Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 965 din 3 decembrie 1964  privind organizarea protectiei muncii si a activitatii de igiena si antiepidemice in Republica Populara Romana    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 965 din 3 decembrie 1964 privind organizarea protectiei muncii si a activitatii de igiena si antiepidemice in Republica Populara Romana

EMITENT: CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 56 din 4 decembrie 1964
Consiliul de Miniştri şi Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana hotãrãsc:

CAP. 1

1. În Republica Populara Romana, protecţia muncii şi activitatea de igiena şi antiepidemica, constituie o problema de stat.
2. Protecţia muncii cuprinde ansamblul mãsurilor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii şi are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de munca, prevenirea accidentelor în munca, imbolnavirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum şi asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care lucreazã în munci grele şi foarte grele şi pentru munca femeilor şi a tinerilor.
Mãsurile de protecţie a muncii se asigura pentru angajaţii tuturor organizaţiilor de stat, cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, membrilor cooperativelor meşteşugãreşti, precum şi pentru ucenici, elevi, studenţi, în perioada efectuãrii practicii în producţie.
3. Activitatea de igiena cuprinde ansamblul mãsurilor care au drept scop înlãturarea din mediul de viata a factorilor daunatori sãnãtãţii şi promovarea acelora care contribuie la dezvoltarea armonioasã, fizica, psihicã, a organismului uman.
4. Activitatea antiepidemica cuprinde ansamblul mãsurilor care au drept scop prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în vederea limitãrii şi eradicarii lor.
5. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale stabileşte normele republicane de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice. Normele republicane de protecţie a muncii cuprind cadrul general de tehnica a securitãţii şi norme de igiena a muncii, pentru asigurarea unor condiţii de munca cat mai bune pentru toate sectoarele de activitate.
Mãsurile de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice se realizeazã de cãtre toate organizaţiile socialiste şi prin participarea activa a populaţiei.

