii de producţie, investiţii, comerciale şi de prestãri de servicii, desfasurata de regii autonome, societãţi comerciale, societãţi mixte, unitãţi cooperatiste, organizaţii obşteşti, asociaţii familiale, de alte persoane juridice, precum şi de persoane fizice.
ART. 4
Personalul care trece de la Banca de Investiţii la Banca Romana pentru Dezvoltare se considera transferat în interesul serviciului. Personalul trecut în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici are dreptul la salariul tarifar avut, la sporuri şi indemnizaţii de conducere, dupã caz, timp de 3 luni dupã data desfiinţãrii.
De aceleaşi drepturi beneficiazã şi personalul devenit disponibil, pînã la transferarea în interesul serviciului în alta unitate, dar nu mai mult de 3 luni.
ART. 5
Banca Romana pentru Dezvoltare - societate pe acţiuni îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu statutul prevãzut în anexa nr. 1.
În perioada în care statul este acţionar unic, atribuţiile legale ale Adunãrii generale a actionarilor vor fi îndeplinite de Consiliul imputernicitilor statului, în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare prevãzut în anexa nr. 2*).
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 6
Pe data prezentei hotãrîri se abroga orice dispoziţii contrare.
*) Anexa se comunica unitãţilor interesate.

PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN


ANEXA 1

STATUTUL
de organizare şi funcţionare al Bãncii Romane pentru Dezvoltare - S.A.

CAP. 1
Denumirea, sediul, durata
ART. 1
Banca Romana pentru Dezvoltare - S.A. se constituie ca banca de dezvoltare şi comercialã - societate pe acţiuni, organizatã în conformitate cu legile în vigoare în România, şi funcţioneazã ca persoana juridicã, potrivit prevederilor prezentului statut.
În acest statut Banca Romana pentru Dezvoltare - S.A. este denumita banca.
ART. 2
Banca are sediul central în municipiul Bucureşti şi îşi desfãşoarã activitatea prin sucursale, filiale, agenţii şi reprezentante, care pot fi înfiinţate de Adunarea generalã a actionarilor.
Înfiinţarea de sucursale, filiale şi agenţii în strãinãtate se face potrivit legii.
ART. 3
Durata de activitate a bãncii va fi de 99 de ani, începînd cu data publicãrii în Monitorul Oficial al României a documentelor de înfiinţare.
CAP. 2
Obiectul de activitate al bãncii
ART. 4
Obiectul de activitate al bãncii îl constituie:
4.1. efectuarea de operaţiuni şi servicii bancare pentru proiectele de investiţii economice şi financiare ale statului, ce se realizeazã, integral sau parţial, din fonduri de la buget şi din împrumuturi în valuta de la bãncile de dezvoltare internaţionale, instituţii financiare şi de la alte bãnci;
4.2. atragerea de fonduri bãneşti, acordarea de credite în lei şi în valuta şi efectuarea de servicii bancare pentru activitatea de investiţii, de producţie, comercialã şi de prestãri de servicii, desfasurata de regii autonome, societãţi comerciale, societãţi mixte, instituţii de stat, unitãţi cooperatiste, organizaţii obşteşti, asociaţii familiale sau persoane fizice.
În acest scop, banca efectueazã, în condiţiile prevãzute de statut, urmãtoarele operaţiuni, în numele sau propriu, în numele altora sau în colaborare cu alţii:
a) atrage fonduri bãneşti, în lei şi în valuta, din ţara şi strãinãtate, în depozite la vedere sau la termen;
b) pãstreazã disponibilitãţile bãneşti ale clienţilor şi efectueazã operaţiuni de încasãri şi plati, în lei şi în valuta, în numerar sau fãrã numerar, prin conturile deschise de clienţi la aceasta banca;
c) contracteazã credite, în lei şi în valuta, din ţara şi din strãinãtate;
d) acorda credite, în lei şi în valuta, pe baza de garanţii, pe termen mediu, cu rambursare de pînã la 5 ani şi pe termen lung de pînã la 25 ani, în condiţiile stabilite de lege, pentru realizarea de investiţii de cãtre clienţii sãi din ţara şi strãinãtate; de asemenea, acorda credite pe termen scurt, cu rambursarea de pînã la 12 luni, pentru aprovizionare, producţie, desfacere, prestãri de servicii, suplinirea temporarã a resurselor agenţilor economici pentru investiţii, precum şi pentru nevoi gospodãreşti ale persoanelor fizice;
e) presteazã servicii bancare privind expertizarea tehnica, economicã şi financiarã a proiectelor, urmãrirea utilizãrii fondurilor potrivit destinaţiei aprobate şi prevederilor din documentaţii, analiza ofertelor depuse de executanti, precum şi alte servicii pentru investiţiile statului care se realizeazã din fonduri de la buget în baza mandatului primit;
f) efectueazã servicii bancare pentru dezvoltarea activitãţilor agenţilor economici, acorda consultaţii şi asistenta pe probleme de gestiuni financiare şi de evaluare a patrimoniului, în baza convenţiilor încheiate cu aceştia;
g) efectueazã operaţiuni de scontare a efectelor de comerţ şi rescontare a portofoliului, în lei şi în valuta;
h) emite efecte de comerţ, în lei şi în valuta, şi accepta efecte de comerţ emise asupra sa, avalizeaza şi gireazã efecte de comerţ emise de terţi, emite cecuri bancare proprii sau în contul altor instituţii de credit;
i) efectueazã operaţiuni cu acreditive, incasouri, ordine de plata şi alte instrumente de plata;
