Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 625 din 13 iulie 2000  pentru aprobarea Strategiei nationale de reforma a sistemului de protectie a drepturilor copilului pentru perioada 2000-2003    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 625 din 13 iulie 2000 pentru aprobarea Strategiei nationale de reforma a sistemului de protectie a drepturilor copilului pentru perioada 2000-2003

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 341 din 21 iulie 2000
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
Se aproba Strategia nationala de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului, pentru perioada 2000-2003, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:
---------------
p. Preşedintele Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia
Drepturilor Copilului,
Teodora Bertzi

Ministru de stat,
ministrul sãnãtãţii,
Hajdu Gabor

Ministrul educaţiei naţionale,
Andrei Marga

p. Ministrul finanţelor,
Sebastian Vladescu,
secretar de stat

Ministrul muncii şi
protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu

Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Petre Roman

Ministrul funcţiei publice,
Vlad Rosca

Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu

Secretariatul de Stat
pentru Persoanele cu Handicap
Gabriela Popescu,
secretar de stat


STRATEGIA NATIONALA
de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului 2000-2003

Introducere

Agenţia Nationala pentru Protecţia Drepturilor Copilului (A.N.P.D.C.) a fost creata în baza prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi reorganizarea activitãţilor de protecţie a copilului, ca autoritate centrala responsabilã cu elaborarea, coordonarea şi monitorizarea politicilor în domeniul protecţiei copilului, creandu-se premisele unei reforme concrete şi globale a sistemului de servicii şi instituţii care asigura promovarea drepturilor copilului, îngrijirea şi protecţia copiilor aflaţi în dificultate şi a celor cu deficiente sau cu handicap.
Funcţiile principale ale A.N.P.D.C., explicitate în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/1999 , sunt de strategie, de reglementare, de administrare, de autoritate în stat şi de reprezentare - toate aceste funcţii fiind exercitate pentru atingerea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
Strategia nationala de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului este documentul care, pornind de la misiunea A.N.P.D.C. şi bazându-se pe principii fundamentale de acţiune, expliciteaza obiectivele, tipurile de activitãţi prioritare, indicatorii de evaluare şi rezultatele asteptate în evoluţia reformei protecţiei copilului în perioada 2000-2003. Acest document continua şi dezvolta liniile reformei sistemului de protecţie a copilului iniţiate în 1997 şi reprezintã principalul instrument de fundamentare a planurilor de acţiune naţionale, judeţene şi locale, care converg cãtre pregãtirea integrãrii europene a României în ceea ce priveşte asigurarea calitãţii protecţiei copilului.
Propunand un cadru de acţiune coerent, strategia stabileşte prioritãţile de intervenţie pentru donatorii internationali, faciliteazã coordonarea programelor acestora şi contribuie la derularea acţiunilor de strangere de fonduri, atât pe plan internaţional, cat şi naţional.

Misiunea A.N.P.D.C.

A.N.P.D.C. are misiunea de a coordona aplicarea la nivel naţional a politicilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului, pentru a asigura fiecãrui copil, inclusiv copilului din categoriile cele mai vulnerabile şi marginalizate, condiţii de viata adecvate nevoilor sale de dezvoltare, cu prioritate într-un mediu familial, în familia naturala, în familia substitutiva, adoptivã sau în servicii comunitare.

Principii

1. Principiul nediscriminarii şi egalitãţii sanselor
Politica în domeniul reformei protecţiei copilului este conceputã şi aplicatã astfel încât sa asigure în România respectarea şi promovarea drepturilor copilului prevãzute în Convenţia O.N.U. privind drepturile copilului, indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, naţionalitatea, apartenenţa etnicã şi socialã, infirmitatea, locul naşterii sau de situaţia materialã a pãrintelui ori tutorelui sau.
2. Principiul interesului superior al copilului
În toate acţiunile care se realizeazã ca urmare a aplicãrii strategiei naţionale primeaza interesul superior al copilului. Strategia promoveazã acţiuni care converg prioritar cãtre protecţia copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc, indiferent care ar fi natura cauzelor care determina aceasta situaţie.
3. Principiul intervenţiei multisectoriale şi interdisciplinare
Apreciindu-se complexitatea problematicii în domeniul protecţiei drepturilor copilului, multitudinea şi diversitatea cauzelor care determina intrarea copilului în dificultate, gravitatea situaţiei data de numãrul mare de copii institutionalizati şi în risc de a fi institutionalizati, se impune necesitatea unei intervenţii coordonate multisectoriale şi interdisciplinare.
4. Principiul descentralizãrii
Strategia A.N.P.D.C. se bazeazã pe implicarea serviciilor publice specializate pentru protecţia drepturilor copilului, aflate în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Aceste structuri sunt responsabile de proiectarea şi aplicarea strategiilor judeţene pentru protecţia drepturilor copilului, în conformitate cu obiectivele şi tipurile de activitãţi din strategia nationala.
5. Principiul parteneriatului
A.N.P.D.C. promoveazã în toate tipurile de activitãţi specificate în strategia nationala pentru protecţia drepturilor copilului cooperarea cu:
- ministere şi, respectiv, structuri publice descentralizate care au legatura cu domeniul protecţiei copilului şi a familiei;
- organizaţii neguvernamentale din România, care acţioneazã în domeniul protecţiei copilului prin programe umanitare şi profesionale;
- instituţii, organisme şi organizaţii europene şi internaţionale;
- servicii publice specializate din judeţe şi sectoarele municipiului Bucureşti;
- comunitãţi locale.
Principiul parteneriatului se regaseste la toate nivelurile de intervenţie, de la nivelul naţional pana la cel local. Prin cooperare şi parteneriat se realizeazã toate tipurile de activitãţi, de la conceptia şi coordonarea strategiei pana la intervenţia interdisciplinara în favoarea copilului şi a familiei.

