Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────────────
p. Ministrul apelor,
pãdurilor şi protecţiei mediului,
Lucian Silaghi,
secretar de stat
Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei,
Ioan Avram Muresan
Ministru de stat,
ministrul sãnãtãţii,
Hajdu Gabor
Preşedintele Oficiului
pentru Protecţia Consumatorilor,
Eliade Corneliu Mihailescu
ANEXA 1
PLAN DE ACŢIUNE
pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole
ART. 1
Obiectivele Planului de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, denumit în continuare plan de acţiune, sunt urmãtoarele:
a) reducerea poluarii apelor, cauzatã de nitratii proveniţi din surse agricole;
b) prevenirea poluarii cu nitrati;
c) rationalizarea şi optimizarea utilizãrii ingrasamintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.
ART. 2
Termenii şi expresiile utilizate în planul de acţiune se definesc dupã cum urmeazã:
a) ape subterane - toate apele care se afla sub suprafata terenului, în zone saturate şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;
b) apa dulce - apa cu conţinut scãzut de saruri, care îndeplineşte condiţiile pentru a fi captata, tratata şi utilizata în scop potabil;
c) compuşi ai azotului - orice substanţe conţinând azot, cu excepţia azotului molecular;
d) septel - toate animalele ţinute sau crescute pentru folosinta sau profit;
e) ingrasamant - substanta care conţine unul sau mai mulţi compuşi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole în scopul maririi ritmului de creştere a vegetatiei şi al sporirii masei vegetale;
f) ingrasamant chimic - orice ingrasamant obţinut printr-un proces industrial chimic;
g) ingrasamant organic - orice ingrasamant ce este constituit din produşi de origine vegetala, produşi reziduali de excretie de la septel sau de la pãsãri ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate;
h) ingrasamant de origine animala - produs rezidual de excretie de la septel sau de la pãsãri ori un amestec între acest produs şi asternutul de la animale;
i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafata terenului, prin încorporare în sol fie prin îngropare, fie prin amestecare cu solul şi prin injectare în sol;
j) eutrofizare - imbogatirea apelor de suprafata cu compuşi ai azotului şi fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata şi masiva a algelor şi a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic şi a calitãţii apei;
k) poluare cu nitrati - descãrcarea, directa sau indirecta, în apele subterane sau de suprafata de compuşi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmãri pot fi: periclitarea sãnãtãţii oamenilor, afectarea organismelor vii şi a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosintelor apei şi deteriorarea ambiantei naturale;
l) zona vulnerabila - suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati şi care contribuie la poluarea acestor ape.
ART. 3
(1) În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului plan de acţiune Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, pe baza datelor şi a informaţiilor furnizate prin Sistemul naţional de supraveghere şi control al calitãţii apei şi cu sprijinul Companiei Naţionale "Apele Romane" - S.A., va întocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati şi al apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevãzute în anexa nr. 1.
(2) În termen de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului plan de acţiune Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza în apele identificate potrivit alin. (1) şi care contribuie la poluarea acestora.
(3) Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor revizui şi/sau vor completa, o data la 4 ani, lista cuprinzând zonele vulnerabile, analizând şi luând în considerare schimbãrile şi factorii neprevazuti în momentul alcãtuirii acesteia.
(4) Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, denumita în continuare comisie, va fi instiintata, în termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzând zonele vulnerabile.
ART. 4
(1) În scopul stabilirii şi/sau revizuirii şi al completãrii listei cuprinzând zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului va solicita factorilor abilitaţi prezentarea, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului plan de acţiune şi periodic, o data la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele acţiunilor de:
a) supraveghere a concentratiei azotatilor în apele dulci; aceasta se realizeazã pe parcursul unui an, cel puţin o data pe luna sau mai des în timpul perioadelor ploioase şi de inundatii, în secţiunile de control pentru apele de suprafata, şi la intervale regulate, în secţiunile de control reprezentative pentru acvifere;
b) verificare, o data la 4 ani, a stãrii de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor din zona costiera.
(2) În secţiunile de control în care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi nici un factor nou de creştere probabila a conţinutului de nitrati nu a apãrut programul de supraveghere prevãzut la alin. (1) lit. a) se va realiza o data la 8 ani.
(3) Metodele de mãsurare folosite sunt prevãzute în anexa nr. 2 şi vor fi supuse reactualizarii în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi metode standard de analiza şi mãsurare.
ART. 5
(1) În scopul asigurãrii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protecţie impotriva poluarii, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului plan de acţiune comisia va elabora:
a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza conţinutului-cadru prevãzut în anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului;
b) un program ce va include prevederi privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovãrii Codului bunelor practici agricole.
(2) În vederea elaborãrii Codului bunelor practici agricole prevãzut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta şi institutele aflate în coordonarea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, precum şi alte instituţii de specialitate.
ART. 6
(1) În scopul realizãrii obiectivelor prevãzute la art. 1, în termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) şi, respectiv, în termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzând zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de acţiune referitoare la zonele vulnerabile.
