Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor,
Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.
ART. 1
Se aproba Strategia nationala privind reforma în unitãţile sanitare cu paturi, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei va aduce la îndeplinire strategia prevãzutã la art. 1.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul sãnãtãţii şi familiei,
Daniela Bartos
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
p. Ministrul administraţiei publice,
Ionel Flesariu,
secretar de stat
Bucureşti, 31 iulie 2002.
Nr. 826.
ANEXA 1
STRATEGIA NATIONALA
privind reforma în unitãţile sanitare cu paturi
I. Cadrul general
Strategia de guvernare - componenta sãnãtate - subliniaza rolul Guvernului în îmbunãtãţirea furnizarii şi creşterii adresabilitatii la serviciile de sãnãtate şi, în mod particular, în organizarea şi funcţionarea unitãţilor sanitare cu paturi.
Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unica specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice.
Unitãţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sãnãtate) asigura servicii medicale de specialitate: preventive, curative, de urgenta, de recuperare şi paliative, precum şi pre-, intra- şi postnatale.
Unitãţile sanitare cu paturi participa în sistem integrat cu asistenta medicalã primara şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stãrii de sãnãtate a populaţiei.
II. Scopul
Scopul reformei unitãţilor sanitare cu paturi este de a creste calitatea ingrijirilor şi de a eficientiza modul în care se realizeazã accesul la serviciile medicale oferite prin unitãţile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetãţeni, din mediul urban şi rural, bãtrâni, copii, salariaţi, someri, persoane defavorizate social, persoane fãrã venituri sau cu venituri modeste.
De asemenea, reforma unitãţilor sanitare cu paturi are ca scop îmbunãtãţirea raportului cost-eficienta, care se va reflecta asupra indicatorilor de performanta ai întregii activitãţi desfãşurate în cadrul unitãţilor sanitare cu paturi.
III. Obiective strategice
● Creşterea eficientei din punct de vedere tehnic a modului de funcţionare a serviciilor medicale oferite prin unitãţile sanitare cu paturi, prin utilizarea adecvatã a resurselor limitate existente la nivelul spitalului şi prin eliminarea risipei, urmãrindu-se scãderea costurilor pentru serviciile furnizate
În acest context principalele obiective sunt:
1. îmbunãtãţirea raportului cost-eficienta prin utilizarea optima a resurselor cheltuite;
2. îmbunãtãţirea accesului la serviciile medicale oferite prin unitãţile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetãţeni (din mediul urban şi rural, bãtrâni, copii, salariaţi, someri, persoane defavorizate social, persoane fãrã venituri sau cu venituri modeste);
3. modificarea structurii serviciilor spitaliceşti, astfel încât sa fie asigurate necesarul de servicii medicale de specialitate şi calitatea ingrijirilor corespunzãtoare cerinţelor beneficiarilor acestora.
IV. Acţiunile destinate realizãrii obiectivelor strategice
1. Rationalizarea capacitãţii excedentare a unitãţilor spitaliceşti şi oferirea de servicii în prezent deficitare
2. Reorganizarea unitãţilor sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale
3. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unitãţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacientilor, controlul infectiilor nosocomiale, asigurarea asistenţei de urgenta şi altele asemenea)
4. Alocarea resurselor în funcţie de rezultatele obţinute şi de rolul unitãţilor spitaliceşti în îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei deservite (ani de viata castigati, calitatea vieţii, accesul la serviciile de sãnãtate prioritare)
5. Asigurarea unitãţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar cu pregãtire superioarã de specialitate în toate zonele tarii, în raport cu prevederile pct. 2
6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenta
7. Asigurarea unor facilitãţi suplimentare pentru personalul sanitar superior de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrãrii cu aceasta categorie de personal
8. Implementarea sistemului informaţional computerizat
9. Realizarea unei colaborãri eficiente între structurile guvernamentale, în vederea asigurãrii accesului la servicii medicale şi medico-sociale al grupurilor de populaţie defavorizate
10. Dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru îmbunãtãţirea performantei sectorului sanitar, în conformitate cu mecanismele prevãzute în <>Hotãrârea Guvernului nr. 717/2001 pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunãtãţirea performantei sistemului sanitar din România (2001-2004)
11. Introducerea unei noi modalitãţi de alocare a fondurilor pentru spitale.
V. Mãsuri strategice
A. Pe termen scurt:
- pana la 31 iulie 2002:
1. evaluarea unitãţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de: capacitate, resurse umane, dotare cu aparatura medicalã şi altele asemenea, în vederea elaborãrii programelor de restructurare şi reorganizare, şi stabilirea necesitãţilor în domeniul asistenţei medicale oferite de unitãţile sanitare cu paturi;
2. restructurarea şi reorganizarea centrelor de sãnãtate cu paturi;
- pana la 30 septembrie 2002:
1. elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenta;
2. elaborarea criteriilor de restructurare şi reorganizare a unitãţilor sanitare cu paturi;
- pana la 31 decembrie 2002:
1. reorganizarea şi eficientizarea centrelor medicale cu paturi şi a spitalelor orãşeneşti, municipale şi de unica specialitate;
2. organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudetene;
3. implementarea sistemului de prelucrare automatã a datelor;
4. implementarea sistemului de finanţare a spitalelor, bazatã pe sistemul grupelor de diagnostic - DRG.
