Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 595 din 23 august 2010
Comenteaza legea
HOTĂ?RÂRE nr. 769 din 28 iulie 2010
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 595 din 23 august 2010


În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 55 alin. (2) din Legea viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aprobã Normele metodologice de aplicare a <>Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicatã , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale asigurã realizarea cadrului juridic şi a reglementãrilor specifice filierei vitivinicole cu consultarea organizaţiei naţionale interprofesionale reprezentative recunoscute administrativ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 3
(1) Etichetarea produselor vitivinicole se va realiza conform prevederilor normelor metodologice prevãzute în anexã în termen de 180 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(2) Produsele vinicole etichetate aflate la producãtori sau comercianţi sunt admise la comercializare pânã la epuizarea stocurilor.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, <>Normele metodologice de aplicare a <>Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 , aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.134/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 4 noiembrie 2002, cu modificãrile ulterioare, se abrogã.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul agriculturii
şi dezvoltãrii rurale,
Mihail Dumitru

Ministrul administraţiei
şi internelor,
Vasile Blaga

Ministrul economiei,
comerţului şi mediului de afaceri,
Adriean Videanu

p. Ministrul dezvoltãrii
regionale şi turismului,
Ioan Andreica,
secretar de stat

Şeful Departamentului
pentru Afaceri Europene,
Bogdan Mãnoiu

Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucureşti, 28 iulie 2010.
Nr. 769.


ANEXÃ

NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul
organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002

CAP. I
Producţia viticolã

SECŢIUNEA 1
Arealele de culturã

ART. 1
(1) Arealele viticole din România sunt încadrate în zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI şi CII.
(2) Nominalizarea regiunilor viticole se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) Delimitarea teritorialã a arealelor viticole este stabilitã în baza studiilor efectuate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticulturã şi Vinificaţie Valea Cãlugãreascã, denumit în continuare I.C.D.V.V., cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, denumit în continuare O.N.V.P.V., şi are la bazã urmãtoarele condiţii:
a) condiţiile climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor;
b) condiţiile de relief asemãnãtor;
c) tehnologiile aplicate;
d) nivelul producţiilor obţinute şi însuşirile calitative ale produselor vitivinicole rezultate.
(4) În cadrul fiecãrei regiuni viticole se stabilesc limitele geografice ale indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine pentru vinuri prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 2
(1) Potenţialul de producţie reprezintã suprafaţa plantatã efectiv cu viţã-de-vie, cultivatã cu soiuri de struguri pentru vin, la care se adaugã: drepturile de plantare atribuite producãtorilor, dar încã neutilizate, drepturile de replantare deţinute de producãtori şi drepturile de plantare existente în rezervã.
(2) Potenţialul de producţie se gestioneazã în sistem informatic prin Registrul plantaţiilor viticole, denumit în continuare R.P.V.
(3) Gestionarea şi actualizarea R.P.V. la nivel judeţean se realizeazã de cãtre personalul specializat din cadrul direcţiilor pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare D.A.D.R.
(4) Gestionarea şi actualizarea R.P.V. la nivel central se realizeazã de cãtre personalul specializat din cadrul O.N.V.P.V.
(5) Orice modificare a datelor unei parcele viticole înscrise în R.P.V. va fi comunicatã în termen de 30 de zile de la producerea modificãrii personalului specializat din cadrul D.A.D.R., în vederea actualizãrii datelor.
(6) Nerespectarea prevederilor alin. (5) poate atrage excluderea de la orice formã de sprijin financiar.
ART. 3
(1) Producãtorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor.
(2) Carnetul de viticultor se elibereazã persoanelor fizice sau juridice care exploateazã plantaţii cu viţã-de-vie mai mari de 0,5 ha înscrise în R.P.V.
(3) Modelul şi procedura de implementare a carnetului de viticultor se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.

SECŢIUNEA a 2-a
Producerea materialului sãditor viticol

ART. 4
Definiţiile pentru categoriile de material sãditor de plantare, material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticulturã, prevãzute la <>art. 7 din Legea viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicatã , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt cuprinse în anexa nr. 1.
ART. 5
(1) Categoriile biologice de material sãditor viticol admise în România sunt urmãtoarele:
a) materialul amelioratorului;
b) materialul iniţial;
c) materialul bazã;
d) materialul certificat;
e) materialul standard.
(2) Definiţiile acestor categorii sunt prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 6
(1) Materialul de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie se realizeazã din:
a) butuci individuali recunoscuţi ca plante-mamã pentru recoltare cap clonã (candidat);
b) colecţia naţionalã de germoplasmã din clone omologate pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
c) plantaţii material iniţial pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
d) plantaţii material bazã pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
e) plantaţii material certificat pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi.
(2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Materialul de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie se realizeazã prin altoire şi/sau butaşi înrãdãcinaţi în şcoli de viţe pentru material sãditor de plantare, certificat şi/sau standard.
(4) Schema selecţiei clonale, condiţiile referitoare la culturã, condiţiile privind materialul de înmulţire şi obţinerea de plante din categoriile biologice prevãzute la art. 5, obţinerea nucleului de premultiplicare, respectiv plantaţia de viţã-de-vie din material iniţial şi material bazã se stabilesc de O.N.V.P.V., cu avizul institutului de specialitate.
(5) Schema selecţiei clonale se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 7
(1) Producerea materialului sãditor viticol se realizeazã în urmãtoarele tipuri de unitãţi autorizate de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor - I.N.C.S:
a) unitãţi de selecţie clonalã;
b) unitãţi de premultiplicare şi de conservare clone pentru material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie iniţial/bazã;
c) unitãţi de multiplicare pentru viţe altoite, nealtoite şi viţe portaltoi pentru material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie certificat/standard.
(2) Definiţiile acestor unitãţi sunt prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Producerea şi comercializarea clonelor omologate şi a materialului de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie iniţial, bazã şi certificat din România se fac conform procedurii aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(4) Producerea şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie din categoria standard sunt permise pânã la campania viticolã 2014/2015.
(5) Producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie vor fi efectuate în conformitate cu prevederile reglementãrilor naţionale şi comunitare în vigoare.
ART. 8
(1) Soiurile de viţã-de-vie pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlatã sau indicaţie geograficã se stabilesc prin caietul de sarcini pentru fiecare denumire de origine şi indicaţie geograficã şi trebuie sã facã parte din Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, unde soiurile de viţã-de-vie au destinat un capitol special, elaborat anual de Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor.
(2) Pentru producerea de vinuri sunt admise soiurile de viţã-de-vie cultivate pe teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
ART. 9
(1) Lista soiurilor pentru struguri de vin şi sinonimiilor acestora se actualizeazã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, prin ediţiile anuale ale Catalogului oficial al soiurilor de plante de culturã din România şi se notificã Comisiei Europene, prin autoritãţile oficiale responsabile.
(2) Soiurile şi clonele de viţã-de-vie nou-create vor fi introduse în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, care stã la baza elaborãrii listei soiurilor admise în culturã, de cãtre Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, pe baza metodologiei de examinare tehnicã şi de prezentare a noilor soiuri, în vederea înregistrãrii în Registrul soiurilor şi a publicãrii în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, cu respectarea reglementãrilor interne şi internaţionale în vigoare, pe baza unui cazier viticol întocmit de I.C.D.V.V. şi staţiunile din subordine, pe o duratã de minimum 3 ani.

SECŢIUNEA a 3-a
Înfiinţarea, întreţinerea, defrişarea plantaţiilor viticole şi mecanismele de piaţã

A. Înfiinţarea plantaţiilor viticole
ART. 10
(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţã-de-vie se face în areale viticole delimitate, numai cu soiuri/clone prevãzute în lista de soiuri şi clone de struguri de vin menţionatã la art. 9.
(2) Pentru mãsura de reconversie/restructurare vor fi admise numai soiurile şi clonele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) Excepţie fac plantaţiile înfiinţate pentru consumul familial, în scop ornamental, experimental şi/sau de cercetare ştiinţificã.
(4) Actualizarea listei de soiuri şi clone de struguri pentru vin se face prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 11
(1) Normele privind înfiinţarea plantaţiilor viticole se realizeazã numai pe baza unui drept de plantare nouã, de replantare sau de plantare pe o rezervã, sunt evidenţiate în R.P.V. şi sunt prevãzute la art. 85h, 85i, 85j şi 85k din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 , modificat prin Regulamentul (CE) nr. 491/2009 .
(2) Normele de instituire şi gestionare a drepturilor prevãzute la alin. (1) se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) Procedura de acordare a dreptului de plantare nouã ori de plantare pe o rezervã se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 12
Pânã la 31 decembrie 2015 se interzice plantarea de viţã-de-vie cu soiurile de struguri pentru vin, cu excepţia plantãrilor în baza:
a) unui drept de plantare nouã;
b) unui drept de replantare;
c) unui drept de plantare acordat pe o rezervã.
ART. 13
Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţã relativã la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridãri complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis.
ART. 14
(1) În arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor din afara arealelor viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţã-de-vie pe o suprafaţã de peste 0,1 ha se poate face numai în baza cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în R.P.V., cu soiuri din lista de soiuri şi clone de viţã-de-vie conform art. 8 alin. (1) şi (2).
(2) Modelul de cerere a plantãrii/replantãrii viţei-de-vie şi de înscriere în R.P.V. se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 15
(1) Este interzisã plantarea/replantarea cu unul dintre urmãtoarele soiuri de hibrizi producãtori direcţi, denumiţi în continuare HPD: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.
(2) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţã relativã la boli obţinuţi prin încrucişãri complexe între soiurile Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis este permisã numai în intravilanul localitãţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental sau pentru consumul familial, pe o suprafaţã de cel mult 0,1 ha de familie.
B. Întreţinerea plantaţiilor de viţã-de-vie
ART. 16
Starea fitosanitarã a plantaţiei viticole trebuie menţinutã în aşa fel încât sã nu conducã la contaminarea plantaţiilor proprii şi/sau a celor învecinate.
ART. 17
I.C.D.V.V., împreunã cu reţeaua sa de unitãţi de cercetare şi dezvoltare zonale, elaboreazã tehnologiile de culturã a viţei-de-vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care sunt puse la dispoziţia producãtorilor viticoli cu titlu de recomandare.
ART. 18
(1) Cultivatorii de viţã-de-vie au obligaţia de a asigura conservarea mediului, amenajãrilor pedologice şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. În acest scop ei asigurã întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curãţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii, precum şi conservarea cãilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.
(2) Drepturile de plantare rezultate în urma eliminãrii plantaţiilor viticole din R.P.V. datoritã nerespectãrii de cãtre deţinãtori a prevederilor art. 18 alin. (1) şi ale art. 16, fapt constatat şi consemnat de inspectorii vitivinicoli din cadrul D.A.D.R., se atribuie direct rezervei regionale de drepturi de plantare.
C. Defrişarea plantaţiilor de viţã-de-vie
ART. 19
(1) Defrişarea plantaţiilor de viţã-de-vie în suprafaţã mai mare de 0,1 ha se face în baza declaraţiei de defrişare a plantaţiilor de viţã-de-vie şi a cererii pentru eliminarea parcelei/parcelelor din R.P.V., transmise cãtre Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumitã în continuare I.S.C.T.V., din cadrul D.A.D.R.
(2) Certificarea defrişãrii plantaţiilor de viţã-de-vie se face de cãtre I.S.C.T.V., în vederea eliminãrii parcelei din R.P.V., la data depunerii declaraţiei de defrişare de cãtre solicitant.
(3) Persoanele fizice sau juridice care efectueazã defrişarea plantaţiilor în alte condiţii decât cele prevãzute la alin. (1) şi cele care abandoneazã suprafeţele plantate cu viţã-de-vie nu beneficiazã de dreptul individual de plantare/replantare.
(4) Persoanele fizice sau juridice care deţin suprafeţe de viţã-de-vie cu HPD interzişi la plantare beneficiazã la defrişare de drepturi de replantare pe o suprafaţã echivalentã în acelaşi areal viticol, fãrã a beneficia de formele de sprijin din fonduri comunitare.
(5) Orice defrişare efectuatã cu respectarea prevederilor alin. (1) genereazã un drept de replantare, în suprafaţã echivalentã cu cea defrişatã, cu excepţia defrişãrilor realizate în cadrul schemei de defrişare a plantaţiilor viticole.
D. Mecanismele de piaţã
ART. 20
Mãsurile pentru care se acordã sprijin financiar comunitar producãtorilor agricoli din sectorul vitivinicol au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.228/2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producãtorilor din sectorul vitivinicol, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

CAP. II
Producţia vitivinicolã

SECŢIUNEA 1
Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bazã de must, vin şi subproduse vinicole
A. Vinurile şi produsele pe bazã de must şi de vin

