Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 684 din 30 septembrie 1998  privind aprobarea stemelor unor judete    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judete

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 15 octombrie 1998
În temeiul <>art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii şi sigiliul statului,

Guvernul României hotãrãşte:

ARTICOL UNIC
Se aproba stemele judeţelor Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Galaţi, Maramures, Mures, Suceava şi Valcea, conform anexelor nr. 1 - 8 şi 1 a) - 8 a), care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemneazã:
---------------
Secretar de stat,
şeful Departamentului
pentru Administraţie Publica
Localã,
Vlad Rosca


ANEXA 1

STEMA JUDEŢULUI BIHOR

ANEXA 1 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului BIHOR

Descrierea stemei:
Stema judeţului Bihor, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roşu, se afla un turn crenelat de culoare neagra, zidit, de argint, dotat cu o fereastra şi o poarta închisã.
În cartierul secund, pe fond albastru, se afla cinci spice de grâu legate cu o panglica, toate de aur.
În cartierul trei, pe fond albastru, se afla un ciorchine de strugure cu o frunza de vita, ambele de argint.
Cartierul patru, pe fond roşu, cuprinde un hrisov natural, rasucit la capete în sensuri opuse, validat cu o pecete roşie, prinsã cu snur rasucit, roşu şi negru.
Trei brauri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de doua benzi albastre, broseaza peste linia orizontala.
Braul din mijloc conţine trei peşti negri.

Semnificatia elementelor insumate:
- turnul crenelat evoca vechea cetate a lui Menumorut;
- spicele şi frunza de vita simbolizeaza harnicia locuitorilor acestor meleaguri şi ponderea importanta pe care a avut-o agricultura în economia judeţului;
- hrisovul evoca multitudinea documentelor care atesta spiritualitatea locuitorilor din zona;
- cele trei brauri argintii simbolizeaza cele trei Crisuri, precum şi bogatia piscicolã a apelor.

ANEXA 2

STEMA JUDEŢULUI BISTRITA-NASAUD

ANEXA 2 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului BISTRITA-NASAUD

Descrierea stemei:
Stema judeţului Bistrita-Nasaud, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se afla o acvila naturala, ţinând în ciocul roşu o cruce ortodoxa de aur şi având pe piept un scut de argint cu initialele VRR (VIRTUS ROMANA REDIVIVA); la baza acvilei se afla o carte deschisã, de culoare alba.
În cartierul secund, pe camp de aur, este reprezentatã, în culoare naturala, lupoaica cu Romulus şi Remus.
În cartierul trei, pe fond roşu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al cãrui camp este, de asemenea, roşu; în interiorul acestuia se afla capul de bour, în culoare naturala, având între coarne o stea de aur, formatã din şase raze.
În cartierul patru, pe fond de argint, se afla un personaj purtând un costum popular, ţinând în mana dreapta o sulita, iar în cea stanga, un scut cu ornament floral.

Semnificatia elementelor insumate:
- acvila, lupoaica capitolina şi deviza evoca originea latina a poporului roman;
- personajul îi aminteste pe granicerii romani din Nasaud;
- scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deţinute de domnii Moldovei în zona şi la relaţiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei şi aceste tinuturi.

ANEXA 3

STEMA JUDEŢULUI CARAS-SEVERIN

ANEXA 3 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului CARAS-SEVERIN

Descrierea stemei:
Stema judeţului Caras-Severin, potrivit anexei nr. 3, are urmãtoarea înfãţişare:
În scutul albastru se afla un legionar roman, privit din fata, purtând în mana dreapta scutul cu initialele VRR (VIRTUS ROMANA REDIVIVA), iar cu mana stanga sprijinind sulita, toate de argint.
Personajul este flancat de câte un ecuson roşu de dimensiuni mai mici, încãrcat, cel din dreapta, cu o albina de aur, cel din stanga, cu doua ciocane incrucisate, suprapuse peste o roata dintata, ambele din acelaşi metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu doua bolte plutind peste valuri naturale.

Semnificatia elementelor insumate:
- legionarul roman şi podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfãşurat în antichitate în aceasta zona;
- deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA aminteste de vitejia ostasilor regimentului de granita din Banat;
- albina evoca tradiţionala activitate a locuitorilor - apicultura;
- cele doua ciocane incrucisate sunt un stravechi simbol al mineritului;
- roata dintata evoca activitãţile economice specifice zonei şi evidenţiazã rolul important pe care l-au avut odinioara industria extractiva şi metalurgica.

ANEXA 4

STEMA JUDEŢULUI GALAŢI

ANEXA 4 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului GALAŢI

Descrierea stemei:
Stema judeţului Galaţi, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut roşu, încãrcat cu o ancora de aur, având un otgon alb-negru, infasurat pe bratul sau vertical; în dreapta şi în stanga ancorei se afla câte o stea de aur.