Obiective generale

1. Restructurarea serviciilor şi a instituţiilor de tip rezidential existente, inclusiv a serviciilor pentru copiii cu deficiente sau cu handicap, şi reorientarea utilizãrii resurselor financiare, materiale, umane şi tehnice ale acestora cãtre organizarea şi diversificarea de servicii alternative la îngrijirea rezidentiala
2. Îmbunãtãţirea/armonizarea cadrului legislativ necesar pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie a drepturilor copilului la standardele prevãzute de normele şi tratatele internaţionale în domeniu, la care România este parte
3. Crearea şi dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a situaţiei copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc, precum şi a activitãţii serviciilor şi instituţiilor de îngrijire şi protecţie a drepturilor copilului, a resurselor financiare disponibile la nivel central şi local şi a modului de utilizare a acestor resurse, având capacitatea de a prevedea eventualele crize bugetare ale sistemului de protecţie a copilului
4. Întãrirea capacitãţii instituţionale a A.N.P.D.C. pentru asigurarea unei coordonari eficiente a politicilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului, inclusiv a proiectelor desfãşurate la nivel naţional, evitandu-se dublarea eforturilor şi asigurându-se controlul eficientei utilizãrii resurselor
5. Susţinerea dezvoltãrii capacitãţii instituţionale a autoritãţilor administraţiei publice locale, pentru a se asigura eficienta serviciilor oferite de acestea în beneficiul copiilor
6. Dezvoltarea resurselor umane care intervin în sistemul de protecţie a drepturilor copilului, prin definirea şi promovarea statutului profesional şi asigurarea formãrii iniţiale şi permanente a personalului de toate categoriile din sistem
7. Promovarea participãrii societãţii civile la dezvoltarea sistemului naţional de protecţie a drepturilor copilului

Rezultate asteptate la finele anului 2003

Luându-se în considerare faptul ca scopul central al reformei sistemului de protecţie a drepturilor copilului în România consta în diminuarea ponderii îngrijirii de tip rezidential şi în dezvoltarea unui sistem alternativ destinat îngrijirii copilului aflat în dificultate, centrat pe crearea şi multiplicarea de servicii comunitare de prevenire a abandonului şi institutionalizarii, rezultatele asteptate sunt urmãtoarele:
● scãderea numãrului de copii ocrotiţi în sistem rezidential clasic;
● creşterea numãrului de copii care beneficiazã de servicii de prevenire a abandonului şi institutionalizarii;
● creşterea progresiva a numãrului de copii aflaţi în sistemul alternativ de servicii şi în instituţii de tip familial sau reintegrati în familie;
● scãderea duratei de şedere a copiilor în instituţiile rezidentiale;
● îmbunãtãţirea calitãţii îngrijirii copiilor aflaţi în sistemul rezidential, ca urmare a:
- îmbunãtãţirii raportului dintre adultul implicat direct în îngrijire şi copilul îngrijit;
- dezvoltãrii unui model de îngrijire (demedicalizare), educare, socializare, care sa rãspundã nevoilor copilului ocrotit;
- deschiderii instituţiilor spre comunitate;
● creşterea numãrului de servicii alternative oferite copilului în dificultate, raportat la numãrul instituţiilor clasice de protecţie;
● scãderea numãrului de instituţii rezidentiale şi, în special, a celor cu capacitãţi mai mari de 150 de locuri;
● punerea în practica la nivel naţional a standardelor minime obligatorii, regulamentelor-cadru de funcţionare şi a ghidurilor metodologice de buna practica pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor şi instituţiilor din sistemul de protecţie a copilului;
● funcţionarea unui sistem naţional de monitorizare, flexibil şi operational, a întregii activitãţi de protecţie a drepturilor copilului, precum şi creşterea ponderii personalului de specialitate în domeniu proporţional cu nevoile de îngrijire ale copiilor;
● creşterea numãrului de personal din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia drepturilor copilului, care beneficiazã de cursuri de formare;
● creşterea participãrii societãţii civile.