CAP. 2
Sarcinile organizaţiilor socialiste

6. Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, conducãtorii întreprinderilor şi ai organizaţiilor economice de stat, ai organizaţiilor cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, vor stabili odatã cu mãsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor curente de serviciu ce le au şi cele mai eficiente mãsuri a cãror aplicare sa ducã la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca, în vederea prevenirii accidentelor şi imbolnavirilor profesionale.
7. Obligaţia şi rãspunderea pentru realizarea deplina a mãsurilor de protecţie a muncii o au - potrivit atribuţiilor ce le revin - cei ce conduc, organizeazã şi controleazã producţia. Astfel:
- la locul de munca: şefii de secţii, sectoare şi ateliere - ingineri, tehnicieni sau maiştri;
- la nivelul întreprinderilor, organizaţiilor economice de stat, cooperatiste şi la celelalte organizaţii obşteşti precum şi la alte instituţii: directorii sau conducãtorii unitãţilor;
- la nivelul direcţiilor generale, direcţiilor regionale, trusturilor şi combinatelor: conducãtorul respectiv;
- la nivelul sfaturilor populare: preşedintele comitetului executiv;
- la nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, cooperatiste şi obşteşti: ministrul sau conducãtorul organului central.
Ministerele şi celelalte organe centrale elaboreazã, pe baza normelor republicane de protecţia muncii, norme departamentale de tehnica a securitãţii, obligatorii pentru toate unitãţile ce le sunt subordonate.
Pentru activitãţile ce sunt comune mai multor ministere, organe centrale şi sfaturi populare, se aplica normele de tehnica a securitãţii stabilite de ministerul sau organul central cãruia îi este specifica activitatea respectiva.
Direcţia pentru problemele organelor locale ale administraţiei de stat va coordona elaborarea de cãtre comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, a normelor de tehnica securitãţii pentru activitãţile de gospodãrie comunalã.
Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi instituţiile aplica normele departamentale de tehnica securitãţii în funcţie de gradul de utilare, nivelul tehnic şi specificul locurilor de munca şi afişeazã la locurile de munca extrasele corespunzãtoare din aceste norme şi instrucţiuni.
Normele de igiena a muncii vor fi preluate ca atare din normele republicane de protecţie a muncii.
Normele de tehnica securitãţii, existente la apariţia prezentei hotãrâri, rãmân în vigoare pana la elaborarea noilor norme conform prezentului articol.
8. Organizaţiile obşteşti, precum şi instituţiile sunt obligate sa ia în principal urmãtoarele mãsuri:
a) sa aplice normele de protecţia muncii, de igiena şi antiepidemice la proiectarea şi introducerea noilor procese tehnologice, la construcţia şi exploatarea obiectivelor în care se desfãşoarã o activitate economicã, socialã sau culturalã, la introducerea de substanţe noi, la amplasarea utilajelor şi instalaţiilor, la întreţinerea utilajelor, instalaţiilor şi sculelor şi la exploatarea mijloacelor şi cãilor de transport;
b) sa ceara Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii avizul prealabil la:
- proiectarea, amplasarea, transformarea sau sistematizarea construcţiilor de orice fel, cu caracter economic, social sau cultural, pentru care nu sunt stabilite norme de igiena;
- introducerea de noi procese tehnologice, modificarea proceselor tehnologice industriale existente, fabricarea de noi produse, introducerea de noi substanţe în producţia de alimente;
- elaborarea standardelor de stat şi a normelor interne pentru produse alimentare, pentru instalaţii şi ventilaţie, de iluminat şi de încãlzit, pentru obiecte sanitare şi pentru orice alte obiecte, materiale sau substanţe, care prin natura utilizãrii lor pot influenta sãnãtatea populaţiei;
c) sa confectioneze şi sa introducã în procesul de producţie aparate, dispozitive şi instalaţii de protecţie a muncii la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii şi sa le întreţinã în cele mai bune condiţii pe tot timpul utilizãrii lor. Cele mai eficace dispozitive de instalaţii de protecţie a muncii vor fi generalizate de cãtre ministere şi celelalte organe centrale;
d) sa reducã efortul fizic prin mecanizarea şi automatizarea muncilor grele;
e) sa previnã la locul de munca impurificarea aerului cu substanţe toxice (gaze, vapori, pulberi) şi impurificarea vecinatatilor şi a bazinelor naturale de apa.
f) sa asigure condiţii de munca corespunzãtoare şi nepericuloase, cu privire la depozitarea, pãstrarea, manipularea sau întrebuinţarea substanţelor toxice, corosive, inflamabile sau explozive, folosite în procesul de producţie;
g) sa asigure toate mãsurile de protecţie necesare privind manipularea, transportul, depozitarea şi utilizarea surselor de radiatii ionizante precum şi eliminarea deşeurilor radioactive;