ART. 21
Produsele vitivinicole se încadreazã în urmãtoarele categorii:
a) struguri proaspeţi, alţii decât strugurii de masã;
b) suc de struguri (inclusiv must de struguri);
c) alte musturi de struguri, cu excepţia celor parţial fermentate şi a celor tãiate, altfel decât prin adaosul de alcool;
d) vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile alcoolizate; musturi de struguri, altele decât cele de la poziţia 2009, cu excepţia celorlalte musturi de struguri de la subpoziţiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 şi 2204 30 98;
e) oţet de vin;
f) drojdie de vin;
g) tescovinã de struguri;
h) vinars.
ART. 22
(1) Vinul este un produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolicã, totalã sau parţialã, a strugurilor proaspeţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri şi se clasificã astfel:
a) vin de masã;
b) vin cu indicaţie geograficã (IG);
c) vin cu denumire de origine controlatã (DOC).
(2) Definiţiile vinurilor şi produselor pe bazã de must şi de vin sunt cuprinse în anexa nr. 3.
ART. 23
(1) Vinul rezultat prin procesarea strugurilor de hibrizi direct producãtori este destinat exclusiv consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolã, precum şi a oţetului din vin.
(2) Vinul rezultat prin procesarea strugurilor de hibrizi interspecifici cu rezistenţã relativã la boli este clasificat ca vin de masã.
B. Caracteristici organoleptice şi parametri fizico-chimici
ART. 24
Vinurile proprii consumului uman direct, aşa cum sunt definite la pct. 12-18 din anexa nr. 3, trebuie sã prezinte în momentul comercializãrii însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin.
ART. 25
Dupã culoare, vinurile se clasificã în: albe, rosf2ι şi roşii.
ART. 26
(1) Vinurile proprii consumului uman direct, altele decât cele speciale, trebuie sã prezinte în momentul comercializãrii urmãtorii parametri fizico-chimici, atestaţi prin analize efectuate în laboratoare autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale:
a) tãria alcoolicã la 20°C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume;
b) aciditatea totalã - minimum 3,5 exprimatã în acid tartric sau 46,6 miliechivalenţi pe litru, conform încadrãrii în zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI şi CII;
c) aciditatea volatilã nu poate fi mai mare de:
(i) 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru musturile de struguri parţial fermentate;
(ii) 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru vinurile albe sau rosf2ι;
(iii) 20 miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/l acid acetic pentru vinurile roşii.
Aceste limite sunt depãşite numai pentru unele vinuri vechi, maturate cel puţin 2 ani în vase din lemn de stejar, sau pentru unele vinuri produse dupã tehnologii speciale, cu condiţia sã nu aibã influenţã negativã asupra caracteristicilor organoleptice.
(2) În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile pot fi:
(i) seci, dacã conţinutul de zahãr al vinului este mai mic de 4,0 g/l;
(ii) demiseci, dacã conţinutul de zahãr al vinului este cuprins între 4,01 şi 12,0 g/l;
(iii) demidulci, dacã conţinutul de zahãr al vinului este cuprins între 12,01 şi 45,0 g/l;
(iv) dulci, dacã conţinutul de zahãr al vinului este mai mare de 45 g/l.
(3) Procedura de autorizare a laboratoarelor care efectueazã analiza vinurilor proprii consumului uman direct se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 27
(1) Vinurile care nu corespund categoriei de calitate în care au fost încadrate sunt retrase de la comercializare.
(2) Vinurile care nu întrunesc parametrii pentru consumul uman direct se retrag de la comercializare.
(3) Vinurile vrac sunt admise la comercializare numai însoţite de buletinul de analizã eliberat de laboratoarele autorizate.
C. Vinul cu denumire de origine controlatã
ART. 28
(1) Vinul cu denumire de origine controlatã (DOC) este obţinut din strugurii de vin produşi şi vinificaţi într-un areal delimitat, conform caietelor de sarcini aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale pentru fiecare denumire de origine.
(2) Evidenţa denumirilor de origine şi delimitarea acestora, a soiurilor pentru fiecare denumire de origine controlatã se stabileşte de cãtre Consiliul regiunilor viticole din cadrul O.N.V.P.V., cu consultarea asociaţiilor de producãtori din cadrul denumirii de origine, şi se ţine prin Registrul naţional al denumirilor de origine pentru vinuri din România.
ART. 29
(1) Categoriile de calitate utilizate ca "menţiuni tradiţionale" ale vinurilor DOC, diferenţiate în funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules, sunt:
a) DOC-CMD, vinuri cu denumire de origine controlatã din struguri culeşi la maturitatea deplinã;
b) DOC-CT, vinuri cu denumire de origine controlatã din struguri culeşi târziu;
c) DOC-CIB, vinuri cu denumire de origine controlatã din struguri culeşi la înnobilarea boabelor, cu atac de "putregai nobil", sau culeşi la stafidirea boabelor.
(2) Vinurile cu denumire de origine controlatã sunt: liniştite, spumante, petiante şi licoroase.
ART. 30
Pentru autorizarea comercializãrii vinurilor DOC, la nivelul fiecãrei denumiri de origine se constituie comisii de degustare, formate dintre cel puţin 3 membri, din care un membru al A.D.A.R., un membru al O.N.V.P.V. şi un reprezentant al producãtorilor, la propunerea asociaţiei producãtorilor din cadrul denumirii de origine.
ART. 31
(1) Asociaţia de producãtori de vin cu denumire controlatã propune O.N.V.P.V. cazurile speciale privind transferul mustului şi vinului în vederea condiţionãrii şi îmbutelierii vinurilor în afara arealului în care au fost produşi strugurii.
(2) Transferul produselor prevãzute la alin. (1) se realizeazã în baza avizului şi sub controlul O.N.V.P.V., pânã la 1 ianuarie 2014, în condiţiile prezentului articol.
(3) Asociaţiile de producãtori de vin cu denumire de origine controlatã se înfiinţeazã pe baza liberei iniţiative a producãtorilor în vederea înregistrãrii şi protejãrii denumirilor de origine/indicaţiilor geografice, conform legislaţiei în vigoare.
(4) Reprezentativã în arealul DOC respectiv este asociaţia care a înregistrat cea mai mare cantitate din producţia de vin DOC certificat în ultimii 2 ani.
D. Vinul cu indicaţie geograficã
ART. 32
(1) Vinul cu indicaţie geograficã se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţã-de-vie situate în areale delimitate. Tãria alcoolicã dobânditã trebuie sã fie de minimum 9,5% vol. în cazul vinurilor obţinute în zona viticolã B şi de cel puţin 10,0% vol. în zonele viticole CI şi CII. Tãria alcoolicã totalã nu trebuie sã depãşeascã 15% vol.
(2) Evidenţa indicaţiilor geografice se realizeazã prin Registrul naţional al indicaţiilor geografice pentru vinuri din România.
(3) Încadrarea plantaţiilor viticole destinate producerii vinurilor cu indicaţie geograficã se face de cãtre Consiliul regiunilor viticole din cadrul O.N.V.P.V. prin indicarea teritoriilor administrative, stabilindu-se contururile acestora folosind, pe cât posibil, limitele naturale existente.
(4) Transferul mustului şi vinului în vederea vinificãrii, condiţionãrii şi îmbutelierii vinurilor în afara arealului în care au fost produşi strugurii se realizeazã dupã notificarea O.N.V.P.V.
ART. 33
(1) Vinurile cu indicaţie geograficã sunt obţinute din soiuri de viţã-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau unor încrucişãri între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.
(2) Vinurile cu indicaţie geograficã sunt admise la comercializare sub denumirea unui soi de viţã-de-vie numai dacã provin din soiul respectiv în proporţie de minimum 85% din acelaşi areal.
ART. 34
Tehnologiile de culturã şi vinificaţie trebuie sã respecte condiţiile menţionate în caietele de sarcini.
ART. 35
(1) Asociaţiile de producãtori de vin cu indicaţie geograficã se înfiinţeazã pe baza liberei iniţiative a producãtorilor în vederea înregistrãrii şi protejãrii indicaţiilor geografice (IG), conform legislaţiei în vigoare.
(2) Reprezentativã în arealul IG respectiv este asociaţia ai cãrei membri au realizat cea mai mare cantitate de vin IG certificat în ultimii 2 ani.
E. Vinurile speciale
ART. 36
Din categoria vinurilor speciale fac parte:
A. Vinurile spumante
1. În funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante se clasificã în:
a) vinuri spumante obţinute prin a doua fermentare în butelii;
b) vinuri spumante obţinute prin metoda transferului izobarometric (transvazare);
c) vinuri spumante obţinute prin metoda de fermentare în cisterne de presiune;
d) vinuri spumante obţinute printr-o singurã fermentare în cisterne de presiune.
2. Definiţia vinului spumant este prevãzutã în anexa nr. 3.
3. La comercializare, în funcţie de conţinutul în zahar, vinurile spumante şi vinurile spumoase pot fi:
a) brut natur, dacã conţinutul de zahãr este de maximum 3 g/l;
b) extrabrut, dacã conţinutul de zahãr este cuprins între 0 şi maximum 6 g/l;
c) brut, dacã conţinutul de zahãr este de maximum 12 g/l;
d) extrasec, dacã conţinutul de zahãr este cuprins între 12 şi 17 g/l;
e) sec, dacã conţinutul de zahãr este cuprins între 17 şi 32 g/l;
f) demisec, dacã conţinutul de zahãr este cuprins între 32 şi 50 g/l;
g) dulce, dacã conţinutul de zahãr este mai mare de 50 g/l.
4. Unele vinuri spumante şi petiante, produse în areale delimitate, pot fi autorizate de O.N.V.P.V. pentru a purta denumire de origine controlatã.
5. Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlatã sunt produse din vinuri materie primã obţinute din soiuri recomandate pentru aceastã direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate.
6. Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlatã, atât producerea vinului materie primã, cât şi refermentarea în butelii se vor efectua în arealul delimitat.
7. Definiţia vinului spumos este prevãzutã în anexa nr. 3.
B. Vinurile perlante şi petiante
Din categoria vinurilor cu conţinut în dioxid de carbon fac parte şi vinurile petiante şi vinurile perlante, ale cãror definiţii sunt prevãzute în anexa nr. 3.
C. Vinurile aromatizate, bãuturile aromatizate pe bazã de vin şi cocktailurile aromatizate din produse vitivinicole
Definirea, descrierea, producerea, comercializarea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a bãuturilor aromatizate pe bazã de vin şi a cocktailurilor aromatizate din produse vitivinicole se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
D. Vinurile licoroase şi de tip oxidativ
1. Vinurile licoroase sunt definite în anexa nr. 3.
2. Vinurile licoroase pot beneficia în arealul delimitat de denumiri de origine controlatã, ca urmare a autorizãrii de cãtre O.N.V.P.V.
3. Vinurile de tip oxidativ sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de maturare oxidativã, fizico-chimicã şi/sau biologicã.
4. Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor licoroase şi de tip oxidativ, struguri, must, must concentrat, mistel, vin, alcool de origine viticolã, trebuie sã îndeplineascã condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementãrile în vigoare.
E. Alte produse pe bazã de must
1. Din categoria altor produse pe bazã de must fac parte:
a) mustul de struguri tãiat;
b) mustul de struguri concentrat;
c) mustul de struguri concentrat rectificat;
d) sucul de struguri;
e) sucul de struguri concentrat;
f) mustul de struguri parţial fermentat;
g) mistelul;
h) tulburelul.
2. Definiţiile produselor menţionate sunt prevãzute în anexa nr. 3.
F. Alte produse pe bazã de vin
1. Din categoria produselor pe bazã de vin fac parte:
a) vinul alcoolizat;
b) distilatul din vin;
c) vinarsul;
d) rachiul din vin;
e) oţetul din vin.
2. Subproduse vinicole:
a) drojdia de vin;
b) tescovina de struguri.
3. Definiţiile produselor menţionate sunt prevãzute în anexa nr. 3.
4. Vinarsurile produse în areale delimitate pot purta denumiri de origine controlatã, autorizate de O.N.V.P.V.
5. Vinarsurile cu denumire de origine controlatã sunt produse din soiuri recomandate pentru aceastã direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate.
6. Vinarsurile cu denumire de origine controlatã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii de distilare continuã sau discontinuã, efectuând obligatoriu dubla distilare şi eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul distilãrii;
b) învechirea distilatelor materie primã pentru vinarsul cu denumire de origine controlatã se face în butoaie din lemn de stejar, cu o capacitate maximã de 600 litri, pentru o perioadã minimã de:
(i) un an pentru categoria V - vinars;
(ii) 3 ani pentru categoria V.S. - vinars superior;
(iii) 5 ani pentru categoria V.S.O.P. - "Very Superior Old Pale" - vinars vechi special;
(iv) 7 ani pentru categoria X.O. - "Extra Old" - vinars foarte vechi;
c) obţinerea vinurilor materie primã, distilarea lor, învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor cu denumire de origine controlatã se realizeazã în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlatã.
7. În cazuri speciale, la propunerea asociaţiei de producãtori reprezentative din arealul respectiv, O.N.V.P.V. autorizeazã ca distilarea, învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor sã se facã în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine, cu condiţia ca vinarsul sã fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primã şi de distilare, precum şi cu indicarea unitãţii în care s-au fãcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea vinarsurilor.
8. Controlul privind condiţiile de producere şi comercializare a vinarsului cu denumire de origine controlatã se realizeazã de cãtre O.N.V.P.V.
G. Produsele pe bazã de subproduse vinicole
1. Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte:
a) alcoolul etilic de origine viticolã;
b) rachiul de drojdie;
c) rachiul de tescovinã.
2. Definiţiile produselor menţionate sunt prevãzute în anexa nr. 3.
3. Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric, coloranţi, ulei din seminţe, tanin, furaje, composturi.
4. Produsul rezultat din centrifugarea şi filtrarea drojdiei este materie primã pentru distilare sau fabricarea oţetului din vin.