j) emite, confirma şi efectueazã operaţiuni cu scrisori de garanţie, avaluri, cauţiuni, în ţara şi strãinãtate;
k) efectueazã operaţiuni de vînzare-cumpãrare şi alte operaţiuni cu titluri emise de stat, precum şi cu acţiuni, obligaţiuni şi hirtii de valoare, pe cont propriu sau pentru terţi, în ţara şi strãinãtate, potrivit legii;
l) efectueazã operaţiuni de arbitrajare pe pieţele internaţionale valutare sub forma de atragere şi constituire de depozite la termen şi la vedere, proprii şi ale clienţilor; banca poate compensa din beneficiile realizate din aceste operaţiuni eventualele diferenţe nefavorabile;
m) participa la consortii de garanţii şi la credite consortiale interne şi internaţionale;
n) cumpara şi vinde valuta strãinã, aur şi metale preţioase sub orice forma; efectueazã operaţiuni de schimb valutar;
o) efectueazã servicii de trezorerie şi de depozitare pentru obiecte de valoare, proprietate a unor persoane juridice sau fizice;
p) efectueazã operaţiuni privind executarea de casa a bugetului, în limita mandatului primit;
r) încheie aranjamente de corespondent cu bãnci şi instituţii financiare strãine şi convenţii privind activitãţi financiar-bancare şi efectueazã alte operaţiuni legate de afacerile bancare şi financiare, în ţara şi strãinãtate;
s) participa cu capital la instituţii financiare şi bancare şi la alţi agenţi economici din ţara şi strãinãtate;
t) participa, ca membra, în organisme financiar-bancare internaţionale sau regionale, la operaţiuni economice financiare şi bancare în cadrul unor acorduri, convenţii şi înţelegeri încheiate de autoritãţile romane pe plan intern şi internaţional în scopul atragerii de împrumuturi în valuta; participa la reuniuni internaţionale cu caracter financiar, bancar sau monetar;
u) cumpara imobile şi alte bunuri imobiliare pentru uzul propriu sau al personalului bãncii şi poate dobîndi imobile prin executarea creanţelor bãncii, care vor fi vîndute la prima ocazie favorabilã;
v) efectueazã orice alte activitãţi bancare şi financiare permise de reglementãrile legale în vigoare.
ART. 5
În exercitarea atribuţiilor sale banca elaboreazã reglementãri privind creditarea, garanţiile asiguratorii şi recuperarea creanţelor bãncii, încasãrile şi plãţile, operaţiunile valutare, celelalte servicii bancare şi drepturile de control.
ART. 6
Banca primeşte de la clienţii sãi bilanţurile contabile şi contul de profit şi pierderi, situaţia angajamentelor de plata şi orice alte informaţii şi date referitoare la lichidarea, solvabilitatea şi rentabilitatea acestora. De asemenea, banca are dreptul sa verifice situaţia economicã şi financiarã a clientului, de la acordarea creditului şi pînã la rambursarea integrala a acestuia.
CAP. 3
Capital, fonduri şi alte resurse financiare
ART. 7
Capitalul social subscris al bãncii este de 5.000 milioane lei, împãrţit în 500.000 acţiuni nominative în valoare nominalã de 10.000 lei fiecare, putindu-se emite şi titluri cumulative de 10, 20, şi 100 acţiuni.
Capitalul social vãrsat este în suma de 2.600.000.000 lei.
Capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni pînã nu vor fi achitate cele iniţiale.
ART. 8
Acţiunile sînt purtãtoare de dividende din beneficiile bãncii, care se distribuie participanţilor la capitalul social.
Fiecare acţiune da dreptul la un vot. Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sînt la curent cu acţiunile ajunse la scadenta.
Banca emite certificate înscrise în registrul actionarilor, prin care se atesta deţinerea acţiunilor.
ART. 9
Toate acţiunile conferã deţinãtorilor drepturi şi obligaţii egale. Banca recunoaşte un singur proprietar pentru fiecare acţiune. Actionarii rãspund numai în limita valorii fiecãrei acţiuni. Proprietatea unei acţiuni înseamnã implicit acceptarea statutului bãncii şi a hotãrîrilor Adunãrii generale.
ART. 10
Dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite prin declaraţia facuta în registrul de acţiuni al bãncii, subscrisã de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor, şi prin menţiunea facuta pe acţiune.
Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sînt rãspunzãtori solidar de plata integrala a acţiunilor, timp de 3 ani, socotiţi de la data cînd s-a fãcut menţiunea de transmitere în registrul societãţii.
ART. 11
Acţiunile sînt indivizibile.
Cînd o acţiune nominativã devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligatã sa înscrie transmiterea atît timp cît acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultind din acţiune.
Atît timp cît o acţiune este proprietatea indivizã a mai multor persoane, acestea sînt rãspunzãtoare în mod solidar pentru efectuarea vãrsãmintelor datorate.
ART. 12
Banca nu va putea cumpara propriile sale acţiuni, nici acorda împrumuturi sau avansuri asupra lor, în afarã de cazul în care Adunarea generalã a actionarilor hotãrãşte astfel, cu votul actionarilor care reprezintã doua treimi din capitalul social.
ART. 13
Situaţia acţiunilor trebuie sa fie publicatã o data cu bilanţul anual şi, în mod deosebit, sa arate dacã acţiunile au fost integral plãtite şi numãrul acţiunilor pentru care s-a cerut, fãrã rezultat, efectuarea vãrsãmintelor.
