Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Adămuş, Băla, Deda, Grebenişu de Câmpie şi Viişoara, judeţul Mureş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.
(3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
---------------
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan-Nicolae Căbulea,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru administraţie,
Radu Stroe
Bucureşti, 10 octombrie 2012.
Nr. 991.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Adămuş, judeţul Mureş
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Adămuş, judeţul Mureş se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 714 din 19 octombrie 2012 la pagina 3 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Adămuş, judeţul Mureş
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Adămuş se compune dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite.
În interiorul scutului se află două monede de argint în pal, însoţite stânga-dreapta de câte un butuc de viţă-de-vie, de aur.
În vârful scutului se află un cap de căprior văzut din faţă.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Monedele de argint reprezintă tezaurul monetar antic descoperit la Dâmbău - Adămuş.
Butucii de viţă-de-vie şi căpriorul simbolizează bogăţia viticolă şi cinegetică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Băla, judeţul Mureş
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Băla, judeţul Mureş se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 714 din 19 octombrie 2012 la pagina 4 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Băla, judeţul Mureş
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Băla se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, încărcat cu o funie răsucită în bandă, de argint.
În partea dreaptă, în câmp roşu, se află 3 flori de prun, de aur.
În partea stângă, în câmp albastru, se află o prigorie de aur cu roşu.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Funia reprezintă motivul ornamental de pe ceramica dacică locală şi alte produse ale culturii din zonă, precum şi meşteşugul împletirii de funii.
Pasărea reprezintă patrimoniul natural al zonei, cu atracţiile agroturistice.
Florile de prun simbolizează bogăţia pomicolă a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
ANEXA 1.3
STEMA
comunei Deda, judeţul Mureş
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Deda, judeţul Mureş se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 714 din 19 octombrie 2012 la pagina 4 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Deda, judeţul Mureş
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Deda se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
În partea superioară se află un câmp parchetat de aur, îmbinat central în motivul bradului.
În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află o carte deschisă, de aur.
În vârful scutului, în partea stângă, în câmp roşu, se află un corn de berbec, de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Câmpul parchetat reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei, parte a Rezervaţiei Naturale "Defileul Topliţa-Deda".
Cartea simbolizează personalităţile culturii care şi-au legat numele de aceste meleaguri.
Cornul de berbec reprezintă tradiţia oieritului, fiind în acelaşi timp un simbol al culturii locale.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.4
STEMA
comunei Grebenişu de Câmpie, judeţul Mureş
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Grebenişu de Câmpie, judeţul Mureş se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 714 din 19 octombrie 2012 la pagina 5 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Grebenişu de Câmpie,
judeţul Mureş
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Grebenişu de Câmpie se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
În dreapta, în câmp albastru, se află o crenguţă cu 6 frunze verzi şi 5 flori de lămâiţă.
În stânga, în câmp roşu, se află o flacără de aur umbrită cu roşu şi un cap de bovideu, de aur, văzut din faţă, ambele în pal.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Crenguţa de lămâiţă reprezintă arbustul Philadelphus coronarius, prezent în fiecare gospodărie a comunei.
Flacăra reprezintă zăcămintele de gaze naturale ale zonei, iar capul de bovideu simbolizează una dintre ocupaţiile locuitorilor, zootehnia.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.5
STEMA
comunei Viişoara, judeţul Mureş
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Viişoara, judeţul Mureş se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 714 din 19 octombrie 2012 la pagina 5 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.5
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Viişoara, judeţul Mureş
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Viişoara se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron micşorat şi coborât, de argint.
În partea superioară se află un cap de bivol, văzut din faţă, iar în vârful scutului, pe o frunză de viţă-de-vie, de aur, se află un vas roşu.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Capul de bivol reprezintă una dintre ocupaţiile locuitorilor, zootehnia.
De asemenea, bivolul alb este o raritate specifică zonei.
Frunza de viţă-de-vie dă denumirea localităţii, iar vasul reprezintă situl arheologic din zonă şi o altă ocupaţie a locuitorilor, olăritul.
Chevronul de argint simbolizează forma de relief şi apele zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