SECŢIUNEA a 2-a
Practicile şi tratamentele oenologice autorizate

A. Struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri parţial fermentat din struguri stafidiţi, must de struguri concentrat, vin nou în fermentaţie
ART. 37
Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat şi vinul nou în fermentaţie sunt urmãtoarele:
a) desciorchinarea, zdrobirea şi presarea;
b) aerarea sau oxigenarea;
c) tratamente termice;
d) deburbarea;
e) centrifugarea şi filtrarea;
f) utilizarea anhidridei carbonice (dioxid de carbon), argonului sau azotului, individual sau în amestec, cu scopul de a realiza o protecţie antioxidativã;
g) utilizarea levurilor pentru vinificaţie;
h) utilizarea uneia dintre urmãtoarele substanţe ca activatori pentru fermentare:
(i) fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, în dozã de maximum 0,3 g/l;
(ii) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, în dozã de maximum 0,2 g/l;
(iii) diclorhidrat de tiaminã, în doza de maximum 0,6 mg/l, exprimat în tiaminã;
i) utilizarea dioxidului de sulf, numit şi anhidridã sulfuroasã, şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
j) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
k) tratarea mustului alb şi a vinului alb nou, aflat încã în fermentaţie, cu cãrbune pentru uz oenologic în doza de maximum 100 g/hl;
l) limpezirea cu ajutorul urmãtoarelor substanţe de uz oenologic:
(i) gelatinã alimentarã;
(ii) proteine vegetale;
(iii) clei de peşte;
(iv) cazeinã şi cazeinat de potasiu;
(v) ovalbuminã şi/sau lactalbuminã;
(vi) bentonitã;
(vii) dioxid de siliciu sub formã de gel sau de soluţie coloidalã;
(viii) caolin;
(ix) tanin;
(x) enzime şi preparate enzimatice de uz oenologic;
m) utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;
n) utilizarea acidului tartric cu scopul acidifierii;
o) utilizarea, în scopul dezacidifierii, a urmãtoarelor substanţe:
(i) tartrat neutru de potasiu;
(ii) bicarbonat de potasiu;
(iii) carbonat de calciu care poate eventual conţine cantitãţi mici de sare dublã de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
(iv) tartrat de calciu;
(v) acid tartric;
(vi) preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente şi pulverizat fin;
p) utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;
q) utilizarea polivinilpolipirolidonei în dozã maximã de 80 g/hl;
r) utilizarea bacteriilor lactice;
s) utilizarea acidului ascorbic;
ş) utilizarea lemnului de stejar, inclusiv sub formã de chipsuri.
B. Mustul de struguri destinat producerii mustului de struguri concentrat rectificat
ART. 38
(1) Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru producerea mustului de struguri destinat fabricãrii de must de struguri concentrat rectificat:
a) aerarea;
b) tratamente termice;
c) centrifugarea şi filtrarea cu sau fãrã agent inert de filtrare, cu condiţia ca utilizarea sã nu lase reziduuri nedorite în produsul tratat;
d) utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase), a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
e) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
f) tratarea cu cãrbune de uz oenologic în doze de maximum 100 g/hl must;
g) utilizarea carbonatului de calciu care poate conţine cantitãţi mici de sare dublã de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
h) utilizarea rãşinilor schimbãtoare de ioni.
(2) Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru mustul de struguri în fermentaţie destinat consumului uman direct sub aceastã formã sunt aceleaşi ca şi în cazul vinurilor:
1. utilizarea în vinurile seci şi în cantitãţi de cel mult 5% de tescovinã proaspãtã, în stare bunã şi nediluatã, care conţine drojdia obţinutã din vinificarea recentã a vinurilor seci;
2. aerarea şi barbotarea cu argon sau azot;
3. tratamente termice;
4. centrifugarea şi filtrarea cu sau fãrã agent inert de filtrare, cu condiţia ca utilizarea sa sã nu lase reziduuri nedorite în produsul tratat;
5. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, individual sau în amestec, numai pentru crearea atmosferei inerte şi pentru a menţine produsul ferit de aer;
6. adaosul de dioxid de carbon în dozã de maximum 2 g/l;
7. utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase) şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
8. adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiţia ca acidul sorbic din produsul tratat, destinat consumului uman direct, sã fie de cel mult 200 miligrame/l;
9. adaosul de acid L(-) ascorbic în dozã de maximum 250 mg/l;
10. adaosul de acid citric pentru stabilizarea vinurilor sã nu depãşeascã la punerea în consum a vinului nivelul maxim de 1 g/l;
11. utilizarea acidului tartric, pentru acidificare;
12. pentru dezacidificare este permisã utilizarea uneia sau a mai multor substanţe:
a) tartrat de potasiu;
b) bicarbonat de potasiu;
c) carbonat de calciu care poate conţine, în cantitãţi mici, sare dublã de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);
d) tartrat de calciu;
e) acid tartric;
f) preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente;
13. limpezirea cu ajutorul uneia sau a câtorva dintre substanţele urmãtoare pentru uz oenologic:
a) gelatinã alimentarã;
b) proteine vegetale;
c) clei de peşte;
d) cazeinã şi cazeinat de potasiu;
e) ovalbuminã şi/sau lactalbuminã;
f) bentonitã;
g) dioxid de siliciu sub formã de gel sau de soluţie coloidalã;
h) caolin;
i) preparat enzimatic de betaglucanazã;
14. adaosul de tanin;
15. tratarea vinurilor albe cu cãrbune activ pentru uz oenologic în dozã de maximum 100 g/hl;
16. tratarea:
a) mustului de struguri parţial fermentat destinat consumului uman direct sub aceastã formã, vinurilor albe şi a vinurilor rosf2ι cu ferocianurã de potasiu;
b) vinurilor roşii cu ferocianurã de potasiu sau fitat de calciu;
17. adaosul de acid metatartric, înainte de îmbuteliere, în doze de maximum 100 mg/l sau carboximetilcelulozã în aceeaşi dozã;
18. utilizarea gumei arabice, înainte de îmbuteliere, în doze de maximum 0,3 g/l;
19. utilizarea acidului DL tartric (acid racemic) sau a sãrii sale neutre de potasiu, pentru precipitarea calciului în exces;
20. utilizarea alginatului de calciu sau a alginatului de potasiu, în cazul producerii vinurilor spumante prin fermentare în butelii, pentru eliminarea drojdiei prin degorjare;
a) utilizarea levurilor liofilizate sau în suspensie în vin pentru producerea vinurilor spumante;
b) la producerea vinurilor spumante, în vinurile de bazã se pot utiliza tiamina şi sãrurile de amoniu, pentru a favoriza dezvoltarea levurilor, în urmãtoarele condiţii:
c) pentru sãrurile nutritive, fosfat de amoniu sau sulfat de amoniu, maximum 0,3 g/l;
d) pentru factorii de creştere, tiaminã sub formã de clorhidrat de tiaminã, 0,6 mg/l, exprimat în tiaminã;
21. pentru favorizarea precipitãrii sãrurilor tartrice se pot adãuga:
a) bitartrat de potasiu;
b) tartrat de calciu, în dozã de maximum 200 g/hl;
22. utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau miros al vinului, în dozã de maximum 1 g/hl;
23. utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;
24. utilizarea polivinilpolipirolidonei, în dozã de maximum 80 g/hl;
25. utilizarea bacteriilor lactice;
26. adaosul de caramel, pentru intensificarea culorii vinurilor licoroase;
27. adaosul de lizozimã în dozã de maximum 500 mg/l;
28. pentru stabilizarea microbiologicã se poate adãuga dimetildicarbonat (DMDC) în dozã de maximum 200 mg/l, fãrã ca acest adaos sã conducã la apariţia de reziduuri în produsul finit tratat;
29. tratarea prin refrigerare, electrodializã şi osmozã pentru a asigura stabilizarea tartricã a vinului;
30. utilizarea ureazei, pentru a reduce nivelul de uree din vin;
31. adaosul de oxigen.
ART. 39
(1) Cupajarea reprezintã practica oenologicã prin care se amestecã musturi sau vinuri care provin din:
a) state diferite din Uniunea Europeanã;
b) zone viticole diferite din Uniunea Europeanã;
c) sunt interzise cupajul unui vin originar dintr-o ţarã terţã cu un vin din cadrul Uniunii Europene şi cupajarea între vinuri originare din ţãrile terţe pe teritoriul Uniunii Europene;
d) diferite categorii de vinuri sau musturi. Sunt considerate diferite categorii de musturi şi vinuri:
(i) vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii uneia dintre aceste categorii de vin;
(ii) vinul de masã, vinul cu indicaţie geograficã, vinul cu denumire de origine controlatã sau vinurile adecvate obţinerii uneia dintre aceste categorii de vin;
e) în cadrul prezentului alineat, vinul rosf2ι este considerat a fi vin roşu.
(2) Sunt admise:
a) cupaje pentru vinuri de masã:
(i) cupajarea musturilor ce provin din zone viticole şi/sau state membre UE, cu condiţia obţinerii unui vin de masã;
(ii) cupajarea vinurilor de masã între ele;
b) cupaje pentru vinuri cu indicaţie geograficã:
(i) cupajarea vinurilor din soiuri, ani de recoltã, zone viticole diferite sau aceeaşi zonã viticolã, cu condiţia ca vinul rezultat a cãrui denumire de soi ori an de recoltã sau indicaţia geograficã, menţionatã pe etichetã, sã fie în proporţie de minimum 85%;
(ii) cupajarea între vinuri cu aceeaşi indicaţie geograficã provenind din soiuri diferite, cu indicarea denumirii soiurilor în ordinea proporţiei descrescãtoare din cupaj;
(iii) cupajarea vinurilor cu indicaţie geograficã cu vinuri DOC, declasate la cererea producãtorului sau de cãtre O.N.V.P.V., din arealul aceleiaşi indicaţii geografice;
c) cupaje pentru vinuri DOC: cupajarea vinurilor albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea vinurilor roşii din soiuri şi tipuri diferite cu condiţia ca vinurile utilizate în cupaj sã provinã integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine.
(3) Nu sunt permise:
(i) cupajarea succesivã;
(ii) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.
(4) Nu sunt considerate cupaje:
a) adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat pentru creşterea tãriei alcoolice naturale a produsului în cauzã;
b) îndulcirea vinului de masã;
c) îndulcirea unui vin cu denumire de origine controlatã în cazul în care produsul utilizat la îndulcire este:
(i) must de struguri şi must de struguri concentrat care provine din aceeaşi denumire de origine;
(ii) must de struguri concentrat rectificat.
C. Limitele pentru anumite caracteristici ale vinului
ART. 40
Limite de îmbogãţire
(1) Îmbogãţirea reprezintã practica oenologicã prin care se corecteazã conţinutul de zaharuri pentru mãrirea titrului alcoolic volumic natural.
(2) În anii viticoli nefavorabili se poate practica mãrirea tãriei alcoolice naturale în volume a mustului de struguri parţial fermentat şi a vinurilor destinate producerii vinurilor de masã şi a vinului de masã.
(3) Creşterea tãriei naturale alcoolice în volume nu poate depãşi urmãtoarele limite:
a) 2,0% vol., în zona viticolã B;
b) 1,5% vol., în zona viticolã C.
(4) În anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile, la cererea O.N.I.V., O.N.V.P.V. va înainta Comisiei Europene o cerere pentru creşterea limitei stabilite la alin. (3) cu 0,5%.
ART. 41
Procedee de îmbogãţire
(1) Creşterea tãriei alcoolice naturale în volume, menţionatã la art. 40, poate fi fãcutã dupã cum urmeazã:
a) în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului în fermentaţie, prin adaos de zaharozã, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
b) în cazul mustului de struguri, prin adaos de zaharozã, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat ori prin concentrare parţialã, inclusiv osmoza inversã;
c) la vinul din care se poate obţine vin de masã şi în cazul vinului de masã, numai prin concentrare parţialã la frig.
(2) Practicile oenologice menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.
(3) Adaosul de zaharozã menţionat la alin. (1) lit. a) şi b) se face direct şi poate fi practicat numai la producerea vinurilor de masã seci în condiţiile prevãzute de reglementãrile comunitare şi normele naţionale.
(4) Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mãri volumul iniţial de struguri zdrobiţi, de must de struguri, de must de struguri în fermentaţie sau de vin nou aflat în fermentaţie cu mai mult de 8% în zona viticolã B şi 6,5% în zona viticolã C.
(5) În cazul în care se aplicã art. 39 alin. (4), limita de creştere volumicã este de 10,5 % în zona viticolã B.
(6) Concentrarea mustului de struguri, a mustului din care se obţine vin sau a vinului de masã nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniţial de vin şi în niciun caz nu poate sã mãreascã cu mai mult de 2% vol. tãria naturalã alcoolicã în volume.
(7) Procedeele menţionate anterior nu pot avea ca efect creşterea tãriei alcoolice totale în volume peste limita maximã de: 12% vol. în zona viticolã B; 12,5% vol. în zonele viticole CI; 13% vol. în zona viticolã CII, a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului în fermentaţie, a vinului din care se poate obţine vin de masã sau a vinului de masã, care au fost supuse acestor procedee.
(8) Pentru vinul roşu, tãria alcoolicã totalã în volume a produselor menţionate la alin. (7) poate sã atingã 12,5% vol. în zona viticolã B.
(9) Vinul din care se poate obţine vin de masã şi vinul de masã nu pot fi concentrate dacã produsele din care au fost obţinute au fãcut ele însele obiectul procedeelor menţionate la alin. (1) lit. (a) şi (b).
ART. 42
Acidificarea şi dezacidificarea
(1) Acidificarea/Dezacidificarea este practica oenologicã prin care se mãreşte/reduce aciditatea produselor vinicole şi nu poate avea loc decât în întreprinderea de vinificare şi în zona viticolã în care au fost recoltaţi strugurii.
(2) Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou în fermentaţie şi vinul pot face obiectul:
a) dezacidifierii parţiale în zonele viticole B şi CI;
b) acidifierii şi dezacidifierii în zona viticolã CII, fãrã a aduce atingere dispoziţiilor alin. (4).
(3) Acidificarea produselor menţionate la alin. (2), cu excepţia vinului, se poate face doar pânã la limita maximã de 1,50 g/l acid tartric sau 20 miliechivalenţi/l.
(4) Acidificarea vinurilor se poate face doar pânã la limita maximã de 2,50 g/l acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi/l.
(5) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar pânã la limita maximã de 1 g/l, exprimatã în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi/l.
(6) În afarã de aceasta, mustul de struguri destinat concentrãrii poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale.
(7) Acidificarea şi îmbogãţirea, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
ART. 43
Îndulcirea
(1) Îndulcirea este practica oenologicã prin care se realizeazã creşterea nivelului de zaharuri al vinului.
(2) Îndulcirea vinului de masã şi a vinului cu indicaţie geograficã este autorizatã numai:
a) cu must de struguri având maxim aceeaşi tãrie alcoolicã totalã în volume ca şi vinul de masã respectiv, dacã strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou în fermentaţie, vinul din care se poate obţine vin de masã sau însuşi vinul de masã au fãcut obiectul unuia dintre procedeele menţionate la art. 41 alin. (1);
b) cu must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau must de struguri, cu condiţia sã nu fie mãritã tãria totalã alcoolicã în volume a vinului de masã respectiv cu mai mult de 2% vol, dacã produsele menţionate la lit. a) nu au fãcut obiectul unuia dintre procedeele menţionate la art. 41.
(3) Îndulcirea vinurilor cu denumire de origine controlatã se realizeazã cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele:
(i) must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din aceeaşi denumire de origine;
(ii) must de struguri concentrat rectificat.
(4) Îndulcirea vinurilor importate, destinate consumului uman direct şi desemnate printr-o indicaţie geograficã, este interzisã.
D. Condiţii de realizare a practicilor oenologice
ART. 44
Procedura pentru realizarea practicilor oenologice
(1) Îmbogãţirea, acidificarea şi dezacidificarea sunt permise numai în timpul procesãrii strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou în fermentaţie, a vinului din care se poate obţine vin de masã, a vinului de masã, numai în zona viticolã în care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.
(2) Îmbogãţirea, acidificarea şi dezacidificarea se realizeazã în limitele stabilite prin încadrarea arealelor în zonele viticole de provenienţã a strugurilor B, CI şi CII.
(3) Fiecare practicã menţionatã la alin. (1) şi (2) se notificã inspectorilor teritoriali ai I.S.C.T.V. cu minimum 48 de ore înainte de efectuare. Producãtorii, îmbuteliatorii, prelucrãtorii, precum şi comercianţii de vin vrac trebuie sã înscrie în registrele prevãzute de legislaţia în vigoare urmãtoarele: efectuarea îmbogãţirii, a îndulcirii, stocurile de zaharozã, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, utilizate pentru realizarea produselor.
(4) Acidificarea şi/sau dezacidificarea descrise trebuie înscrise pe documentul de însoţire cu care circulã produsele astfel tratate.
(5) Practicile oenologice sus-menţionate se efectueazã pentru produsele provenite din recolta unui an, în aceeaşi campanie viticolã, astfel:
a) înainte de 1 ianuarie, în zonele viticole CI şi CII;
b) înainte de 16 martie, în zona viticolã B.
(6) Concentrarea prin rãcire, acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe toatã perioada anului viticol.
ART. 45
Practici oenologice pentru obţinerea vinurilor spumante şi a vinurilor licoroase
I. Vin spumant
(1) Definiţii:
a) materia prima utilizatã la producerea vinurilor spumante este mustul de struguri sau vinul, cupaje de musturi sau vinuri;
b) licoarea de tiraj este produsul care se adaugã în vinul materie primã ca suport pentru a se provoca fermentaţia secundarã; licoarea de tiraj poate fi formatã din:
(i) must de struguri;
(ii) must de struguri parţial fermentat;
(iii) must de struguri concentrat;
(iv) must de struguri concentrat rectificat; sau
(v) soluţie de zaharozã în vin;
c) licoarea de expediţie este produsul care se adaugã vinurilor spumante finite pentru a le conferi caracteristici gustative specifice şi de stabilitate; licoarea de expediţie poate fi formatã din:
(i) zaharozã;
(ii) must de struguri;
(iii) must de struguri parţial fermentat;
(iv) must de struguri concentrat;
(v) must de struguri concentrat rectificat;
(vi) vin; sau
(vii) un amestec al produselor menţionate anterior;
(viii) distilat din vin.
(2) În afara îmbogãţirii aduse vinului materie primã în limitele prezentelor norme, orice altã îmbogãţire este interzisã.
(3) Adaosul de licoare de tiraj şi de licoare de expediţie nu este considerat drept îmbogãţire sau îndulcire. Adaosul de licoare de tiraj nu poate conduce la o creştere a tãriei alcoolice totale mai mare de 1,5% vol. Aceastã creştere se mãsoarã prin calcularea diferenţei dintre tãria alcoolicã totalã a vinului materie primã şi tãria alcoolicã totalã a vinului spumant înainte de adãugarea de licoare de expediţie.
(4) Adaosul de licoare de expediţie se efectueazã astfel încât sã nu conducã la creşterea tãriei alcoolice dobândite a vinului spumant cu mai mult de 0,5% vol.
(5) Îndulcirea vinului materie primã este interzisã.
(6) Complementar acidificãrilor şi dezacidificãrilor efectuate asupra componentelor producţiei de vin în conformitate cu prevederile prezentelor norme, vinul materie primã poate face obiectul acidificãrii sau dezacidificãrii suplimentare. Acidificarea se poate efectua pânã la maximum 1,50 g/l, exprimatã în acid tartric, respectiv 20 miliechivalenţi/l.
(7) În anii cu condiţii meteorologice excepţionale, limita maximã de 1,50 g/l, respectiv 20 miliechivalenţi/l poate fi ridicatã la 2,50 g/l, respectiv 34 miliechivalenţi/l, cu condiţia ca aciditatea naturalã a produselor sã fie minimum 3 g/l, exprimatã în acid tartric, respectiv 40 miliechivalenţi/l.
(8) Dioxidul de carbon conţinut în vinurile spumante trebuie sã provinã numai din fermentarea alcoolicã a vinului materie primã utilizat, din vin apt pentru consumul uman. Aceastã fermentare, în cazul în care nu este o fermentare rezultatã din fermentarea strugurilor, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat direct în vinuri spumante, poate sã rezulte prin adaosul de licoare de tiraj. Fermentarea poate avea loc numai în sticle sau în recipienţi închişi.
În cazul procedeului de transvazare, utilizarea dioxidului de carbon este autorizatã, cu condiţia ca presiunea dioxidului de carbon din vinurile spumante finite sã nu fie mai mare decât cea iniţialã.
(9) Vinurile spumante, altele decât vinurile spumante cu denumire de origine controlatã (VSDOC), trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
a) tãria alcoolicã totalã a vinului materie primã trebuie sã fie de minimum 8,5% vol.;
b) tãria alcoolicã dobânditã, inclusiv alcoolul conţinut de licoarea de expediţie adãugatã, va fi de minimum 9,5% vol.;
c) conţinutul total de dioxid de sulf este de maximum 235 mg/l.
II. Vin licoros
(1) Mustul de struguri parţial fermentat, vinul şi amestecul lor destinate obţinerii vinurilor licoroase pot fi supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice prevãzute în prezentele norme.
(2) Sunt de asemenea admise:
a) îndulcirea, dacã produsele utilizate nu au fost supuse unei îmbogãţiri anterioare cu must de struguri concentrat, cu condiţia înscrierii în registrele de practici şi tratamente;
b) adãugarea ca atare sau în amestec de: alcool neutru de origine vinicolã cu o tãrie alcoolicã de minimum 96% vol., distilat de vin cu o tãrie alcoolicã de minimum 52% vol. şi maximum 86% vol., în vederea compensãrii pierderilor survenite în urma evaporãrii, pe parcursul procesului de maturare.
(3) Pentru vinurile licoroase conţinutul total de dioxid de sulf, la punerea în consum, nu poate sã depãşeascã valoarea de:
a) 150 mg/l, în cazul în care conţinutul de zahãr rezidual este mai mic de 5 g/l;
b) 200 mg/l, în cazul în care conţinutul de zahãr rezidual este mai mare de 5 g/l.
(4) Tãria alcoolicã naturalã a produselor prevãzute la alin. (1) utilizate la obţinerea unui vin licoros, cu excepţia unui vin licoros cu denumire de origine controlatã (DOC), nu poate sã fie mai micã de 12% vol.
E. Calitatea vinurilor
ART. 46
(1) Vinurile proprii consumului uman direct trebuie sã prezinte în momentul vânzãrii cãtre consumatori caracteristici organoleptice şi fizico-chimice specifice categoriei de calitate, tipului şi originii produselor.
I. Limite admise pentru caracteristicile fizico-chimice de bazã:
a) tãria alcoolicã dobânditã este de minimum 8,5% vol. la 20°C în zona viticolã B şi de minimum 9,0% vol. pentru zona CI şi CII, iar tãria alcoolicã dobânditã maxim admisã este de 15% vol.;
b) extractul sec nereducãtor admis al vinurilor liniştite, la punerea lor în consum, este de minimum 15 g/l, iar pentru vinurile IG şi DOC nivelul acestuia se prevede în caietele de sarcini.
II. Limite maxime acceptate pentru elemente specifice:
a) conţinutul de dioxid de sulf:
(i) 150 mg/l în vinurile roşii seci;
(ii) 210 mg/l în vinurile albe şi rosf2ι seci;
(iii) 260 mg/l în vinurile albe şi rosf2ι demiseci;
(iv) 300 mg/l în vinurile roşii, albe şi roşii care conţin zahãr rezidual (mai mult de 45 g/l zaharuri reducãtoare);
(v) 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Târnave, Pietroasa, Valea Cãlugãreascã;
(vi) 400 mg/l în vinurile albe licoroase;
b) acidul citric - 1 g/l;
c) metanolul:
(i) 250 mg/l pentru vinurile albe şi rosf2ι;
(ii) 400 mg/l pentru vinurile roşii;
d) arsen 0,2 mg/l;
e) cadmiu 0,01 mg/l;
f) cupru 1,0 mg/l;
g) plumb 0,2 mg/l;
h) sodiu excedentar 60 mg/l;
i) zinc 5,0 mg/l;
j) bor 80 mg/l exprimat acid boric;
k) brom 1,0 mg/l;
l) fluor 1,0 mg/l si 3,0 mg/l produse din struguri recoltaţi în plantaţiile de soiuri nobile tratate cu criolit;
m) sulfaţi 1,0 g/l, cu urmãtoarele excepţii:
(i) 1,5 g/l în vinurile învechite cel puţin 2 ani în vase, în vinurile îndulcite;
(ii) 2 g/l în vinurile cu adaos de must concentrat şi în vinurile în mod natural dulci;
(iii) 2,5 g/l la vinurile cu evoluţie sub peliculã şi alte vinuri de tip oxidativ;
n) diclicozidul malvidinei pentru vinurile roşii 15,0 mg/l (determinatã prin metoda cantitativã oficialã);
o) etilen glicol 10,0 mg/l;
p) dietilen glicol 10,0 mg/l;
r) propilen glicol:
(i) 150 mg/l în vinuri;
(ii) 300 mg/l în vinuri spumate;
s) ocratoxina 2 micrograme/l.
(2) Controlul oficial al parametrilor fizico-chimici şi caracteristicilor organoleptice ale vinurilor se realizeazã de cãtre I.S.C.T.V. în laboratoare desemnate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale care îndeplinesc criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de testare stabilite în standardul ISO/CEI 17025. Lista laboratoarelor care efectueazã controlul oficial se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, se actualizeazã periodic şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Lista laboratoarelor menţionate la alin. (2) se comunicã de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale Comisiei Europene.
ART. 47
(1) Vinurile care nu respectã parametrii organoleptici şi fizico-chimici stabiliţi prin prezentele norme metodologice sunt improprii consumului uman direct.
(2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate, dupã caz, distilãrii sau producerii oţetului.

