Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 914 din 12 august 2009  privind aprobarea hotararilor cuprinse in Protocolul Sesiunii a XX-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, semnat la Szeged la 13 mai 2009, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 914 din 12 august 2009 privind aprobarea hotararilor cuprinse in Protocolul Sesiunii a XX-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare, semnat la Szeged la 13 mai 2009, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 27 august 2009

    Având în vedere prevederile art. 10 alin. (5) din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor de frontierã, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 577/2004,
    în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

    Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

     ARTICOL UNIC
    Se aprobã hotãrârile cuprinse în Protocolul Sesiunii a XX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Szeged la 13 mai 2009, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor de frontierã, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 577/2004.


                    PRIM-MINISTRU
                       EMIL BOC

                   Contrasemneazã:


                   ───────────────
                 Ministrul mediului,
                  Nicolae Nemirschi

             Ministrul afacerilor externe,
                 Cristian Diaconescu


    Bucureşti, 12 august 2009.
    Nr. 914.


                              PROTOCOLUL
         Sesiunii a XX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare

    În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor de frontierã, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Szeged, pe teritoriul Ungariei, în perioada 9-13 mai 2009, Sesiunea a XX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

    Au participat:
    ● Delegaţia pãrţii române:
    Dan Cârlan - împuternicitul Guvernului;
    Ovidiu Gabor - supleant al împuternicitului Guvernului;
    Anna Peter - secretar pentru ape de frontierã al Comisiei hidrotehnice;
    Pasztor Sandor - expert.
    ● Delegaţia pãrţii ungare:
    Kothay Laszlo - împuternicitul Guvernului;
    Antok Gabor - supleant al împuternicitului Guvernului;
    Domahidy Laszlo - secretar pentru ape de frontierã al Comisiei hidrotehnice;
    Dr. Dobi Laszlo - expert.
    Comisia a stabilit urmãtoarea ordine de zi:
    I. Informare asupra îndeplinirii hotãrârilor Protocolului Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumitã în continuare Comisie), semnat la Baia Mare la 19 februarie 2008.
    II. Diverse.
    I. Informare asupra îndeplinirii hotãrârilor Protocolului Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare
    I.1. Activitatea subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic româno-ungar şi elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 pct. 14 din Acord.
    I.1.a. Comisia constatã cã:
    - subcomisia ad-hoc a avut douã întâlniri: întâlnirea extraordinarã de la Bãile Herculane, din perioada 20-23 mai 2008, respectiv întâlnirea ordinarã de la Tulcea din perioada 7-10 octombrie 2008;
    - subcomisia ad-hoc a continuat coordonarea verificãrii şi reînnoirii regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente, în conformitate cu Programul, care reprezintã anexa nr. 6 la Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei;
    - în legãturã cu proiectele de text ale unor regulamente, cât şi cu anexele acestora, Comisia constatã urmãtoarele:
    ● Pentru Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita
    În vederea realizãrii sarcinii de reactualizare a regulamentului prin preluarea unor prevederi din Regulamentul privind procedura aplicabilã în cazul apariţiei unei stãri de deteriorare neaşteptatã a calitãţii apei, s-au realizat urmãtoarele:
    - în perioada 26-29 mai 2008 a avut loc Subcomisia extraordinarã de calitate a apei, unde experţii pãrţilor şi-au predat reciproc propunerile de text privind actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita şi au convenit ca propunerea de text a pãrţii române sã fie completatã cu propuneri şi observaţii de cãtre experţii pãrţii ungare;
    - aceastã propunere de text a pãrţii ungare a fost transmisã pânã la data de 1 septembrie 2008 cãtre partea românã şi va sta la baza discuţiilor la urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei de calitate a apei.
    Subcomisia ad-hoc solicitã Subcomisiei de calitate a apei sã depunã eforturile necesare pentru finalizarea reactualizãrii Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita pânã la sesiunea a XXI-a a Comisiei.
    ● Pentru Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã
    Datoritã modului de abordare diferit de cãtre organele hidrotehnice teritoriale, stadiului diferit de realizare, precum şi costurilor ridicate de realizare a anexelor, procesul de finalizare a regulamentului a fost îngreunat.
    Subcomisia ad-hoc solicitã ca Subcomisia de apãrare împotriva inundaţiilor sã reanalizeze, în spiritul Acordului hidrotehnic româno-ungar, textul, necesitatea, conţinutul şi gradul de detaliere ale:
    - Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã, care este aprobat, dar nu este în vigoare;
    - anexelor în lucru ale Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã, care este aprobat, dar nu este în vigoare;
    - Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã, care este în vigoare;
    - anexelor Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã, care este în vigoare.
    În urma reanalizãrii, Subcomisia de apãrare împotriva inundaţiilor trebuie sã facã propuneri concrete şi realizabile în timp scurt pentru finalizarea regulamentului şi a anexelor pânã la sesiunea a XXI-a a Comisiei.
    ● Pentru Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne
    Având în vedere volumul mare de lucru, subcomisia ad-hoc solicitã Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor sã finalizeze anexele Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de ape interne pânã la sesiunea a XXI-a a Comisiei.
    ● Pentru Regulamentul de colaborare dintre organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã
    Pãrţile au elaborat Metodologia privind determinarea debitului-limitã (prag) în secţiunea de frontierã proprie care trebuie concordat în vederea obţinerii unei metodologii comune.
    Subcomisia ad-hoc solicitã Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie sã depunã eforturile necesare pentru a finaliza Regulamentul de colaborare dintre organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã pânã la sesiunea a XXI-a a Comisiei.
    ● Pentru Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea apelor de frontierã produce pagube transfrontierã
    Subcomisia ad-hoc propune Comisiei suspendarea elaborãrii regulamentului pânã la elaborarea de cãtre Comisia Europeanã a Ghidului de implementare a Directivei 2004/35/CE privind rãspunderea de mediu.
    - Pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu posibilitãţile comune de accesare a fondurilor Uniunii Europene. De asemenea au informat şi organele teritoriale hidrotehnice, atrãgându-se atenţia asupra importanţei şi a necesitãţii de colaborare cu partenerii vecini.
    - Datoritã intervenţiilor pãrţilor, direcţiile de ape Someş-Tisa şi Mureş din România au devenit eligibile pentru Programul de cooperare transfrontalierã Ungaria - România, 2007-2013.
    - Pãrţile au convenit ca în viitor sã depunã eforturile necesare pentru utilizarea eficientã a acestor fonduri.
    I.1.b. Comisia hotãrãşte cã:
    - se aprobã procesele-verbale ale întâlnirilor subcomisiei ad-hoc, semnate la Bãile Herculane la 23 mai 2008, respectiv la Tulcea la 10 octombrie 2008;
    - se dispune continuarea de cãtre subcomisia ad-hoc a activitãţii pentru finalizarea regulamentelor;
    - se suspendã elaborarea regulamentului pânã la elaborarea de cãtre Comisia Europeanã a Ghidului de implementare a Directivei 2004/35/CE privind rãspunderea de mediu;
    - urmãtoarea întâlnire a subcomisiei ad-hoc, pentru trecerea în revistã a situaţiei regulamentelor în curs de finalizare, va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare, în trimestrul IV al anului 2009.
    I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apei
    I.2.a. Comisia constatã cã:
    - Subcomisia de calitate a apei a avut douã întâlniri: întâlnirea extraordinarã de la Balmazujvaros din 26-29 mai 2008, respectiv întâlnirea ordinarã de la Albac din 3-7 noiembrie 2008.
    - Experţii pãrţilor şi-au transmis reciproc propunerile privind actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita. Pe baza analizei textelor, experţii vor continua actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, ce se va face prin preluarea unor prevederi din Regulamentul privind procedura aplicabilã în cazul apariţiei unei stãri de deteriorare neaşteptatã a calitãţii apei, dar şi prin completarea textului, ţinându-se cont de urmãtoarele aspecte stabilite în comun:
    1. regulamentul actualizat va conţine un capitol referitor la definirea noţiunilor utilizate în regulament;
    2. tabelul 3 al anexei nr. 1.a la Regulamentul privind procedura aplicabilã în cazul apariţiei unei stãri de deteriorare neaşteptatã a calitãţii apei se va reconsidera pe o perioadã mai extinsã, preferabil 15 ani, în funcţie de datele existente în baza de date comunã.
    - Referitor la evaluarea integratã a calitãţii apelor râului Tur, pãrţile au convenit sã se elaboreze Planul armonizat de prevenire şi combatere a poluãrilor accidentale pentru râul Tur şi afluenţi. În acest scop se propune ca sursa de finanţare sã fie asiguratã prin Programul de cooperare transfrontierã HU - RO 2007-2013, în axa de prioritate I, cap. 1.3 privind protecţia mediului.
    - Conform prevederilor Regulamentului privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã în vigoare, experţii pãrţilor au efectuat în anul 2007, cu frecvenţã lunarã, recoltãri de probe de apã din râurile Tur, Someş, Crasna, Barcãu, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.
    Rezultatele nu aratã diferenţieri esenţiale şi sunt comparabile, la majoritatea indicatorilor şi în majoritatea secţiunilor, cu excepţia unor indicatori din unele secţiuni de prelevare, unde existã diferenţe mici care se datoreazã perioadei diferite de recoltare, precum şi etaloanelor şi calitãţii reactivilor utilizaţi.
    Pentru evaluarea stãrii calitãţii cursurilor de apã au fost utilizate cele 24 de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2007, câte 12 de cãtre fiecare parte, în conformitate cu art. 9 din Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã şi care au fost înscrise în buletine centralizatoare, conform anexei nr. 6 la acelaşi regulament.
    În concluzie, se constatã cã numãrul cazurilor care indicã o tendinţã de îmbunãtãţire a calitãţii apei este de 50, iar al celor care indicã o tendinţã de înrãutãţire a calitãţii apei este de 37 şi se pãstreazã tendinţa generalã de îmbunãtãţire calitativã înregistratã în ultima perioadã de 10 ani a apei pentru calitatea râurilor care formeazã sau traverseazã frontiera de stat româno-ungarã.
    Evaluarea calitãţii apelor folosind indicatorii biologici s-a realizat pe baza datelor proprii ale pãrţilor.
    Analizele elementelor biologice în secţiunile de frontierã, efectuate în anul 2007, au evidenţiat în general o stare ecologicã bunã a apelor - clasa a II-a de calitate, cu excepţia apelor din secţiunile de frontierã a râurilor Ier, Barcãu, Crişul Repede şi Crişul Alb, în care analizele de fitoplancton şi/sau fitobentos au prezentat câteva valori caracteristice apelor din clasa de calitate III - stare ecologicã moderatã şi din secţiunea de frontierã de pe râul Crasna în care macrozoobentosul a prezentat cele mai ridicate valori, caracteristice apelor din clasa de calitate V stare ecologicã proastã.
    - Experţii pãrţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anualã a laboratoarelor participante, în cadrul întâlnirii desfãşurate la Oradea, în perioada 7-10 octombrie 2008, şi au fost de acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu aceastã ocazie.
    Efectuarea analizelor pe proba de apã naturalã prelevatã în data de 26 august 2008, în secţiunea Cheresig, pe râul Crişul Repede, precum şi pe probele sintetice pregãtite de Institutul de Cercetãri Hidrologice VITUKI Kht, a avut loc în condiţiile proprii ale fiecãrui laborator.