h) sa asigure angajaţilor echipamentul de protecţie şi de lucru şi alimentaţia de protecţie în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
i) sa instruiascã şi sa verifice însuşirea şi respectarea de cãtre angajaţi a normelor de tehnica a securitãţii şi a normelor de igiena a muncii;
j) sa asigure prin mijloace proprii controlul respectãrii normelor de igiena la apa potabilã furnizatã populaţiei, la fabricarea şi importul produselor alimentare şi a altor obiecte, materiale sau substanţe care prin natura utilizãrii lor pot influenta sãnãtatea populaţiei;
k) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, sa sprijine realizarea mãsurilor restrictive privind activitatea persoanelor bolnave, purtãtoare de germeni, convalescente sau contactate de anumite boli transmisibile, atunci când situaţia epidemica impune aceste mãsuri;
l) sa asigure mijloace necesare şi sa aplice în unitãţile din subordine, mãsurile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare periodice şi ori de câte ori condiţiile de igiena sau situaţia epidemica impun astfel de mãsuri.
9. Organizaţiile de cercetãri şi proiectari sunt obligate sa aplice la elaborarea proiectelor, normele de tehnica a securitãţii şi normele de igiena a muncii.
În cazul proceselor tehnologice pentru care nu exista norme de tehnica a securitãţii şi norme de igiena a muncii, organizaţiile de cercetare şi proiectare sunt obligate sa ceara avizul Ministerului Sãnãtãţii şi a Prevederilor Sociale pentru normele de igiena a muncii, iar pentru cele de tehnica a securitãţii, aprobarea ministerului sau organului central beneficiar al lucrãrii.
Consiliile tehnico-ştiinţifice vor verifica proiectele şi din punct de vedere al respectãrii normelor de tehnica a securitãţii şi normelor de igiena a muncii şi vor mentiona în mod expres, în avize, dacã s-au respectat aceste norme.
Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare vor aviza numai proiectele pentru care consiliul tehnico-ştiinţific menţioneazã ca s-au respectat normele de tehnica a securitãţii şi normele de igiena a muncii.
10. Întreprinderile, organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi instituţiile sunt obligate sa înregistreze accidentele de munca şi imbolnavirile profesionale şi sa ţinã evidenta cheltuirii fondurilor de protecţie a muncii, potrivit normelor în vigoare.
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate ca atunci când analizeazã problemele de producţie, sa analizeze şi activitatea de protecţie a muncii, stabilind mãsuri tehnico-organizatorice corespunzãtoare.
De asemenea, conducerile tehnico-administrative, împreunã cu comitetele sindicatelor, vor analiza odatã cu problemele de producţie şi situaţia privitoare la protecţia muncii şi vor lua mãsurile necesare.
La stabilirea şi aplicarea mãsurilor de protecţie a muncii organele de conducere ale unitãţilor vor folosi initiativa creatoare a oamenilor muncii, în vederea îmbunãtãţirii continue a condiţiilor de munca.
11. La aprecierea activitãţii depuse în îndeplinirea planului de producţie şi la acordarea stimulentelor materiale şi morale, se va tine seama şi de felul în care au fost asigurate şi respectate mãsurile de protecţie a muncii în desfãşurarea procesului de producţie.
12. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti vor nominaliza în planurile anuale de stat investiţiile pentru protecţia muncii.
13. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii obşteşti sunt obligate sa acorde la cererea Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii sprijinul tehnic prin punerea la dispoziţie a specialiştilor necesari pentru efectuarea unor acţiuni de control al protecţiei muncii, expertize tehnice, precum şi pentru lãmurirea unor probleme ce se ridica la cercetarea unor accidente de munca.
14. În cazul accidentelor de munca care produc invaliditate, a accidentelor de munca mortale şi colective, conducãtorul procesului tehnologic trebuie sa înştiinţeze imediat despre producerea accidentului pe conducãtorul unitãţii care la rândul sau va sesiza de urgenta organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, ale procuraturii şi consiliilor locale ale sindicatelor.
Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii este obligatã sa înceapã imediat cercetarea accidentului la fata locului prin organele sale pentru stabilirea cauzelor accidentului. De asemenea va stabili persoanele care rãspund pentru neasigurarea mãsurilor de protecţie a muncii la locul de munca respectiv, precum şi mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente.
Conducãtorul procesului tehnologic este obligat sa nu modifice starea de fapt din momentul accidentului, în afarã de cazurile când menţinerea acestei stãri ar da loc la alte accidente, ar periclita viata accidentatilor sau securitatea unitãţii, ori ar bloca cãile principale de acces şi transport ale unitãţii, ale unui sector sau secţii.