CAP. III
Normele de evidenţã, atestare şi comercializare a produselor vitivinicole

SECŢIUNEA 1
Evidenţa producţiei vitivinicole

ART. 48
(1) Campania viticolã începe la data de 1 august a fiecãrui an şi se terminã la data de 31 iulie a anului urmãtor.
(2) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depoziteazã, achiziţioneazã şi comercializeazã produse vitivinicole au obligaţia, dupã caz, de a întocmi şi de a depune declaraţiile de stocuri, de recoltã şi de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţã obligatorii ale produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) Declaraţiile de la alin. (2) se depun şi se înregistreazã la autoritãţile publice locale; un exemplar se depune şi se înregistreazã la D.A.D.R., iar un exemplar se pãstreazã la declarant.
(4) Sunt scutite de întocmirea şi depunerea declaraţiilor de la alin. (2) persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţã totalã de vie de pânã la 0,5 ha.
(5) Comercianţii care deţin o cantitate de pânã la 2.000 l de vin nu sunt obligaţi sã facã declaraţii de stocuri.
(6) Pentru produsele vitivinicole provenite în vrac din import şi comerţul intracomunitar, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale va institui sistemul de evidenţã, de verificare a conformitãţii şi a trasabilitãţii acestora, care se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 49
Declaraţia de stocuri se completeazã şi se depune pânã la data de 15 august a fiecãrui an, pentru producţia aflatã în stoc la data de 31 iulie a anului în curs.
ART. 50
(1) Declaraţiile de recoltã şi de producţie se completeazã şi se depun pânã la data de 10 decembrie a fiecãrui an, pentru producţia anului în curs.
(2) Sunt scutiţi de obligaţia prevãzutã la alin. (1) producãtorii care obţin o cantitate de pânã la 10 hl de vin destinat consumului propriu.
(3) În cazul utilizãrii unei denumiri de origine controlatã, un exemplar al declaraţiei de recoltã şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.V.P.V.