B. Pe termen mediu:
- pana la 31 decembrie 2003:
1. reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene, clinice şi a institutelor;
2. organizarea unor compartimente speciale de terapie intensiva judeţene şi interjudetene pentru nou-nãscuţi care necesita îngrijire complexa de terapie intensiva, în vederea reducerii numãrului de decese în rândul acestor copii.
C. Pe termen lung:
1. stabilirea unor politici de sãnãtate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente, medicamente) în spitale pe baza unor studii de cost-eficienta, eficacitate şi raportarea la necesarul de servicii medicale, în vederea asigurãrii calitãţii actului medical;
2. planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma institutionala
Acţiuni necesare:
a) evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanta cu indicatorii de morbiditate din aria geograficã deservita, adresabilitatea pacientilor dinspre alte judeţe;
b) elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numãrul de paturi şi tipul de servicii furnizate;
c) reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii, în ceea ce priveşte echipamentele, tehnologiile, inclusiv încadrarea cu personal;
d) stabilirea unui plan de dezvoltare profesionalã a personalului unitãţilor cu paturi de la toate nivelurile;
e) dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calitãţii serviciilor spitaliceşti;
f) dezvoltarea unui sistem de indicatori ai problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecãrei secţii sau compartiment al spitalului.
VI. Mãsuri strategice privind eficientizarea gestionãrii resurselor la nivelul spitalului
Scopul acestor mãsuri consta în îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor acordate prin utilizarea eficienta a fondurilor existente, în condiţiile date şi la un nivel corespunzãtor de calitate.
Indicatorii de performanta pentru unitãţile sanitare cu paturi trebuie sa reflecte calitatea ingrijirilor medicale şi eficienta din punct de vedere economic.
Pentru urmãrirea celor doua obiective se vor utiliza, în principal, urmãtorii indicatori:
1. numãr de cazuri rezolvate pe grupe de specialitãţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical, în raport cu complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul-pilot DRG);
2. indicele de calitate al diagnosticului;
3. durata optima de spitalizare;
4. gradul de utilizare a paturilor;
5. indicele de infectii intraspitalicesti (nosocomiale);
6. indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav;
7. indicele de rulaj/pat al bolnavilor;
8. indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masa).
A. Mãsuri strategice la nivel central sau local
1. Definirea organizãrii şi functionarii spitalelor publice ca unitãţi sanitare cu paturi nonprofit, prestatoare de servicii medicale de specialitate
2. Evaluarea performantelor spitalelor (indicatori - durata medie de spitalizare, rata de ocupare a paturilor, numãr de pacienti în funcţie de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata, numãr de urgente, numãr de reinternari, numãr de transferuri, mod de internare şi altele asemenea)
Acţiuni necesare:
2.1. definirea rolurilor şi responsabilitãţilor membrilor echipei de management spitalicesc;
2.2. evaluarea performantei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare;
2.3. analiza comparativa a performantei spitalelor pe baza indicatorilor prevãzuţi la cap. VI pct. 1;
2.4. analiza lunarã a structurii cheltuielilor;
2.5. elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile;
2.6. organizarea de controale tematice pe tipuri de spitale, în scopul identificarii diferenţelor dintre costurile serviciilor medicale şi al verificãrii modului de gestionare a fondurilor alocate;
2.7. organizarea monitorizarii costurilor serviciilor medicale spitaliceşti în scopul creşterii calitãţii acestora;
2.8. solicitarea de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei a publicãrii de cãtre Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate a bilanţului contabil anual al fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate, în scopul îmbunãtãţirii transparenţei sistemului şi a metodelor de gestionare a fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate.
3. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scaderii costurilor fixe (secţii, compartimente, laboratoare, servicii, ambulatoriu, structuri auxiliare - în ceea ce priveşte numãrul de paturi, încadrarea cu personal, funcţiile şi responsabilitãţile şi altele asemenea)
Acţiuni necesare:
3.1. reorganizarea spitalelor pe principii de performanta, în concordanta cu nevoia de servicii medicale;
3.2. crearea unui sistem de stimulente pentru atragerea personalului medical de specialitate în zone defavorizate şi furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu.
B. Principalele acţiuni strategice şi operationale necesare la nivelul spitalelor
1. Îmbunãtãţirea managementului spitalului
Acţiuni necesare:
1.1. implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi numãr de servicii, resurse disponibile, infrastructura şi intentiile de dezvoltare ale spitalului şi altele asemenea);
1.2. definirea indicatorilor de performanta a echipei manageriale (director general, director general adjunct, director financiar-contabil, director de îngrijiri, director pentru reforma);
1.3. evaluarea performantei spitalului şi elaborarea de mãsuri privind îmbunãtãţirea acesteia;
1.4. corelarea stimulentelor sau a penalizãrilor (financiare, de angajare şi altele asemenea) echipei manageriale cu performanţele spitalului;
1.5. definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilitãţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului, secţiilor, serviciilor şi compartimentelor;
1.6. colectarea continua a datelor necesare managementului sistemului informaţional.