Tipuri de activitãţi

I. Asigurarea calitãţii protecţiei copilului în unitãţile de tip rezidential, inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau cu handicap, prin respectarea unor standarde minime de locuit, îngrijire, recuperare, educare, socializare şi reintegrare
II. Promovarea protecţiei copilului prin alternative de tip familial, precum şi prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului şi al familiei sale
III. Prevenirea abandonului copilului, a abuzului şi a neglijarii, sub orice forma, precum şi a tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate
IV. Analizarea fenomenului "copiii strazii" şi intervenţia în vederea ameliorãrii acestuia
V. Pregãtirea pentru viata şi integrarea socialã şi profesionalã a tinerilor care pana la varsta de 18 ani au beneficiat de una dintre mãsurile de protecţie a copilului prevãzute de lege
VI. Orientarea, reeducarea şi reintegrarea socialã a copilului delincvent
VII. Popularizarea drepturilor copilului şi sensibilizarea opiniei publice din România, în sensul înţelegerii problematicii copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate şi al participãrii la prevenirea şi ameliorarea problemelor

I. Asigurarea calitãţii protecţiei copilului în toate unitãţile de tip rezidential, inclusiv în cele destinate copilului cu deficiente sau cu handicap, prin respectarea unor standarde minime de locuit, îngrijire, recuperare, educare, socializare şi reintegrare



Obiective operationale

Cadru juridic
1.1. Elaborarea şi promovarea proiectului de hotãrâre a
Guvernului privind lista instituţiilor, unitãţilor
şi secţiilor de spital care sunt transferate în cadrul
serviciilor publice specializate pentru protecţia
copilului, din judeţe şi sectoarele municipiului
Bucureşti aprilie 2000
1.2. Elaborarea şi promovarea standardelor de calitate
privind protecţia copilului în unitãţile de tip
rezidential iunie 2000-
februarie 2001
1.3. Elaborarea şi promovarea normativelor de personal
pentru unitãţile de protecţie de tip rezidential
(centrul de plasament, casuta de tip familial,
centrul de primire în regim de urgenta, centrul
de plasament pentru copilul cu handicap) septembrie 2000-
aprilie 2001
1.4. Elaborarea şi promovarea proiectului de hotãrâre a
Guvernului privind metodologia de stabilire a
nivelului contribuţiilor obligatorii ale consiliilor
locale municipale, orãşeneşti şi comunale din al
cãror teritoriu provine copilul aflat în dificultate,
copilul cu handicap sau persoana majorã care
beneficiazã de protecţie, în condiţiile art. 19 din
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997
privind protecţia copilului aflat în dificultate,
republicatã, şi de aplicare a mecanismului de finanţare mai 2000
1.5. Iniţierea unui proiect de act normativ privind
modificarea cadrului legal, care sa clarifice poziţia
copilului în sistemul naţional de asigurãri de
sãnãtate decembrie 2000
1.6. Elaborarea şi promovarea standardelor de evaluare a
copilului cu handicap şi a potenţialului lui de
recuperare 2001
1.7. Elaborarea şi promovarea unui proiect de hotãrâre a
Guvernului privind rolul A.N.P.D.C. în organizarea şi
validarea cursurilor de pregãtire complementara a
personalului din domeniul protecţiei copilului iulie 2000

Monitorizare
1.8. Elaborarea şi validarea fisei copilului şi a procedurii
de monitorizare, la nivel naţional, a situaţiei copiilor
protejati în unitãţi de tip rezidential iulie 2000
1.9. Realizarea şi publicarea de situaţii statistice anuale,
la nivel naţional, şi elaborarea de studii cu privire
la evoluţia protecţiei copilului în unitãţi de tip
rezidential 2001-2003
1.10. Implementarea sistemului de monitorizare a situaţiei
copiilor din unitãţi de tip rezidential 2001
1.11. Proiectarea şi testarea fişelor de monitorizare a
costurilor/copil institutionalizat 2001

Cadru metodologic
1.12. Elaborarea unui cod de practica în centrul de
plasament, care sa promoveze bunele practici
profesionale în aplicarea standardelor de
calitate august
-decembrie 2000
1.13. Elaborarea unei grile de evaluare a instituţiilor
şi serviciilor nou-preluate şi a unei grile de
întocmire a proiectului de restructurare a unitãţii mai-iunie 2000
1.14. Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la
restructurarea şi transformarea unitãţilor rezidentiale
pentru copilul cu handicap în centre de plasament
pentru copiii cu handicap şi la întocmirea proiectului
institutional 2001
1.15. Elaborarea de ghiduri metodologice privind bunele
practici profesionale în centre de plasament pentru
copiii cu handicap (pentru diferitele categorii de
handicap) 2001-2002
1.16. Elaborarea standardelor de evaluare a copilului cu
handicap/invaliditati şi a potenţialului de recuperare 2001