    Validarea rezultatelor a fost efectuatã de Institutul de Cercetãri Hidrologice VITUKI Kht, instituţie acreditatã internaţional, neutrã faţã de laboratoarele ambelor pãrţi, conform Programului de validare-intercalibrare Qualco-Danube. Pe baza rezultatelor validate, activitatea laboratoarelor se considerã ca fiind foarte bunã.
    Cu ocazia prelevãrii din data de 26 august 2008, laboratoarele au primit şi probe sintetice în vederea determinãrii indicatorilor biologici (concentraţia de clorofilã "a" şi numãrul indivizilor şi componenţei taxonomice din fitoplancton), respectiv au prelevat probe în secţiunea Cheresig a râului Crişul Repede, în vederea determinãrii clorofilei "a", fitoplanctonului, fitobentosului, prelevat de pe substraturi diferite (piatrã, macrofite).
    Avându-se în vedere faptul cã acţiunea de intercalibrare pentru biologie s-a efectuat pentru prima datã, VITUKI Kht. nu a fãcut o clasificare a laboratoarelor din punctul de vedere al indicatorilor biologici.
    Experţii pãrţilor susţin de comun acord cã trebuie asigurate şi în viitor condiţiile în vederea continuãrii cu succes a acţiunii de intercalibrare internaţionalã şi evaluãrii rezultatelor de cãtre Institutul VITUKI Kht, institut acreditat internaţional, cu atât mai mult cu cât acesta realizeazã şi intercalibrarea laboratoarelor pãrţii române care participã la evaluarea calitãţii apelor fluviului Dunãrea în cadrul sistemului TNMN (Trans National Monitoring Network - Reţeaua Transnaţionalã de Monitoring).
    - În perioada de la Sesiunea a XIX-a a Comisiei (Baia Mare, 17-19 februarie 2008) şi pânã la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluãri accidentale cu efect transfrontier în înţelesul Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita.
    - Referitor la conştientizarea populaţiei în legãturã cu importanţa prevenirii şi curãţarea eventualelor depuneri ilegale de deşeuri din albia majorã a cursurilor de apã, pãrţile s-au informat reciproc despre acţiunile întreprinse în acest sens.
    Având în vedere cã problematica prezentatã mai sus depãşeşte competenţa Subcomisiei de calitate a apei (fiind o problemã de gestionare a deşeurilor), subcomisia propune ca aceastã activitate sã fie gestionatã şi de cãtre Comisia mixtã pentru protecţia mediului şi sã fie tratatã în cadrul Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la 26 mai 1997, intrat în vigoare la 6 noiembrie 2000.
    - Conform sarcinilor stabilite la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, semnat la 18 ianuarie 2007, privind calitatea apelor, în legãturã cu examinarea posibilitãţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş s-au efectuat prelevãri şi analize comune privind calitatea apei pe canalele Cutaş şi Ghepeş.
    În vederea elaborãrii de cãtre Subcomisia de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie a raportului în scopul evaluãrii posibilitãţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, au fost centralizate şi evaluate rezultatele analizelor privind calitatea apei, efectuate în perioada 2005-2008, dupã cum urmeazã:
    Canalul Horea:
    Pe baza rezultatelor analizelor probelor de apã prelevate în luna mai a anilor 2005-2007, calitatea apei se încadreazã în clasa de calitate II - bunã şi în clasa de calitate III - moderatã.
    Canalul Cutaş:
    Pe baza rezultatelor analizelor efectuate de cãtre experţii pãrţilor în perioada 2005-2008, calitatea apei pe canalul CC2 obţinutã în anul 2005 este de clasa de calitate V datoritã concentraţiei de fosfor total, iar conform rezultatelor din anii 2006, 2007 şi 2008 este de clasa de calitate IV datoritã conductivitãţii.
    Canalul Ghepeş:
    Asigurarea alimentãrii cu apã a canalului Ghepeş se poate realiza, teoretic, din douã canale:
    ● Canalul Ant - calitatea apei în ceea ce priveşte concentraţia de fosfor total în anul 2005 s-a încadrat în clasa de calitate IV, iar în anii 2007 şi 2008 s-a încadrat în clasa de calitate V. În anul 2008, pe baza analizelor efectuate de partea ungarã şi la alţi indicatori decât cei stabiliţi, calitatea apei conform concentraţiei de mercur se încadreazã în clasa de calitate V şi conform concentraţiei de amoniu-azot se încadreazã în clasa de calitate IV.
    ● Canalul colector - calitatea apei în ceea ce priveşte concentraţia de fosfor total în anul 2005 s-a încadrat în clasa de calitate III (moderatã), iar în anul 2008 s-a încadrat în clasa de calitate IV.
    Proiectarea suplimentãrii apei pe canalul Ghepeş, pe baza analizelor de calitate a apei efectuate pânã acum, se propune sã fie realizatã prin tranzitarea apei din canalul colector.
    - Pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele în derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei.
    - Referitor la elaborarea unui sistem comun de clasificare pentru toţi indicatorii biologici pe baza armonizãrii metodologiilor de determinare şi evaluare a calitãţii apei, experţii pãrţilor au constatat şi au convenit urmãtoarele:
    1. Metodologia de determinare şi evaluare a indicatorilor biologici nu este definitivatã la nivelul Uniunii Europene şi nici între pãrţi, ea fiind în lucru. Din acest motiv, experţii pãrţilor au convenit sã nu se modifice modul de analizã şi evaluare a calitãţii apei folosit în prezent.
    2. Experţii pãrţilor au convenit ca metodologia de determinare şi evaluare a indicatorilor biologici sã figureze şi în Regulamentul de urmãrire a calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau sunt întretãiate de frontiera româno-ungarã.
    3. Experţii pãrţilor au cãzut de acord cã modificarea art. 10 din regulament şi a conţinutului anexei nr. 7 va fi posibilã dupã ce pãrţile vor finaliza metodologiile naţionale proprii în conformitate cu cerinţele Directivei-cadru pentru apã.
    4. Paralel cu aceasta, în cadrul fazei a doua a intercalibrãrii naţionale, care se va desfãşura în perioada 2008-2011, se va efectua compararea metodologiilor naţionale compatibile cu cerinţele Directivei-cadru pentru apã referitoare la elementele biologice şi, totodatã, se va elabora şi se va armoniza clasificarea bazatã pe cele 5 clase de calitate.
    5. În vederea elaborãrii sistemului de evaluare a stãrii ecologice, experţii pãrţilor au cãzut de acord asupra urmãtoarelor etape (CIS Guidance Document no. 14/Guidance of the Intercalibration Process, Option 3):
    - compararea metodologiei biologice (prelevare probe, prelucrare şi evaluare);
    - realizarea unei baze de date comune referitoare la elementele biologice;
    - compararea elementelor de evaluare, a pragurilor de clasificare pentru evaluarea biologicã cu privire la tipurile de apã transfrontalierã (5 clase de valori EQR);
    - compararea rezultatelor evaluãrii biologice separat pentru fiecare grup de elemente biologice;
    - compararea stãrii ecologice a unui corp de apã dat pe baza parametrilor fizico-chimici relevanţi şi pe baza rezultatelor evaluãrilor biologice;
    - estimarea preciziei şi exactitãţii, respectiv examinarea cauzelor diferenţelor;
    - armonizarea rezultatelor obţinute pe baza metodologiei naţionale;
    - propuneri privind armonizarea sistemelor naţionale de încadrare a calitãţii apei transfrontierã.
    - Experţii pãrţilor propun ca, dupã analiza materialelor transmise reciproc şi dupã finalizarea metodologiilor naţionale, sã aibã loc în anul 2009 o întâlnire a experţilor. Scopul întâlnirii îl constituie armonizarea sistemelor de clasificare biologicã a pãrţilor şi elaborarea anexei nr. 10 la regulament, respectiv tabelele privind abundenţa relativã a speciilor, precum şi cele cu listele de specii.
    - Experţii pãrţilor au analizat necesitatea participãrii experţilor care activeazã în domeniul calitãţii apei, la verificãrile de toamnã ale lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor şi au concluzionat cã nu este necesar deoarece verificarea existenţei eventualelor deşeuri în albiile cursurilor de apã poate fi fãcutã de cãtre experţii participanţi la verificãri.
    - Continuarea reactualizãrii Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita nu a fost posibilã la întâlnirea ordinarã a Subcomisiei de calitate a apei, datoritã numãrului mare şi complexitãţii subiectelor de pe ordinea de zi.
    În vederea definitivãrii textului şi a anexelor la regulament, experţii pãrţilor propun sã aibã loc o întâlnire extraordinarã a Subcomisiei de calitate a apei în primul semestru al anului 2009 pe teritoriul ungar. La aceastã întâlnire, baza discuţiilor o va constitui propunerea de text a pãrţii române completatã de cãtre partea ungarã.
    - Experţii pãrţilor propun modificarea art. 8, 9 şi art. 14 lit. b) din Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, dupã cum urmeazã:
    "Metodologia analizelor
    Art. 8
    Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în anexa nr. 4 la prezentul regulament, unitãţile de mãsurã, standardele corespunzãtoare, rotunjirea rezultatelor şi abaterea admisã sunt cuprinse în anexa nr. 5.1 pentru indicatorii fizico-chimici şi în anexa nr. 5.2 pentru indicatorii biologici, la prezentul regulament."
    "Evaluarea rezultatelor
    Art. 9
    Pentru evaluarea calitãţii apelor se utilizeazã cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, bacteriologice şi clorofilã "a", care se efectueazã anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie în buletine centralizatoare pe fiecare râu şi care vor fi transmise reciproc, dupã cum urmeazã:
    - pentru primul semestru, pânã la 15 septembrie;
    - pentru al doilea semestru, pânã la 15 februarie.
    Pentru evaluarea rezultatelor fizico-chimice, bacteriologice şi clorofilã "a" se utilizeazã urmãtoarele valori statistice: valoarea minimã, valoarea medie, valoarea maximã, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele, luându-se în considerare, în acest caz, încadrarea în clasa de calitate cea mai defavorabilã. Datele se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.1 la prezentul regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, mãsurate în apã, vor fi prezentate în acelaşi tabel fãrã a fi calculate în cazul lor valorile statistice. Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.2 la prezentul regulament.
    Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apã vor fi transmise reciproc de cãtre pãrţi, pe cale electronicã, în primul trimestru al anului urmãtor celui analizat."
    "Dispoziţii finale
    Art. 14
    b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 şi 9 la prezentul regulament reprezintã parte integrantã din acesta."
    - La întâlnirea extraordinarã a subcomisiei, experţii pãrţii ungare au informat partea românã cã pe baza unei hotãrâri a Guvernului Republicii Ungare, începând cu 1 aprilie 2008, au intervenit schimbãri privind teritoriile aflate în jurisdicţia Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Protecţiei Naturii şi Apelor Tisa Inferioarã (ATIKOTEVIF Szeged) şi Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Protecţiei Naturii şi Apelor dincolo de Tisa (TIKOTEVIF Debrecen), care aduc schimbãri şi în activitatea Subcomisiei de calitate a apei.
    De la data menţionatã, analiza calitãţii apelor pentru râurile Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb va fi efectuatã de laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Protecţiei Naturii şi Apelor (TI-KTVF), cu sediul în Debrecen.
    În înţelesul celor de mai sus, experţii pãrţilor propun modificarea anexelor nr. 1, 4, 5 şi 6 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, precum şi modificarea anexei nr. 2 la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita.
    - Experţii pãrţilor au trecut în revistã şi au analizat urmãtoarele evenimente de poluãri accidentale cu efect local produse:
    ● în bazinul hidrografic Mureş, râul Arieş aval de confluenţa cu pârâul Valea Şesei, localitatea Valea Lupşei, din data de 15 iulie 2008;
    ● în bazinul hidrografic Tisa, râul Vişeu, la iazurile Colbu I şi Colbu II, din data de 26 iulie 2008.
    Experţii au constatat cã partea românã a fãcut informãrile necesare, iar efectul poluãrilor a fost strict local.
    I.2.b. Comisia hotãrãşte cã:
    - aprobã procesele-verbale ale întâlnirilor subcomisiei, semnate fiecare la Balmazujvaros, la 29 mai 2008, respectiv la Albac, la 7 noiembrie 2008;