(2) Se întocmesc programe de acţiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum şi programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru porţiuni din zonele vulnerabile, dupã caz.
(3) Programele de acţiune vor tine seama de:
a) datele ştiinţifice şi tehnice disponibile, în principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole şi din alte surse;
b) condiţiile de mediu din regiunile vizate.
(4) Programele de acţiune vor fi stabilite pentru o perioada de pana la 4 ani şi vor cuprinde mãsurile prevãzute în Codul bunelor practici agricole, precum şi cele prevãzute în anexa nr. 4.
(5) În scopul implementarii programelor de acţiune prevãzute la alin. (4) comisia va lua mãsuri suplimentare cel puţin o data la 4 ani, în funcţie de modificãrile sau de completãrile comunicate conform art. 3 alin. (3).
(6) Comisia va propune realizarea şi punerea în practica a unor programe corespunzãtoare de supraveghere şi control pentru evaluarea eficientei programelor de acţiune prevãzute la alin. (1).
ART. 7
(1) Comisia va elabora un proiect conţinând seturi de mãsuri pentru implementarea planului de acţiune, care va cuprinde şi procedurile şi instrucţiunile pentru sistemul de supraveghere şi control prevãzute la art. 4 şi 6.
(2) Proiectul prevãzut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunţa în termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majoritãţii membrilor; conducãtorul grupului de sprijin, care este şi reprezentant al comisiei, nu va vota.
(3) Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta mãsurile definitive şi le va transmite, în termen de cel mult doua luni, ministerelor de resort şi grupului de sprijin.
ART. 8
(1) O data la 4 ani comisia va întocmi un raport conţinând informaţii în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi înaintat Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi va fi publicat în cadrul Sistemului naţional de supraveghere şi control al calitãţii apei.
(2) În termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor întocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzând şi propuneri adecvate de revizuire a planului de acţiune, care va fi înaintatã Guvernului şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României.
ART. 9
În termen de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului plan de acţiune Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii şi proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de acţiune.
ART. 10
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul plan de acţiune.
ANEXA 1
────────
la planul de acţiuni
────────────────────
CRITERII
pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati şi a apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari
1. Apele afectate de poluarea cu nitrati şi apele care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizându-se, printre altele, urmãtoarele criterii:
a) dacã apa dulce de suprafata, utilizata sau în perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabilã, conţine sau este susceptibilã sa conţinã cantitãţi (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decât cele prevãzute în standarde pentru categoria I de calitate, dacã nu se acţioneazã conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune;
b) dacã apele subterane conţin sau sunt susceptibile sa conţinã cantitãţi de nitrati în concentratii mai mari decât limita maxima admisibilã prin standarde, dacã nu se acţioneazã conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune;
c) dacã apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale şi marine sunt gãsite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacã nu se acţioneazã conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune.
2. La aplicarea acestor criterii se vor lua în considerare:
a) caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei şi solului;
b) situaţia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa şi sol);
c) situaţia curenta a impactului mãsurilor luate în conformitate cu prevederile art. 6 din planul de acţiune.
ANEXA 2
───────
la planul de acţiuni
────────────────────
METODE DE MĂSURARE
Îngrãşãminte chimice
Metodele pentru determinarea compusilor azotului din îngrãşãminte sunt cele prevãzute în:
1. SR ISO 4176/1994
Îngrãşãminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron;
2. SR ISO 5314/1994
Îngrãşãminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica dupã distilare.
Apa dulce, ape costale şi ape marine
Concentratia în azotati se determina cu ajutorul metodelor prevãzute în urmãtoarele standarde:
3. SR ISO 7890-1/1998
Calitatea apei. Determinarea conţinutului în azotati
Partea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol;
4. SR ISO 7890-3/1997 R 30
Apa potabilã. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol;
5. STAS 3048/1-1977
Apa potabilã. Determinarea azotatilor;
6. STAS 8900/1-1971
Apa de suprafata şi ape uzate. Determinarea azotatilor;
7. STAS 12999/1991
Apa de mare. Determinarea conţinutului de azotati.
ANEXA 3
───────
la planul de acţiuni
────────────────────
CONŢINUTUL - CADRU
al Codului bunelor practici agricole
A. Un cod al bunelor practici agricole, având ca obiective reducerea poluarii cu nitrati şi rationalizarea şi optimizarea utilizãrii ingrasamintelor ce conţin compuşi ai azotului şi luând în considerare condiţiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie sa conţinã prevederi care sa acopere urmãtoarele probleme:
1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;
2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri în pante abrupte;
3. restricţiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;
4. condiţiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate lângã cursurile de apa;
5. capacitatea şi construcţia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv mãsurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin infiltrarea în apele subterane şi de suprafata a efluentilor proveniţi de la stocarea ingrasamintelor de origine animala şi a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);
6. tehnologiile şi procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice şi a ingrasamintelor de origine animala, incluzând normele de dozare şi modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel încât pierderile de nutrient prin deversarea în ape sa fie reduse şi menţinute la un nivel acceptabil (conţinutul în azotati în apele subterane şi în apele de suprafata sa nu depãşeascã limitele admise prin reglementãrile tehnice).