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bazã de must şi vin cu denumire de origine controlatã şi a vinurilor cu indicaţie geograficã

ART. 51
(1) Producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlatã şi/sau indicaţie geograficã, metodologia şi procedura de atestare şi control se stabilesc în normele tehnice elaborate de cãtre O.N.V.P.V.
(2) Organizaţiile/Asociaţiile de producãtori de vinuri DOC şi IG din arealul viticol delimitat stabilesc prin caietele de sarcini ce se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale nominalizarea arealelor viticole, soiurile admise, caracteristicile organoleptice, parametrii fizico-chimici, precum şi practicile şi tratamentele oenologice admise prin prevederile prezentelor norme, specifice fiecãrei denumiri de origine controlatã şi indicaţie geograficã.
(3) În cazul în care nu este constituitã asociaţia de producãtori de vinuri cu indicaţie geograficã şi/sau denumire de origine controlatã, în arealul viticol vizat, caietele de sarcini se vor elabora de cãtre O.N.I.V. cu consultarea producãtorilor din arealul respectiv pentru vinurile care le produc şi îl va înainta spre aprobare cãtre O.N.V.P.V.
ART. 52
(1) Producerea vinurilor cu denumire de origine controlatã/vinurilor cu indicaţie geograficã se face în baza autorizaţiei de producãtor de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlatã şi a autorizaţiei de producãtor de vinuri cu denumire de origine controlatã, respectiv a autorizaţiei de producãtor de vinuri cu indicaţie geograficã, la solicitarea producãtorilor şi numai pentru suprafeţele delimitate care corespund cerinţelor prevãzute în caietele de sarcini.
(2) Comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlatã şi/sau indicaţie geograficã se face în baza certificatului de atestare a dreptului de comercializare, eliberat de cãtre O.N.V.P.V. la solicitarea producãtorilor, pentru loturile de vin aprobate în cadrul comisiilor de degustare.
ART. 53
Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producãtor de struguri, vinuri cu denumire de origine controlatã, vinuri cu indicaţie geograficã, a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora şi a însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.

SECŢIUNEA a 3-a
Comercializarea strugurilor de vin, a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole

ART. 54
(1) Prin punerea în consum a produselor vinicole se înţelege introducerea acestora în circuitul comercial.
(2) Comercializarea cu amãnuntul a vinurilor vrac se face numai în spaţii autorizate de I.S.C.T.V., conform criteriilor şi condiţiilor de comercializare aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) Pentru transportul în vrac în vederea comercializãrii vinului liniştit obţinut de producãtori persoane fizice/juridice, în cantitãţi mai mari de 60 l, sunt obligatorii documentele de însoţire şi buletinul de analizã emis de un laborator autorizat sã efectueze analize oficiale.
ART. 55
(1) Producãtorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi sã ţinã evidenţa acestora, conform normelor legale în vigoare. Documentele de evidenţã se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. Intrãrile şi ieşirile de produse vinicole se opereazã în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie sã corespundã cu evidenţele la zi.
(2) Producãtorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializãrii, cu scopul de a verifica realitatea constatatã în teren, comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţã.
ART. 56
(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlatã îmbuteliate nu este necesarã copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calitãţii fiind menţionate pe etichetã, sub rãspunderea celui care a efectuat îmbutelierea.
(2) În cadrul unitãţilor cu specific de alimentaţie publicã, produsele vinicole îmbuteliate se comercializeazã la consumator şi în cantitãţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. În acest caz, rãpunderea revine unitãţii de alimentaţie publicã.
ART. 57
(1) Documentele de certificare a calitãţii produselor destinate livrãrilor intracomunitare sau la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între pãrţi, sunt eliberate de organele responsabile în condiţiile legii.
(2) Lista cuprinzând laboratoarele acreditate în vederea executãrii de analize pentru vinuri şi celelalte bãuturi pe bazã de must şi vin şi vinarsuri, destinate exportului, precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de I.S.C.T.V. sã semneze documentele de atestare a calitãţii vinurilor şi a celorlalte bãuturi provenite din must şi vin se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, conform art. 46 alin. (2).
ART. 58
(1) Achiziţionarea strugurilor de vin pentru vinificaţie de la producãtori persoane fizice şi juridice, în vederea asigurãrii trasabilitãţii, se face în baza carnetului de viticultor.
(2) Strugurii de vin pentru vinificaţie destinaţi producerii vinurilor cu indicaţie geograficã sau cu denumire de origine care provin din areale cu indicaţie geograficã ori cu denumire de origine controlatã pot fi comercializaţi numai în parcelã la data recoltãrii, iar procesarea se realizeazã în centrele de vinificare cu autorizare de cãtre O.N.V.P.V.
(3) Producãtorii de vin care cumpãrã struguri de vin pentru vinificaţie au obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea, soiul şi zona viticolã de provenienţã a producãtorului, consemnate în carnetul de viticultor.

SECTIUNEA a 4-a
Ambalare şi etichetare

ART. 59
(1) Expunerea spre vânzare ori vânzarea vinurilor cu denumire de origine controlatã, a vinurilor cu indicaţie geograficã, a vinurilor spumoase şi spumante, a vinurilor licoroase şi bãuturilor pe bazã de must şi vin se poate face numai în formã îmbuteliatã.
(2) Îmbutelierea în butelii de sticlã, în sistem "bag in box", sau ambalaje multistrat este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlatã, vinurilor cu indicaţie geograficã, vinurilor spumoase şi spumante şi vinurilor licoroase.
(3) Produsele vinicole, cu excepţia celor de la alin. (2), pot fi ambalate în orice tip de recipient utilizat în comerţ.
(4) Vinurile spumante cu denumire de origine pot fi pãstrate în scopul vânzãrii sau scoase pe piaţã numai în recipiente de sticlã închise cu ajutorul unui dop din plutã ori din alte materiale admise în comerţul internaţional, fixate cu ajutorul unor legãturi de sârmã, acoperite, acolo unde este cazul, cu un capac şi învelite în folie care acoperã dopul în totalitate, precum şi o parte a gâtului sticlei sau, în cazul sticlelor cu o capacitate nominalã de maximum 0,20 litri, cu un dispozitiv de închidere adecvat.
(5) Dispozitivele de închidere nu pot fi acoperite cu capsulã sau folie fabricate pe bazã de plumb.
ART. 60
(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul de descrieri şi alte menţiuni, însemne, ilustraţii sau mãrci care caracterizeazã produsul, aflate pe recipient, inclusiv dispozitivele de închidere, sau aflate pe eticheta de identificare ataşatã recipientului.
(2) Utilizarea în etichetare a termenilor definiţi în anexele nr. 4a şi nr. 4b se face cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
(3) La etichetarea produselor vitivinicole se utilizeazã indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative, prevãzute în anexele nr. 4a şi 4b.
(4) Produsele definite în anexa nr. 3 puse în circulaţie în recipienţi cu o capacitate nominalã de pânã la 60 l se eticheteazã conform prevederilor prezentelor norme.
ART. 61
(1) Indicaţiile obligatorii trebuie grupate în acelaşi câmp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine în evidenţã de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desene.
(2) Menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numãrul lotului, cât şi menţiunea "conţine sulfiţi" pot fi înscrise în afara câmpului vizual în care figureazã celelalte indicaţii obligatorii.
(3) Indicarea tãriei alcoolice dobândite în volum se face în unitãţi sau semiunitãţi de procentaj în volume; fãrã a aduce atingere toleranţelor prevãzute de metoda de analizã utilizatã, diferenţa dintre tãria alcoolicã indicatã şi tãria alcoolicã determinatã prin analizã nu trebuie sã depãşeascã 0,5% vol. alcool; pentru vinurile DOC învechite, depozitate în sticle pe o perioadã de minimum 3 ani, precum şi pentru vinurile spumoase, spumante, petiante şi licoroase, fãrã a aduce atingere metodelor de toleranţã prevãzute în metoda de analizã utilizatã, diferenţa dintre tãria alcoolicã indicatã şi tãria alcoolicã determinatã prin analizã nu trebuie sã depãşeascã 0,8% vol.
(4) Tãria alcoolicã dobânditã în volume este înscrisã pe etichetã, pentru vinurile îmbuteliate în România, cu caractere având o înãlţime de cel puţin 5 milimetri în cazul în care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puţin 3 milimetri dacã volumul este mai mic sau egal cu 100 de centilitri şi mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puţin 2 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri.
ART. 62
Numele soiurilor de viţã-de-vie pot fi utilizate la etichetare numai dacã:
a) sunt admise în culturã în arealele viticole din România;
b) sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu denumire de origine controlatã sau cu indicaţie geograficã;
c) în cazul în care se utilizeazã numele unui singur soi de viţã-de-vie sau un sinonim al acestuia, produsul sã fi fost obţinut în proporţie de cel puţin 85% din soiul menţionat;
d) în cazul în care se utilizeazã douã sau 3 soiuri de viţã-de-vie sau sinonimele lor, produsul în cauzã sã fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie sã fie menţionate în ordinea descrescãtoare a proporţiei, utilizându-se caractere de aceeaşi dimensiune;
e) în cazul în care se utilizeazã mai mult de 3 soiuri sau sinonimele acestora, numele soiurilor sau sinonimele în cauzã se înscriu în afara câmpului vizual în care apar menţiunile obligatorii.
ART. 63
Indicaţiile obligatorii vor fi menţionate pe etichete în limba românã pentru produsele vinicole obţinute şi comercializate în România.
ART. 64
(1) Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea, prezentarea şi publicitatea produselor vinicole nu pot conţine cuvinte, pãrţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care:
a) pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii, în special în ceea ce priveşte:
(i) denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile acestuia, prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: "fel", "tip", "stil", "imitaţie", "marcã" sau altele de acest gen;
(ii) caracteristicile produselor şi în special natura lor, compoziţia, concentraţia alcoolicã în volume, culoarea, originea sau provenienţa, calitatea, soiurile de viţã-de-vie, anul recoltei ori volumul nominal al recipientelor;
(iii) identitatea şi calitatea persoanelor fizice şi juridice care îmbuteliazã;
b) pot fi:
(i) confundate de cãtre persoanele cãrora le sunt destinate cu descrierea completã sau parţialã a unui vin de masã, vin licoros, vin perlant, vin petiant, a unui vin cu denumire de origine controlatã ori a unui vin de import a cãrui descriere este stabilitã prin dispoziţii comunitare, precum şi cu descrierea unui alt produs menţionat în anexa nr. 3;
(ii) identice descrierii oricãrui astfel de produs, cu excepţia cazului în care sunt utilizate pentru obţinerea produselor finale menţionate anterior şi sunt îndreptãţite la o astfel de descriere sau prezentare.
(2) Etichetarea utilizatã pentru descrierea unui vin de masã, a unui vin licoros, a unui vin perlant, a unui vin petiant, a unui vin cu indicaţie geograficã, a unui vin cu denumire de origine controlatã din Uniunea Europeanã sau a unui vin din ţãri terţe nu poate conţine mãrci în care apar cuvinte, pãrţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care, în cazul:
a) vinurilor de masã, vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, sã includã numele unui vin cu denumire de origine controlatã sau a unei denumiri de origine controlatã;
b) vinurilor cu denumire de origine controlatã, sã conţinã numele unui vin de masã;
c) vinurilor de import, sã conţinã numele unui vin de masã cu indicaţie geograficã sau al unei denumiri de origine controlatã utilizate în România;
d) vinurilor cu indicaţie geograficã, al vinurilor cu denumire de origine controlatã sau al vinurilor de import, sã conţinã informaţii false, cu privire la originea geograficã, soiul de viţã, anul de recoltare ori referiri la o calitate superioarã;
e) vinurilor de masã, al vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, sã conţinã indicaţii cu privire la o origine geograficã, un soi de viţã, un an excepţional de producţie sau o altã menţiune care sã se refere la o calitate superioarã;
f) vinurilor de import, sã creeze confuzii printr-o ilustraţie utilizatã pentru caracterizarea unui vin de masã, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu denumire de origine controlatã sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicaţii geografice.
(3) Este interzisã la etichetarea vinurilor de masã utilizarea unei mãrci sau denumiri care conţine parte sau întreg dintr-o denumire, subdenumire de origine controlatã, indicaţie geograficã ori a soiului din care este obţinut vinul.
(4) Este interzisã la etichetarea vinurilor cu indicaţie geograficã utilizarea unei mãrci care conţine parte sau întreg dintr-o denumire sau subdenumire de origine controlatã ori a soiului din care este obţinut vinul.
(5) Titularul unei mãrci comerciale cunoscute înregistrate pentru un vin sau un must de struguri care conţine cuvinte identice cu numele unei regiuni determinate ori cu numele unei unitãţi geografice mai mici decât o regiune determinatã, chiar dacã nu are dreptul la acest nume în temeiul alin. (1), poate sã continue utilizarea denumirii în cazul în care aceasta corespunde identitãţii titularului original sau a furnizorului original al denumirii, cu condiţia ca înregistrarea mãrcii sã fi avut loc cu cel puţin 25 de ani înainte de recunoaşterea oficialã a numelui geografic al regiunii geografice determinate, respectiv de cãtre statul membru producãtor, în conformitate cu deciziile comunitare relevante în ceea ce priveşte vinurile cu denumire de origine controlatã, iar marca sã fi fost efectiv utilizatã fãrã întrerupere.
ART. 65
Norme specifice aplicabile vinurilor licoroase, perlante şi petiante
(1) Produsele realizate în Comunitatea Europeanã trebuie sã fie însoţite de indicaţii care sã precizeze numele îmbuteliatorului şi/sau al expeditorului ori al persoanelor care au participat la comercializare, prin termeni de tipul "viticultor", "recoltat de", "comerciant", "distribuit de", "importator", "importat de" sau alţi termeni similari.
(2) Produsele elaborate în ţãri terţe trebuie sã fie însoţite de indicaţii care sã precizeze numele, adresa şi calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare, în mãsura în care condiţiile de utilizare sunt reglementate de ţara terţã în cauzã.
(3) Vinurile licoroase şi vinurile petiante produse în Comunitatea Europeanã pot fi desemnate cu o indicaţie geograficã. În acest caz, denumirea de vânzare este compusã din:
a) menţiunea "vin licoros" sau menţiunea "vin petiant", urmatã de numele indicaţiei geografice;
b) o menţiune tradiţionalã specificã - dacã într-o astfel de denumire este inclusã denumirea de vânzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie.
ART. 66
Norme specifice aplicabile vinurilor spumante şi vinurilor spumoase provenind din Uniunea Europeanã sau dintr-o ţarã terţã
(1) Denumirea comercialã a vinurilor spumante este însoţitã de o referire la statul în care strugurii utilizaţi au fost recoltaţi, fermentaţi şi transformaţi în vin spumant.
(2) Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlatã de tip aromatic, descrierea de pe etichetã indicã numele soiului de viţã din care provin strugurii sau menţioneazã "obţinut din struguri de varietãţi aromatice."
(3) Dacã produsele utilizate la producerea unui vin spumant au fost obţinute într-o ţarã diferitã de cea în care a avut loc producerea, menţionarea ţãrii producãtoare trebuie sã se evidenţieze faţã de restul informaţiilor cuprinse pe etichetã.
(4) Utilizarea unei indicaţii geografice diferite de o regiune determinatã este permisã doar dacã:
a) este în conformitate cu dispoziţiile statului în care a fost produs vinul spumant respectiv;
b) unitatea geograficã respectivã este delimitatã cu exactitate;
c) toţi strugurii utilizaţi pentru obţinerea acestui produs provin din unitatea geograficã respectivã, cu excepţia produselor conţinute în licoarea de tiraj sau în licoarea de expediţie;
d) numele acestei unitãţi geografice nu este prevãzut pentru descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlatã;
e) prin derogare de la lit. (c), se pot utiliza numele unei unitãţi geografice mai mici decât o regiune determinatã pentru a completa descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlatã, dacã minimum 85% din produs este obţinut din struguri recoltaţi în unitatea respectivã.
(5) Expresiile "fermentare în sticlã", "fermentare în sticlã dupã metoda tradiţionalã", "metodã tradiţionalã", precum şi orice alte expresii rezultând din traducerea acestora sau expresiile referitoare la o metodã de producţie care include denumirea unei regiuni determinate sau a unei alte unitãţi geografice ori un termen derivat din una dintre aceste denumiri pot fi utilizate decât pentru a descrie un vin spumant ale cãrui condiţii de producţie sunt recunoscute ca fiind echivalente celor menţionate în lista denumirilor de origine controlatã (DOC) pentru vinurile spumante admise pentru utilizare în România dacã:
a) produsul respectiv a devenit spumant dupã o fermentaţie alcoolicã secundarã în sticlã;
b) durata procesului de elaborare, inclusiv a procesului de maturare în unitatea de producţie, calculatã începând din momentul începerii procesului de fermentare care dã produsului caracterul spumant, nu a fost mai scurtã de 9 luni;
c) durata procesului de fermentare care dã produsului caracterul spumant şi durata menţinerii producţiei în prezenţa drojdiei au fost de minimum 90 de zile;
d) produsul respectiv a fost separat de drojdie prin filtrare conform metodei de transvazare sau prin degorjare.
ART. 67
Norme specifice aplicabile vinurilor spumoase provenind din Uniunea Europeanã sau dintr-o ţarã terţã
(1) Pe lângã menţiunile prevãzute în anexa nr. 4b şi la art. 65, vinul spumos va fi desemnat obligatoriu prin menţiunea "vin spumos".
(2) Dacã limba utilizatã pentru aceastã indicaţie nu indicã faptul cã existã adaos de dioxid de carbon, eticheta este completatã cu termenii "obţinut prin adãugare de dioxid de carbon" cu caractere de minimum 5 milimetri.
ART. 68
(1) Indicaţiile obligatorii utilizate la etichetarea vinurilor provenind din ţãri terţe sunt:
(i) denumirea la vânzare: compusã din cuvântul "vin" însoţit în mod obligatoriu de numele ţãrii de provenienţã;
(ii) pentru vinurile importate în forma îmbuteliatã: numele şi adresa importatorului;
(iii) numele, localitatea şi ţara îmbuteliatorului, iar pentru recipientele având un volum nominal mai mare de 60 litri, ale expeditorului;
(iv) pentru vinurile importate în vrac, numele importatorului;
(v) pentru vinurile importate şi îmbuteliate în cadrul comunitãţii: numele şi adresa îmbuteliatorului.
(2) Indicaţiile facultative pot fi înscrise în limba românã pe eticheta vinurilor de import.
ART. 69
(1) Indicaţiile menţionate pe etichetã sunt exprimate obligatoriu în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunitãţii Europene, astfel încât consumatorul final sã poatã înţelege cu uşurinţã fiecare informaţie.
(2) În cazul produselor provenind din ţãri terţe este permisã utilizarea unei limbi oficiale a ţãrii terţe în care a fost obţinut produsul, cu condiţia ca informaţiile obligatorii sã fie exprimate într-o limbã oficialã a Comunitãţii Europene.
(3) Pentru produsele provenind din Uniunea Europeanã şi destinate exportului, informaţiile obligatorii exprimate într-o limbã oficialã a Comunitãţii Europene pot fi traduse într-o altã limbã.