    - se va continua actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, în cadrul unei întâlniri extraordinare a subcomisiei, ce va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în semestrul I al anului 2009;
    - pãrţile vor sprijini organele hidrotehnice teritoriale competente în vederea elaborãrii Planului armonizat de prevenire şi combatere a poluãrilor accidentale pentru râul Tur şi afluenţi prin accesarea fondurilor Uniunii Europene din cadrul Programului de cooperare transfrontierã HU-RO 2007-2013, în axa de prioritate I, cap. 1.3 privind protecţia mediului,
    - se va face evaluarea rezultatelor analizelor fizico-chimice din anul 2008, în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã;
    - se va continua activitatea de intercalibrare şi se va face evaluarea acestei activitãţi, desfãşuratã de laboratoarele care participã la urmãrirea calitãţii cursurilor de apã ce formeazã sau sunt întretãiate de frontierã, cu participarea Institutului de Cercetãri Hidrologice VITUKI Kht;
    - se va face trecerea în revistã a poluãrilor accidentale cu efect transfrontier, începând cu sesiunea a XX-a a Comisiei;
    - problematica privind prevenirea şi curãţarea eventualelor depuneri ilegale de deşeuri din albia majorã a cursurilor de apã, având în vedere cã aceasta depãşeşte competenţa Comisiei, fiind o problemã de gestionare a deşeurilor, va fi trecutã pe ordinea de zi a Comisiei mixte pentru protecţia mediului şi va fi tratatã în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la 26 mai 1997, intrat în vigoare în 6 noiembrie 2000;
    - se va continua activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilitãţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, şi pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor, semnat la Szeged în data de 30 ianuarie 2009;
    - experţii pãrţilor se vor informa reciproc în legãturã cu proiectele în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei;
    - în vederea armonizãrii sistemelor de clasificare biologice ale pãrţilor, cât şi în vederea elaborãrii unei propuneri de anexã nr. 10 la regulament (tabelele privind abundenţa relativã a speciilor, cât şi cele cu listele de specii), va avea loc o întâlnire de experţi, pe teritoriul României, în semestrul II al anului 2009;
    - participarea experţilor care activeazã în domeniul calitãţii apei, la verificãrile de toamnã ale lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor nu este necesarã şi din acest motiv scoate aceastã temã de pe ordinea de zi a Comisiei;
    - aprobã modificarea art. 8, 9 şi art. 14 lit. b) din Regulamentul privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, conform celor prevãzute în procesul-verbal al subcomisiei, semnat la Albac în data de 7 noiembrie 2008;
    - aprobã anexa nr. 1 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 1 la prezentul protocol;
    - aprobã anexa nr. 4 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 2 la prezentul protocol;
    - aprobã anexa nr. 5.1 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 3 la prezentul protocol;
    - aprobã anexa nr. 5.2 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 4 la prezentul protocol;
    - aprobã anexa nr. 6.1 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 5 la prezentul protocol;
    - aprobã anexa nr. 6.2 la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 6 la prezentul protocol;
    - aprobã anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, reactualizatã, care reprezintã anexa nr. 7 la prezentul protocol;
    - urmãtoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2009, pe teritoriul României.
    I.3. Activitatea Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor
    I.3.a. Comisia constatã cã:
    - subcomisia a avut o întâlnire la Bistriţa, în perioada 9-13 februarie 2009;
    - experţii au trecut în revistã situaţia finalizãrii anexelor la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã şi au formulat urmãtoarele informãri:
    Informarea pãrţii române
    Experţii pãrţii române au informat cã au fost elaborate de cãtre organele hidrotehnice teritoriale competente ale pãrţii române anexele nr. 2 şi 3 la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã. Anexa nr. 2 la regulament conţine gruparea pe subunitãţi hidrografice.
    Experţii pãrţii române au informat experţii pãrţii ungare cã, în prezent, în România au loc actualizarea şi conformarea legislaţiei româneşti cu prevederile Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
    Prin urmare, experţii pãrţii române susţin menţinerea sectoarelor de râuri şi cursuri de ape, respectiv lucrãrile de apãrare împotriva inundaţiilor, aşa cum sunt prevãzute în Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apã, aprobat în cadrul Protocolului Sesiunii a VI-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.
    Informarea pãrţii ungare
    Experţii pãrţii ungare considerã a fi necesarã consemnarea urmãtoarelor:
    ● Direcţia Apelor Crişuri din Oradea, Direcţia Apelor TIKOVIZIG Debrecen şi KORKOVIZIG Gyula au elaborat în comun propunerea anexei nr. 3 la regulament (propunerea anexei nr. 2 a fost elaboratã anterior şi reprezintã anexa nr. 1 la procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, semnat la Balmazujvaros în data de 30 noiembrie 2007).
    ● Direcţia Apelor Someş Tisa şi Direcţia FETIKOVIZIG au purtat discuţii în cadrul unei întâlniri (la Mateszalka, 8 iulie 2008) referitor la elaborarea anexelor nr. 2 şi 3 la regulament. Ca urmare a acestei întâlniri, experţii de la FETIKOVIZ au elaborat propunerea pentru anexele nr. 2 şi 3 la regulament.
    ● Direcţia Apelor Mureş şi Direcţia ATIKOVIZG au purtat discuţii în cadrul unei întâlniri (la Arad, 21 februarie 2008) referitor la elaborarea anexelor nr. 2 şi 3 la regulament. Ca urmare a acestei întâlniri, experţii de la ATIKOVIZIG au elaborat propunerea pentru anexele nr. 2 şi 3 la regulament.
    Experţii pãrţii ungare considerã necesar ca:
    în spiritul celor cuprinse în art. 2 şi 5 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor de frontierã,
    pe baza celor cuprinse la punctul 1.3.b din Protocolul Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Baia Mare în data de 19 februarie 2008,
    pe baza celor cuprinse în procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei ad-hoc, semnat la Balmazujvaros în data de 1 februarie 2008,
    pe baza celor cuprinse în procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, semnat la Balmazujvaros, în data de 30 noiembrie 2007
    sã se continue şi sã se intensifice elaborarea şi finalizarea anexelor la regulament.
    Experţii pãrţilor considerã oportunã continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordãrilor şi realizarea în comun a anexelor nr. 2 şi 3.
    - Experţii au trecut în revistã situaţia finalizãrii anexelor la Regulamentul de apãrare împotriva inundaţiilor produse de ape interne şi au formulat urmãtoarele informãri:
    Informarea pãrţii române
    Partea românã informeazã cã au fost elaborate anexele nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne, în conformitate cu formatul propus la întâlnirea Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor din perioada 5-7 iulie 2006, la Gyula, şi aprobat în cadrul Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza în data de 30 martie 2007.
    Partea românã va analiza conţinutul anexelor nr. 2 şi 5c propuse pânã în prezent şi propune continuarea discuţiilor în vederea armonizãrii conţinutului acestora.
    Informarea pãrţii ungare
    În spiritul celor cuprinse în art. 2 şi 5 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor de frontierã,
    pe baza celor cuprinse la pct. 1.3.b din Protocolul Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Baia Mare în data de 19 februarie 2008,
    pe baza celor cuprinse la pct. 1 al procesului-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, semnat la Balmazujvaros în data de 30 noiembrie 2007,
    organele hidrotehnice teritoriale competente ale pãrţilor au elaborat în comun propunerile anexelor nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne.
    Partea ungarã considerã cã propunerea elaboratã în comun de cãtre toate organele teritoriale hidrotehnice competente este corespunzãtoare şi propune aprobarea acestora.
    Experţii pãrţilor considerã oportunã continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordãrilor privind conţinutul anexelor nr. 2 şi 5c în vederea aprobãrii în cadrul unei întâlniri extraordinare a subcomisiei.
    - Experţii pãrţilor au informat cã în perioada 21 iulie-10 octombrie 2008, barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu a funcţionat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român.
    Experţii pãrţilor constatã cã funcţionarea la nivel ridicat a barajului Bekeş nu a influenţat funcţionarea staţiei de pompare Ant.
    - Referitor la analiza formãrii şi scurgerii viiturilor pe râul Barcãu, în vederea compensãrii de cãtre partea românã a lucrãrilor executate de cãtre partea ungarã pe Crişul Alb, dig mal drept, experţii pãrţilor au informat urmãtoarele:
    - în anul 2008 nu s-au înregistrat viituri pe râul Barcãu, de aceea nu au fost realizate mãsurãtori simultane de debit la viituri pentru completarea cheii limnimetrice în zona superioarã;
    - nu au existat surse financiare pentru realizarea mãsurãtorilor geodezice comune.
    Experţii pãrţilor propun efectuarea în anul 2009 a mãsurãtorilor simultane de debit la viituri, dacã condiţiile o vor permite. Experţii pãrţilor vor face eforturi pentru accesarea fondurilor terţe necesare efectuãrii în comun a mãsurãtorilor geodezice.
    Experţii pãrţilor considerã cã prin intrarea în funcţiune şi prelucrarea datelor celor douã staţii automate de pe teritoriul ungar (Barcãu - Kismarja şi Ier - Pocsaj) şi ale celor douã staţii existente pe teritoriul român pe râul Barcãu (de la Sãlard şi Marghita), analiza formãrii şi curgerii viiturilor va fi completatã.
    În acest sens, experţii pãrţilor propun ca în cursul anului 2009, ţinând cont de înregistrãrile de la staţiile automate calibrate, sã se facã o corelaţie pe baza nivelurilor corespondente.
    Experţii pãrţilor propun sã se prelungeascã termenul pentru mãsurãtorile simultane de debite pânã la efectuarea analizei.
    Ţinând cont de cele menţionate mai sus, cu referire la situaţia hidrometeorologicã ce nu a permis, de mai mulţi ani, efectuarea de mãsurãtori simultane de debit pentru trasarea cheii limnimetrice în zona superioarã, subcomisia solicitã Comisiei sã analizeze posibilitatea gãsirii în cadrul Acordului hidrotehnic româno-ungar a unui alt mod de soluţionare a compensãrii lucrãrilor executate pe Crişul Alb, mal drept, dacã va fi cazul.
    - Studiul integrator pentru evaluarea la nivel de bazin a inundaţiilor cu efect transfrontier, pe râul Mureş, a fost completat şi elaborat în comun de experţii pãrţilor.
    Experţii pãrţilor şi-au predat câte un exemplar din studiul elaborat în limba românã, respectiv în limba maghiarã. Rezultatele obţinute prin realizarea studiului vor fi utilizate de experţii pãrţilor în activitatea de gospodãrire a apelor.
    - Experţii pãrţilor au efectuat în perioada 2 septembrie -17 octombrie 2008 examinarea anualã a lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic româno-ungar, de pe teritoriile celor douã ţãri.
    În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificãrilor, lucrãrile de apãrare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzãtoare.
    Totodatã, au constat cã procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinãri, ca formã şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice.
    Experţii pãrţilor şi-au predat reciproc dãrile de seamã referitoare la activitatea de apãrare împotriva inundaţiilor, desfãşuratã în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.
    - În cursul anului 2008 transferul de apã pentru beneficiarii Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) şi pentru SRL Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz (Marosviz Kft) s-a desfãşurat în conformitate cu Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apã şi pompãri de ape interne, pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administraţia Naţionalã "Apele Române" şi Administraţia Naţionalã pentru Îmbunãtãţiri Funciare - S.A.
    Volumele de apã transferate în perioada 1 mai - 13 septembrie 2008 au fost:





    Pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes 1.701.361 mc
    Pentru SRL Sistemul de aducţiune a apei şi
    irigaţii Marosviz 1.776.842 mc
    Total 3.478.203 mc



    Decontarea cheltuielilor a fost efectuatã între pãrţi pânã la 15 decembrie 2008.
    - Experţii pãrţii ungare informeazã subcomisia cã, începând cu anul 2009, în locul SRL Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz (Marosviz Kft) sã figureze Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit Kft, în calitate de contractant.
    - Experţii pãrţii române informeazã subcomisia cã va analiza în continuare solicitarea pãrţii ungare, formulatã în anul 2007, privind posibilitatea suplimentãrii debitelor de apã tranzitatã, pe canalul Ier (Arad).
    - În anul 2008, partea ungarã nu a efectuat pompãri de ape interne provenite de pe teritoriul României, ca urmare partea românã nu are de efectuat plãţi.
    - Nu au avut loc informãri în legãturã cu proiectele în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei, deoarece nu au existat proiecte în derulare.
    - Referitor la formularea punctului de vedere al subcomisiei în legãturã cu problematica stãvilarului din secţiunea km 17+300 a canalului Horea, cuprins în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie 2007, experţii pãrţilor au formulat urmãtoarele:
    1. propun menţinerea situaţiei existente, cu privire la nemodificarea cotei radierului stãvilarului de pe canalul Horea, din secţiunea km 17+300;
    2. experţii pãrţii ungare solicitã creşterea nivelului apei cu pânã la 50 cm, prin manevrarea stãvilarului;
    3. experţii pãrţilor au convenit sã se realizeze de cãtre organele teritoriale hidrotehnice competente, pânã la data de 30 aprilie 2009, un studiu comun cu privire la influenţa acestor manevre pe teritoriul ambelor ţãri.
    Studiul de mai sus a fost elaborat de cãtre organele teritoriale hidrotehnice competente la termenul prevãzut.
    Pe baza rezultatelor acestui studiu, Subcomisia de apãrare împotriva inundaţiilor va formula punctul de vedere cerut de Subcomisia de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie.
    - În perioada 6-7 mai 2008 a avut loc cu succes exerciţiul de simulare a inundaţiilor în zona de frontierã româno-ungarã.
    I.3.b. Comisia hotãrãşte cã:
    - aprobã procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Bistriţa la 13 februarie 2009;
    - în vederea elaborãrii şi finalizãrii anexelor, va avea loc o întâlnire extraordinarã a subcomisiei, pe teritoriul român, în trimestrul III al anului 2009, cu urmãtoarea ordine de zi:
    1. continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordãrilor şi realizarea în comun a anexelor nr. 2 şi 3 la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã;
    2. continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordãrilor, privind conţinutul anexelor nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne, în vederea aprobãrii.
    În timpul discuţiilor, experţii vor lua în considerare cele cuprinse la pct. 1 din procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei ad-hoc, semnat la Tulcea în data de 10 octombrie 2008;
    - se va examina situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român;
    - în legãturã cu modul de compensare de cãtre partea românã a lucrãrilor executate de cãtre partea ungarã (pe Crişul Alb, mal drept), experţii pãrţilor vor continua mãsurãtorile simultane de debit la viituri şi vor efectua mãsurãtorile geodezice comune, în anul 2009, pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcãu şi întocmirea raportului final. Aceastã activitate se va realiza din fonduri proprii şi/sau prin accesarea de fonduri terţe;
    - în eventualitatea în care modalitatea de compensare stabilitã la alineatul precedent nu va putea fi realizatã sau nu va acoperi integral efortul financiar al pãrţii ungare, subcomisia va analiza, pânã la sesiunea a XXI-a a Comisiei, posibilitatea gãsirii în cadrul Acordului hidrotehnic româno-ungar şi a unei alte proceduri de soluţionare;
    - subcomisia solicitã Comisiei sã analizeze posibilitatea gãsirii în cadrul Acordului hidrotehnic româno-ungar a unui alt mod de soluţionare a compensãrii lucrãrilor executate pe Crişul Alb, mal drept, dacã va fi cazul;
    - se vor examina procesele-verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor, din anul 2009;
    - se va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apã şi pompãri de ape interne. Comisia va fi informatã în legãturã cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, precum şi cu derularea acestora;
    - la urmãtoarea întâlnire a subcomisiei se va analiza solicitarea pãrţii ungare privind posibilitatea suplimentãrii debitelor de apã tranzitatã, pe canalul Ier (Arad), şi se va informa Comisia privind rezultatele analizei;
    - Comisia va fi informatã în cazul în care se efectueazã pompãri de ape interne;
    - experţii pãrţilor se vor informa în legãturã cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei;
    - la urmãtoarea întâlnire a subcomisiei se va exprima punctul de vedere în legãturã cu problematica stãvilarului din secţiunea km 17+300 a canalului Horea, cuprins în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie 2007 şi a celor cuprinse la pct. 9 al procesului-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, semnat la Bistriţa în data de 13 februarie 2009;
    - urmãtoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2009, pe teritoriul Republicii Ungare.
    I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie
    I.4.a. Comisia constatã cã:
    - grupa de lucru pentru Directiva-cadru privind apa a avut o întâlnire la Balmazujvaros, în perioada 25-29 august 2008, iar subcomisia a avut o întâlnire la Szeged, în perioada 26-30 ianuarie 2009;
    - sarcinile prevãzute în Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã au fost îndeplinite;
    - sarcinile prevãzute în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apã pe apele de frontierã au fost îndeplinite;
    - referitor la elaborarea de cãtre instituţiile specializate ale pãrţilor a metodologiei pentru determinarea valorilor debitelorlimitã (prag), în secţiunea de frontierã, cu luarea în considerare a celor cuprinse la pct. 3 al procesului-verbal al întâlnirii extraordinare a Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Praid în data de 23 iunie 2006, partea ungarã a întocmit şi a transmis pãrţii române metodologia de stabilire a debitului minim (prag).
    Partea românã a predat pãrţii ungare propunerea proprie privind metodologia de stabilire a debitului minim (prag).
    Pãrţile au convenit ca pânã la data de 30 aprilie 2009 sã se realizeze concordarea metodologiilor mai sus menţionate şi elaborarea unei metodologii de stabilire a debitului minim (prag) comune în cadrul unei întâlniri la nivel de experţi, luând în considerare staţiile corespondente cuprinse în anexa la regulament. Întâlnirea la nivel de experţi se va desfãşura pe teritoriul Republicii Ungare.
    Experţii pãrţilor au convenit ca în trimestrul II al anului 2009 sã aibã loc o întâlnire extraordinarã a subcomisiei, unde se va analiza şi se va aproba aceastã metodologie comunã, se vor determina valorile-limitã (prag) şi se vor face propuneri pentru modificarea Regulamentului de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã.
    - Schimbul de experienţã între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta, în perioada 20-22 octombrie 2008.
    Experţii pãrţilor propun continuarea schimbului de experienţã în cadrul unei întâlniri ce se va desfãşura la Bucureşti, în perioada septembrie-octombrie 2009, la care sã participe şi experţi ai direcţiilor teritoriale ale apelor implicate în elaborarea de prognoze hidrologice.
    - Partea românã a informat cã datele din sistemele de transmitere automatã elaborate în cadrul programelor PHARE CBC, în prezent, nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale, din cauza nefinalizãrii soft-ului pentru realizarea interfeţei cu programul naţional DESWAT (Destructive Emergency System for Water) de elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmã se preconizeazã a fi finalizat la sfârşitul anului 2009.
    Experţii pãrţilor propun ca activitatea sã se desfãşoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Arad la 13 februarie 2002.
    - Referitor la posibilitãţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform sarcinilor prevãzute la pct. 7 al ordinii de zi, din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, experţii pãrţilor au stabilit urmatoarele:
    Pentru canalul Horea
    La întâlnirea subcomisiei care a avut loc în perioada 19-23 noiembrie 2007, la Bistriţa, experţii pãrţilor au constatat cã pentru asigurarea echilibrului ecosistemului situat pe teritoriul ungar, singura posibilitate ar fi mãrirea suprafeţei luciului de apã prin ridicarea cotei stãvilarului de pe canalul Karolyi, de pe teritoriul ungar km 17 + 300. În acest context, a fost necesar punctul de vedere al Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor.
    Solicitarea a fost transmisã Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor.
    La întâlnirea Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc în perioada 3-7 noiembrie 2008 la Albac, pe baza rezultatelor de laborator ale probelor de apã prelevate în luna mai, între anii 2005-2007, experţii pãrţilor au constatat cã calitatea apei se încadreazã în clasa de calitate II - bunã şi în clasa de calitate III- moderatã.
    Experţii pãrţilor propun ca finalizarea acestei problematici sã se realizeze dupã primirea punctului de vedere al Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor.
    Pentru canalul Cutaş
    În tabelele nr. 1 şi 2 din anexa nr. 4 la procesului-verbal al Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc în perioada 3-7 noiembrie 2008 la Albac, sunt cuprinse rezultatele mãsurãtorilor româno-ungare pentru anii 2005-2008, care au la bazã analizele fãcute de cãtre partea ungarã. Conform evaluãrii pentru canalul CC2 calitatea apei pe baza mãsurãtorilor din anul 2005 este V datoritã conţinutului de fosfor total, iar pentru anii 2006, 2007 şi 2008 este IV datoritã conductivitãţii.
    Experţii pãrţilor propun continuarea prelevãrilor de probe şi efectuarea analizelor de calitate o datã pe an.
    Când se va constata îmbunãtãţirea calitãţii apei se vor analiza posibilitãţile tehnice de tranzitare.
    Pentru canalul Ghepeş
    În tabelul nr. 3 din anexa nr. 4 la procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc în perioada 3-7 noiembrie 2008 la Albac, sunt cuprinse rezultatele analizelor efectuate de pãrţi în perioada 2005-2008, iar în tabelul nr. 4 din anexa nr. 4 la acelaşi proces-verbal sunt cuprinse evaluãrile fãcute pe baza analizelor efectuate de experţii pãrţii ungare.
    Conform celor cuprinse în procesul-verbal posibilitatea teoreticã de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş se poate efectua din douã surse, şi anume:
    ● pentru canalul Ant calitatea apei pentru anul 2005 s-a încadrat în clasa IV datoritã conţinutului de fosfor total, iar între anii 2007-2008 a fost în clasa V;
    ● pentru canalul colector calitatea apei în ceea ce priveşte concentraţia de fosfor total, în anul 2005, s-a încadrat în clasa de calitate III (moderat), iar în anul 2008 s-a încadrat în clasa de calitate IV.
    Conform datelor rezultante dupã prelevãrile de probe, mãsurãtorilor de debite, va fi analizatã posibilitatea teoreticã de tranzitare a apei din canalul colector.
    Experţii pãrţilor propun ca grupa comunã de experţi pentru examinarea posibilitãţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş sã-şi continue activitatea conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007.
    Experţii pãrţilor considerã necesarã continuarea mãsurãtorilor geodezice de pe teritoriul român, luând în considerare posibilitãţile terţe de finanţare, având în vedere faptul cã în prima etapã aceste mãsurãtori nu au fost efectuate pe toatã lungimea de 22,37 km, ci doar pentru incinta dintre frontierã şi canalul Ant (CPE2). Dupã efectuarea mãsurãtorilor va fi posibilã elaborarea unui studiu comun privind posibilitatea de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş din canalul colector.
    - Pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei.
    Activitatea grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã:
    Comisia constatã cã:
    - experţii pãrţilor au prezentat în detaliu, în completarea materialelor transmise anterior, conform procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor, de la Bistriţa, din 23 noiembrie 2007, metodologiile privind identificarea corpurilor de apã puternic modificate şi artificiale, cât şi evaluarea riscului din punctul de vedere al nutrienţilor, substanţelor organice, substanţelor prioritar periculoase şi alterãrilor hidromorfologice.
    Metodologia pãrţii române ia în considerare corpurile de apã la risc şi posibil la risc din punct de vedere hidromorfologic, în desemnarea corpurilor de apã puternic modificate.
    Metodologia pãrţii ungare în desemnarea corpurilor de apã puternic modificate, precum şi la evaluarea riscului hidromorfologic a analizat corpurile de apã naturale, astfel cum partea ungarã defineşte aceastã noţiune.
    1.a. ape de suprafaţã:
    Experţii pãrţilor au trecut în revistã tabelul "Lista corpurilor de apã de suprafaţã transfrontiere Ro-Hu" (anexa nr. 1 la procesul-verbal, de la Bistriţa, din 23 noiembrie 2007) care a fost reactualizatã prin redefinirea unor caracteristici ale corpurilor de apã şi prin reducerea numãrului de corpuri de apã (ca urmare a redelimitãrii acestora).
    Experţii pãrţilor au stabilit sã continue examinarea posibilitãţilor de armonizare a corpurilor de apã transfrontierã.
    La urmãtoarea întâlnire a Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apã (DCA,) experţii pãrţilor vor prezenta metodologiile naţionale, actualizate pentru evaluarea stãrii ecologice şi chimice a corpurilor de apã în mãsura în care acestea vor fi disponibile.
    1.b. ape subterane:
    Experţii pãrţilor au delimitat şi armonizat corpurile de apã subterane transfrontiere şi au întocmit tabelul care cuprinde corpurile de apã subteranã transfrontierã.
    Experţii pãrţilor s-au informat reciproc asupra metodologiei privind evaluarea cantitativã şi calitativã a apelor subterane şi au constatat cã ambele metodologii sunt în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene.
    - Experţii pãrţilor şi-au predat reciproc materialele referitoare la principalele probleme de gospodãrire a apelor pentru subunitãţile hidrografice, respectiv bazinele hidrografice care intrã sub incidenţa Acordului hidrotehnic româno-ungar.
    Experţii pãrţilor vor analiza pânã la urmãtoarea întâlnire a Grupei de lucru DCA aceste materiale în scopul cunoaşterii acestora. De asemenea, experţii pãrţilor propun ca aceste materiale sã fie transmise spre informare Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi Subcomisiei de calitate a apei.
    I.4.b. Comisia hotãrãşte cã:
    - aprobã procesul-verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã, semnat la Balmazujvaros la 29 august 2008, şi a Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Szeged la 30 ianuarie 2009.
    - se va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã;
    - se va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apã pe cursurile de apã pe apele de frontierã;
    - experţii pãrţilor vor avea o întâlnire, pânã la 30 iunie 2009, pe teritoriul Republicii Ungare, în cadrul cãreia vor realiza concordarea metodologiilor şi vor elabora metodologia comunã de stabilire a debitului minim (prag), luând în considerare staţiile corespondente cuprinse în anexa Regulamentului de colaborare dintre organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã;
    - experţii pãrţilor vor avea o întâlnire extraordinarã a subcomisiei, în trimestrul III al anului 2009, pe teritoriul ungar, în cadrul cãreia vor analiza şi vor aproba metodologia comunã, prin care se vor determina valorile-limitã (prag) şi se vor face propuneri pentru modificarea anexei şi a Regulamentului de colaborare dintre organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã;
    - se va continua schimbul de experienţã dintre experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice, cu participarea experţilor direcţiilor teritoriale ale apelor implicate în elaborarea de prognoze hidrologice;
    - se vor continua, dupã calibrare, discuţiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informaţional existent între pãrţi;
    - se va continua activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilitãţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, şi pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor, semnat la Szeged în data de 30 ianuarie 2009;
    - experţii pãrţilor se vor informa în legãturã cu proiectele aflate în derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei;
    - urmãtoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2009, pe teritoriul Republicii Ungare;
    - Grupa de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã îşi va continua activitatea pe baza obiectivelor Comisiei internaţionale pentru protecţia fluviului Dunãrea (ICPDR) pentru realizarea sarcinilor comune reieşite din aplicarea Directivei-cadru pentru apã, 2000/60/CE şi a celor stabilite conform procesului-verbal al Grupei de experţi pentru DCA, semnat la Balmazujvaros la 29 august 2008, şi va informa subcomisia în legãturã cu activitatea sa;
    - urmãtoarea întâlnire a Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã va avea loc în trimestrul III 2009, pe teritoriul României.
    I.5. Întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificãrii pe teren a lucrãrilor hidrotehnice
    În anul 2008 nu a avut loc întâlnirea împuterniciţilor cu ocazia verificãrii comune pe teren a lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor.
    I.6. Colaborarea organelor teritoriale:
    I.6.a. Comisia apreciazã favorabil colaborarea directã dintre organele hidrotehnice teritoriale ale pãrţilor, desfãşuratã între cele douã sesiuni, în diferitele domenii ale gospodãririi apelor care formeazã sau sunt întretãiate de frontiera de stat.
    I.6.b. Comisia hotãrãşte cã va sprijini în continuare colaborarea directã între organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestãrile din domeniul gospodãririi apelor, organizate de oricare dintre pãrţi.
    I.7. Examinarea programului lucrãrilor noi
    I.7.a. Comisia constatã cã în perioada de la Sesiunea a XIX-a a Comisiei (Baia Mare, 17-19 februarie 2008) şi pânã la prezenta sesiune, partea românã, în baza Regulamentului privind procedura de urmat în cazul examinãrii intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, a transmis spre examinare urmãtoarele documentaţii:
    1. "Punerea în siguranţã a digului de apãrare râu Mureş, mal drept Nãdlac-Şeitin, judeţul Arad";
    2. "Amenajarea şi reabilitarea ecologicã a râului Crişul Repede, judeţul Bihor".
    Documentaţiile transmise au fost examinate şi avizate favorabil de cãtre partea ungarã.
    I.7.b. Comisia hotãrãşte cã organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie sã transmitã Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevãzute în Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinãrii intervenţiilor cu posibil efect transfrontier.
    I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistentã tehnicã sau financiarã terţã
    I.8.a. Comisia constatã cã în cadrul subcomisiilor pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele comune realizate cu asistentã tehnicã şi financiarã terţã aflate în derulare.
    I.8.b. Comisia hotãrãşte cã va sprijini şi va urmãri în continuare cu atenţie atât proiectele care se realizeazã în domeniul de aplicare a acordului cu asistenţã tehnicã şi financiarã terţã, cât şi cele din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunãrii.
    I.9. Urmãtoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice
    Comisia hotãrãşte ca urmãtoarea sesiune ordinarã a Comisiei sã aibã loc pe teritoriul României, în trimestrul I al anului 2010.
    II. Diverse
    II.a. Comisia constatã cã:
    - a avut loc cea de-a patra şedinţã comunã a Guvernului României şi Guvernului Republicii Ungare, la Szeged, în data de 21 octombrie 2008;
    - în data de 25 martie 2009 s-a desfãşurat la Nyiregyhaza, Republica Ungarã, o masã rotundã internaţionalã privind "Gestionarea deşeurilor menajere şi împiedicarea producerii poluãrii apelor transfrontiere", la care au participat autoritãţile din domeniul gospodãririi apelor, autoritãţi din domeniul protecţiei mediului, autoritãţi teritoriale competente şi municipalitãţi din România, Ungaria, Slovacia şi Ucraina.
    Delegaţiile conduse de secretari de stat sau împuterniciţi ai acestora în domeniul gospodãririi apelor din ţãrile menţionate au prezentat eforturile pe care ţãrile le-au întreprins în vederea prevenirii transportului de deşeuri menajere pe cursurile de apã transfrontierã. La finalul întâlnirii, şefii delegaţiilor au semnat în comun o minutã.
    II.b. Comisia hotãrãşte cã:
    - va sprijini realizarea sarcinilor pãrţilor ce decurg din hotãrârile şedinţelor comune ale Guvernului României şi Guvernului Republicii Ungare, care intrã sub incidenţa Acordului hidrotehnic româno-ungar;
    - va sprijini realizarea în domeniul de aplicare a acordului a celor cuprinse în minuta întâlnirii, semnatã la Nyiregyhaza în data de 25 martie 2009, care a avut ca temã "Gestionarea deşeurilor menajere şi împiedicarea producerii poluãrii apelor transfrontiere".