ART. 14
Majorarea capitalului social se poate face prin emiterea de noi acţiuni în condiţiile legii, la perioada şi în procentul stabilit de adunarea generalã extraordinarã a actionarilor la propunerea Consiliului de administraţie. Nu se pot emite acţiuni noi de o valoare mai mica decît valoarea nominalã iniţialã.
Hotãrîrea adunãrii pentru mãrirea capitalului se va publica în Monitorul Oficial, acordindu-se pentru exerciţiul dreptului de preferinta un termen de cel puţin o luna, cu începere din ziua publicãrii.
Hotãrîrea adunãrii privind mãrirea capitalului are efect numai în mãsura în care a fost adusã la îndeplinire în termen de un an de la data sa.
ART. 15
Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupã trecerea a doua luni din ziua în care hotãrîrea a fost publicatã în Monitorul Oficial.
Orice creditor al bãncii, anterior hotãrîrii, va putea face opoziţie la instanta în termenul arãtat la alin. 1.
Opoziţia suspenda executarea hotãrîrii pînã la retragerea sau respingerea ei printr-o sentinta definitiva a instanţei.
Cînd banca a emis obligaţiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului prin restituiri fãcute actionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor, decît în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate.
ART. 16
Pentru desfãşurarea activitãţii sale banca constituie fondul de rezerva, fondul de risc, fondul de dezvoltare şi alte fonduri cu destinaţie specialã, potrivit legii.
Fondul de rezerva constituie garanţie a angajamentelor bãncii, putind fi utilizat şi pentru acoperirea unor eventuale pierderi rezultate din operaţiunile bãncii.
Fondul de risc se utilizeazã la acoperirea creditelor în suferinta, cu aprobarea Adunãrii generale, la propunerea Consiliului de administraţie.
Fondul de dezvoltare se constituie pe seama cotelor din veniturile brute aprobate pentru fiecare exerciţiu financiar. Acest fond este destinat realizãrii de investiţii proprii, constituind şi o garanţie a angajamentelor bãncii.
Banca poate constitui şi alte fonduri, pentru asigurarea unor acţiuni în care banca este interesatã.
O parte din mijloacele financiare ale fondului de rezerva şi ale fondurilor cu destinaţie specialã vor putea fi plasate în titluri de stat sau în alte valori, potrivit hotãrîrii Adunãrii generale.
ART. 17
Banca utilizeazã, în completarea capitalului social şi a fondurilor proprii constituite, şi alte resurse financiare, în lei şi valuta, şi anume: fondurile primite de la bugetul statului pentru realizarea de investiţii în sectorul public; disponibilitãţile existente în conturile clienţilor; depozitele din ţara şi din strãinãtate; creditele pe termen scurt, mediu şi lung, contractate din ţara şi strãinãtate; obligaţiunile şi alte titluri de credit emise de banca în condiţiile legii, în ţara şi strãinãtate, alte resurse financiare atrase de banca.
CAP. 4
Adunarea generalã a actionarilor
ART. 18
Adunarea generalã reprezintã totalitatea actionarilor bãncii.
Fiecare acţionar are dreptul sa participe la Adunarea generalã, personal sau prin alţi acţionari, pe baza de procura scrisã sau sub semnatura certificatã, fãrã a se putea delega în acest scop un membru al Consiliului de administraţie.
Normele de reprezentare a actionarilor în Adunarea generalã vor fi stabilite de Consiliul de administraţie.
Actionarii care doresc sa participe la Adunarea generalã trebuie sa facã dovada calitãţii lor cu propriile acţiuni sau certificatul de atestare a proprietãţii acţiunilor.
ART. 19
Adunãrile generale sînt ordinare şi extraordinare. Ele se vor tine la sediul bãncii şi în localul ce se va indica în convocare.
ART. 20
Adunarea generalã ordinarã se întruneşte cel puţin o data pe an, în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar, dar înainte de data depunerii bilanţului anual la instituţiile împuternicite.
În afarã de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, Adunarea generalã este obligatã:
a) sa analizeze şi sa aprobe bilanţul, contul de profit şi pierderi, destinaţia şi repartizarea beneficiului, dividendele ce se distribuie actionarilor şi recompensele ce se acorda funcţionarilor, precum descãrcarea din gestiune, pe baza raportului Consiliului de administraţie asupra activitãţii bãncii şi a raportului Comisiei de cenzori;
b) sa aprobe programul de activitate pentru anul financiar urmãtor;
c) sa aleagã Consiliul de administraţie şi cenzorii şi sa numeascã în condiţiile legii, preşedintele, 3 vicepreşedinţi şi preşedintele Comisiei de cenzori;
d) sa aprobe remunerarea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi cenzorilor şi sa fixeze indemnizaţia membrilor Consiliului de administraţie, precum şi salariile personalului;
e) sa aprobe plasarea unei pãrţi din mijloacele financiare ale fondului de rezerva şi ale fondurilor cu destinaţie specialã în titluri ale statului şi alte valori;
f) sa aprobe înfiinţarea, desfiinţarea sau mutarea de sucursale, filiale, agenţii sau reprezentante ale bãncii.
ART. 21
Pentru validarea deliberãrilor adunãrii generale ordinare este necesarã prezenta actionarilor care sa reprezinte cel puţin jumãtate din capitalul social, iar hotãrîrile sa fie luate de actionarii ce deţin majoritatea absolutã din capitalul social reprezentat în adunare.