Cadru institutional
1.17. Preluarea şi integrarea în sistemul judeţean/de sector
de servicii pentru protecţia drepturilor copilului a
unitãţilor şi secţiilor aparţinând Ministerului Educaţiei
Naţionale, Ministerului Sãnãtãţii, Secretariatului de
Stat pentru Persoanele cu Handicap aprilie-mai 2000
1.18. Restructurarea, în etape, a unitãţilor nou-preluate
în centre de plasament de tip familial pentru copiii
cu handicap, în centre de îngrijire de zi şi de
recuperare pentru copiii cu handicap sau, dupã caz, în
alte servicii destinate îngrijirii, reabilitãrii şi
protecţiei copilului cu handicap, în conformitate cu
nevoile şi cu resursele locale iulie 2000-2003

Formare
1.19. Realizarea şi validarea modelului de pregãtire
complementara de baza a educatorului din centrul
de plasament, conform evoluţiei nevoilor de formare
a acestei categorii profesionale iunie-iulie 2000
1.20. Formarea obligatorie de baza a educatorilor din
centrele de plasament 2002
1.21. Elaborarea şi experimentarea, prin cursuri-pilot, a
unor modele de pregãtire complementara pentru şefi
de centre de plasament, pentru educatori, psihologi,
asistenţi sociali, infirmiere, supraveghetori de
noapte din aceste unitãţi, în strânsã legatura cu
prevederile standardelor de calitate şi ale ghidurilor
metodologice de buna practica profesionalã mai 2000
-iunie 2001
1.22. Aplicarea modelelor de formare validate în
unitãţi/judeţe iulie 2000-2003

Comunicare
1.23. Îmbunãtãţirea comunicãrii interne în cadrul
sistemului de protecţie a copilului permanent
1.24. Dezvoltarea comunicãrii externe cu instituţii
şi organizaţii din afarã sistemului, precum şi
cu mass-media, pentru a face cunoscutã evoluţia
reformei sistemului de protecţie a copilului în
regim rezidential permanent
1.25. Sensibilizarea opiniei publice în legatura cu
problematica copilului institutionalizat şi
stimularea voluntariatului permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:
I. Elaborarea şi promovarea actelor normative referitoare la:
● lista unitãţilor şi secţiilor care vor fi preluate de direcţiile judeţene/de sector pentru protecţia drepturilor copilului;
● standardele de calitate cu privire la protecţia copilului în centrul de plasament;
● metodologia de stabilire a nivelului contribuţiilor consiliilor judeţene şi consiliilor locale şi de aplicare a acestui mecanism financiar;
● validarea cursurilor de formare complementara a personalului de cãtre A.N.P.D.C.
II. Elaborarea, testarea şi validarea urmãtoarelor documente metodologice:
● Fişa copilului şi procedura de monitorizare a copiilor din unitãţi de tip rezidential;
● Codul de practica în centrul de plasament;
● Modelul de pregãtire de baza a educatorului specializat din centrul de plasament;
● Sistemul de monitorizare a parteneriatelor internaţionale promovate de unitãţile de tip rezidential;
● Norme şi standarde de calitate privind protecţia copilului în centrul de plasament pentru copiii cu handicap.
III. Preluarea şi integrarea în sistem a unitãţilor şi secţiilor prevãzute în lista aprobatã prin hotãrâre a Guvernului şi realizarea urmãtoarelor documente pentru fiecare unitate sau secţie preluatã:
● raport de evaluare;
● proiect de restructurare.
IV. Formarea urmãtoarelor categorii profesionale:
● formatori pentru aplicarea modelului de pregãtire de baza a educatorilor din centre de plasament (30 de persoane din 15 judeţe);
● educatori din centre de plasament (500 de persoane din cele 15 judeţe) - pregãtire complementara de baza.
Elaborarea modelelor de formare, în urma unor cursuripilot, pentru:
- pregãtirea sefilor de centre de plasament pentru aplicarea standardelor de calitate;
- pregãtirea complementara a personalului din centrul de plasament pentru aplicarea standardelor de calitate.
V. Debutul urmãtoarelor acţiuni, la nivel naţional:
● implementarea sistemului de monitorizare;
● campania de informare şi sensibilizare "Copiii nostri";
● aplicarea standardelor de calitate în toate centrele de plasament.
VI. Indicatori care reflecta eficienta activitãţilor în beneficiul copilului institutionalizat:
● redimensionarea instituţiilor rezidentiale şi reducerea numãrului unitãţilor de talie mare;
● reducerea numãrului de copii ocrotiţi în sistem rezidential clasic, ca urmare a activitãţilor desfãşurate pentru dezinstitutionalizarea copiilor, precum şi prin promovarea activitãţilor de prevenire a abandonului şi institutionalizarii prevãzute la cap. II "Promovarea protecţiei copilului prin alternative de tip familial, precum şi prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului şi al familiei sale";
● scãderea duratei şederii copilului în instituţiile rezidentiale.