CAP. 3
Controlul activitãţii de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice

15. În vederea aplicãrii unitare a mãsurilor de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice, controlul acestor activitãţi se exercita de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale prin Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii.
Pe baza constatãrilor fãcute în urma controlului efectuat asupra activitãţii de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemice, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale da îndrumãri obligatorii tuturor organizaţiilor de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti pentru prevenirea accidentelor în munca, imbolnavirilor profesionale şi a bolilor transmisibile.
16. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii se organizeazã dupã cum urmeazã:
a) la Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, Inspecţia de stat centrala pentru igiena şi protecţia muncii, care-şi desfãşoarã activitatea pe întreg teritoriul tarii, indrumeaza şi controleazã activitatea inspectiilor de stat pentru igiena şi protecţia muncii regionale, raionale şi orãşeneşti;
b) la regiuni şi la oraşele Bucureşti şi Constanta, inspecţii de stat - regionale sau orãşeneşti - pentru igiena şi protecţia muncii, care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul acestor regiuni sau oraşe;
c) la raioane şi oraşele Hunedoara, Petrosani şi Resita, inspecţii de stat - regionale sau orãşeneşti - pentru igiena şi protecţia muncii, care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul acestor raioane sau oraşe.
În raioanele şi în oraşele de subordonare regionala în care nu sunt înfiinţate inspecţii de stat pentru igiena şi protecţia muncii Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, va stabili - la propunerea comitetului executiv al sfatului popular regional - Inspectiile de stat pentru igiena şi protecţia muncii, care vor acţiona pe teritoriul acestor raioane sau oraşe;
d) la combinate, mine, santiere, întreprinderi industriale mari şi grupe de întreprinderi, care au procese tehnologice complexe, pentru controlul activitãţii de protecţie a muncii se repartizeazã şi funcţioneazã permanent inspectori aparţinând inspecţiei de stat regionale, orãşeneşti sau raionale, pentru igiena şi protecţia muncii, dupã caz. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale stabileşte unitãţile în care funcţioneazã aceşti inspectori.
17. Regionale, orãşeneşti şi raionale - sunt subordonate comitetelor executive ale sfaturilor populare respective.
18. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii se conduce dupã dispoziţiile legale, precum şi dupã instrucţiunile şi ordinele Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.
19. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are în principal urmãtoarele atribuţii:
a) controleazã dacã sunt asigurate la locurile de munca mãsurile corespunzãtoare de protecţie a muncii;
b) controleazã dacã la construcţia maşinilor şi la executarea obiectivelor industriale, precum şi la amplasarea maşinilor unelte şi a celorlalte instalaţii şi utilaje se respecta normele de tehnica a securitãţii şi normele de igiena a muncii;
c) controleazã modul în care este organizat, efectuat şi respectat instructajul de protecţie a muncii;
d) controleazã înregistrarea şi evidenta accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, modul cum se face analiza lor şi mãsurile ce se iau;
e) cerceteazã în vederea confirmãrii, cazurile de boli profesionale anunţate de organele medicale;
f) controleazã utilizarea fondurilor de protecţie a muncii potrivit destinaţiei lor;
g) urmãreşte respectarea legislaţiei muncii referitoare la: timpul de lucru şi de odihna, munca suplimentarã şi de noapte, echipamentul de protecţie şi de lucru, alimentaţia de protecţie şi condiţiile speciale privind munca femeilor şi a tinerilor;
h) controleazã respectarea normelor de igiena privind:
- protecţia sanitarã a apei folosite în scop potabil, a solului şi a aerului;
- amplasarea, proiectarea şi construirea centrelor populate, precum şi a obiectivelor în care se desfãşoarã o activitate economicã, socialã sau culturalã;
- funcţionarea obiectivelor economice şi social-culturale, exploatarea lucrãrilor cu caracter edilitar sau de folosinta publica, precum şi a mijloacelor destinate transportului în comun;
- alimentaţia raţionalã a populaţiei şi igiena produselor alimentare;
- funcţionarea instituţiilor de copii şi adolescenti, precum şi regimul de activitate şi de odihna al acestora;
i) avizeazã din punct de vedere al respectãrii normelor de igiena:
- sistematizarea centrelor populate urbane sau rurale, precum şi amplasarea, proiectarea şi construcţia obiectivelor în care se desfãşoarã o activitate economicã, socialã sau culturalã;
- fabricarea de noi produse alimentare, introducerea de noi substanţe şi de noi procese tehnologice la fabricarea, ambalarea şi conservarea alimentelor;