Semnificatia elementelor insumate:
- simbolizeaza cadrul natural, comerţul şi activitatea navala desfasurata de localnici în aceasta regiune a Dunãrii de Jos.

ANEXA 5

STEMA JUDEŢULUI MARAMURES

ANEXA 5 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului MARAMURES

Descrierea stemei:
Stema judeţului Maramures, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut tãiat; în dreapta partii superioare se afla un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roza din acelaşi material, iar în stanga, de o semiluna de argint, conturata; în stanga partii superioare este reprezentatã o capra neagra stand pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mina; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioarã, pe camp de azur, se afla o biserica din lemn, de aur, vãzutã din fata, cu acoperis în doua ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brate orizontale şi a carei turla se inalta pana la mijlocul câmpului superior.

Semnificatia elementelor insumate:
- capul de zimbru, vechi simbol maramuresan, aminteste de legenda descalecatului, plecarea lui Dragos şi Bogdan I din Maramures pentru a forma statul feudal independent Moldova;
- roza este blazonul voievodului Bogdan I;
- capra neagra şi brazii evoca relieful şi principalele bogatii naturale ale zonei;
- intrarea în mina face aluzie la industria extractiva care a avut o importanta pondere în economia judeţului;
- biserica din lemn atesta faptul ca în acest judeţ se pãstreazã cel mai mare numãr de monumente de acest fel din ţara.

ANEXA 6

STEMA JUDEŢULUI MURES

ANEXA 6 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului MURES

Descrierea stemei:
Stema judeţului Mures, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzînd, în primul cartier, pe fond roşu, o piesa istorica alcãtuitã dintr-un motiv central, de forma ovala, şi din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe camp de azur, se afla o construcţie cu poarta închisã, cu şapte ferestre şi doua turnuri, cu acoperis conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se afla o balanţa de aur, cu talgerele în echilibru.
În ultimul cartier, pe fond roşu, se afla trei brauri ondulate de argint.

Semnificatia elementelor insumate:
- piesa metalicã din primul cartier este cunoscutã sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila valoare, aparţinând fazei de început a epocii fierului. Ea reflecta nivelul de cultura materialã şi spiritualã al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu;
- construcţia evoca ctitoriile importante de pe aceste locuri, cat şi sistemul de fortificatii specific epocii feudale;
- balanţa, însemn heraldic care evoca justiţia socialã, face aluzie la echilibrul şi cumpatarea locuitorilor, amintind, totodatã, rolul activitãţilor comerciale în progresul social;
- braurile argintii transpun în stema bogatia hidrologica a judeţului şi desemneazã râurile Mures, Tarnava Mica şi Niraj.

ANEXA 7

STEMA JUDEŢULUI SUCEAVA

ANEXA 7 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului SUCEAVA

Descrierea stemei:
Stema judeţului Suceava, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinita de doi lei de argint, limbati roşu, afrontati, sprijinindu-se cu labele inferioare de câte un pisc şi ţinând în labele superioare o coroana voievodala de aur.

Semnificatia elementelor insumate:
- evoca cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei;
- atesta statornicia organizãrii statale.

ANEXA 8

STEMA JUDEŢULUI VALCEA

ANEXA 8 a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei judeţului VALCEA

Descrierea stemei:
Stema judeţului Valcea, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut despicat, dotat cu şef; în dreapta, pe camp roşu, o cruce treflata, de aur, decupata în mijloc; în stanga, pe fond de aur, un copac dezradacinat, cu coroana bogata, verde, cu tulpina naturala şi poame de aur.
În şef, pe fond de azur, în centru, se afla un put suprapus de o roata, ambele de aur; putul este flancat în dreapta de un personaj purtând costum popular, de argint, iar în stanga, de un cal cabrat, din acelaşi metal.

Semnificatia elementelor insumate:
- crucea evoca, pe de o parte, ctitoriile religioase inaltate de-a lungul anilor în zona, iar pe de alta parte evidenţiazã credinţa ortodoxa şi rolul ei în menţinerea fiinţei statale româneşti;
- putul suprapus cu roata, însoţit de personajul care dirijeaza calul, reconstituie imaginea vechiului crivac, instalatie rudimentara pentru extractia sarii, specifica epocii feudale, şi evidenţiazã ponderea importanta pe care a avut-o exploatarea sarii în economia judeţului şi a Tarii Româneşti. Prin extensie, acest element face aluzie la industria chimica existenta în acest judeţ, care are la baza sarea ca principala materie prima;
- marul cu poame de aur sugereaza dezvoltarea pomiculturii şi bogatia silvicã a zonei.

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016