CAP. IV
Organizaţiile de producãtori şi organizaţiile interprofesionale în cadrul filierei vitivinicole

ART. 70
(1) În conformitate cu organizarea comunã a pieţei vitivinicole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale recunoaşte organizaţiile de producãtori şi organizaţiile interprofesionale reprezentative la nivel naţional şi judeţean.
(2) În condiţiile prezentelor norme metodologice, pentru filiera vitivinicolã este recunoscutã ca reprezentativã la nivel judeţean şi naţional o singurã organizaţie interprofesionalã cu atribuţii de reglementare şi gestionare a filierei produsului în relaţia cu instituţiile publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 71
(1) Organizaţiile interprofesionale recunoscute administrativ la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice sunt recunoscute ca organizaţii interprofesionale reprezentative pe filierea vitivinicolã, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Organizaţia interprofesionalã recunoscutã la nivel naţional pe filiera vitivinicolã este, conform prevederilor <>art. 4 şi 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 29/2009 , partenerul de dialog cu instituţiile publice cu atribuţii în elaborarea strategiei şi politicilor sectorului vitivinicol.
ART. 72
(1) Organizaţia interprofesionalã recunoscutã administrativ la nivel naţional poate încheia acorduri interprofesionale, obligatorii pentru toţi operatorii din filiera vitivinicolã, atunci când acestea sunt de interes general, conform <>art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 103/2008 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 29/2009 .
(2) Acordurile menţionate la alin. (1) se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Organizaţia interprofesionalã pentru produsele agroalimentare poate propune Guvernului proceduri de implementare a regulilor de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea de pe piaţã.
ART. 73
Pentru o mai bunã informare a consumatorilor, organizaţia naţionalã interprofesionalã recunoscutã administrativ realizeazã:
a) proiecte de promovare a vinului;
b) proiecte destinate programelor de calitate de promovare;
c) campanii de informare privind consumul responsabil şi moderat de vin.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 74
Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 35-47 din Legea viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicatã, organismele înfiinţate pentru activitãţi de îndrumare şi coordonare a realizãrii producţiei vitivinicole sunt sprijinite de alte instituţii de profil, care efectueazã studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole, elaboreazã şi promoveazã tehnologii noi de culturã a viţei-de-vie şi de producere a vinului şi a altor bãuturi pe bazã de must şi vin, participã la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole, participã la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor, vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã, efectueazã analize specifice, emit buletine de analizã a vinurilor, acordã asistenţã tehnicã de specialitate şi produc în pepinierele proprii material sãditor viticol cu valoare biologicã ridicatã, îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinãtor".
ART. 75
(1) Modificãrile limitelor, permise de lege în cazul înfiinţãrii, deţinerii sau defrişãrii de plantaţii viticole, al realizãrii şi deţinerii în stoc de vinuri şi bãuturi pe bazã de must şi vin de cãtre unitãţile de cercetare, încercare a soiurilor ori de testare a produselor, în scop experimental sau didactic, sunt urmãtoarele:
a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri pânã la maximum 1 ha din fiecare soi;
b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental, dupã încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementãrii rezultatelor în producţia viticolã;
c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bazã de must şi vin, în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice, pânã la maximum 100 hl de fiecare produs ori variantã experimentalã de produs.
(2) Produsele menţionate la alin. (1) lit. c) nu se valorificã pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectãrii tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice.
ART. 76
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.


ANEXA 1
-------
la normele metodologice
-----------------------

DEFINIŢII
privind categoriile de material sãditor de plantare, material
de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie şi categoriile
de material biologic folosite în viticulturã

1. Materialul sãditor viticol (de plantare) este constituit din:
a) viţe altoite - viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi, cu lungimea minimã de 30 cm, având cel puţin 3 rãdãcini principale şi cordiţa maturatã pe o lungime minimã de 10 cm, destinate înfiinţãrii de plantaţii sau plantãrii în goluri;
b) viţe nealtoite din soiuri roditoare - viţe obţinute prin înrãdãcinarea butaşilor de viţã-de-vie roditoare, de diferite lungimi, având cel puţin 3 rãdãcini principale şi cordiţa maturatã pe minimum 10 cm, destinate plantãrii pe terenuri nisipoase, în care nu existã pericolul atacului de filoxerã radicicolã, sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxerã, forma radicicolã;
c) viţe portaltoi - viţe obţinute prin înrãdãcinarea butaşilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, având cel puţin 3 rãdãcini principale şi cordiţa maturatã pe o lungime minimã de 10 cm, destinate înfiinţãrii de plantaţii de portaltoi sau plantãrii în goluri.
2. Materialul de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie este constituit din:
a) coarde altoi - ramificaţii în vârstã de un an ale tulpinii, cu lemnul maturat, având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm, obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrãdãcinare;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrãdãcinare - porţiuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minimã de 30 cm şi diametrul de cel puţin 7 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioarã;
c) coarde portaltoi - ramificaţii în vârstã de un an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120 cm (de 1-2-3 lungimi), obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;
d) butaşi de portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimã de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, mãsurat la mijlocul butaşului;
e) butaşi portaltoi pentru înrãdãcinare - porţiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minimã de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, mãsurat la mijlocul butaşului, având în partea lor superioarã 1-2 ochi viabili.
3. Categoriile biologice de material de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie folosit în viticulturã sunt definite astfel:
a) materialul amelioratorului este materialul sãditor viticol care:
- a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
- este destinat producerii de material sãditor viticol din categoria biologicã prebazã, pornind de la o plantaţie cu material iniţial.
Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonã. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolã, instituţii de învãţãmânt superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolã, întreprinderi particulare şi firme strãine, persoane fizice.
Prin menţinãtor se înţelege instituţia sau persoana indicatã în Registrul de stat, având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. Menţinãtorul poate fi, de asemenea, amelioratorul soiului sau o persoanã juridicã ori fizicã autorizatã, cãreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legalã;
b) materialul iniţial este materialul de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie viticol:
- produs de menţinãtor;
- constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementãrile în vigoare, plantate pe familii sanitare;
- provine din plantaţii cu materialul iniţial, în care existã o garanţie totalã cã solul nu este infestat cu organisme dãunãtoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
- destinat producerii de material de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie viticol din categoria biologicã bazã//certificat. Plantaţiile cu material iniţial se înfiinţeazã în unitãţile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaţia de conservare, în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementãrile în vigoare, în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
c) materialul bazã este materialul de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie:
- produs de menţinãtor sau sub directa sa responsabilitate;
- provine din plantaţii înfiinţate cu material sãditor din categoria biologicã iniţial, pe soluri pentru care existã o garanţie maximã cã sunt libere de organisme dãunãtoare sau de vectori ai acestora;
- liber de bolile virotice recunoscute prin reglementãrile în vigoare;
- destinat producerii de material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie din categoria biologicã material certificat;
d) materialul certificat este materialul de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie:
- produs de operatorii economici autorizaţi;
- care provine din plantaţii-mamã (iniţial/bazã), furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi, libere de bolile virotice, prevãzute prin reglementãrile în vigoare;
- destinat obţinerii viţelor altoite certificate;
e) viţe altoite certificate:
- produse de operatorii economici autorizaţi;
- provin din plantaţia de material certificat;
- destinate înfiinţãrii plantaţiilor de producţie (comerciale);
- nu pot fi utilizate pentru multiplicarea altei categorii biologice;
f) materialul standard este materialul de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie viticol:
- produs de operatorii economici autorizaţi;
- provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate;
- destinat înfiinţãrii de plantaţii de producţie (comerciale).
4. Categoria biologicã pentru materialul de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, dupã cum urmeazã:
- material iniţial - se obţine prin folosirea la altoire a materialului amelioratorului atât pentru viţele altoi, cât şi portaltoi pentru înfiinţarea plantaţiilor iniţial;
- material bazã - se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii iniţial şi portaltoi din plantaţii iniţial pentru obţinerea plantaţiilor bazã;
- material certificat - se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii bazã şi portaltoi din plantaţii bazã sau din altoi material iniţial şi plantaţii portaltoi material certificat pentru obţinerea plantaţiilor certificat. Din plantaţiile certificat se poate obţine material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie din categoria certificat;
- material standard - se obţine din toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologicã standard.