Dacã adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condiţiilor de la alin. 1, adunarea ce se va întruni, dupã o a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintii adunãri, oricare ar fi partea de capital reprezentatã de asociaţii prezenţi, cu majoritate.
ART. 22
Adunarea extraordinarã se întruneşte ori de cîte ori este nevoie de a se lua o hotãrîre pentru:
a) prelungirea duratei de funcţionare a bãncii;
b) mãrirea capitalului;
c) mutarea sediului;
d) fuzionarea sau afilierea la alte organisme bancare;
e) reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiune de noi acţiuni;
f) dizolvarea anticipata a bãncii;
g) emisiunea de obligaţiuni;
h) oricare alta modificare a statutului sau oricare alta hotãrîre pentru care este cerutã aprobarea adunãrii extraordinare.
ART. 23
Pentru ţinerea valabilã a adunãrii generale extraordinare, va trebui:
- la prima convocare prezenta actionarilor reprezentind trei pãtrimi din capitalul social, iar hotãrîrile sa fie luate cu votul unui numãr de acţionari care sa reprezinte cel puţin jumãtate din capitalul social;
- la convocãrile urmãtoare, prezenta actionarilor reprezentind jumãtate din capitalul social, iar hotãrîrile sa fie luate cu votul unui numãr de acţionari care sa reprezinte cel puţin 1/3 din capitalul social.
ART. 24
Adunãrile generale vor fi convocate de Consiliul de administraţie, ori de cîte ori va fi nevoie.
Termenul de întrunire, în nici un caz, nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocãrii.
Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial şi într-unul dintre ziarele raspindite din localitatea în care se afla sediul bãncii.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunãrii.
Cînd în ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindã textul integral al propunerilor.
ART. 25
Consiliul de administraţie, este obligat sa convoace de îndatã adunarea generalã, la cererea actionarilor reprezentind a zecea parte din capitalul social şi dacã cererea cuprinde probleme ce intra în competenta adunãrii.
Adunarea va avea loc în termen de o luna de la cerere.
Dacã Consiliul de administraţie nu convoacã adunarea, instanta judecãtoreascã din raza teritorialã unde îşi are sediul banca cu audierea pãrţilor, va putea ordonã convocarea, desemnind dintre acţionari persoana care o va prezida.
ART. 26
Actionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generalã, proporţional cu numãrul acţiunilor ce poseda, cu excepţia prevãzutã în art. 8 alin. 2
ART. 27
Actionarii, reprezentind întreg capitalul social, vor putea, dacã nici unul dintre ei nu se opune, sa ţinã o adunare generalã şi sa ia orice hotãrîre de competenta adunãrii, fãrã observarea formalitãţilor cerute pentru convocarea ei.
ART. 28
Actionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunãrile generale decît prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale.
Membrii Consiliului de administraţie şi functionarii bãncii nu pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiunea nulitãţii hotãrîrii dacã, fãrã votul acestora, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerutã.
ART. 29
Membrii Consiliului de administraţie nu pot vota, în baza acţiunilor ce poseda, nici personal, nici prin mandatar, descãrcarea gestiunii lor sau o problema în care persoana sau atribuţiile lor ar fi în discuţie.
Ei pot vota însã bilanţul şi contul de profit şi pierderi, dacã, fiind posesorii a cel puţin jumãtate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legalã fãrã votul lor.
ART. 30
Acţionarul, care, într-o anumitã operaţiune, are fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al bãncii, va trebui sa se abţinã de la deliberãrile privind acea operaţiune.
Acţionarul care contravine acestei dispoziţii este rãspunzãtor de daunele produse bãncii, dacã, fãrã votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerutã.
ART. 31
Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenţie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nulã.
ART. 32
În ziua şi la ora arãtate în convocare, şedinţa adunãrii se va deschide de cãtre preşedintele Consiliului de administraţie sau de cãtre acela care îi tine locul.
Preşedintele va desemna, dintre acţionari, doi sau mai mulţi secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor aratind capitalul pe care-l prezintã fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numãrului acţiunilor depuse şi îndeplinirea tuturor formalitãţilor cerute de lege şi de prezentul statut pentru ţinerea adunãrii, dupã care se va trece la ordinea de zi.
ART. 33
Hotãrîrile adunãrilor se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor Consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotãrîrilor referitoare la rãspunderea membrilor Consiliului de administraţie.
ART. 34
Un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, va constata îndeplinirea formalitãţilor de convocare, data şi locul adunãrii, actionarii prezenţi, numãrul acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotãrîrile luate, iar la cererea actionarilor, declaraţiile fãcute de ei în şedinţa.
La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenta a actionarilor.
Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunãrilor generale.
Pentru a fi opozabile terţilor, hotãrîrile adunãrii vor fi depuse în termen de 15 zile la registrul comerţului, pentru a fi menţionate în extras în registru şi publicate în Monitorul Oficial.
Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalitãţi.
ART. 35
Hotãrîrile luate de adunãrile generale, în limitele legii sau statutului, sînt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Hotãrîrile adunãrii generale contrare statutului sau legii pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau au votat contra şi au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
Dacã hotãrîrea este atacatã de toţi membrii Consiliului de administraţie, banca va fi reprezentatã în justiţie de persoana desemnatã de preşedintele instanţei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pînã ce adunarea generalã, convocatã în acest scop, va alege alta persoana.
Cererea de anulare a hotãrîrii adunãrii generale se va introduce la instanta din raza teritorialã unde banca îşi are sediul, acţionarul fiind obligat sa depunã la grefa cel puţin o acţiune.