- elaborarea standardelor de stat sau a normelor interne pentru produse alimentare, ambalaje de alimente, instalaţii de ventilaţie, iluminat şi încãlzit, materiale de construcţii, instalaţii şi obiecte sanitare, precum şi pentru orice alte obiecte, materiale sau substanţe, care prin natura utilizãrii lor pot influenta sãnãtatea populaţiei;
j) urmãreşte aplicarea normelor de igiena de cãtre toţi cei care, potrivit dispoziţiilor legale au obligaţia sa le respecte;
k) controleazã respectarea instrucţiunilor privind prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile;
l) stabileşte bolile transmisibile pentru prevenirea cãrora se efectueazã vaccinari, precum şi grupele de populaţie supuse vaccinarilor;
m) stabileşte bolile transmisibile în care izolarea sau carantina este obligatorie;
n) stabileşte mãsurile restrictive privind activitatea persoanelor bolnave, convalescente, contactate sau purtãtoare de germeni de anumite boli transmisibile, cu respectarea prevederilor legale;
o) stabileşte mãsuri speciale cu caracter obligatoriu, în focare de boli transmisibile declarate sau potenţiale;
p) vegheazã la respectarea mãsurilor de protecţie sanitarã a frontierelor de stat şi a sarcinilor ce decurg din convenţiile şi acordurile internaţionale în domeniul bolilor transmisibile;
r) controleazã producţia, calitatea şi utilizarea preparatelor biologice destinate diagnosticului, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile;
s) stabileşte mãsurile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare şi avizeazã materialele, mijloacele şi metodele folosite în aceasta activitate.
20. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii realizeazã atribuţiile sale prin inspectori de stat pentru igiena şi protecţia muncii care au urmãtoarele drepturi:
a) sa între oricând în obiectivele de orice fel din raza lor de activitate, iar în locuinţe numai între orele 8-20, prezentând legitimatia eliberata de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale;
b) sa ceara, iar organele tehnice-administrative ale unitãţilor sunt obligate sa prezinte documente sau alte materiale şi sa dea lãmuriri necesare cu privire la activitatea de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemica;
c) sa dea dispoziţii obligatorii unitãţilor verificate pentru înlãturarea deficienţelor constatate în ceea ce priveşte activitatea de protecţie a muncii, de igiena şi antiepidemica, fixând termene de executare şi urmãrind aplicarea dispoziţiilor în termenele stabilite;
d) sa opreascã sau sa limiteze temporar sau definitiv activitatea obiectivelor, care prin funcţionarea lor pericliteazã sãnãtatea sau viata angajaţilor ori a populaţiei;
e) sa opreascã sau sa conditioneze darea în consum public a produselor alimentare care nu corespund normelor de igiena, precum şi folosirea obiectelor, materialelor sau a substanţelor, care prin natura utilizãrii lor pericliteazã sãnãtatea populaţiei;
f) sa recolteze probe pentru analiza de control sau expertize, conform normelor de igiena;
g) sa dea prescripţii obligatorii pentru internarea sau carantinarea bolnavilor, suspectilor, contactilor sau purtatorilor de germeni de anumite boli transmisibile;
h) sa limiteze sau sa interzicã circulaţia persoanelor sau transportul alimentelor, obiectelor şi a altor materiale provenite din zone contaminate;
i) sa indice efectuarea de vaccinari în cazul când situaţia epidemica impune aceasta mãsura;
j) sa recolteze de la bolnavi, convalescenti, suspecti, contacti, purtãtori de germeni, precum şi de la persoanele supuse controlului medical profilactic, produse biologice sau patologice pentru efectuarea examenelor de laborator în scopul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile;
k) sa controleze aplicarea mãsurilor şi respectarea clauzelor stabilite prin avizarea privind materialele, mijloacele şi metodele de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare;
l) sa constate contravenţiile de la dispoziţiile legale, precum şi la normele şi instrucţiunile de protecţia muncii, de igiena şi antiepidemice şi sa sanctioneze vinovaţii potrivit dispoziţiilor legale.
21. Inspectorii de stat pentru igiena şi protecţia muncii se numesc, se transfera şi se elibereazã din funcţie de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale cu avizul comitetului executiv al sfatului popular regional, respectiv sau al oraşelor Bucureşti sau Constanta.
22. La Ministerul Forţelor Armate şi la Ministerul Afacerilor Interne, sectoarele sanitaro-antiepidemice, se transforma în inspecţii pentru igiena şi protecţia muncii, care-şi desfãşoarã activitatea în unitãţile subordonate acestor ministere.
Inspectiile pentru igiena şi protecţia muncii din Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne, se numesc, se transfera şi se elibereazã din funcţie de cãtre miniştrii respectivi.
Normele de organizare şi funcţionare a inspectiilor pentru igiena şi protecţia muncii prevãzute în prezentul articol se vor stabili de Ministerul Forţelor Armate, respectiv de Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.