II. Promovarea protecţiei copilului prin alternative de tip familial, precum şi prin noile tipuri de servicii complementare care intervin în sprijinul copilului şi al familiei sale



Obiective operationale

Cadru juridic
2.1. Completarea cadrului juridic existent cu privire la
atestarea, angajarea, formarea şi evaluarea asistentului
maternal profesionist 2001
2.2. Revizuirea şi armonizarea prevederilor legislative
cu privire la adoptia copilului şi a normativelor de
aplicare, în spiritul normelor şi tratatelor
internaţionale în domeniu, la care România este parte mai-iulie 2000

Monitorizare
2.3. Realizarea şi aplicarea fisei de monitorizare a
copilului ocrotit în familia substitutiva martie-iunie 2000
2.4. Realizarea şi aplicarea fisei de monitorizare a
asistentului maternal martie-iunie 2000
2.5. Realizarea şi publicarea de rapoarte statistice
anuale cu privire la dezvoltarea protecţiei copilului
prin alternative de tip familial 2000-2003

Cadru metodologic
2.6. Elaborarea unui ghid metodologic privind evaluarea
pluridisciplinara a candidatului la obţinerea
atestatului de asistent maternal profesionist, precum
şi pentru evaluarea pluridisciplinara a calitãţii
îngrijirii copilului în familia substitutiva iunie-decembrie 2000
2.7. Elaborarea unei metodologii-cadru de colaborare
între serviciul public specializat şi organisme
private autorizate care angajeazã asistenţi maternali,
pentru asigurarea coerentei procedurilor de selecţie,
formare şi evaluare 2001
2.8. Elaborarea unei metodologii de evaluare şi pregãtire
a familiei adoptive septembrie 2000

Formare
2.9. Elaborarea şi validarea modelelor de formare
complementara a asistentului social, respectiv a
psihologului - pentru aplicarea metodologiilor de
selecţie, atestare, formare şi evaluare a
asistentului maternal, în conformitate cu evoluţia
nevoilor de formare în procesul de promovare a
protecţiei copilului prin alternative de tip
familial august-decembrie 2000
2.10. Organizarea activitãţilor de formare a
asistentilor maternali profesionisti permanent
2.11. Elaborarea unui model de formare a asistentului
maternal specializat în primirea în regim de
urgenta a copilului şi în îngrijirea copilului
cu deficiente/handicap 2001
2.12. Formarea asistentilor sociali şi a psihologilor,
conform modelului prevãzut la pct. 2.9 2001
2.13. formarea asistentilor maternali specializaţi,
conform modelului prevãzut la pct. 2.11 2001-2002

Comunicare
2.14. Continuarea şi dezvoltarea popularizarii profesiei
de asistent maternal, pentru consolidarea reţelelor
de asistenţi maternali în judeţe/sectoarele
municipiului Bucureşti mai 2000-2001
2.15. Informarea şi sensibilizarea opiniei publice în
legatura cu protecţia copilului prin alternative
de tip familial permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale
La sfârşitul anului 2000:

I. Elaborarea, testarea şi validarea urmãtoarelor documente metodologice:
● fişele de monitorizare a copilului ocrotit în familia substitutiva;
● fişa de monitorizare a asistentului maternal.

II. Eficienta programelor de creare şi dezvoltare a reţelelor de asistenţi maternali profesionisti:
● va fi elaborat un raport cu privire la modul de implicare a serviciilor pentru probleme de protecţie de tip familial a copilului în crearea/dezvoltarea reţelelor de asistenţi maternali profesionisti, conţinând şi propuneri de imbunatatire a activitãţii, de completare a cadrului normativ, de elaborare a metodologiei de colaborare cu organismele private autorizate.

III. Formarea asistentilor maternali profesionisti

IV. Elaborarea modelelor de formare pentru profesioniştii implicaţi în aplicarea metodologiilor de selecţie, atestare, formare, evaluare a asistentului maternal, respectiv:
● asistentul social (lucrãtorul social);
● psihologul.

V. Debutul, la nivel naţional, al unor acţiuni precum:
● campania de informare "Copiii nostri", care va avea o componenta de sensibilizare a comunitãţii în legatura cu protecţia copilului prin alternative de tip familial.

VI. Indicatori care reflecta eficienta activitãţilor de promovare a alternativelor de tip familial:
● creşterea numãrului copiilor ocrotiţi prin alternative de tip familial, comparativ cu numãrul copiilor protejati în sistem rezidential, pana la un raport de 3:4;
● creşterea numãrului de asistenţi maternali profesionisti;
● creşterea numãrului de copii reintegrati în familia naturala sau integrati în familii adoptive.