Dacã au fost introduse mai multe acţiuni de anulare, ele pot fi conexate.
Cererea se va judeca în camera de consiliu.
Hotãrîrea definitiva de anulare va fi menţionatã în registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial.
De la data publicãrii ea este opozabilã tuturor actionarilor.
ART. 36
O data cu intentarea acţiunii de anulare, reclamantul poate cere preşedintelui instanţei suspendarea executãrii hotãrîrii atacate.
Preşedintele, incuviintind suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune.
Impotriva ordonanţei de suspendare, se poate face recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare.
CAP. 5
Administraţia bãncii
ART. 37
Administrarea şi conducerea bãncii sînt încredinţate Consiliului de administraţie (administratori), compus din cel mult 21 de membri, aleşi de cãtre Adunarea generalã. Din Consiliul de administraţie fac parte preşedintele şi vicepreşedinţii, reprezentanţi ai actionarilor, precum şi specialişti din aparatul bãncii şi din alte unitãţi.
ART. 38
Membrii Consiliului de administraţie sînt aleşi pentru o perioada de 4 ani, dupã care pot fi realeşi.
La preluarea funcţiei, fiecare administrator va trebui sa depunã o garanţie care nu poate fi mai mica decît dublul salariului lunar. Garanţia se va depune înainte de începerea activitãţii.
Dacã garanţia nu va fi depusa, administratorul este considerat demisionat. Garanţia rãmîne în casieria bãncii şi nu va putea fi restituitã administratorului decît dupã ce Adunarea generalã a aprobat bilanţul ultimului exerciţiu, în care administratorul a funcţionat şi i-a dat descãrcare.
ART. 39
Semnãturile administratorilor vor fi depuse la registrul comerţului, odatã cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garanţiei.
ART. 40
Pentru valabilitatea deciziilor Consiliului de administraţie, este necesarã prezenta personalã a cel puţin jumãtate din numãrul administratorilor.
Deciziile se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi.
ART. 41
Consiliul de administraţie are urmãtoarele atribuţii:
a) examineazã şi certifica bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi şi propunerile privind destinaţia şi repartizarea beneficiului, care se prezintã Adunãrii generale;
b) aproba veniturile şi cheltuielile, investiţiile proprii, reparaţiile capitale şi actele de dispoziţie cu privire la bunurile şi mijloacele bãncii;
c) aproba strategia bãncii cu privire la credite, atragerea de resurse, utilizarea acestora, nivelul dobinzilor, comisioanelor, taxelor, marjelor şi altor speze bancare;
d) aproba facilitãţi de credite clienţilor şi împrumuturile care, cumulat, depãşesc pe un singur client peste 10% din valoarea capitalului social vãrsat plus rezervele, dar nu mai mult de nivelul autorizat de Banca Nationala a României;
e) propune Adunãrii generale modificarea statutului, majorarea sau micşorarea capitalului social şi constituirea de rezerve, plasarea unei pãrţi din mijloacele financiare ale fondului de rezerva şi ale fondurilor cu destinaţie specialã în titluri ale statului şi alte valori, precum şi mãsuri pentru încasarea capitalului social;
f) propune Adunãrii generale emiterea de acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de credite şi modul de distribuire a acestora;
g) aproba schema de organizare, regulamentul de ordine interioarã, funcţiile, atribuţiile şi competentele personalului, nivelul şi regimul de salarizare în funcţie de studii şi munca efectiv prestatã cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzutã de lege, primele şi alte forme de remunerare a personalului;
h) numeşte directorii şi adjunctii acestora din centrala bãncii şi directorii sucursalelor, filialelor, agentiilor şi reprezentantelor;
i) aproba normele şi instrucţiunile privind operaţiunile bãncii;
j) are orice alte atribuţii, cu excepţia celor din competenta expresã a Adunãrii generale.
ART. 42
Administratorii sînt rãspunzãtori de îndeplinirea tuturor obligaţiilor ce le revin, potrivit dispoziţiilor relative la mandat şi de cele prevãzute de lege.
Administratorii bãncii sînt solidar rãspunzãtori cu predecesorii imediaţi ai lor, dacã, avînd cunostinta de neregularitãţile sãvîrşite de aceştia, nu le denunta cenzorilor.
Rãspunderea pentru actele sãvîrşite de administratori sau pentru omisiuni nu se întinde şi la cei care au fãcut sa se constate, în registrul deciziilor Consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta în scris pe cenzori.
Pentru deciziile luate în şedinţele în care administratorul nu a participat, el rãmîne rãspunzãtor, dacã în termen de o luna de cînd a luat cunostinta de acestea nu a fãcut împotrivire în formele arãtate în alineatele precedente.
ART. 43
Administratorul, care are într-o anumitã operaţiune, direct sau indirect, interese contrarii intereselor bãncii, trebuie sa înştiinţeze despre acestea pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.
Aceeaşi obligaţie o are administratorul, în cazul în care, într-o anumitã operaţiune ştie ca sînt interesate sotia, rudele sau afinii sãi pînã la gradul al patrulea inclusiv.
Administratorul, care nu a respectat prevederile alin. 1, va rãspunde de daunele ce au rezultat pentru societate.
ART. 44
Consiliul de administraţie se întruneşte ori de cîte ori este necesar.
El trebuie sa se întruneascã cel puţin o data pe luna la sediul bãncii.