ANEXA 2
-------
la normele metodologice
-----------------------

DEFINIŢII
privind tipurile de plantaţii viticole care produc material
de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie şi unitãţile
producãtoare autorizate

1. Producerea materialului de înmulţire vegetativã al viţei-de-vie se realizeazã din urmãtoarele tipuri de plantaţii:
a) butuci individuali - unitatea de bazã a iniţierii schemei de selecţie clonalã, care exprimã capacitatea maximã a caracterelor ampelografice şi agronomice ale soiului de viţã-devie, grupaţi pe urmãtoarele clase de vârste:
- de 35 de ani;
- între 36-50 ani;
- între 51-70 ani;
- între 71-90;
- peste 91 de ani;
b) colecţia naţionalã de clone - înfiinţate de amelioratori, de menţinãtori ori cu consimţãmântul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice prevãzute prin reglementãrile în vigoare, care furnizeazã materialul iniţial;
c) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate cu viţe din materialul iniţial, libere de bolile virotice prevãzute prin reglementãrile în vigoare şi care furnizeazã materialul din categoria biologicã bazã;
d) plantaţii-mamã înfiinţate cu viţe-de-vie din material de bazã, din care rezultã coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi;
e) plantaţii autorizate pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie din categoria standard;
f) şcoli de viţe (pepiniere) destinate obţinerii de viţe altoite ori nealtoite înrãdãcinate din soiuri roditoare utilizate pentru producţia de vin.
2. Înmulţirea vegetativã a viţei-de-vie se realizeazã în urmãtoarele tipuri de unitãţi:
a) unitãţi de selecţie clonalã - unitãţi ale menţinãtorului care preiau capul de clonã/clone, indiferent de origine, le devirozeazã, le cultivã în condiţii controlate, le studiazã din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea acestora pe întreaga duratã de premultiplicare. Activitatea unitãţilor de selecţie se desfãşoarã potrivit schemelor şi normelor stabilite de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticulturã şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unitãţile de selecţie autorizate de ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale sunt singurele unitãţi abilitate sã producã material iniţial/bazã, destinat unitãţilor de multiplicare;
b) unitãţi de premultiplicare - unitãţi care produc şi distribuie material din categoria biologicã bazã utilizând numai material din categoria biologicã iniţial furnizat de unitãţile de selecţie. Materialul produs din categoria biologicã bazã este destinat înfiinţãrii plantaţiilor-mamã certificate de multiplicare, care trebuie realizate pe clone, cu posibilitatea de identificare a fiecãrei clone;
c) unitãţi de multiplicare - unitãţi care produc şi distribuie material din categoria biologicã certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe-de-vie altoite şi nealtoite;
d) unitãţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţãrii plantaţiilor comerciale de struguri pentru vin sau completãri goluri - unitãţi care produc fie material de înmulţire vegetativã din categoria biologicã certificat, fie material de înmulţire vegetativã standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii biologice.
3. Activitatea unitãţilor producãtoare de material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie se desfãşoarã sub controlul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor, în baza schemei de selecţie clonalã şi a schemei de comercializare.
4. Unitãţile producãtoare de material de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie ţin evidenţa activitãţilor şi a rezultatelor obţinute în registre, pentru fiecare categorie biologicã în parte, însoţite de schiţe ale plantaţiilor, pe care le prezintã organelor abilitate pentru control. Registrele de evidenţã pentru fiecare categorie biologicã în parte stau la baza verificãrii, îndrumãrii, certificãrii şi comercializãrii materialului de înmulţire vegetativã a viţei-de-vie.


ANEXA 3
-------
la normele metodologice
-----------------------

DEFINIŢII
ale vinurilor şi produselor pe bazã de must şi de vin

1. Strugurii proaspeţi: fructul viţei-de-vie, copt sau uşor stafidit, provenit din soiuri nobile de vin, soiuri mixte şi soiuri cu rezistenţã la boli şi dãunãtori, care are capacitatea de a declanşa spontan fermentaţia alcoolicã şi care sub formã de struguri întregi sau de must de struguri este destinat vinificãrii.
2. Mustul de struguri este produsul lichid care se obţine natural sau prin procedee fizice din strugurii proaspeţi; titrul alcoolic volumic dobândit al mustului de struguri este de maximum 1 % vol.
3. Mustul de struguri parţial fermentat este produsul obţinut din mustul de struguri care:
- are titrul alcoolic volumic dobândit mai mare de 1 % vol. şi mai mic decât 3/5 din tãria alcoolicã totalã;
- mustul de struguri parţial fermentat destinat producerii anumitor vinuri cu denumire de origine controlatã produse în regiuni delimitate trebuie sã aibã tãria alcoolicã dobânditã mai mare de 4,5 % vol.
4. Mustul de struguri parţial fermentat produs din struguri stafidiţi este produsul obţinut prin fermentarea parţialã a mustului de struguri stafidiţi care au:
- conţinutul total de zaharuri înainte de fermentare de minimum 272 g/l;
- titrul alcoolic natural şi dobândit de minimum 8 % vol.
5. Mustul de struguri proaspãt tãiat cu alcool (Mistelul) este produsul care se obţine prin stoparea fermentaţiei alcoolice a mustului de struguri nefermentat, a cãrui tãrie alcoolicã dobânditã minimã este de 8,5% vol., şi care a fost obţinut exclusiv din varietãţi de struguri de vin, ca urmare a adaosului de alcool, şi care are o tãrie alcoolicã dobânditã de minimum 12% vol, dar nu mai mare de 15% vol. Alcoolul care se adaugã poate fi ori alcool neutru de origine vinicolã - inclusiv alcoolul obţinut din distilarea strugurilor deshidrataţi care are o tãrie alcoolicã dobânditã în volume de minimum 95% vol. sau a unui produs nerectificat derivat din distilarea vinului şi care are o tãrie alcoolicã dobânditã minimã de 52% vol. şi maximã de 80% vol.
6. Mustul de struguri concentrat este mustul de struguri necaramelizat care se obţine prin:
- deshidratarea parţialã a mustului de struguri efectuatã prin oricare dintre metodele autorizate, altele decât la foc direct, şi prin care se efectueazã astfel încât cifra indicatã de refractometrul utilizat în concordanţã cu metoda aplicatã la temperatura de 20°C sã fie de minimum 50,9%;
- obţinut exclusiv din varietãţile de struguri de vin precizate de cãtre legislaţia în vigoare în materie;
- obţinut din must de struguri a cãrui tãrie alcoolicã naturalã în volume corespunde celei aferente zonei viticole de producţie;
- tãria alcoolicã dobânditã maximã admisã este de 1% vol.
7. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul lichid necaramelizat care:
- se obţine prin deshidratarea parţialã a mustului de struguri prin orice metodã autorizatã, alta decât la foc direct, şi la care cifra indicatã de refractometru la 20░C este de minimum 61,7%, care a fost supus practicilor autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor constituenţi, cu excepţia zaharului, şi care întruneşte cumulativ condiţiile:
- pH-ul maximum 5 la mustul la 25°Brix;
- densitatea opticã la 425 nm pentru cuva de 1 cm, de maximum 0,100 la mustul de struguri concentrat la 25° Brix;
- conţinutul de zaharozã de maximum 7g/l, determinat la 25° Brix;
- indicele Folin-Ciocalteu de maximum 6 la mustul de struguri concentrat la 25° Brix;
- aciditatea titrabilã de maximum 15 miliechivalenţi/kg de zaharuri totale;
- conţinutul de SO(2) de maximum 25 mg/kg zaharuri totale;
- conţinutul de cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi/kg de zaharuri totale;
- conductivitatea la 25° Brix şi 20°C a mustului de struguri concentrat de maximum 120 micro-Simens/cm;
- conţinutul de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg/kg de zaharuri totale;
- prezenţa mezoinozitolului;
- provine exclusiv din soiurile de viţã-de-vie destinate producerii vinurilor;
- este obţinut din musturi de struguri care au o tãrie alcoolicã naturalã minimã cu cea stabilitã pentru fiecare zonã vitivinicolã de provenienţã;
- este admisibilã o tãrie minimã dobânditã în volume de 1% pentru musturile de struguri concentrate rectificate.
8. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat dar fermentescibil, obţinut prin tratamente autorizate care permit consumul acestuia ca atare, care are o tãrie alcoolicã dobânditã admisã de maximum 1%, şi se obţine:
- din struguri proaspeţi sau din must de struguri;
- prin reconstituire din must de struguri concentrat sau suc de struguri concentrat.
9. Sucul de struguri concentrat este sucul de struguri necaramelizat:
- obţinut prin deshidratarea parţialã a sucului de struguri prin una dintre metodele autorizate, pânã la realizarea valorii minime a indicelui de refracţie de 50,9 %; indicele de refracţie se exprimã la temperatura de 20°C;
- titrul alcoolic dobândit a sucului de struguri concentrat este de maximum 1 % vol.
10. Vinul nou în fermentaţie (tulburelul) este vinul a cãrei fermentaţie alcoolicã nu a fost terminatã şi care nu a fost separat de drojdie.
11. Vinul din care se poate obţine un vin de masã este vinul care:
- provine exclusiv din soiurile de viţã-de-vie destinate producerii vinurilor;
- este produs în Comunitatea Europeanã;
- are titrul alcoolic volumic natural minim egal cu minimul fixat pentru zona viticolã unde a fost produs;
- în cazul vinurilor obţinute fãrã efectuarea unei îmbogãţiri, în anumite regiuni expres determinate, este admisã o tãrie alcoolicã totalã în volume de maximum 20% vol.
12. Vinul de masã este vinul care:
- provine exclusiv din soiurile de viţã-de-vie destinate producerii vinurilor;
- este produs în Comunitatea Europeanã;
- prezintã la punerea în consum un titru alcoolic dobândit de minimum 8,5% pentru zona B şi de minimum 9% pentru zonele CI şi CII şi o tãrie totalã alcoolicã în volume de cel mult 15% vol.;
- are aciditatea totalã de minimum 3,5 g/l, exprimatã în acid tartric sau de 46,6 miliechivalenţi/l, cu excepţia vinurilor pentru care s-a obţinut derogare expresã de la aceste condiţii.
13. Vinul cu indicaţie geograficã este vinul obţinut din struguri produşi într-un areal viticol delimitat şi care se va identifica prin indicaţia geograficã aferentã arealului de producere a strugurilor.
14. Vinul licoros: produsul:
A. având:
- o tãrie alcoolicã în volume dobânditã de cel puţin 15% vol. şi cel mult 22% vol.;
- o tãrie totalã alcoolicã în volume de cel puţin 17,5% cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlatã (VLDOC) care figureazã pe lista ce se va adopta;
B. obţinut:
a) din:
- must de struguri parţial fermentat; sau
- vin; sau
- amestecul produselor menţionate anterior; sau
- pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine controlatã, must de struguri sau amestecul mustului de struguri parţial fermentat cu vin provenit din struguri culeşi la minimum 204 g/l;
Toate produsele menţionate anterior, în cazul vinurilor licoroase şi al vinurilor licoroase cu denumire de origine controlatã, trebuie sã:
- provinã din soiurile de viţã-de-vie clasificate ca soiuri de struguri pentru vin;
- sã aibã, cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlatã care figureazã pe lista ce se va stabili, o tãrie naturalã alcoolicã iniţialã în volume de cel puţin 12% vol.;
b) şi prin adaos:
(i) individual sau în amestec:
- de alcool neutru de origine viticolã, inclusiv alcoolul obţinut prin distilarea strugurilor deshidrataţi, având o tãrie dobânditã alcoolicã în volume de cel puţin 96% vol.;
- de distilat de vin sau de struguri deshidrataţi, având o tãrie alcoolicã în volume dobânditã de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol.;
(ii) dacã este cazul, din unul sau mai multe dintre produsele urmãtoare:
- must de struguri concentrat,
- amestec din unul din produsele cuprinse la subpct. (i), cu un must de struguri cuprins la lit. (a) primul şi al patrulea aliniat;
(iii) pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine controlatã care figureazã pe o listã ce va fi adoptatã, care se pot obţine din:
1) produse cuprinse la subpct. (i), individuale sau în amestec;
2) unul sau mai multe dintre urmãtoarele produse:
2.1) alcool rezultat din distilarea vinului sau a strugurilor deshidrataţi, cu o tãrie alcoolicã în volume dobânditã de cel puţin 95% vol. şi de cel mult 96% vol.;
2.2) rachiu de vin sau tescovinã de struguri, cu o tãrie alcoolicã în volume dobânditã de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 86% vol.;
2.3) rachiu de struguri deshidrataţi, cu o tãrie alcoolicã în volume dobânditã de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 94,5% vol.; împreunã cu unul sau mai multe dintre produsele urmãtoare, dacã este cazul:
2.4) must de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi;
2.5) must de struguri concentrat obţinut la foc direct care corespunde definiţiei de must de struguri concentrat, cu excepţia acestui procedeu;
2.6) must de struguri concentrat;
3) amestec al unuia dintre produsele cuprinse la subpct. 2.1), 2.2) sau 2.3) cu un must de struguri cuprins la lit. a) prima şi a patra liniuţã.
15. Vinul spumant este produsul obţinut prin fermentarea primarã sau secundarã a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri sau a vinurilor descrise la pct. 12 şi 13, cu un conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenã, care prezintã atunci când este conservat la 20°C, în recipiente închise, o suprapresiune datoratã anhidridei carbonice în soluţie de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant provenit din must de struguri din soiuri aromate, al cãrui conţinut în zahãr este de minimum 180 g/l. El are un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenã rezultat în urma fermentãrii mustului în rezervoare, dezvoltând în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C. Vinul Muscat spumant are o tãrie alcoolicã dobânditã de minimum 6% în volume.
16. Vinul spumos este produsul obţinut din vinuri de masã cu conţinut în dioxid de carbon de origine total exogenã care elibereazã, atunci când este deschis recipientul, dioxid de carbon rezultat în parte sau în totalitate din adiţia de gaz şi care prezintã o presiune suplimentarã dezvoltând în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
17. Vinul petiant este produsul obţinut din vin de masã, vin cu denumire de origine sau din produse din care se pot obţine vinuri de masã sau vinuri cu denumire de origine:
- cu titrul alcoolic dobândit de minimum 7% în volume şi titru alcoolic total de minimum 9% vol.;
- cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenã, care dezvoltã în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsã între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C.
18. Vinul perlant este produsul din vin de masã, vin cu denumire de origine sau din produse din care se pot obţine vinuri de masã sau vinuri cu denumire de origine:
- cu titrul alcoolic dobândit de minimum 7% în volume şi titru alcoolic total de minimum 9% vol.;
- cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogenã, care dezvoltã în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsã între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C;
- care poate fi comercializat în recipiente care au capacitatea de maximum 60 l.
19. Vin alcoolizat înseamnã un produs care:
a) are o tãrie alcoolicã dobânditã de minimum 18% vol. şi de maximum 24% vol.;
b) se obţine exclusiv prin adaosul unui produs nerectificat, provenind din distilarea vinului şi având o tãrie alcoolicã dobânditã de maximum 86% vol., la un vin care nu conţine zahãr rezidual;
c) are o aciditate volatilã maximã de 1,5 grame pe litru, exprimatã în acid acetic.
20. Oţet de vin este produsul obţinut exclusiv prin fermentaţia aceticã a vinului şi care are o aciditate totalã minimã de 60 grame/litru, exprimatã în acid acetic. Vinurile materie primã pentru oţet pot fi inclusiv cele descrise mai jos:
- vinul rezultat la filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin;
- lichidul obţinut din struguri de vin care nu atinge condiţiile minime impuse prin prezentele norme metodologice pentru a fi considerat vin de masã şi/sau pentru a fi pus în consum direct;
- vinurile care au fãcut obiectul retragerii din piaţã pentru deprecieri suferite - altele decât cele falsificate.
21. Drojdia de vin este reziduul care se depune dupã fermentaţia alcoolicã şi în timpul stocãrii în recipienţii cu vin:
- se formeazã dupã aplicarea tratamentelor autorizate;
- se obţine la filtrarea sau centrifugarea vinului.
Se considerã drojdie de vin şi:
- reziduul depus în recipientele cu must de struguri dupã tratamente autorizate sau în timpul stocãrii;
- reziduul obţinut la filtrarea sau centrifugarea mustului.
22. Tescovina este reziduul fermentat sau nefermentat, obţinut la presarea strugurilor proaspeţi.
23. Vinul din struguri supramaturaţi este produsul obţinut din struguri destinaţi producerii de vin, fãrã îmbogãţire, care are:
- titrul alcoolic natural de minimum de 15% vol.;
- titrul alcoolic total de minimum 16% vol.;
- titru alcoolic dobândit de minimum 12% vol.
24. Vinarsul este bãutura alcoolicã distilatã obţinutã exclusiv din distilatul de vin, învechit minimum un an în contact cu lemnul de stejar, în producerea cãruia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi la care tãria alcoolicã minimã de comercializare este de minimum 36% în volume.
25. Distilatul de vin este produsul obţinut exclusiv prin distilare la maximum 86% vol. a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maximum 86% în volume a distilatului de vin.