III. Prevenirea abandonului copilului, a abuzului şi a neglijarii sub orice forma, precum şi a tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate



Obiective operationale

Cadru juridic
3.1. Modificarea şi completarea legislaţiei primare
(Codul civil, Codul penal şi, dupã caz, alte prevederi
legale), pentru a se asigura respectarea drepturilor
copilului şi protecţia acestuia fata de orice forma de
abuz sau neglijare 2001-2003
3.2. Elaborarea şi promovarea standardelor de organizare a
serviciilor care intervin în prevenirea intrãrii
copilului în dificultate mai 2000-august 2001

Cadru institutional
3.3. Înfiinţarea şi dezvoltarea la nivelul comunitãţii
locale a serviciilor care intervin în prevenirea
abandonului sau a intrãrii copilului în dificultate
(centre maternale, servicii de monitorizare, consiliere
şi sprijin al femeii gravide predispuse sa abandoneze
copilul, centre de zi pentru copilul cu probleme sociale,
centre de zi pentru copiii cu deficiente sau cu handicap,
centre de consiliere şi sprijin pentru familie, centre
de pregãtire a reintegrarii şi integrãrii familiale a
copilului, servicii de prevenire a abandonului
copilului) mai 2000 şi permanent
3.4. Înfiinţarea de servicii şi linii telefonice de
tipul "telefonul copilului", la care se poate
apela în regim de urgenta pentru orice situaţie
care pune în pericol integritatea fizica şi psihicã
a copilului 2002-2003

Monitorizare
3.5. Proiectarea unor fise de monitorizare specifice
fiecãrui tip de serviciu care intervine în prevenirea
abandonului sau a intrãrii copilului în dificultate şi
integrarea acestora în sistemul de monitorizare a
copilului 2001
3.6. Includerea în sistemul naţional de monitorizare a
problematicii copiilor-victime ale abuzului şi
neglijarii în familii şi în instituţii (date
culese, la nivelul fiecãrui judeţ sau sector,
referitoare la cazurile de maltratare infantila
semnalate serviciilor publice specializate) 2001

Cadru metodologic
3.7. Elaborarea de studii cu privire la definirea
familiilor în situaţii de risc şi la inventarierea
cauzelor posibile ale acestor situaţii, precum şi
la evoluţia fenomenului de maltratare a copilului,
pe baza cãrora sa se poatã realiza şi aplica programe
de recuperare şi reintegrare a copiilor-victime ale
diferitelor formelor de abuz şi neglijare noiembrie 2000
şi anual
3.8. Elaborarea unui program naţional pentru desfãşurarea
unei campanii de acţiuni preventive care sa antreneze
3 categorii de parteneri: şcoala, familia şi serviciul
public specializat octombrie 2000
-2001
3.9. Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la formele
de abuz şi neglijare a copilului şi metodele de
observare a efectelor acestora 2001
3.10. Elaborarea şi validarea de metodologii de organizare
a serviciilor care intervin în prevenirea abandonului
sau a intrãrii copilului în dificultate, precum şi în
consilierea, asistenta şi recuperarea copiilor-victime
ale abuzului sau neglijarii iulie-
octombrie 2000

Formare
3.11. Elaborarea şi validarea de modele de formare
complementara a tuturor categoriilor profesionale
care lucreazã în toate serviciile destinate prevenirii
abandonului sau a intrãrii copilului în dificultate şi
adaptarea permanenta a acestor modele, conform nevoilor
de formare 2001

Comunicare
3.12. Dezvoltarea comunicãrii interne în cadrul sistemului
de protecţie a copilului, pentru favorizarea schimbului
de informaţii şi experienţe privind tehnicile
profesionale de observare şi de intervenţie,
funcţionarea serviciilor de prevenire, antrenarea
comunitãţii permanent
3.13. Informarea şi sensibilizarea publicului larg cu
privire la necesitatea protejãrii copilului impotriva
oricãrei forme de abuz sau neglijare permanent
3.14. Informarea publicului, potenţial beneficiar, cu privire
la serviciile şi facilitãţile existente pentru familiile
aflate în dificultate permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:
I. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmãtoarelor documente metodologice:
● metodologiile de organizare pentru:
- Centrul maternal
- Centrul de primire a copilului în regim de urgenta şi de evaluare
- Centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi
- Serviciul de monitorizare, asistenta şi sprijin al femeii gravide predispuse sa abandoneze copilul
- Centrul de zi pentru copiii cu probleme sociale
- Centrul de asistenta şi sprijin pentru readaptarea psihologicã a copilului cu probleme psihosociale.
II. Realizarea urmãtoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:
● studiu cu privire la definirea familiilor în situaţie de risc şi la inventarierea cauzelor acestor situaţii;
● raport cu privire la toate serviciile de prevenire a abandonului asigurate de comunitatea localã;
● raport privind liniile telefonice care funcţioneazã în judeţe şi cele existente în faza de proiect;
● repertoar anual al serviciilor de prevenire din judeţe;
● modele de pliante de popularizare a acestora.
III. Înfiinţarea urmãtoarelor servicii:
● centre de zi - 4;
● centre maternale - 4;
● centre de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi - 10.
Pregãtirea demararii unor asemenea proiecte şi în alte judeţe.