2. Îmbunãtãţirea structurii spitalului (clãdiri, echipamente şi altele asemenea).
Acţiuni necesare:
2.1. organizarea evaluãrii şi a mãsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor;
2.2. întreţinerea corespunzãtoare a clãdirii şi echipamentelor:
a) dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clãdirilor şi echipamentelor;
b) funcţionarea echipamentelor conform specificatiilor tehnice ale acestora, în vederea obţinerii eficientei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca numãr şi pregãtire, aprovizionare cu materiale consumabile necesare şi altele asemenea);
c) analiza eficientei economice a contractelor de service pentru echipamente;
2.3. reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficientei;
2.4. utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii, cu reducerea numãrului de internari ce nu sunt necesare.
3. Utilizarea eficienta a resurselor umane ale spitalului
Acţiuni necesare:
3.1. încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului;
3.2. evaluarea performantelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanta cu obiectivele din planul anual al spitalului;
3.3. stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului;
3.4. elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurãrii serviciilor necesare pacientilor asiguraţi.
4. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calitãţii ingrijirilor
Acţiuni necesare:
4.1. realizarea şi utilizarea unui sistem de evaluare a satisfactiei pacientilor privind serviciile furnizate de spital;
4.2. înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etica şi analiza a incidentelor şi accidentelor clinice, inclusiv a implicatiilor financiare;
4.3. utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecãrei secţii sau departament al spitalului.
VII. Mãsuri de restructurare a unitãţilor sanitare cu paturi
Implementarea mãsurilor de restructurare a unitãţilor sanitare cu paturi se va efectua în concordanta cu analiza performantelor acestora.
Factorii care influenţeazã performanta spitalelor sunt:
1. dotarea şi încadrarea corespunzãtoare profilului şi atribuţiilor spitalului;
2. gradul de autonomie;
3. expunerea la presiunile pieţei;
4. gradul de responsabilitate financiarã;
5. responsabilitatea spitalelor pentru performanta lor;
6. funcţia socialã.
A. Mãsuri strategice privind resursele umane:
1. creşterea flexibilitatii privind încadrarea cu personal (este important de luat în calcul aportul stagiarilor, rezidenţilor, cercetatorilor şi cadrelor universitare în furnizarea serviciilor spitaliceşti pentru pacientii internati) alãturi de stabilirea unor limite minimale care sa asigure calitatea serviciilor şi fãrã de care spitalul sa nu primeascã certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii, precum şi a unor limite maximale, astfel încât între cele doua limite conducerea spitalului sa poatã decide nivelul de încadrare cu personal;
2. reglementarea relatiei dintre activitatea spitaliceasca şi cea de învãţãmânt medical şi cercetare prin:
a) stabilirea unor relaţii contractuale între universitãţi şi spitale, avându-se în vedere controlul duratei medii de spitalizare, al resurselor umane, al medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi al investigatiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele implicate în activitatea de cercetare;
b) definirea responsabilitãţilor cadrelor didactice universitare în desfãşurarea activitãţii spitalelor;
c) clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile de spital).
B. Mãsuri strategice privind managementul clinic:
1. elaborarea ghidurilor de practica medicalã;
2. funcţionarea comisiilor de calitate;
3. optimizarea circuitului pacientilor de la diagnosticare pana la externare (transferuri între secţii, relaţia cu alte unitãţi sanitare în funcţie de competentele spitalului etc.).
C. Mãsuri strategice privind expunerea spitalelor pe piata serviciilor spitaliceşti:
1. realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanta serviciilor oferite;
2. creşterea responsabilitãţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile, prin nivelul de rambursare a acestora;
3. controlul costurilor;
4. realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital.
D. Mãsuri strategice privind gradul de responsabilitate financiarã:
1. creşterea eficientei prin creşterea responsabilitãţii conducerii spitalului în constituirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, cu pãstrarea economiilor fãcute şi penalizarea în cazul datoriilor;
2. elaborarea de decizii corecte pentru constituirea bugetului de venituri şi cheltuieli.
E. Mãsuri strategice privind responsabilizarea spitalelor pentru performanţele realizate:
1. stimularea transferului de responsabilitate cãtre spital;
2. eficientizarea mecanismelor de control indirecte, şi anume: planificare de servicii, acreditare şi contractare de servicii. În acest sens se impune totodatã definirea clara a rolurilor şi responsabilitãţilor Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, Colegiului Medicilor din România şi Ministerului Finanţelor Publice.
F. Mãsuri strategice privind îndeplinirea funcţiei sociale:
- identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile.
VIII. Evaluarea Strategiei naţionale privind reforma în unitãţile sanitare cu paturi va fi realizatã la sfârşitul fiecãrei etape de cãtre o comisie mixtã formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi Colegiului Medicilor din România, comisie care va fi numita în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotãrâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