                             *
                            * *

    Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezentul protocol.
    Hotãrârile prezentului protocol vor intra în vigoare dupã aprobarea lor de cãtre guvernele celor douã state, conform cap. III art. 10 pct. 5 din acord.
    Odatã cu acesta îşi pierd valabilitatea:
    1. anexele nr. 1, 4 şi 5 la Regulamentul privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, intrate în vigoare la data de 20 mai 2008;
    2. anexa nr. 6 la Regulamentul privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, intrate în vigoare la data de 5 aprilie 2006;
    3. anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, intrate în vigoare la data de 20 mai 2008;
    4. art. 8, 9 şi art. 14 lit. b) din Regulamentul privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, intrate în vigoare la data de 5 aprilie 2006.

    Prezentul protocol a fost semnat la Szeged la 13 mai 2009, în douã exemplare originale, fiecare în limba românã şi limba maghiarã, toate textele fiind egal autentice.

              Din partea românã,
                  Dan Cârlan

              Din partea ungarã,
                 Kothay Laszlo


    ANEXA 1
    -------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Szeged,
13 mai 2009


    ANEXA 1
la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care
formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã


                         LISTA
    instituţiilor care executã prelevãrile de probe şi analizele de calitate

    A. Pentru râurile Tur, Someş şi Crasna

    a) Instituţii competente din România:
    Direcţia Apelor Someş - Tisa
    400217 Cluj-Napoca, Str. Vânãtorului nr. 17
    Telefon: + 40-264-433028
    Mobil: + 40-788-235758
             + 40-788-235759
             + 40-746-046240
    Dispecerat:
    Telefon/Fax: + 40-264-433021
    E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro

    Sistemul de Gospodãrire a Apelor Satu Mare
    440012 Satu Mare, str. Mircea cel Bãtrân nr. 8/A
    Telefon: + 40-261-770177
    Fax: + 40-261-768302
    E-mail: sgasm@dast.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:
    Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)
    4025 Debrecen, Hatvan u. 16
    Telefon: + 36-52-511000
    Fax: + 36-52-511040
    E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu
    Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (FTV-KTVF)
    4400 Nyiregyhaza, Kţlcsey u. 12-14
    Telefon: + 36-42-598930, 598931
    Fax: + 36-42-598941
    E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu

    B. Pentru râurile Ier, Barcãu, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb

    a) Instituţii competente din România:
    Direcţia Apelor Crişuri
    410204 Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35
    Telefon: + 40-259-443892
    Fax: + 40-259-444237, 242064
    E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
            laborator@dac.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:
    Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)
    4025 Debrecen, Hatvan u. 16
    Telefon: + 36-52-511000
    Fax: + 36-52-511040
    E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu

    C. Pentru râul Mureş

    a) Instituţii competente din România:
    Direcţia Apelor Mureş
    540057 Târgu Mureş, str. Koteles Samuel nr. 33
    Telefon: + 40-265-265420
    Dispecerat: + 40-265-261303
    Fax: + 40-265-264290, 267955
    E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

    Sistemul de Gospodãrire a Apelor Arad
    310414 Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 101
    Telefon: + 40-257-280362
    Fax: + 40-257-280812
    E-mail: dispecer@sgaar.dam.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:
    Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (ATI-KTVF)
    6721 Szeged, FelsŞ-Tisza part 17.
    Telefon: + 36-62-553060
    Dispecerat: + 36-30-9382389
    Fax: + 36-62-553068
    E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu


    ANEXA 2
    -------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
Szeged, 13.05.2009

    Anexa nr. 4
    -----------
la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã


    Tabel nr. 1

            Indicatorii de determinat din apele de frontierã
                      (Tur, Someş, Crasna)


┌─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│ Indicatorul de calitate │ U.M. │ Probe/an │ 2008 │ 2009 │
│ │ │ ├─────┬────┼────┬────┤
│ │ │ │ M │ R │ M │ R │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ A. Indicatorii regimului de oxigen │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Oxigen dizolvat (DO) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Saturaţie de oxigen (Sat.Oxygen) │ % │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CBO(5) [BOD(5)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CCO-Mn [COD/KMO(4)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CCO-Cr [COD/K(2)Cr(2)O(7)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│TOC │ mg/l │ 12 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ B. Indicatorii regimului de nutrienţi │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Amoniu-N [NH(4)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nitrit-N [NO(2)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nitrat-N [NO(3)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Azot organic (N org.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Azot total (N tot.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Ortofosfat-P [o -PO(4)-P] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fosfor total (P tot.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ C. Indicatori de salinitate │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Calciu (Ca) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Magneziu (Mg) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Sodiu (Na) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Potasiu (K) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cloruri (Cl) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Sulfaţi [SO(4)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Carbonaţi [CO(3)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Bicarbonaţi [HCO(3)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Reziduu fix (TDS) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Conductivitate (Cond.) │ æS/cm │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Duritate (CaO) (Hardness) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ D. Indicatori complementari │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Temperatura apã (TW) │ °C │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Suspensii totale (TSS) │ mg/l │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│pH │ - │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Alcalinitate (Alcalin) │ mmol/l│ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ E. Indicatori micropoluanţi anorganici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Fier (dizolvat) [Fe(dis.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fier (total) [Fe(tot.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mangan (dizolvat) [Mn(dis.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mangan (total) [Mn(tot.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Zinc (dizolvat) [Zn(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Zinc (total) [Zn(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cupru (dizolvat) [Cu(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cupru (total) [Cu(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Crom total (dizolvat) [Cr tot(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Crom total (total) [Cr tot(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Plumb (dizolvat) [Pb(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Plumb (total) [Pb(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cadmiu (dizolvat) [Cd(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cadmiu (total) [Cd(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mercur (total) [Hg(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nichel (dizolvat) [Ni(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nichel (total) [Ni(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Arsen (dizolvat) [As(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Arsen (total) [As(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cianuri totale (CN) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ F. Indicatori micropoluanţi organici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Index fenolic (Phenol Index) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Detergenţi anionactivi (ANA Det.) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hidrocarburi petroliere (UV) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
│(Petrol. Hidrocarb.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│AOX*1) │ æg/l │ 6 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ G. Indicatori micropoluanţi organici specifici*2) │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Alaclor │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Antracen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Atrazin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzen │ æg/l │ 3 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Difenileteri bromuraţi │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│C(10-13)cloralcani │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Clorfenvinfos │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Clorpirifos │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│1,2-dicloretan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Diclormetan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│2-etil-hexil-diftalat │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Diuron │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Endosulfan (alfa-endosulfan) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fluorantren │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-benzen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-butadiena │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-ciclohexan (y-lindan) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Izoproturon │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Naftalina │ ng/l │ 3 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nonil-fenoli │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Octil-fenoli │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Pentaclor-benzen │ ng/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Pentaclor-fenol │ ng/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(a)pyren │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(b)fluoranten │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(k)fluoranten │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(g,h,i)perylen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Indeno(1,2,3-cd)pyren │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Simazin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Compuşi tributil-stanici │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│1,2,4 Triclorbenzen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Triclormetan (clorofom) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Trifluralin │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tricloretilena │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tetracloretilena │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tetraclormetan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│DDT (p, p-) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Aldrin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Dieldrin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Edrin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Izodrin │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ H. Indicatori biologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Clorofila-a (Chlorophla-a) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fitoplancton*3) │ i/m l │ 6 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fitobentos*4) │ - │ 1 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Macrofite*5) │ - │ 1 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Macronevertebrate acvatice*6) │ - │ 2 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Peşti*7) │ - │ 1/3 ani │ │ X │ │ X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ I. Indicatori microbiologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Bacterii coliforme totale │ i/m l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
│(Total Coliform.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ J. Indicatori radiologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Activitate â-globalã (Total â) │ Bq/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ K. Cantitate de apã │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Debit (Q) (Disch.) │ mc/s │ 12 │ X │ X │ X │ X │
└─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┘


---------------
    *1) Analiza se va efectua dupã dotarea laboratoarelor cu aparatura necesarã.
    *2) Indicatorii de calitate din aceasta grupã - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel.
        Pentru determinarea acestora este necesarã o dotare specificã, corespunzãtoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale pãrţilor.
    *3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
    *4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primãvara, dupã perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.
    *5) Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, perioadã de varã.
    *6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primãvara şi toamna.
    *7) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobãrile necesare.

    Tabel nr. 2

            Indicatorii de determinat din apele de frontierã
         (Ier, Barcãu, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb)


┌─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│ Indicatorul de calitate │ U.M. │ Probe/an │ 2008 │ 2009 │
│ │ │ ├─────┬────┼────┬────┤
│ │ │ │ M │ R │ M │ R │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ A. Indicatorii regimului de oxigen │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Oxigen dizolvat (DO) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Saturaţie de oxigen (Sat. Oxygen) │ % │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CBO(5) [BOD(5)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CCO-Mn [COD/KMO(4)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CCO-Cr [COD/K(2)Cr(2)O(7)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│TOC │ mg/l │ 12 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ B. Indicatorii regimului de nutrienţi │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Amoniu-N [NH(4)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nitrit-N [NO(2)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nitrat-N [NO(3)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Azot organic (N org.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Azot total (N tot.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Ortofosfat-P [o -PO(4)-P] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fosfor total (P tot.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ C. Indicatori de salinitate │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Calciu (Ca) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Magneziu (Mg) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Sodiu (Na) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Potasiu (K) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cloruri (Cl-) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Sulfaţi [SO(4)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Carbonaţi [CO(3)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Bicarbonaţi [HCO(3)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Reziduu fix (TDS) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Conductivitate (Cond.) │ æS/cm │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Duritate (CaO) (Hardness) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ D. Indicatori complementari │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Temperatura apã (TW) │ °C │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Suspensii totale (TSS) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│pH │ - │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Alcalinitate (Alcalin) │ mmol/l│ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ E. Indicatori micropoluanţi anorganici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Fier (dizolvat) [Fe(dis.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fier (total) [Fe(tot.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mangan (dizolvat) [Mn(dis.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mangan (total) [Mn(tot.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Zinc (dizolvat) [Zn(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Zinc (total) [Zn(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cupru (dizolvat) [Cu(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cupru (total) [Cu(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Crom total (dizolvat) [Cr tot(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Crom total (total) [Cr tot(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Plumb (dizolvat) [Pb(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Plumb (total) [Pb(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cadmiu (dizolvat) [Cd(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cadmiu (total) [Cd(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mercur (total) [Hg(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nichel (dizolvat) [Ni(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nichel (total) [Ni(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Arsen (dizolvat) [As(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Arsen (total) [As(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cianuri totale (CN) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ F. Indicatori micropoluanţi organici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Index fenolic (Phenol Index) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Detergenţi anionactivi (ANA Det.) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hidrocarburi petroliere (UV) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
│(Petrol. Hidrocarb.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│AOX*1) │ æg/l │ 6 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ G. Indicatori micropoluanţi organici specifici*2) │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Alaclor │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Antracen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Atrazin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzen │ æg/l │ 3 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Difenileteri bromuraţi │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│C(10-13)cloralcani │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Clorfenvinfos │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Clorpirifos │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│1,2-dicloretan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Diclormetan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│2-etil-hexil-diftalat │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Diuron │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Endosulfan (alfa-endosulfan) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fluorantren │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-benzen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-butadiena │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-ciclohexan (y-lindan) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Izoproturon │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Naftalina │ ng/l │ 3 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nonil-fenoli │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Octil-fenoli │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Pentaclor-benzen │ ng/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Pentaclor-fenol │ ng/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(a)pyren │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(b)fluoranten │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(k)fluoranten │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(g,h,i)perylen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Indeno(1,2,3-cd)pyren │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Simazin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Compuşi tributil-stanici │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│1,2,4 Triclorbenzen │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Triclormetan (clorofom) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Trifluralin │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tricloretilena │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tetracloretilena │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tetraclormetan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│DDT (p, p-) │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Aldrin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Dieldrin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Edrin │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Izodrin │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ H. Indicatori biologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Clorofila-a (Chlorophyla-a) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fitoplancton*3) │ i/m l │ 6 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fitobentos*4) │ - │ 1 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Macrofite*5) │ - │ 1 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Macronevertebrate acvatice*6) │ - │ 2 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Peşti*7) │ - │ 1/3 ani │ │ X │ │ X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ I. Indicatori microbiologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Bacterii coliforme totale │ i/m l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
│(Total Caliform.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ J. Indicatori radiologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Activitate â-globalã (Total â) │ Bq/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ K. Cantitate de apã │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Debit (Q) (Disch.) │ mc/s │ 12 │ X │ X │ X │ X │
└─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┘



----------
    *1) Analiza se va efectua dupã dotarea laboratoarelor cu aparatura necesarã.
    *2) Indicatorii de calitate din aceastã grupã - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel.
        Pentru determinarea acestora este necesarã o dotare specificã, corespunzãtoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale pãrţilor.
    *3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
    *4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primãvara, dupã perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.
    *5) Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, perioadã de varã.
    *6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primãvara şi toamna.
    *7) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobãrile necesare.