Convocãrile pentru întrunirile Consiliului de administraţie vor cuprinde locul unde se va tine şedinţa şi proiectul ordinii de zi, neputindu-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevãzute, decît în caz de urgenta şi cu condiţia ratificãrii în şedinţa urmãtoare de cãtre membrii absenţi.
La şedinţele Consiliului de administraţie vor fi convocaţi şi cenzorii.
La fiecare şedinţa se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberãrilor, deciziile luate, numãrul de voturi întrunite şi opiniile separate.
ART. 45
Directorii executivi nu vor putea fi membri în Consiliul de administraţie al bãncii.
ART. 46
Consiliul de administraţie deleagã o parte din atribuţiile sale pentru conducerea operativã a bãncii unui Comitet de direcţie compus din 9 membri din rindurile sale şi anume: preşedintele Consiliului de administraţie, vicepreşedinţii Consiliului de administraţie şi alţi membri.
Comitetul de direcţie este condus de preşedintele Consiliului de administraţie care are şi calitatea de director general.
Consiliul de administraţie stabileşte cu ocazia numirii Comitetului de direcţie împuternicirile, responsabilitãţile şi remuneraţia membrilor acestuia.
Decizia Consiliului de administraţie privind suma necesarã remunerãrii membrilor Comitetului de direcţie va trebui sa fie ratificatã de Adunarea generalã.
ART. 47
Comitetul de direcţie se întruneşte cel puţin o data pe saptamina.
Deciziile Comitetului de direcţie sa iau cu majoritatea absolutã a voturilor membrilor sãi.
Comitetul de direcţie este obligat sa prezinte la fiecare şedinţa a Consiliului de administraţie registrul sau de deliberãri.
În Comitetul de direcţie, votul nu poate fi dat prin delegaţie.
ART. 48
Activitatea de conducere curenta a bãncii este asigurata de preşedinte sau de inlocuitorul sau de drept.
ART. 49
Preşedintele angajeazã banca conform responsabilitãţilor şi împuternicirilor stabilite de Consiliul de administraţie.
Atribuţiile şi competentele vicepreşedinţilor se stabilesc de Consiliul de administraţie la propunerea preşedintelui.
Angajarea bãncii în legatura cu operaţiunile patrimoniale se face cu doua semnãturi potrivit competentelor ce se stabilesc de Consiliul de administraţie. Angajarea bãncii printr-o singura semnatura este nulã.
ART. 50
Nu vor putea fi administratori, directori sau reprezentanţi ai societãţii persoanele care potrivit legii sînt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã precum şi pentru alte infracţiuni pedepsite potrivit legii societãţilor comerciale, iar dacã au fost alese sînt decãzute din drepturi.
ART. 51
Banca nu are dreptul sa acorde credite sau alte facilitãţi membrilor Consiliului de administraţie, cenzorilor, precum şi directorilor şi directorilor adjuncţi din centrala şi unitãţile bãncii ori sa garanteze orice împrumut pe care aceştia îl contracteazã cu alţii.
CAP. 6
Comisia de cenzori
ART. 52
Adunarea generalã alege o comisie de cenzori formatã din 5 cenzori şi tot atitia supleanţi, din care cel puţin unul trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, recomandat de Ministerul Finanţelor.
Alegerea Comisiei de cenzori se face pe o durata de 3 ani, dupã care pot fi realeşi. La numirea lor, cenzorii vor depune o garanţie, potrivit legii.
ART. 53
Cenzorii trebuie sa fie acţionari ai bãncii, cu excepţia expertului contabil. Nu pot fi cenzori rudele sau afinii pînã la al patrulea grad inclusiv sau sotii membrilor Consiliului de administraţie, persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte funcţii decît aceea de cenzori, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la banca, precum şi alte persoane incompatibile cu aceasta funcţie, prevãzute de lege.
ART. 54
Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevãzute de lege şi ia hotãrîri cu o majoritate de 2/3 din numãrul lor.
Membrii Comisiei de cenzori sînt rãspunzãtori de eventualele prejudicii aduse bãncii prin activitatea lor.
ART. 55
Cenzorii sînt retribuiţi cu o indemnizaţie fixa stabilitã de Adunarea generalã.
ART. 56
Cenzorii sînt obligaţi sa supravegheze gestiunea societãţii, sa verifice dacã bilanţul şi contul de profit şi pierderi sînt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacã acestea din urma sînt regulat ţinute şi dacã evaluarea patrimoniului s-a fãcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului.
Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilanţului şi repartiţiei beneficiilor, cenzorii vor face Adunãrii generale un raport amãnunţit.
Adunarea generalã nu va putea aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi, dacã acestea nu sînt însoţite de raportul cenzorilor.
Cenzorii sînt obligaţi, de asemenea:
a) sa facã, în fiecare luna şi inopinat, inspecţii casei şi sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sînt proprietatea bãncii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;
b) sa convoace adunarea ordinarã sau extraordinarã, cînd n-au fost convocate de administratori;
c) sa ia parte la adunãrile ordinare şi extraordinare, putind face sa se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulatã depunere a garanţiei din partea administratorilor;
e) sa vegheze ca dispoziţiile legii şi ale statutului sa fie îndeplinite de administratori şi lichidatori.
Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregularitãţile în administraţie şi încãlcãrile dispoziţiilor legale şi statutare, pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta Adunãrii generale.
ART. 57
Cenzorii au dreptul sa obţinã în fiecare luna de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.
Cenzorii iau parte la adunãrile administratorilor, fãrã drept de vot.
