Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii şi sigiliul statului,
Guvernul României hotãrãşte:
ARTICOL UNIC
Se aproba stemele oraşelor Calan, Hateg şi Petrila din judeţul Hunedoara, Gura Humorului, Siret, Solca şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Baile Govora şi Horezu din judeţul Valcea, conform anexelor nr. 1-9 şi 1a)-9a), care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
----------------
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru
Administraţie Publica Localã,
Vlad Rosca
ANEXA 1
STEMA
ORAŞULUI CALAN, JUDEŢUL HUNEDOARA
ANEXA 1a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului CALAN, judeţul HUNEDOARA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Calan, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut roşu, despicat printr-un pal de azur; în partea dreapta se afla oala de turnat fonta, din care curge metal peste o jumãtate de roata dintata, totul din aur.
În partea stanga, doua spice de grâu, de argint.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- oala de turnat fonta reprezintã activitatea tradiţionala a locuitorilor în domeniul metalurgiei;
- roata dintata face aluzie la produsele realizate de-a lungul vremii de unitatea metalurgica din Calan, produse cãrora li s-a conferit "Steaua calitãţii" în Spania în anul 1992;
- spicele de grâu sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole obţinute de locuitorii oraşului, îndeletnicire de tradiţie, având în vedere zona geograficã în care este situata aşezarea;
- palul aminteste de Raul Strei, care împarte oraşul în doua pãrţi, contribuind la dinamizarea vieţii sociale şi la infrumusetarea urbei.
ANEXA 2
STEMA
ORAŞULUI HATEG, JUDEŢUL HUNEDOARA
ANEXA 2a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului HATEG, judeţul HUNEDOARA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Hateg, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut tãiat, cu partea superioarã despicata. În primul cartier, pe fond de azur, un calaret în armura, ţinând în mana stanga, ridicatã, palosul - totul de argint. În cartierul doi, pe camp roşu, un pergament natural, desfãşurat, validat cu sigiliul din ceara roşie, atasat cu snur albastru. Pergamentul poarta în partea superioarã literele TH, iar în partea inferioarã, cifra 1247. În partea inferioarã a scutului, pe camp de argint, s-a plasat un corb natural, ţinând în cioc un inel de aur cu piatra roşie, aşezat pe doua ramuri verzi de maslin, dispuse una în banda şi alta în bara. Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- corbul cu inel în cioc este preluat din stema familiei Huniade şi evoca faptul ca, odinioara, în aceasta zona corvinestii aveau posesiuni;
- calaretul cu palosul evidenţiazã rolul locuitorilor din Hateg în lupta de apãrare;
- pergamentul desfãşoarã face aluzie la nobilimea romana, existenta în fosta Ţara a Hategului;
- literele înscrise în partea superioarã a pergamentului reprezintã prescurtarea de la Ţara Hategului;
- cifra 1247 aminteste de prima atestare documentara a localitãţii.
ANEXA 3
STEMA
ORAŞULUI PETRILA, JUDEŢUL HUNEDOARA
ANEXA 3a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului PETRILA, judeţul HUNEDOARA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Petrila, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut despicat. În dreapta, pe fond roşu, Sfanta Varvara - reprezentatã bust -, incoronata şi aureolata cu aur, ţinând în mana dreapta o cruce din acelaşi metal şi o ramura verde, iar în mana stanga, un potir, de asemenea, de aur.
În partea din stanga, pe fond de azur, un scut roman ce se suprapune peste o lance incrucisata cu hampa, care susţin steagul dac, toate de argint.
În şef, pe fond de aur, doua ciocane de miner, de culoare neagra, incrucisate şi multiplicate.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- Sfanta Varvara este ocrotitoarea minerilor;
- scutul roman şi steagul dac fac dovada istoriei indelungate a asezarii;
- ciocanele incrucisate, simbol al mineritului, atesta faptul ca extractia carbunelui constituie activitatea economicã care a determinat progresul asezarii.
ANEXA 4
STEMA
ORAŞULUI GURA HUMORULUI, JUDEŢUL SUCEAVA
ANEXA 4a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului GURA HUMORULUI, judeţul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Gura Humorului, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut albastru cu un cerb de aur, alergand spre dreapta, sprijinindu-se cu picioarele din spate pe o campie verde.
Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
Este vechea stema; evoca fauna specifica.
ANEXA 5
STEMA
ORAŞULUI SIRET, JUDEŢUL SUCEAVA
ANEXA 5a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului SIRET, judeţul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Siret, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut albastru, cu chipul Sfantului Ioan Botezatorul imbracat în blana, totul de argint, nimbat cu aur, ţinând în mana dreapta o cruce din acelaşi metal şi iesind dintr-un zid crenelat de argint. Şeful, micşorat, dintat, negru, este încãrcat cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- Sfantul Ioan Botezatorul este protectorul oraşului Siret; şeful aminteste de pierderile teritoriale ale Moldovei istorice.
ANEXA 6
STEMA
ORAŞULUI SOLCA, JUDEŢUL SUCEAVA
ANEXA 6a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului SOLCA, judeţul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Solca, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut tãiat, având cromatica albastru şi roşu, încãrcat în centru cu o construcţie cu poarta şi turn, cu acoperis conic, de aur. Construcţia este însoţitã de trei brazi dezradacinati, de argint, doi plasati în câmpul superior, iar unul, în varful scutului. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- construcţia aminteste de un monument istoric vechi (ctitoria lui Ştefan Tomsa din anul 1622);
- copacii fac aluzie la bogatia silvicã.
ANEXA 7
STEMA
ORAŞULUI VATRA DORNEI, JUDEŢUL SUCEAVA
ANEXA 7a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului VATRA DORNEI, judeţul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Vatra Dornei, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru, cu doua veverite afrontate, de aur, sprijinindu-se pe labele inferioare, ţinând în labele superioare un izvor de ape minerale, roşu, cu ghizdurile şi jetul de apa de argint. Campia verde este încãrcatã cu un con de brad, de aur. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- evoca bogãţiile naturale (apele minerale);
- evoca specificul faunei şi al florei.
ANEXA 8
STEMA
ORAŞULUI BAILE GOVORA, JUDEŢUL VALCEA
ANEXA 8a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului BAILE GOVORA, judeţul VALCEA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Baile Govora, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut dotat cu un sevron rasturnat. În partea superioarã, pe fond de aur, simbolul fantanii moderne al apelor minerale, de azur; sevronul albastru este încãrcat cu cinci arbori dezradacinati, de argint. În partea inferioarã, pe fond roşu, o carte naturala, deschisã, pe care se suprapune o balanţa neagra cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- semnul apelor minerale evoca faptul ca localitatea este o staţiune balneoclimaterica;
- arborii, elementul specific al reliefului, amintesc de dezvoltarea pomiculturii, releva, codificat, permanenta regenerare a naturii şi a societãţii;
- cartea deschisã şi balanţa cu talgerele în echilibru vorbesc despre Manastirea Govora, monument istoric aflat la marginea asezarii, cat şi despre faptul ca aici s-a tipãrit Pravila în vremea lui Matei Basarab.
ANEXA 9
STEMA
ORAŞULUI HOREZU, JUDEŢUL VALCEA
ANEXA 9a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei
oraşului HOREZU, judeţul VALCEA
Descrierea stemei:
Stema oraşului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formatã dintr-un scut tãiat, cu partea superioarã despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se afla un edificiu religios, privit din fata, cu o turla cu acoperis ascutit, terminat cu o cruce "în cruciulite", totul de argint.
În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur.
În partea inferioarã, pe fond roşu, o farfurie de ceramica, de argint, având reprezentat în centru un cocos roşu, iar pe margine, ornamente geometrice redate cu negru.
În dreapta şi în stanga farfuriei de afla doua crengi verzi de stejar care se incruciseaza la baza scutului, fiecare fiind formatã din trei frunze şi câte o cochilie de ghinda.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formatã din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- edificiul religios reprezintã renumita ctitorie brancoveneasca ce da faima localitãţii;
- acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care fãcea parte şi Constantin Brancoveanu; evoca ornamentul existent pe stalpul de la Foisorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici;
- figurile heraldice din camp amintesc, pe de o parte, natura specifica zonei, pãdurile de stejar, iar pe de alta parte, renumita ceramica de Hurez, chintesenta a creatiei populare din zona.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