CAP. 4
Sarcinile sindicatelor în problemele de protecţie a muncii

23. Pe baza prevederilor Statutului Sindicatelor din Republica Populara Romana, sindicatele organizeazã participarea maselor celor ce muncesc la exercitarea controlului obştesc asupra respectãrii tuturor dispoziţiilor legale şi a normelor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii. Ele organizeazã adunãri sindicale şi consfatuiri de producţie în care se dezbat atât problemele de producţie cat şi cele de protecţie a muncii.
Sindicatele urmãresc şi analizeazã îndeplinirea sarcinilor de protecţie a muncii. Când se constata încãlcãri ale normelor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii, sau producerea unor accidente, sindicatele organizeazã adunãri pe întreprinderi, secţii, atelier, în care se analizeazã cauzele ce au produs accidente şi îmbolnãviri profesionale, iar cei ce se fac vinovaţi vor fi traşi la rãspundere.
24. Sindicatele desfãşoarã o larga activitate de educare a oamenilor muncii pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de tehnica a securitãţii şi a normelor de igiena a muncii, pentru folosirea, potrivit scopului lor, a echipamentului de protecţie, de lucru şi a alimentaţiei de protecţie, pentru crearea unei puternice opinii de masa impotriva celor care incalca normele de tehnica securitãţii şi de igiena a muncii şi regulile disciplinei socialiste a muncii.
25. În vederea îndeplinirii sarcinilor lor privind protecţia muncii, organele sindicale:
- controleazã şi ajuta la aplicarea prevederilor legislaţiei şi a normelor de tehnica a securitãţii şi de igiena a muncii de cãtre conducerile tehnico-administrative;
- controleazã ca instruirea angajaţilor sa se efectueze la timp şi în bune condiţiuni;
- organizeazã analiza cauzelor imbolnavirilor profesionale şi a accidentelor în munca împreunã cu conducerile tehnico-administrative şi cu organele sanitare, stabilesc mãsurile pentru continua imbunatatire a stãrii de sãnãtate, de prevenire a accidentelor şi imbolnavirilor profesionale;
- organizeazã periodic acţiuni de control obştesc privind aplicarea mãsurilor de protecţie a muncii pe întreprinderi, secţii, ateliere şi locuri de munca, propunand mãsuri care sa ducã la continua imbunatatire a condiţiilor de munca;
- controleazã aplicarea de cãtre conducerile tehnico-administrative a propunerilor fãcute de angajaţi în adunãrile sindicale şi consfatuirile de producţie, precum şi cu ocazia desfãşurãrii controlului obştesc asupra protecţiei muncii.
26. Comitetele sindicatelor din întreprinderi, instituţii, gospodãrii agricole de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare, sunt sprijinite în activitatea lor de comisia de protecţie a muncii şi de inspectorii obşteşti de protecţie a muncii din birourile grupelor sindicale.
27. Inspectorul obştesc pentru protecţie a muncii are datoria sa urmãreascã permanent respectarea normelor de tehnica a securitãţii şi a normelor de igiena a muncii de cãtre conducãtorii proceselor de producţie, iar în cazul neîndeplinirii lor, sa sesizeze comitetul sindicatului.
28. Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana, consiliile regionale şi locale ale sindicatelor vor organiza periodic instruirea organelor şi organizaţiilor sindicale şi vor controla şi analiza activitatea lor în domeniul protecţiei muncii.
29. Consiliul Central al Sindicatelor participa la organizarea controlului şi supravegherea mãsurilor ce trebuie luate cu privire la protecţia muncii şi sprijinã Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale în aplicarea prezentei hotãrâri, în scopul prevenirii accidentelor în munca şi imbolnavirilor profesionale.