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor în particular sau persoanelor strãine, datele referitoare la operaţiunile sociale, constatate cu ocazia exercitãrii mandatului lor.
ART. 58
Pentru îndeplinirea obligaţiei prevãzute de art. 56 alin. 2, cenzorii vor delibera împreunã; ei însã vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate Adunãrii generale.
Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii vor trece într-un registru special deliberãrile lor, precum şi constatãrile fãcute în exerciţiul mandatului lor.
ART. 59
Întinderea şi efectele rãspunderii cenzorilor sînt determinate de regulile mandatului.
Revocarea lor se va putea face însã numai de Adunarea generalã, cu votul cerut la adunãrile extraordinare.
CAP. 7
Bilanţul, contul de profit şi pierderi şi distribuirea beneficiilor
ART. 60
Anul financiar al bãncii începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
ART. 61
Comitetul de direcţie asigura întocmirea în termenul prevãzut de lege a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, pe care le prezintã, cu cel puţin o luna înainte de data stabilitã pentru şedinţa Adunãrii generale, Comisiei de cenzori, iar dupã însuşirea de cãtre aceasta, Consiliului de administraţie.
ART. 62
Bilanţul, împreunã cu raportul Comisiei de cenzori, însuşite de Consiliul de administraţie vor rãmîne depuse în copie la sediul central şi la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care preced întrunirea Adunãrii generale, pentru a fi cercetate de acţionari.
Consiliul de administraţie, în termen de 15 zile de la data ţinerii Adunãrii generale, depune la organele în drept copii de pe bilanţ şi contul de profit şi pierderi.
Bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial.
ART. 63
Din beneficiile brute se va retine în fiecare an în vederea formãrii fondului de rezerva, o parte care va fi hotarita de Adunarea generalã, dar nu mai mica de 10% pînã ce fondul de rezerva va fi dublul capitalului social.
De asemenea, din beneficiul brut se va constitui fondul de dezvoltare al bãncii în limitele stabilite de Adunarea generalã.
ART. 64
Beneficiile nete rãmase dupã constituirea fondului de risc şi a altor fonduri, vor fi distribuite, pe baza aprobãrii Adunãrii generale, sub forma de:
a) dividende ce se acorda actionarilor bãncii;
b) tantieme pentru membrii Consiliului de administraţie;
c) gratificatii care se acorda personalului bãncii, stabilite pe fiecare salariat de Consiliul de administraţie;
d) alte destinaţii stabilite de Adunarea generalã.
ART. 65
În afarã de evidentele prevãzute de lege, banca tine registrele stabilite prin Legea societãţilor comerciale.
CAP. 8
Despre dizolvare
ART. 66
Au ca efect dizolvarea bãncii şi dau dreptul fiecãrui acţionar sa ceara lichidarea acesteia:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata de funcţionare a bãncii;
b) imposibilitatea realizãrii obiectului activitãţii;
c) hotãrîrea Adunãrii generale;
d) falimentul;
e) reducerea capitalului social cu o treime, dacã Adunarea generalã nu hotãrãşte altfel;
f) reducerea numãrului de acţionari sub cinci.
ART. 67
Banca fiind dizolvatã, administratorii vor trebui sa înceapã procedura de lichidare, dacã legea, Adunarea generalã sau autoritatea judecãtoreascã, care a pronunţat dizolvarea, nu hotãrãsc altfel.
Din momentul dizolvãrii, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni prin care sa angajeze banca; în caz contrar, ei sînt personal şi solidar rãspunzãtori pentru operaţiunile ce le întreprind.
Interdicţia prevãzutã la alin. 2 se aplica din ziua expirãrii termenului fixat pentru durata bãncii, ori de la data la care dizolvarea a fost hotarita de Adunarea generalã sau declarata prin sentinta judecãtoreascã.
ART. 68
Dizolvarea bãncii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terţi, numai dupã trecerea unui termen de o luna de la publicarea în Monitorul Oficial.
Terţii pot face opoziţie impotriva dizolvãrii bãncii, în termenul prevãzut la alin. 1 ; opoziţia suspenda executarea hotãrîrii de dizolvare pînã la retragerea sau respingerea ei printr-o sentinta definitiva a instanţei.
CAP. 9
Despre lichidare
ART. 69
Numirea lichidatorilor se face de Adunarea generalã, care hotãrãşte lichidarea.
Adunarea generalã hotãrãşte cu majoritatea prevãzutã pentru modificarea statutului.
Dacã majoritatea nu a fost obţinutã, numirea se face de instanta, la cererea oricãruia dintre administratori sau acţionari, cu citarea societãţii şi a celor care au cerut-o. Impotriva acestei sentinţe se poate declara recurs în termen de 15 zile de la pronunţare.
ART. 70
Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbãri în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la registrul comerţului, pentru a fi înscrise de îndatã şi publicate în Monitorul Oficial.
Numai dupã îndeplinirea formalitãţilor de la alin. 1 lichidatorii vor depune semnatura lor în registrul comerţului şi vor intra în funcţie.
În urma efectuãrii publicãrii prevãzute la alin. 1 nici o acţiune nu se poate exercita pentru banca sau contra acesteia decît în numele lichidatorilor sau contra lor.
Toate actele emanind de la banca trebuie sa arate ca aceasta este în lichidare.
ART. 71
Pînã la intrarea în funcţie a lichidatorilor, administratorii continua mandatul lor, fiind obligaţi sa dea curs operaţiunilor bancare urgente, dacã legea, Adunarea generalã sau autoritatea judecãtoreascã care a pronunţat lichidarea nu hotãrãşte altfel.