IV. Analizarea fenomenului "copiii strazii" şi intervenţia în vederea ameliorãrii acestuia



Obiective operationale

Cadru institutional
4.1. Crearea şi dezvoltarea de centre de primire a copilului
în regim de urgenta şi evaluarea fenomenului "copiii
strazii" septembrie 2000-2003
4.2. Crearea şi dezvoltarea de centre de zi destinate
protejãrii, educãrii şi reintegrarii copiilor strazii
în toate oraşele care se confrunta cu acest fenomen septembrie
2000-2003
4.3. Promovarea parteneriatului cu organizaţiile
neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi de
recuperare socialã a copiilor strazii permanent

Monitorizare
4.4. Includerea în sistemul de monitorizare a problematicii
"copiii strazii" 2001

Cadru metodologic
4.5. Elaborarea unei metodologii de analiza şi evaluare
a fenomenului "copiii strazii", aplicabilã la nivel
naţional mai-septembrie 2000
4.6. Identificarea cauzelor fenomenului "copiii
strazii" şi stabilirea liniilor de acţiune prin
care se poate interveni asupra acestor
cauze octombrie 2000-
septembrie 2001
4.7. Elaborarea şi aplicarea unei metodologii de
intervenţie pentru evaluarea, protejarea şi
recuperarea în regim de urgenta a copiilor strazii
cu varsta mai mica de 10 ani octombrie 2000-
octombrie 2001
4.8. Elaborarea de programe de sensibilizare a
comunitãţii pentru a se evita încurajarea
fenomenului şi pentru a se stimula atitudinea
civicã eficienta 2001
4.9. Elaborarea unei metodologii de organizare a
centrului de îngrijire de zi destinat copiilor
strazii şi a unor standarde de calitate a protecţiei
acordate 2001

Formare
4.10. Elaborarea şi experimentarea unor modele de formare
a personalului care intervine în evaluarea,
protejarea, recuperarea şi reintegrarea copiilor
strazii, precum şi formarea unui numãr cat mai mare
de asemenea specialişti, în funcţie de nevoile
existente la nivel local 2001

Comunicare
4.11. Sensibilizarea opiniei publice pentru a
contribui la integrarea copiilor marginalizati
social şi la ameliorarea fenomenului "copiii
strazii" 2000 şi permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:
I. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmãtoarelor documente metodologice:
● Metodologia de analiza şi evaluare a fenomenului "copiii strazii";
● Metodologia de intervenţie pentru evaluarea, protejarea şi recuperarea în regim de urgenta a copiilor strazii cu varsta mai mica de 10 ani.
II. Realizarea urmãtoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:
● raport referitor la prioritãţile de acţiune pentru fiecare localitate în care fenomenul "copiii strazii" este ingrijorator (conform situaţiei din anul 2000);
● studiu naţional cu privire la amploarea şi cauzele fenomenului "copiii strazii", conţinând direcţiile de acţiune viitoare.
III. Înfiinţarea urmãtoarelor servicii:
● centre de zi pentru copiii strazii - 4;
● centre de coordonare - 6 (unul în municipiul Bucureşti şi încã 5 centre regionale).
IV. Debutul urmãtoarelor acţiuni:
● elaborarea de proiecte de centre de zi destinate copiilor strazii în localitãţile stabilite anterior;
● campania "Copiii nostri", care va avea şi o componenta destinatã sensibilizarii opiniei publice în ceea ce priveşte problema copiilor strazii.

V. Pregãtirea pentru viata şi integrarea socialã şi profesionalã a tinerilor care pana la varsta de 18 ani au beneficiat de una dintre mãsurile de protecţie a copilului, prevãzute de lege



Obiective operationale

Cadru metodologic
5.1. Elaborarea şi validarea unei metodologii de
organizare a Serviciului de asistenta şi sprijin
pentru tineri iulie 2000
5.2. Elaborarea unui ghid metodologic destinat echipei
pluridisciplinare implicate în pregãtirea
integrãrii sociale şi profesionale a adolescentilor
protejati în unitãţi tip rezidential 2001

Cadru institutional
5.3. Înfiinţarea la nivelul comunitãţii locale a
serviciilor de asistenta şi sprijin pentru tineri,
ca structuri integrate în sistemul de servicii de
protecţie a copilului noiembrie 2000
şi permanent
Formare
5.4. Elaborarea unui model de formare complementara a
educatorilor care pregãtesc adolescentii din centrul
de plasament pentru pãrãsirea instituţiei şi
integrarea lor socialã şi profesionalã, precum şi de
formare a unui numãr cat mai mare de educatori,
conform nevoilor de formare existente în judeţe 2000-2003
5.5. Formarea profesionalã a adolescentilor şi tinerilor,
împreunã cu instituţii abilitate în domeniu, pentru a
lucra în micile întreprinderi, ateliere protejate,
ferme etc. 2000-2003

Comunicare
5.6. Promovarea unui program de comunicare pentru
sensibilizarea comunitãţii la problemele tinerilor permanent
5.7. Informarea tinerilor cu privire la serviciile de
care pot beneficia permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:
I. Elaborarea, experimentarea şi validarea Metodologiei de organizare a Serviciului de asistenta şi sprijin pentru tineri.
II. Realizarea urmãtoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:
● raport anual cu privire la situaţia tinerilor care pãrãsesc centrele de plasament la împlinirea vârstei de 18 ani şi la mãsurile luate în vederea integrãrii lor sociale şi profesionale;
● model de pliant de sensibilizare a opiniei publice şi de stimulare a voluntariatului pentru pregãtirea integrãrii tinerilor din centrele de plasament;
● ghid de informare a tanarului care se pregãteşte pentru viata autonomã la ieşirea din centrul de plasament.
III. Înfiinţarea urmãtoarelor servicii:
● servicii de asistenta şi sprijin pentru tineri - 3.