B. Pe lângã cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:
7. gospodãrirea utilizãrii terenurilor, incluzând sistemul de rotaţie a culturilor şi proporţia dintre suprafeţele de teren destinate culturilor permanente fata de cele cultivate cu plante anuale;
8. menţinerea pe teren a unei cantitãţi minime de vegetaţie care sa acopere terenul în perioadele ploioase, în scopul reţinerii azotului în sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;
9. stabilirea unor planuri de fertilizare în funcţie de fiecare cultura şi ţinerea evidentei utilizãrii ingrasamintelor pentru fiecare sola;
10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafata (siroire) şi a siroirii apei în sistemele de culturi irigate, produsã înainte ca apa sa pãtrundã la rãdãcinile plantelor.
C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:
11. modul şi condiţiile de livrare (exclus în vrac; numai în saci impermeabili şi durabili, de capacitãţi diferite, prevãzuţi cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care sa indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica şi concentratia produsului, gradul de solubilitate, data fabricaţiei şi durata pãstrãrii produsului, recomandãri specifice privind transportul şi depozitarea, denumirea şi adresa fabricantului etc.);
12. condiţiile de depozitare şi pãstrare şi recomandãri asupra construcţiei depozitelor;
13. interdicţii în timpul transportului, livrãrii, depozitarii, manipulãrii şi aplicãrii pe teren;
14. modalitãţi de combinare cu îngrãşãminte organice în vederea aplicãrii pe teren.
D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informaţii cu privire la riscul pentru sãnãtate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole şi a apei utilizate în scop potabil.
ANEXA 4
───────
la planul de acţiuni
────────────────────
MĂSURI
ce trebuie incluse în programele de acţiune conform art. 6 alin. 4) din planul de acţiune
I. Mãsurile vor conţine reguli referitoare la:
1. perioadele în care aplicarea anumitor îngrãşãminte este nerecomandata sau interzisã;
2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie sa depãşeascã necesarul de stocare în toate zonele vulnerabile, ţinându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie a aplicãrii pe teren a ingrasamintelor, cu excepţia situaţiilor în care se poate demonstra autoritãţilor competente ca orice cantitate de îngrãşãminte de origine animala, în exces fata de actuala capacitate de stocare, va fi tratata într-o maniera care sa nu aducã prejudicii mediului;
3. limitarea numãrului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole şi ţinându-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, în special de:
a) inclinarea terenului, caracteristicile şi tipul solului, condiţii climatice, irigaţii etc.;
b) practicile agricole şi modalitãţile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotaţie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeazã pe un echilibru între:
b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;
b2) aportul de azot adus culturilor de cãtre sol şi cel din îngrãşãminte, care trebuie justificat pe baza:
- cantitãţii de azot prezent în sol în raport cu necesarul culturii;
- aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;
- aportului de compuşi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;
- aportului de compuşi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice şi a altor îngrãşãminte.
II. Aceste mãsuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de îngrãşãminte de origine animala aplicatã anual pe teren, inclusiv cel lãsat de animale, sa nu depãşeascã norma specifica pe hectar. Norma specifica pe hectar este reprezentatã prin cantitatea de ingrasamant administrat, care conţine 170 kg azot. Se pot face derogãri de la aceasta cantitate pentru primul program de acţiune pe 4 ani, când se poate permite o norma specifica de 210 kg azot.
III. Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, prin unitãţile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitãţile la care se face referire la pct. II, pe baza numãrului de animale, la propunerea comisiei.
ANEXA 5
───────
la planul de acţiuni
────────────────────
CONŢINUTUL
rapoartelor la care se face referire în art. 8 din planul de acţiune
1. O situaţie privind acţiunile preventive adoptate conform art. 5
2. O harta reprezentând urmãtoarele:
a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) şi anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevãzute în anexa nr. 1 au fost utilizate în scopul identificarii;
b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care sa reiasã distinct zonele existente şi zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior
3. O sinteza a rezultatelor obţinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situaţie privind aprecierile şi considerentele care au condus la identificarea şi desemnarea fiecãrei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone
4. O sinteza a programelor de acţiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe:
a) mãsurile prevãzute la art. 6 alin. (4);
b) orice mãsura suplimentarã sau acţiune implementata în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5);
c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere şi control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6);
d) o apreciere formulatã de comisie cu privire la termenele cele mai probabile în care se preconizeaza ca efectele mãsurilor programelor de acţiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodatã şi nivelul de nesiguranta al acestei estimari
5. Detalii şi alte informaţii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de acţiune şi pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice şi ştiinţifice.
──────────────