ART. 72
Lichidatorii au aceeaşi rãspundere ca şi administratorii.
Ei sînt datori îndatã dupã intrarea în funcţie ca, împreunã cu administratorii bãncii, sa facã un inventar şi sa încheie un bilanţ care sa constate situaţia exactã a activului şi pasivului social şi sa le semneze.
Lichidatorii sînt obligaţi sa primeascã şi sa pãstreze patrimoniul bãncii, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele bãncii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operaţiunile lichidãrii, în ordinea datei lor.
Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
ART. 73
În afarã de puterile conferite de Adunarea generalã, cu aceeaşi majoritate cerutã pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea în judecata şi sa fie acţionaţi în interesul lichidãrii;
b) sa execute şi sa termine operaţiunile referitoare la lichidare;
c) sa vinda, prin licitaţie publica, imobilele şi orice avere mobiliarã a bãncii; vînzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;
d) sa facã tranzacţii;
e) sa lichideze şi sa încaseze creanţele bãncii, chiar în caz de faliment al debitorului, dind chitanţa:
f) sa contracteze obligaţii cambiale, sa facã împrumuturi neipotecare şi sa îndeplineascã orice alte acte necesare.
Ei nu pot însã, în lipsa de dispoziţii speciale în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor bãncii, dacã nu vor fi autorizaţi de instanta, cu avizul cenzorilor.
Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni ce nu sînt necesare scopului lichidãrii sînt rãspunzãtori personal şi solidar de executarea lor.
ART. 74
Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultimul bilanţ aprobat şi pînã la începerea lichidãrii.
Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama şi sa facã sau sa susţinã eventualele contestaţii cu privire la aceasta.
ART. 75
Cînd unul sau mai mulţi administratori sînt numiţi lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la registrul comerţului şi se va publica în Monitorul Oficial, împreunã cu bilanţul final de lichidare.
Cînd gestiunea trece peste durata unui exerciţiu financiar, darea de seama trebuie anexatã la primul bilanţ pe care lichidatorii îl prezintã Adunãrii generale.
Orice acţionar poate, în termen de 15 zile de la publicare, sa facã opoziţie la instanta.
Toate opoziţiile fãcute vor fi conexate, pentru a fi soluţionate printr-o singura sentinta.
Orice acţionar are dreptul sa intervinã în instanta, iar hotãrîrea va fi opozabilã şi actionarilor neintervenienţi.
ART. 76
Dacã lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sînt obligaţi sa întocmeascã bilanţul anual, conformindu-se dispoziţiilor legii.
ART. 77
Dupã terminarea lichidãrii, lichidatorii întocmesc bilanţul final, aratind partea ce se cuvine fiecãrei acţiuni din repartiţia activului societãţii.
Bilanţul semnat de lichidatori şi însoţit de raportul cenzorilor se va depune, pentru a fi menţionat, la registrul comerţului şi se va publica în Monitorul Oficial.
Orice acţionar va putea face opoziţie conform art. 75.
ART. 78
Dacã termenul prevãzut la art. 75 alin. 3 a expirat fãrã sa se facã vreo opoziţie, bilanţul se considera aprobat de toţi actionarii, iar lichidatorii sînt liberaţi, sub rezerva repartizãrii activului bãncii.
Independent de expirarea termenului, chitanţa de primire a celei din urma repartiţii a activului tine loc de aprobare a contului şi a repartiţiei fãcute fiecãrui acţionar.
ART. 79
Procedura de plata a creditorilor, de repartizare a activului şi de radiere din registrul comercial este cea reglementatã de Legea privind societãţile comerciale.
CAP. 10
Dispoziţii finale
ART. 80
Pentru eventualele erori în eliberarea de mijloace bãneşti, neinregistrari sau înregistrãri eronate în conturile clienţilor, banca rãspunde numai pînã la limita sumei eronat eliberate, neinregistrate sau eronat înregistrate, precum şi de plata penalitatilor ce se vãrsa la bugetul de stat, suportate de client, în cazurile prevãzute de lege, dacã nu se dovedeşte ca erorile s-au produs din culpa clienţilor.
Rãspunderea bãncii înceteazã dacã nu este sesizatã, prin reclamaţie, pînã la expirarea termenului stabilit şi comunicat în scris, potrivit legii, titularilor de cont, de a aduce la cunostinta unitãţilor neînregistrarea sau înregistrarea eronatã a operaţiunilor în conturi, reflectatã în extrasul de cont sau în alte documente bancare.
Pretenţiile fata de banca sînt supuse prescripţiei prevãzute de lege.
ART. 81
Membrii Consiliului de administraţie, ai Comitetului de direcţie şi directorii sucursalelor, filialelor şi agentiilor sînt rãspunzãtori pentru toate prejudiciile cauzate din culpa lor.
ART. 82
Banca şi salariaţii sãi sînt obligaţi sa pãstreze secretul conturilor deschise clienţilor sãi, precum şi secretul tuturor operaţiunilor efectuate.
Relaţii asupra operaţiunilor şi conturilor se dau numai titularilor de conturi, organelor judecãtoreşti şi de urmãrire penalã, potrivit condiţiilor stabilite de lege.
ART. 83
În perioada cît statul este acţionar unic, atribuţiile legale ale Adunãrii generale a actionarilor vor fi îndeplinite de Consiliul imputernicitilor statului pînã la constituirea adunãrii generale a actionarilor.
---------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016