CAP. 5
Autorizarea functionarii unitãţilor

30. În scopul inlaturarii pericolului de accidentare sau îmbolnãvirea angajaţilor sau populaţiei, nici o unitate nu va putea sa-şi înceapã activitatea şi nu se va putea muta în total sau în parte în alt loc, fãrã autorizarea prealabilã a inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii de la nivelul regiunilor sau al oraşelor Bucureşti şi Constanta.
Inspectiile de stat pentru igiena şi protecţia muncii regionale şi al oraşelor Bucureşti şi Constanta, pot aproba de la caz la caz, ca autorizaţia de funcţionare sa fie eliberata de inspectiile de stat pentru igiena şi protecţia muncii raionale, respectiv ale oraşelor de subordonare regionala. Cererea de eliberare a autorizaţiei trebuie sa fie însoţitã de documentaţia necesarã din care sa reiasã ca lucrarea a fost proiectata şi executatã cu respectarea normelor de protecţia muncii şi de igiena.
Autorizaţia se elibereazã, dupã ce în prealabil se va cerceta la fata locului dacã obiectul cererii întruneşte toate condiţiile cerute de normele de protecţia muncii şi de igiena.
31. În caz de nerespectare a normelor de protecţie a muncii şi de igiena, la proiectarea unitãţilor de orice fel şi a instalaţiilor, precum şi nerespectarea avizelor privind amplasarea, construirea şi sistematizarea oricãror obiective, Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul de a opri lucrãrile respective. Aceasta mãsura va fi comunicatã beneficiarului de investiţii precum şi bãncii finanţatoare pentru a suspenda finanţarea lucrãrii.

CAP. 6
Cercetarea ştiinţificã, învãţãmânt şi propaganda

32. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, prin institutele de igiena şi protecţia muncii, va organiza şi dezvolta cercetarea ştiinţificã de protecţie a muncii în scopul prevenirii accidentelor în munca şi imbolnavirilor profesionale.
33. Institutele de cercetãri ale Academiei Republicii Populare Romane şi institutele de cercetãri ale ministerelor şi celorlalte organe centrale sunt obligate sa introducã în planurile lor de lucru, pe lângã celelalte sarcini studiul problemelor de protecţie a muncii specifice sectoarelor lor de activitate.
34. Ministerul Învãţãmântului, cu sprijinul Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale şi în colaborare cu celelalte ministere sau organe centrale va lua mãsuri ca planurile de învãţãmânt şi programele analitice ale cursurilor de calificare cu durata scurta ale şcolilor profesionale, medii tehnice, precum şi ale institutelor de învãţãmânt superior tehnic sa fie imbunatatite în ceea ce priveşte studiul şi însuşirea problemelor de protecţia muncii şi de igiena.
35. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va organiza cursuri de perfecţionare şi specializare în problemele de protecţie a muncii şi de igiena pentru inspectorii de stat, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare.
36. Ministerele şi celelalte organe centrale vor lua mãsurile necesare pentru desfãşurarea unei largi propagande care sa contribuie la cunoaşterea, popularizarea şi aplicare mãsurilor de protecţie a muncii şi de igiena.
Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta, Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune, Comitetul Central al Crucii Roşii, Presa Centrala şi Localã, vor acorda sprijinul necesar pentru desfãşurarea activitãţii de propaganda în domeniul protecţiei muncii şi al igienei.
37. Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va aviza planurile de cercetare ştiinţificã ale institutelor departamentale în problemele de protecţie a muncii şi va controla îndeplinirea sarcinilor ce revin ministerelor şi celorlalte organe centrale în problemele de cercetare ştiinţificã, învãţãmânt şi propaganda din domeniul protecţiei muncii şi igienei.