    Tabel nr. 3

           Indicatorii de determinat din apele de frontierã
                         (Mureş)


┌─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│ Indicatorul de calitate │ U.M. │ Probe/an │ 2008 │ 2009 │
│ │ │ ├─────┬────┼────┬────┤
│ │ │ │ M │ R │ M │ R │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ A. Indicatorii regimului de oxigen │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Oxigen dizolvat (DO) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Saturaţie de oxigen (Sat.Oxygen) │ % │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CBO(5) [BOD(5)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CCO-Mn [COD/KMO(4)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│CCO-Cr [COD/K(2)Cr(2)O(7)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│TOC │mg/l │ 12 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ B. Indicatorii regimului de nutrienţi │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Amoniu-N [NH(4)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nitrit-N [NO(2)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nitrat-N [NO(3)-N] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Azot organic (N org.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Azot total (N tot.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Ortofosfat-P [o -PO(4)-P] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fosfor total (P tot.) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ C. Indicatori de salinitate │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Calciu (Ca) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Magneziu (Mg) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Sodiu (Na) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Potasiu (K) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cloruri (Cl-) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Sulfaţi [SO(4)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Carbonaţi [CO(3)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Bicarbonaţi [HCO(3)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Reziduu fix (TDS) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Conductivitate (Cond.) │ æS/cm │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Duritate (CaO) (Hardness) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ D. Indicatori complementari │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Temperatura apã (TW) │ °C │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Suspensii totale (TSS) │mg/l │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│pH │ - │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Alcalinitate (Alcalin) │mmol/l │ 12 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ E. Indicatori micropoluanţi anorganici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Fier (dizolvat) [Fe(dis.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fier (total) [Fe(tot.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mangan (dizolvat) [Mn(dis.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mangan (total) [Mn(tot.)] │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Zinc (dizolvat) [Zn(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Zinc (total) [Zn(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cupru (dizolvat) [Cu(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cupru (total) [Cu(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Crom total (dizolvat) [Cr tot(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Crom total (total) [Cr tot(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Plumb (dizolvat) [Pb(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Plumb (total) [Pb(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cadmiu (dizolvat) [Cd(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cadmiu (total) [Cd(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Mercur (total) [Hg(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nichel (dizolvat) [Ni(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nichel (total) [Ni(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Arsen (dizolvat) [As(dis.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Arsen (total) [As(tot.)] │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Cianuri totale (CN) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ F. Indicatori micropoluanţi organici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Index fenolic (Phenol Index) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Detergenţi anionactivi (ANA Det.) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hidrocarburi petroliere (UV) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X│
│(Petrol. Hidrocarb.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│AOX*1) │ æg/l │ 6 │ X │ │ X │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ G. Indicatori micropoluanţi organici specifici*2) │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Alaclor │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Antracen │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Atrazin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzen │æg/l │ 3 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Difenileteri bromuraţi │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│C(10-13) cloralcani │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Clorfenvinfos │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Clorpirifos │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│1,2-dicloretan │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Diclormetan │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│2-etil-hexil-diftalat │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Diuron │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Endosulfan (alfa-endosulfan) │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fluorantren │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-benzen │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-butadiena │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Hexaclor-ciclohexan (lindan) │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Izoproturon │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Naftalina │ng/l │ 3 │X │X │X │ X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Nonil-fenoli │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Octil-fenoli │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Pentaclor-benzen │ng/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Pentaclor-fenol │ng/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(a)pyren │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(b)fluoranten │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(k)fluoranten │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Benzo(g,h,i)perylen │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Indeno(1,2,3-cd)pyren │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Simazin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Compuşi tributil-stanici │æg/l │ 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│1,2,4 Triclorbenzen │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Triclormetan (clorofom) │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Trifluralin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tricloretilena │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tetracloretilena │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Tetraclormetan │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│DDT (p, p-) │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Aldrin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Dieldrin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Edrin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Izodrin │æg/l │ 3 │X │ │X │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ H. Indicatori biologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Clorofila-a (Chlorophyla-a) │æg/l │ 12 │X │X │X │X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fitoplancton*3) │i/m l │ 6 │X │X │X │X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Fitobentos*4) │- │ 1 │X │X │X │X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Macrofite*5) │- │ 1 │X │X │X │X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Macronevertebrate acvatice*6) │- │ 2 │X │X │X │X │
├─────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼─────┼────┼────┼────┤
│Peşti*7) │- │ 1/3 ani │ │X │ │X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ I. Indicatori microbiologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Bacterii coliforme totale │i/m l │ 12 │X │X │X │X │
│(Total Coliform.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ J. Indicatori radiologici │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┼────┤
│Activitate â-globalã (Total â) │Bq/l │12 │X │X │X │X │
├─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┤
│ K. Cantitate de apã │
├─────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────┬────┬────┬────┤
│Debit (Q) (Disch.) │mc/s │12 │X │X │X │X │
└─────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴─────┴────┴────┴────┘


-------------
    *1) Analiza se va efectua dupã dotarea laboratoarelor cu aparatura necesarã.
    *2) Indicatorii de calitate din aceastã grupã - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel. Pentru determinarea acestora este necesarã o dotare specificã, corespunzãtoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale pãrţilor.
    *3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
    *4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primãvara, dupã perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.
    *5) Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, perioadã de varã.
    *6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primãvara şi toamna.
    *7) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobãrile necesare.


    ANEXA 3
    -------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
Szeged, 13.05.2009

    Anexa nr. 5.1.
    --------------
la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã

    Metode de analizã utilizate (standard, exprimare rezultate, interval acceptabil)




┌─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┐
│ Indicatorul de │U.M. │ Standard (român) │ Standard (maghiar) │Expri- │Interval │
│ calitatea apei │ │ │ │mare │acceptabil│
│ │ │ │ │rezul- │ │
│ │ │ │ │tate │ │
│ │ │ │ │(nr. │ │
│ │ │ │ │zecima-│ │
│ │ │ │ │le/ │ │
│ │ │ │ │preci- │ │
│ │ │ │ │zie) │ │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ A. Indicatorii regimului de oxigen │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Oxigen dizolvat (DO) │mg/l │SR EN 25813:2000 │MSZ ISO 5813:1993 │1/0,1 │±0,5 mg/l │
│ │ │SR EN 25814:1999 │MSZ EN 25814:1999 │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Saturaţie de oxigen │ % │Calcul │Calcul MSZ 260-15:1967 │ -/- │ │
│(Sat. Oxygen) │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│CBO(5) [BOD(5)] │mg/l │SR EN 1899-1:2003 │MSZ EN 1899-1:2000 │ │ │
│ │ │SR EN 1899-2:2002 │MSZ EN 1899-2:2000 │1/0,1 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│CCO-Mn [COD/KMO(4)] │mg/l │SR EN ISO 8467:2001│MSZ EN ISO 8467:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ 12750-21:1971 │1/0,1 │±15% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│CCO-Cr [COD/K(2)Cr(2)O(7)]mg/l │SR ISO 6060:1996 │MSZ ISO 6060:1991 │ │ │
│ │ │ │MSZ 12750-21:1971 │1/0,1 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│TOC │mg/l │SR EN 1484:2001 │MSZ EN 1484:1998 │1/0,1 │±15% │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ B. Indicatorii regimului de nutrienţi │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Amoniu-N [NH(4)-N] │mg/l │SR ISO 7150:1:2001 │MSZ ISO 7150-1:1992 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Nitrit-N [NO(2)-N] │mg/l │SR EN 26777:2002 │MSZ EN 26777:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ 448-12:1982 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Nitrat-N [NO(3)-N] │mg/l │SR ISO 7890-3:2000 │MSZ 12750-18:1974 │ │ │
│ │ │ │MSZ 448-12:1982 (2.2) │2/0,01 │±15% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Azot organic (N org.) │mg/l │calcul │MSZ EN 25663:1998 MSZ 12750- │ │ │
│ │ │(SR EN 25663:2000) │20:1972 │ │ │
│ │ │ │MSZ ISO 7150-1:1992 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Azot total (N tot.) │mg/l │SR EN ISO 11905- │MSZ EN 25663:1998 MSZ 12750- │ │ │
│ │ │1:2003 │20:1972 MSZ ISO 7150-1:1992 │ │ │
│ │ │SR ISO 10048:2001 │ │2/0,01 │±25% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Ortofosfat-P [0-PO(4)-P] │mg/l │SR EN ISO 6878:2005│MSZ EN ISO 6878:2004 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Fosfor total (P tot.) │mg/l │SR EN ISO 6878:2005│MSZ EN ISO 6878:2004 │ │ │
│ │ │ │MSZ 260-20:1980 │2/0,01 │±25% │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ C. Indicatori de salinitate │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Calciu (Ca) │mg/l │STAS 3662:1990 │MSZ EN ISO 7980:2000 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-3:2006(5) │1/0,1 │±10% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Magneziu (Mg) │mg/l │STAS 3026:1976 │MSZ EN ISO 7980:2000 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-3:2006(5.) │1/0,1 │±15% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Sodiu (Na) │mg/l │ISO 9964-3:1993 │MSZ 448-10:1977 │ │ │
│ │ │STAS 8295:1969 │MSZ 1484-3:2006(5.) │1/0,1 │±10% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Potasiu (K) │mg/l │ISO 9964-3:1993 │MSZ 448-10: 1977 │ │ │
│ │ │STAS 8295:1969 │MSZ 1484-3:2006(5.) │1/0,1 │±15% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Cloruri (Cl-) │mg/l │SR ISO 9297:2001 │MSZ ISO 9297:2003 │ │ │
│ │ │ │MSZ 448-15:1982 │1/0,1 │±15% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Sulfaţi [SO(4)] │mg/l │ST.METH.Ed. 12/65 │MSZ 448-13:1983 │ │ │
│ │ │(turb.) │MSZ 12750-1:1988 │1/0,1 │±20% │
│ │ │EPA 375.2 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Carbonaţi [CO(3)] │mg/l │SR EN ISO 9963-1: │MSZ EN ISO 9963-1:1998 │ │ │
│ │ │2002 │MSZ 448-1:1986 │1/0,1 │±10% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Bicarbonaţi [HCO(3)] │mg/l │SR EN ISO 9963-1: │MSZ EN ISO 9963-1:1998 │ │ │
│ │ │2002 │MSZ 448-11:1986 │1/0,1 │±10% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Reziduu fix (TDS) │mg/l │STAS 9187:1984 │MSZ 448-19:1986 │ │ │
│ │ │ │MSZ 12750-6:1971 │ -/- │±15% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Conductivitate (Cond.) │æS/cm │SR EN 27888:1997 │MSZ EN 27888:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ 448-32:1977 │ -/- │±10% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Duritate (CaO) (Hardness)│mg/l │STAS 3026:1976 │MSZ 448-21:1986 │1/0,1 │±10% │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ D. Indicatori complementari │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Temperaturã (TW) │°C │STAS 6324:1961 │MSZ 448-2:1967 │1/0,1 │0,4°C │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Suspensii totale │mg/l │STAS 6953:1981 │MSZ 12750-6:1971 │-/- │±10% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│pH │- │SR ISO 10523:1997 │MSZ ISO 10523:2003 │ │ │
│ │ │ │MSZ 448-22:1985 │2/0,01 │±0,3% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Alcalinitate (Alcalin) │mmol/l│SR EN ISO 9963-1: │MSZ EN ISO 9963-1:1998 │ │ │
│ │ │2002 │MSZ EN ISO 9963-2:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ 448-11:1986 │1/0,1 │±0,2 │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ E. Indicatori micropoluanţi anorganici │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Fier (dizolvat) │mg/l │SR 13315:1996 │ │ │ │
│[Fe(dis.)] │ │SR ISO 6332:1996 │MSZ 1484-3:1998 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Fier (total) [Fe(tot.)] │mg/l │SR 13315-1996 │ │ │ │
│ │ │SR ISO 6332:1996 │MSZ 1484-3:1998 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Mangan (dizolvat) │mg/l │SR 8662-2:1997 │ │ │ │
│[Mn(dis.)] │ │ │MSZ 1484-3:1993 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Mangan (total) │mg/l │SR 8662-2:1997 │ │ │ │
│[Mn(tot.)] │ │ │MSZ 1484-3:1998 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Zinc (dizolvat) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Zn(dis.)] │ │ │MSZ ISO 8288:2003 │ -/- │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Zinc (total) [Zn(tot.)] │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ ISO 8288:2003 │ -/- │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Cupru (dizolvat) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Cu(dis.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Cupru (total) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Cu(tot.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Crom total (dizolvat) │æg/l │SR ISO 9174:1998 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Cr(dis.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
│ │ │SR EN 1233:2003 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Crom total (total) │æg/l │SR ISO 9174:1998 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Cr(tot.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
│ │ │SR EN 1233:2003 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Plumb (dizolvat) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Pb(dis.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Plumb (total) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Pb(tot.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Cadmiu (dizolvat) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Cd(dis.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │ 2/0,01│±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
│ │ │SR EN ISO 5961:2002│ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Cadmiu (total) │æg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Cd(tot.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │2/0,01 │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
│ │ │SR EN ISO 5961:2002│ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Mercur (total) │æg/l │SR EN 1483:2003 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Hg(tot.)] │ │Man. Met. AA │MSZ EN 1483:1998 │2/0,01 │±20% │
│ │ │Hydride Syst. │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Nichel (dizolvat) │æg/l │SR ISO 8288: 2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Ni(dis.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │2/0,01 │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Nichel (total) │æg/l │SR ISO 8288: 2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │ │
│[Ni(tot.)] │ │SR EN ISO 15586: │MSZ EN ISO 15586:2003 │2/0,01 │±20% │
│ │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Arsen (dizolvat) │æg/l │SR EN ISO 11969: │MSZ EN ISO 11969:1998 │ │ │
│[As(dis.)] │ │2003 │MSZ 1484-3:1998 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Arsen (total) │æg/l │SR EN ISO 11969: │MSZ EN ISO 11969:1998 │ │ │
│[As(dis.)] │ │2003 │MSZ 1484-3:1998 │2/0,01 │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Cianuri (totale) (CN) │æg/l │SR ISO 6703-1:1998 │MSZ 260-30:1992 │ -/- │±15% │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ F. Indicatori micropoluanţi organici │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Index fenolic │æg/l │SR ISO 6439:2001 │MSZ ISO 6439:2003 │ │ │
│(Phenol Index) │ │ │MSZ 1484-1:1992 │ -/- │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Detergenţi │æg/l │SR EN 903:2003 │MSZ EN 903:1998 │ │ │
│anionactivi (ANA Det) │ │ │MSZ 12750-24:1973 │ -/- │±20% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Hidrocarburi │æg/l │metodã VITUKI │metodã VITUKI │ -/- │±25% │
│petroliere (UV) │ │ │ │ │ │
│(Petrol. Hidrocarb.) │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│AOX │æg/l │SR EN 1485:2000 │MSZ EN 1485:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 9562:2005 │ -/- │±20 % │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ G Indicatori micropoluanţi organici specifici │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Alaclor │æg/l │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO 6468:1998 US EPA │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │3/0,001│±40% │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Antracen │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Atrazin │æg/l │SR EN ISO 10695: │MSZ EN ISO 10695:2000 │ │ │
│ │ │2002 │US EPA 8270 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Benzen │æg/l │SR ISO 11423-1,2: │MSZ 1484-4:1998 │1/0,1 │±30 % │
│ │ │2000 │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Difenileteri bromuraţi │æg/l │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│C(10-13)cloralcani │æg/l │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Clorfenvinfos │æg/l │SR EN 12918:2002 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Clorpirifos │æg/l │SR EN 12918:2002 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│1,2-dicloretan │æg/l │EN ISO 10301:1997 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Diclormetan │æg/l │EN ISO 10301:1997 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│2-etil-hexil-diftalat │æg/l │ISO:CD 18856 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Diuron │æg/l │EN ISO 11369:2004 │MSZ EN ISO 11369:1999 │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Endosulfan │æg/l │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│(alfa-endosulfan) │ │ │US EPA 8270 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Fluorantren │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Hexaclor-benzen │æg/l │ISO:DIS 17993 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Hexaclor-butadiena │æg/l │ISO 10301:1997 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Hexaclor-ciclohexan │æg/l │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│(y-lindan) │ │ │US EPA 8270 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Izoproturon │æg/l │EN ISO 11369 │MSZ EN ISO 11369:1999 │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Naftalinã │æg/l │ISO:DIS 17993 │MSZ EN ISO 17993:2004 │2/0,01 │±40 % │
│ │ │ │MSZ 1484-6:2003 │ │ │
│ │ │ │sau MSZ 1484-4:1998 │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Nonil-fenoli │æg/l │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Octil-fenoli │æg/l │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Pentaclor-benzen │æg/l │SR EN ISO 6468:2000│ISO 11423-2:1997 │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Pentaclor-fenol │æg/l │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │1/0,1 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Benzo(a)piren │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Benzo(b)fluoranten │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Benzo(k)fluoranten │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Benzo(g,h,i)perilen │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Indeno(1,2,3-cd)piren │æg/l │ │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Simazin │æg/l │SR EN ISO 10695: │MSZ EN ISO 11369:1999 │ │ │
│ │ │2002 │ US EPA 8270 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Compuşi tributil-stanici │æg/l │ISO:CD 17353 │ISO 11423-2:1997 │ │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│1.2.4-triclor-benzen │æg/l │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │2/0,01 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Triclor-metan │æg/l │EN ISO 10301:1997 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │ │
│(cloroform) │ │ │MSZ 1484-5:1998 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Trifluralin │æg/l │SR EN ISO 10695: │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │2002 │US EPA 8270 │2/0,02 │±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Tricloretilena │æg/l │ │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Tetracloretilena │æg/l │ │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Tetraclormetan │æg/l │ │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │1/0,01 │±30 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│DDT (p, p-) │æg/l │ │US EPA 8270 │ │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Aldrin │æg/l │ │US EPA 8270 │ │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Dieldrin │æg/l │ │US EPA 8270 │ │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Edrin │æg/l │ │US EPA 8270 │ │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┼──────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Izodrin │æg/l │ │US EPA 8270 │ │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │3/0,001│±40 % │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ I. Indicator microbiologic │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Bacterii coliforme │i/ml │STAS 3001:1991 │MSZ ISO 9308-1:1993 │ -/- │±50 % │
│totale │ │SR EN ISO 9308-1: │ │ │ │
│(Total Colifor.) │ │2004 │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│ J. Indicator radiologic │ │ │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┼───────┼──────────┤
│Activitate │Bq/l │SR ISO 9697:1996 │MSZ 19376:1977 │3/0,001│±30 % │
│â - globalã (Total â) │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┤
│ K. Cantitate de apã │
├─────────────────────────┬──────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬───────┬──────────┤
│Debit Q (Disch.) │mc/s │Explorarea câmpului│Mãsurarea debitului sau │ │ │
│ │ │vitezelor │determinarea │ │ │
│ │ │în secţiunea de │debitului folosind cheia │ │ │
│ │ │recoltare │ liminimetricã │ │ │
│ │ │Determinarea de │ │ │ │
│ │ │debit prin citirea │ │ │ │
│ │ │nivelului mirei │ │ │ │
└─────────────────────────┴──────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴───────┴──────────┘