ANEXA 4 a)
----------
la normele metodologice
------------------------


ETICHETAREA VINURILOR LINIŞTITE


 

 ┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │                          │                         VINURI LINIŞTITE                                                │
 │       ETICHETARE         ├─────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┬────────────────────┤
 │                          │   VIN DE MASÃ           │    VIN IG         │      VIN DOC         │    VIN LICOROS     │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 │  INDICAŢII OBLIGATORII   │                         │                   │                      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈕. Denumirea la vânzare,  │- menţiunea "vin de casã"│- menţiunea "vin cu│- numele denumirii de │- menţiunea "vin    │
 │   compusã din:           │însoţitã de menţiunea    │ indicaţie geogra- │ origine controlatã,  │ licoros";          │
 │                          │"produs în România",     │ ficã", urmatã de  │ însoţitã de una din  │ numele denumirii   │
 │                          │"produs în UE", "vin     │ indicaţia         │ sintagmele DOC - CMD,│ de origine         │
 │                          │obţinut în ... din stru- │ geograficã        │ DOC - CT, DOC - CIB, │ controlatã         │
 │                          │guri recoltaţi din...",  │                   │ exprimate prescurtat │                    │
 │                          │                         │                   │ sau explicit;        │                    │
 │                          │                         │                   │- o menţiune tradiţi- │                    │
 │                          │                         │                   │ onalã specificã      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈖. Volumul nominal        │           x             │        x          │        x             │         x          │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈗. Tãria alcoolicã        │                         │                   │                      │                    │
 │dobânditã în volume.      │           x             │        x          │        x             │         x          │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈘. Numãrul lotului, care  │                         │                   │                      │                    │
 │sã permitã identificarea  │                         │                   │                      │                    │
 │datei imbutelierii;       │           x             │        x          │        x             │         x          │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈙. Tipul produsului:      │           x             │        x          │        x             │         -          │
 │ - sec, pentru vinul cu   │                         │                   │                      │                    │
 │  un conţinut de zahãr    │                         │                   │                      │                    │
 │  mai mic de 4,0 g/l;     │                         │                   │                      │                    │
 │                          │                         │                   │                      │                    │
 │ - demisec, pentru vinul  │                         │                   │                      │                    │
 │  cu un conţinut de zahãr │                         │                   │                      │                    │
 │  cuprins intre 4,01 şi   │                         │                   │                      │                    │
 │  12,0 g/l;               │                         │                   │                      │                    │
 │                          │                         │                   │                      │                    │
 │ - demidulce, pentru vinul│                         │                   │                      │                    │
 │  cu un conţinut de zahãr │                         │                   │                      │                    │
 │  cuprins intre 12,01 şi  │                         │                   │                      │                    │
 │  45,0 g/l;               │                         │                   │                      │                    │
 │                          │                         │                   │                      │                    │
 │ - dulce, pentru vinul cu │                         │                   │                      │                    │
 │  un conţinut de zahãr mai│                         │                   │                      │                    │
 │  mare de 45,0 g/l.       │                         │                   │                      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈚. Menţiunea "conţine     │                         │                   │                      │                    │
 │  sulfiţi"                │          x              │       x           │       x              │        x           │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈛. Numele companiei si al │                         │                   │                      │                    │
 │ localitãţii îmbutelia-   │                         │                   │                      │                    │
 │ torului                  │          x              │       x           │       x              │        x           │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 │INDICAŢII FACULTATIVE     │                         │                   │                      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈕. Culoarea specificã     │         x               │      x            │      x               │       x            │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈖. Anul recoltei, dacã cel│                         │                   │                      │                    │
 │ puţin 85% din strugurii  │                         │                   │                      │                    │
 │ utilizaţi pentru -       │         -               │      x            │      x               │       x            │
 │ elaborarea vinului în    │                         │                   │                      │                    │
 │ cauzã au fost recoltaţi  │                         │                   │                      │                    │
 │în cursul anului respectiv│                         │                   │                      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈗. Numele unuia sau mai   │                         │                   │                      │                    │
 │ multor soiuri de viţã    │                         │                   │                      │                    │
 │ de vie                   │         -               │      x            │      x               │       -            │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈘. Subdenumirea de origine│         -               │      -            │      x               │       x            │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈙. "fermentat maturat în  │                         │                   │                      │                    │
 │ baric" sau, "fermentat/  │                         │                   │                      │                    │
 │ maturat în prezenţa      │         -               │      x            │      x               │       x            │
 │ aşchiilor de lemn de     │                         │                   │                      │                    │
 │ stejar"                  │                         │                   │                      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈚. Menţiune tradiţionalã  │         -               │      -            │      x               │       x            │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈛. Distincţii acordate,   │                         │                   │                      │                    │
 │ numai pentru lotul       │                         │                   │                      │                    │
 │ în cauzã                 │         -               │      x            │      x               │       x            │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈜. Menţiuni facultative   │                         │                   │                      │                    │
 │ privind îmbutelilerea la │                         │                   │                      │                    │
 │ «castel», «podgorie»     │         -               │      -            │      x               │       x            │
 │ «proprietate» etc.       │                         │                   │                      │                    │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
 𗈝. Marca                  │         x               │      x            │      x               │       x            │
 └──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴────────────────────┘




ANEXA 4 b)
----------
la normele metodologice
-----------------------

ETICHETAREA VINURILOR SPUMANTE, SPUMOASE, PETIANTE ŞI PERLANTE


 

 ┌────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────────┐
 │                            │                 │Vin spumant din  │  Vin spumant    │  VIN SPUMOS     │    VIN          │      VIN       │
 │       ETICHETARE           │ Vin spumant     │varietãţi aromate│     Doc         │                 │  PETIANT        │    PERLANT     │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 │  INDICAŢII OBLIGATORII     │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈕. Numele sau denumirea     │ vin spumant     │numele varietãţii│ vin spumant cu  │ vin spumos      │ vin petiant     │ vin perlant    │
 │comercialã sub care este    │                 │ aromate         │ denumire de     │                 │                 │ obţinut prin   │
 │vândut produsul, indicat    │                 │                 │ origine contro- │                 │                 │ adãugarea de   │
 │prin:                       │                 │                 │ latã, însoţit de│                 │                 │dioxid de carbon│
 │                            │                 │                 │ numele DOC      │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈖. Metoda de producţie      │        -        │         -       │        x        │"obţinut prin    │       -         │      -         │
 │                            │                 │                 │                 │adãugare de      │                 │                │
 │                            │                 │                 │                 │dioxid de        │                 │                │
 │                            │                 │                 │                 │ carbon"         │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈗. Volumul nominal          │        x        │         x       │        x        │       x         │       x         │        x       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈘. Tipul produsului în      │- brut natur,    │-- brut natur,   │- brut natur,    │-- brut natur,   │- sec, maxim 12  │- sec, maxim 12 │
 │funcţie de conţinutul de    │  maxim 3 g/l;   │  maxim 3 g/l;   │  maxim 3 g/l;   │  maxim 3 g/l;   │  g/l;           │  g/l;          │
 │zahãr                       │- extrabrut,     │- extrabrut,     │- extrabrut,     │- extrabrut,     │- demisec, între │- demisec, între│
 │ Dacã produsul are un con-  │  între 0 şi     │  între 0 şi     │  între 0 şi     │  între 0 şi     │  12-30 g/l;     │  12-30 g/l;    │
 │ţinut de zahãr care permite │  maxim 6 g/l;   │  maxim 6 g/l;   │  maxim 6 g/l;   │  maxim 6 g/l;   │- demidulce,     │- demidulce,    │
 │indicarea a douã din infor- │- brut maxim     │- brut maxim     │- brut maxim     │- brut maxim     │  peste 30 g/l.  │  peste 30 g/l. │
 │maţiile privind conţinutul  │  12 g/l;        │  12 g/l;        │  12 g/l;        │  12 g/l;        │                 │                │
 │de zahãr se va utiliza una  │- extrasec, între│- extrasec, între│- extrasec, între│- extrasec, între│                 │                │
 │dintre acestea la alegere.  │  12 şi 17 g/l;  │  12 şi 17 g/l;  │  12 şi 17 g/l;  │  12 şi 17 g/l;  │                 │                │
 │                            │- sec, între 17  │- sec, între 17  │- sec, între 17  │- sec, între 17  │                 │                │
 │                            │  şi 32 g/l;     │  şi 32 g/l;     │  şi 32 g/l;     │  şi 32 g/l;     │                 │                │
 │                            │- demisec, între │- demisec, între │- demisec, între │- demisec, între │                 │                │
 │                            │  32 şi 50 g/l;  │  32 şi 50 g/l;  │  32 şi 50 g/l;  │  32 şi 50 g/l;  │                 │                │
 │                            │- dulce, peste   │- dulce, peste   │- dulce, peste   │- dulce, peste   │                 │                │
 │                            │  50 g/l.        │  50 g/l.        │  50 g/l.        │  50 g/l.        │                 │                │
 │                            │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈙. Tãria alcoolicã dobânditã│                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  în volume                 │        x        │        x        │         x       │         x       │        x        │        x       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈚. Numele îmbuteliatorului, │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  exportatorului sau        │        x        │        x        │         x       │         x       │        x        │        x       │
 │  importatorului            │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈛. Numãrul lotului, care sã │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  permitã identificarea     │        x        │        x        │         x       │         x       │        x        │        x       │
 │  datei îmbutelierii;       │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈜. Menţiunea "conţine       │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  sulfiţi".                 │        x        │        x        │         x       │         x       │        x        │        x       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 │  INDICAŢII FACULTATIVE     │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈕. Unitatea geograficã      │        -        │        x        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈖. Numele soiurilor de viţã │        -        │        x        │         x       │         -       │        -        │        x       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈗. Expresia "fermentare în  │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  sticla"                   │        -        │        -        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈘. Expresiile "fermentare   │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  în sticlã dupã metoda     │        x        │        -        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 │  tradiţionalã"             │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈙. Anul de recoltã          │        -        │        x        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈚. Menţionarea unei calitãţi│                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  superioare                │        -        │        -        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈛. Numele statului membru   │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  sau al unei ţãri terţe    │        x        │        x        │         x       │         x       │        x        │        x       │
 │  în combinaţie cu denumirea│                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  comercialã dacã produsul  │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  este obţinut exclusiv din │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  struguri recoltaţi şi     │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  vinificaţi pe teritoriul  │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  statului                  │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈜. Distincţii acordate numai│                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  pentru lotul în cauzã     │        -        │        x        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 𗈝. Menţiune tradiţionalã    │        -        │        -        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 󧓒.Termenii "Premium" sau   │                 │                 │                 │                 │                 │                │
 │  "Reserve"                 │        -        │        x        │         x       │         -       │        -        │        -       │
 ├────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────┤
 󧓓. Marcã comercialã        │        x        │        x        │         x       │         x       │        x        │        x       │
 └────────────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────────┘


--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 769 din 28 iulie 2010

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016