CAP. 7
Dispoziţii finale

38. Consiliul Superior al Agriculturii, va elabora şi recomanda gospodariilor agricole colective mãsuri privind protecţia muncii, care sa ducã la îmbunãtãţirea acestei activitãţi.
În acest scop se va avea în vedere difuzarea şi cunoaşterea normelor de protecţie a muncii şi de igiena, cuprinderea şi dezvoltarea în toate formele de învãţãmânt agrozootehnic a cunoştinţelor de protecţie a muncii şi de igiena, folosind aportul specialiştilor din gospodãriile colective, de la circumscripţiile sanitar-veterinare şi de la consiliile agricole.
39. Serviciul sanitaro-antiepidemic din direcţia medicalã a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi unitãţile sanitaro-antiepidemice subordonate îşi menţin sarcinile de igiena şi antiepidemice legate de transporturile feroviare, rutiere, navale şi aeriene, conducindu-se dupã dispoziţiile legale, instrucţiunile şi ordinele Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.
40. Inspectorii de stat pentru igiena şi protecţia muncii îşi exercita atribuţiile şi drepturile pe baza unei legitimatii tip, eliberata de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.
Celelalte cadre medico-sanitare şi tehnice de specialitate ale Inspectiilor de stat regionale, orãşeneşti şi raionale pentru igiena şi protecţia muncii, intra în obiectivele de orice fel pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în baza unei delegaţii eliberate de inspectorul de stat şef regional sau al oraşului Bucureşti şi Constanta.
41. Institutele de igiena şi sãnãtate publica din Cluj, Iaşi şi Timişoara devin institute de igiena şi protecţia muncii, subordonate Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale.
42. Comitetele Executive ale sfaturilor populare vor asigura localurile corespunzãtoare pentru buna funcţionare a unitãţilor ce se înfiinţeazã sau se dezvolta ca urmare a prevederilor prezentei hotãrâri.
43. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul sa foloseascã sigiliul cu stema Republicii Populare Romane.
44. Termenele de "organe sanitaro-antiepidemice", "organe ale Inspecţiei sanitare de stat" şi " organe ale Inspecţiei tehnice pentru protecţia muncii" prevãzute în dispoziţiile legale la data prezentei hotãrâri se înlocuiesc cu termenele de "organe ale Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii", cu excepţia celor prevãzute la art. 39.
45. Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale vor face propuneri, pentru unificarea şi îmbunãtãţirea reglementãrilor privind concediile suplimentare de odihna, alimentaţia de protecţie şi echipamentul de protecţie, pana la 15 decembrie 1964.
46. Hotãrârea Consiliului de Miniştri cu nr. 2564/1953 privind organizarea Inspecţiei sanitare de stat, Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 2566/1953 , privind organizarea sectorului sanitaro-antiepidemic, Hotãrârea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 1108/1962, privind organizarea protecţiei muncii în Republica Populara Romana se abroga.

Preşedintele
Consiliului de Miniştri
Ion Gheorghe Maurer

Preşedintele Consiliului
Central al Sindicatelor
Isac Martin

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016