    ANEXA 4
    --------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
Szeged, 13.05.2009

    Anexa nr. 5.2
la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã

                Metodele de analizã biologicã utilizate (standard, exprimare rezultate)




┌───────┬──────────┬───────────────────┬──────────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬───────────┬─────────────┐
│ Ţara │ H │ Metode │ Metode de prelevare │ Metode de analizã │ Evaluare (date │ Evaluare │ Evaluare │
│ │indicatori│ de prelevare │(standarde, literaturã│ (standarde, │ cantitative) │ (date │ (Index) │
│ │ biologici│ │ de specialitate) │ literaturã de │ │calitative)│ │
│ │ │ │ │ specialitate) │ │ │ │
├───────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria│clorofilã │Prelevarea din zona│MSZ ISO 10260: 1993 │MSZ ISO 10260: 1993│æg/l, interval │ - │ - │
│ │a │eufoticã │ │ │(precizie) 1/0,1;│ │ │
├───────┤ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┤interval de ├───────────┼─────────────┤
│România│ │Prelevarea din zona│MSZ ISO 10260: 1996 │MSZ ISO 10260: 1996│accesibilitate: │ - │ - │
│ │ │eufoticã │ │ │±10% │ │ │
├───────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria│fito- │Probe fitoplancton │MSZ EN 15204: 2006 │MSZ EN 15204: 2006 │biomasa, │lista │Q-index │
│ │plancton │prelevate de la │ │ │abundenţa │taxonomicã │ │
│ │ │suprafaţa apei │ │ │relativã │ │ │
│ │ │(zona eufoticã) │ │ │ │ │ │
├───────┤ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│România│ │Probe fitoplancton │N109 2008/04/15 │MSZ EN 15204: 2006 │abundenţã ex/dmc │lista │Pantle Buck │
│ │ │prelevate de la │Draft EU standard │ │ │taxonomicã │saprobic │
│ │ │suprafaţa apei │ │ │ │ │index │
│ │ │(zona eufoticã) │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria│fitobentos│Epilithic/epiphytic│MSZ EN 13946: 2003 │MSZ EN 14407: 2004 │abundenţa │lista │IPS index │
│ │ │fitobentos │ │ │relativã │taxonomicã │ │
│ │ │phytobentos │ │ │ │ │ │
│ │ │sampling (benthic │ │ │ │ │ │
│ │ │diatoms) │ │ │ │ │ │
├───────┤ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│România│ │Probe de fitobentos│SR EN 13946: 2006 │SR EN 14407: 2005 │abundenţa │lista │Pantle Buck │
│ │ │(diatomee bentice) │ │ │relativã │taxonomicã │saprobic │
│ │ │prelevate dupã │ │ │ │ │index │
│ │ │pietre sau plante │ │ │ │ │ │
│ │ │(epilitic/epifitic)│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria│macrofite │Analiza │http://www.hidrologia.│mod. Braun-Blanquet│relaţia A-D │lista │Index │
│ │acvatice │coenotaxonomicã, │hu/vandorgyules/24/ │(Pomogyi-Szalma, │ │taxonomicã │integrat de │
│ │ │mod Braun- │1szekcio/240109.htm │2006) │ │(hidrofite,│clasificare │
│ │ │Blanquet method │ │ │ │helofite) │a macrofite- │
│ │ │ │ │ │ │ │lor acvatice │
├───────┤ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│România│ │metoda Kohler │SR EN 14184: 2006 │SR EN 14184: 2006 │abundenţa │lista │metoda este │
│ │ │ │ │ │dupã metoda │taxonomicã │în curs de │
│ │ │ │ │ │Kohler │(hidrofite)│elaborare │
├───────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria│Macro- │Prelevare probe │www.aqem.de, nagy vagy│10 unitãţi de probe│abundenţa i/mp │lista │Q BAP index │
│ │neverte- │macronevertebrate, │nagyon nagy folyok: │se analizeazã în │ │taxonomicã │/BMWP │
│ │brate │metoda multihabitat│MSZ EN 27828: 1998 │totalitate, 20 │ │ │ │
│ │ │mod. AQEM, 10 sau │ │unitãţi de probe │ │ │ │
│ │ │20 unitãţi de probã│ │- 1/6 din probe │ │ │ │
│ │ │ │ │(http://www.eu- │ │ │ │
│ │ │ │ │star.at/frameset. │ │ │ │
│ │ │ │ │htm), se urmãreşte │ │ │ │
│ │ │ │ │determinarea la │ │ │ │
│ │ │ │ │nivel de specie │ │ │ │
│ │ │ │ │(câteva grupe: │ │ │ │
│ │ │ │ │Chironomide, │ │ │ │
│ │ │ │ │Oligochaeta, la │ │ │ │
│ │ │ │ │nivel de familie) │ │ │ │
├───────┤ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│România│ │Prelevare probe │În funcţie de natura │probele se anali- │abundenţa │lista │Pantle Buck │
│ │ │macronevertebrate, │substratului probele │zeazã în totalitate│i/mp │taxonomicã │index, │
│ │ │metoda multihabitat│se vor preleva conform│pânã la nivel de │ │ │numãrul de │
│ │ │5 unitãţi de probã │standardelor în │specie │ │ │familii │
│ │ │ │vigoare, cu diferite │ │ │ │EPT, │
│ │ │ │tipuri de drãgi şi cu │ │ │ │Chironomidae,│
│ │ │ │ajutorul ciorpacului │ │ │ │Oligochaeta │
│ │ │ │limnologic │ │ │ │index │
├───────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria│peşti │Metodã cu │EN 14962:2006, │ - │abundenţa │lista │IBI, metoda │
│ │ │electronarcozã │MSZ EN 14011:2003, │ │i/100 mp │taxonomicã │este în curs │
│ │ │ │MSZ EN 14757:2006 │ │ │ │de elaborare │
├───────┤ ├───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────┼─────────────┤
│România│ │Metodã cu │SR EN ISO 14011:2003, │ - │abundenţa │lista │metoda IBI │
│ │ │electronarcozã │SR EN ISO 14757:2005 │ │i/mp │taxonomicã │este în curs │
│ │ │ │ │ │ │ │de elaborare │
└───────┴──────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴───────────┴─────────────┘




    ANEXA 5
    -------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
Szeged, 13.05.2009

    Anexa 6.1./6.1. melleklet
la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care
formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã
/Szabalyzat a magyar-roman hatart alkoto

    Râul: ...............
    Folyo: ..............

                     EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE
                       ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ÎN ANUL...........
                     A HATAR KOZELEBEN .......... EVBEN VEGZETT
                        VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE




┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬────┬──────┬──────┬───────┬─────────────┬────┬───────┬───────┬───────┬──────┤
│ │ DO │ Sat │BOD(5)│ COD/ │ COD/ │TOC │NH(4)-N│NO(2)-N│NO(3)-N│N org.│
│ │ │Oxygen│ │KMnO(4)│K(2)Cr(2)O(7)│ │ │ │ │ │
├──────┬───────┬──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │mg/l│ % │ mg/l │ mg/l │ mg/l │mg/l│ mg/l │ mg/l │ mg/l │ mg/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────────────┼────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴────┴──────┴──────┴───────┴─────────────┴────┴───────┴───────┴───────┴──────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬───────┬───────────┬────────┬───────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┬───────┤
│ │ N tot │ o-PO(4)-P │ P tot. │ Ca │ Mg │ Na │ K │ Cl- │ SO(4) │ CO(3) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┬───────┬──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ mg/l │ mg/l │ mg/l │ mg/l │ mg/l│ mg/l│ mg/l│ mg/l│ mg/l │ mg/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───────┴───────────┴────────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴───────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬───────┬──────┬───────┬────────┬─────┬─────┬────┬────────┬──────┬─────┬─────┤
│ │HCO(3) │ TDS │ Cond │Hardness│(TW) │ TSS │ pH │Alcalin.│ Fe │ Fe │ Mn │
│ │ │ │ │ (CaO) │ │ │ │ │(dis) │(tot)│(dis)│
├──────┬───────┬──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ mg/l │ mg/l │ æS/cm │ mg/l │ °C │ mg/l│ - │ mmol/l │ mg/l │ mg/l│mg/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼────────┼─────┼─────┼────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───────┴──────┴───────┴────────┴─────┴─────┴────┴────────┴──────┴─────┴─────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬───────┬──────┬───────┬───────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┤
│ │ Mn │ Zn │ Zn │ Cu │ Cu │Cr tot│Cr tot│ Pb │ Pb │ Cd │ Cd │
│ │ (tot) │(dis) │ (tot) │ (dis) │(tot)│(dis) │(tot) │(dis) │(tot) │(dis)│(tot)│
├──────┬───────┬──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ mg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l│ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l│æg/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───────┴──────┴───────┴───────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────────┬────┬────────┤
│ │ Hg │ Ni │ Ni │ As │ As │ CN │Phenol│ ANA │ Petrol. │AOX │Alaclor/│
│ │(tot)│(dis) │(tot)│(dis) │(tot)│ │Index │ Det │hidrocarb.│ │Alaklor │
├──────┬───────┬──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ æg/l│ æg/l │æg/l │ æg/l │ æg/l│ æg/l│ æg/l │ æg/l │ æg/l │æg/l│ æg/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────────┴────┴────────┘







┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬─────────┬────────┬───────┬─────────────┬───────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────┬───────────┬───────┤
│ │Antracen/│Atrazin/│Benzen/│Difenileteri │C(10-13) │Clor- │Clor- │1,2- │Diclor-│2-etil- │Diuron/│
│ │Antracen │Atrazin │Benzol │bromuraţi/ │cloralcani/│fenvinfos/ │pirifos/ │dicloretan/│metan/ │hexil- │Diuron │
│ │ │ │ │Bromozott │kloralkanok│Klorfenvin-│Klorpirif-│1,2- │Diklor-│diftalat/ │ │
│ │ │ │ │difenileterek│C(10-13) │fosz │osz │dikloretan │metan │Di (2-etil-│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │hexil) │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ftalat │ │
├──────┬───────┬──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼────────┼───────┼─────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴─────────┴────────┴───────┴─────────────┴───────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────┴───────────┴───────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────┬──────────┬───────────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬──────────┬───────┤
│ │Endosul-fan │Fluorantren/│Hexaclor-│Hexaclor- │Hexaclor- │Izopro-│Nafta- │Nonil- │Octilfenoli/│Pentaclor-│Penta- │
│ │alfa- │Fluorantren │benzen/ │butadiena/│ciclohexan │turon/ │linã/ │fenoli/│Oktilfenolok│benzen/ │clor- │
│ │endosulfan │ │Hexaklor-│Hexaklor- │(y-lindan)/│Izopro-│Naftalin│Nonil- │ │Pentaklor-│fenol/ │
│ │Endoszul-fan│ │benzol │butadien │Hexaklor- │turon │ │fenolok│ │benzol │Penta -│
│ │(alfa- │ │ │ │ciklohexan │ │ │ │ │ │klor- │
│ │endoszulfan)│ │ │ │(y-lindan) │ │ │ │ │ │fenol │
├──────┬───────┬──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ ng/l │ ng/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼──────────┼───────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────┴──────────┴───────────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴──────────┴───────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬─────────┬──────────┬──────────┬────────┬──────────┬────────┬───────────┬─────────┬─────────────┬─────────┬────────┤
│ │Benzot(a)│Benzot(b) │Benzot(k) │Benzo │Indeno │Simazin/│Compuşi │Triclor- │Triclormetan │Triflura-│Triclor-│
│ │pyren/ │fluoranten│fluoranten│(g,h,i) │(1,2,3-cd)│Simazin │tributil- │benzen │(cloroform)/ │lin/ │etilenã/│
│ │Benzot(a)│Benzot(b) │Benzot(k) │perylen/│pyren/ │ │stanici- │(1,2,4-)/│Triklor-metan│Triflura-│Triklor-│
│ │piren │fluoranten│fluoranten│Benzo │Indeno │ │Tributil-on│Triklor- │(kloroform) │lin │etilen │
│ │ │ │ │(g,h,i) │(1,2,3-cd)│ │vegyuletek │benzolok │ │ │ │
│ │ │ │ │perilen │piren │ │ │(1,2,4-) │ │ │ │
├──────┬───────┬──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ ng/l │ ng/l │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼────────┼──────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴────────┴──────────┴────────┴───────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴────────┘

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/Komponensek │
├─────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────┬────────┬─────┬───────┬─────────────┬──────────────┬───────┬──────┤
│ │Tetraclor-│Tetraclor-│DDT (p,p-)│Aldrin│Dieldrin│Edrin│Izodrin│Chlorophyla-a│Total Coliform│Total â│Disch.│
│ │etilenã/ │metan/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Tetraklor-│Tetraklor-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │etilen │metan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┬───────┬──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ Nr./ │ Ţara/ │Data/ │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l │ æg/l│ æg/l │ æg/l │ i/ml │ Bq/l │ mc/s │
│ Szam │Orszag │Datum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 18 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│ 24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Maxim/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Abatere std/Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Valoarea cu frecvenţa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90% 10% pentru O(2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│90%-os relativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gyakorisag, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O(2)-nel 10%-os │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Nr. valori mãsurate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mert ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┼───────┼──────┤
│Încadrare calitativã/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosites │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────┴────────┴─────┴───────┴─────────────┴──────────────┴───────┴──────┘




    ANEXA 6
    --------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
Szeged, 13.05.2009

    Anexa nr. 6.2
la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã

Szabalyzat a magyar-roman hatart alkotovvagy a hatar
altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere 6.2
melleklete

    Râul ............
    Folyo ...........

                     EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE
                       ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ÎN ANUL...........
                     A HATAR KOZELEBEN .......... EVBEN VEGZETT
                        VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE


┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Elementul │ │
│ biologic/ │ │
│Biologiai elem │ │
├───────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Român/Roman │
├───────────────┬──────────┬──────────────────┬──────────────┬─────────────────┤
│ Fitoplancton │Data/Datum│Densitate/Algaszam│Metoda/Modszer│Starea ecologicã/│
│ Fitoplankton │ │ i/ml │ Pantle-Buck │Okologiai allapot│
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│1. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│2. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│3. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│4. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│5. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│6. │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────┴──────────────────┴──────────────┴─────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ungar/Magyar │
├───────────────┬──────────┬──────────────────┬──────────────┬─────────────────┤
│ Fitoplancton/ │Data/Datum│Densitate/Algaszam│Metoda/Modszer│Starea ecologicã/│
│ Fitoplankton │ │ i/ml │ Index Q/ │Okologiai allapot│
│ │ │ │ Q index │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│1. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│2. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│3. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│4. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│5. │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│6. │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────┴──────────────────┴──────────────┴─────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Român/Roman │
├─────────────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────────────────┤
│ Fitobentos/ │ Data/Datum │Metoda/Modszer│ Starea ecologicã/ │
│ Fitobentosz │ │ Pantle-Buck │ Okologiai allapot │
├─────────────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│1. │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ungar/Magyar │
├─────────────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────────────────┤
│ Fitobentos/ │ Data/Datum │Metoda/Modszer│ Starea ecologicã/ │
│ Fitobentosz │ │ Index IPS │ Okologiai allapot │
├─────────────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│1. │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Român/Roman │
├──────────┬──────────┬────────────────┬───────────────────────────────────────┤
│Macrofite/│Data/Datum│ Nr.hidrofite/ │Starea ecologicã/Okologiai allapot │
│Makrofiton│ │Hidrofitak szama│ │
├──────────┼──────────┼────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. │ │ │ │
└──────────┴──────────┴────────────────┴───────────────────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ungar/Magyar │
├──────────┬──────────┬───────────┬───────────┬────────────────────────────────┤
│Macrofite/│Data/Datum│ Nr.specii │ Nr.specii │ Starea ecologicã/ │
│Makrofiton│ │hidrofite/ │helofite/ │ Okologiai allapot │
│ │ │ Hidrofita │ Helofita │ │
│ │ │fajok szama│fajok szama│ │
│ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────────────────────────┤
│1. │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Român/Roman │
├─────────────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────────────────┤
│ Macronevertebrate/ │ Data/Datum │Metoda/Modszer│ Starea ecologicã/ │
│ acvatice/Vizi │ │ Pantle-Buck │ Okologiai allapot │
│ makrogerinctelenek │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│1. │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│2. │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ungar/Magyar │
├─────────────────────┬────────────────┬──────────────┬────────────────────────┤
│ Macronevertebrate/ │ Data/Datum │Metoda/Modszer│ Starea ecologicã/ │
│ acvatice/Vizi │ │ Index │ Okologiai allapot │
│ makrogerinctelenek │ │ QBAP │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│1. │ │ │ │
├─────────────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│2. │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Român/Roman │
├─────────────────────┬────────────────┬───────────────┬───────────────────────┤
│ Ihtiofauna/Halak │ Data/Datum │Tipuri Habitat/│ Specii/Fajok │
│ │ │Elohely tipusok│ │
├─────────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│1. │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴───────────────┴───────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ungar/Magyar │
├─────────────────────┬────────────────┬───────────────┬───────────────────────┤
│ Ihtiofauna/Halak │ Data/Datum │Tipuri Habitat/│ Specii/Fajok │
│ │ │Elohely tipusok│ │
├─────────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│1. │ │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴───────────────┴───────────────────────┘




    ANEXA 7
    -------
la Protocolul Sesiunii a XX-a
a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
Szeged, 13 mai 2009

     ANEXA Nr. 2

la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul
poluãrilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita


                              LISTA
     instituţiilor abilitate pentru efectuarea schimburilor de
     informaţii referitoare la poluãri accidentale ale cursurilor
           de apã care traverseazã frontiera româno-ungarã

    A. Pentru râurile Tur, Someş şi Crasna

    a) Instituţii competente din România:

    Direcţia Apelor Someş - Tisa
    400217 Cluj-Napoca, Str. Vânãtorului nr. 17
    Telefon: + 40-264-433028
    Mobil: + 40-788-235758
           + 40-788-235759
           + 40-746-046240
    Dispecerat:
    Telefon/Fax: + 40-264-433021
    E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro
    Sistemul de Gospodãrire a Apelor Satu Mare
    440012 Satu Mare, Str. Mircea cel Bãtrân nr. 8/A
    Telefon: + 40-261-770177
    Fax: + 40-261-768302
    E-mail: sgasm@dast.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:
    Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)
    4025 Debrecen, Hatvan u. 16
    Telefon: + 36-52-511000
    Fax: + 36-52-511040
    E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu

    Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (FTV-KTVF)
    4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14
    Telefon: + 36-42-598930, 598931
    Fax: + 36-42-598941
    E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu

    Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (FETI-KOVIZIG)
    4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19., Pf.14.
    Telefon: + 36-42-502200
    Fax: + 36-42-502202
    E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu

    B. Pentru râurile Ier şi Barcãu

    a) Instituţii competente din România:

    Direcţia Apelor Crişuri
    410204 Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35
    Telefon: + 40-259-443892
    Fax: + 40-259-444237, 242064
    E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
            laborator@dac.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:
    Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)
    4025 Debrecen, Hatvan u. 16
    Telefon: + 36-52-511000
    Fax: + 36-52-511040
    E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu

    Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (TIKOVIZIG)
    4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.
    Telefon: + 36-52-410677
    Fax: + 36-52-316662
    E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

    C. Pentru râurile Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb

    a) Instituţii competente din România:

    Direcţia Apelor Crişuri
    410204 Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35
    Telefon: + 40-259-443892
    Fax: + 40-259-444237, 242064
    E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
            laborator@dac.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:

    Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)
    4025 Debrecen, Hatvan u. 16
    Telefon: + 36-52-511000
    Fax: + 36-52-511040
    E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu

    Koros-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (KOR-KOVIZIG)
    5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19.
    Telefon: + 36-66-526400
    Fax: + 36-66-526407
    E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

    Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (TIKOVIZIG) - numai pentru râul Crişul Repede
    4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.
    Telefon: + 36-52-410677
    Fax: + 36-52-316662
    E-mail: vizrajz@tikovizig.hu

    D. Pentru râul Mureş

    a) Instituţii competente din România:

    Direcţia Apelor Mureş
    540047 Târgu Mureş, str. Koteles Samuel nr. 33
    Telefon: + 40-265-265420
    Dispecerat: + 40-265-261303
    Fax: + 40-265-264290, 267955
    E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

    Sistemul de Gospodãrire a Apelor Arad

    310414 Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 101
    Telefon: + 40-257-280362
    Fax: + 40-257-280812
    E-mail: dispecer@sgaar.dam.rowater.ro

    b) Instituţii competente din Ungaria:

    Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (ATI-KTVF)
    6721 Szeged, FelsŞ-Tisza part 17.
    Telefon: + 36-62-553060
    Dispecerat: + 36-30-9382389
    Fax: + 36-62-553068
    E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu

    Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (ATIKOVIZIG)
    6720 Szeged, Stefânia 4., Pf. 390.
    Telefon: +36-62-599599
    Dispecerat: +36-30-4158100
    Fax: +36-62-420774
                              ------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016