VI. Orientarea, reeducarea şi reintegrarea socialã a copilului delincvent



Obiective operationale

Cadru juridic
6.1. Elaborarea şi susţinerea unui cadru normativ
privind sistemul de mãsuri educative aplicabile
copiilor care savarsesc fapte penale şi care nu
rãspund penal iunie 2000

Cadru metodologic
6.2. Elaborarea şi validarea metodologiei de organizare
a serviciilor de orientare, supraveghere şi sprijinire
a reintegrarii sociale a copilului delincvent, a
centrelor rezidentiale de reeducare pentru copilul
delincvent, precum şi a institutelor medico-educative
pentru protecţia copilului delincvent cu nevoi speciale,
ca structuri integrate în sistemul judeţean/de sector
de protecţie a copilului aflat în dificultate 2001
6.3. Elaborarea unei metodologii de monitorizare a cazurilor
de delincventa juvenila pentru care se stabilesc mãsuri
de protecţie 2001
6.4. Elaborarea unui studiu cu privire la fenomenul de
delincventa juvenila (cauze, factori de risc, metode
de prevenire şi intervenţie) 2001
6.5. Elaborarea unui ghid metodologic de prevenire a
delincventei juvenile prin promovarea de programe
educative şi de animare a timpului liber în cartiere 2001
6.6. Elaborarea unui ghid metodologic de reintegrare
şcolarã şi socialã a copilului delincvent 2001

Cadru institutional
6.7. Înfiinţarea la nivelul comunitãţii a serviciilor
pentru protecţia copilului delincvent (servicii de
orientare, supraveghere, reeducare şi sprijinire a
reintegrarii sociale, centre rezidentiale de
reeducare pentru copilul delincvent, institute
medico-educative pentru protecţia copilului
delincvent cu nevoi speciale) ca structuri
integrate în sistemul de servicii de protecţie
a copilului 2001-2003

Formare
6.8. Formarea membrilor comisiilor pentru protecţia
copilului în vederea abordarii cazurilor de copii
care au sãvârşit fapte penale, dar care nu rãspund
penal, din perspectiva considerarii lor drept cazuri
de copii aflaţi în dificultate, ale cãror integritate
şi dezvoltare morala sunt periclitate, şi stabilirii
unor mãsuri de protecţie adecvate, respectându-se
principiul interesului superior al copilului 2001
6.9. Elaborarea, experimentarea şi validarea unui model de
pregãtire a educatorilor din servicii de protecţie a
copilului şi formarea educatorilor, conform evoluţiei
nevoilor de formare 2001-2003
6.10. Elaborarea unui model de pregãtire a animatorilor
de cartier şi formarea de animatori şi voluntari care
îşi vor desfasura activitatea în cartierele
defavorizate 2002-2003

Comunicare
6.11. Informarea şi consilierea pãrinţilor şi a cadrelor
didactice, în vederea prevenirii sãvârşirii de fapte
penale de cãtre copii permanent
6.12. Informarea copiilor şi a adolescentilor asupra
necesitãţii respectãrii legilor şi obligaţiilor
cetatenesti permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:
I. Realizarea şi susţinerea actelor normative referitoare la sistemul de mãsuri educative aplicabile copiilor care savarsesc fapte penale şi care nu rãspund penal.
II. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmãtoarelor documente metodologice:
■ metodologii de organizare a urmãtoarelor tipuri de servicii:
● Serviciul de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent;
● Centru de reeducare pentru copilul delincvent;
● Institut medico-educativ pentru copilul delincvent.
■ Procedura de monitorizare a cazurilor de delincventa juvenila.

VII. Popularizarea drepturilor copilului şi sensibilizarea opiniei publice din România, în sensul înţelegerii problematicii copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate şi al participãrii la prevenirea şi ameliorarea problemelor



Obiective operationale

Cadru metodologic
7.1. Elaborarea unui proiect de campanie de informare
şi sensibilizare "Copiii nostri" aprilie-iulie 2000
7.2. Elaborarea şi validarea metodologiei de organizare
a Serviciului de asistenta a copilului pentru
exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a
opiniei iunie 2000
7.3. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a
instrumentelor de informare, iniţiate de A.N.P.D.C. iulie 2000
7.4. Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la
organizarea de campanii de informare şi la relaţia
cu presa 2001
7.5. Elaborarea unui ghid metodologic pentru promovarea
drepturilor copilului în unitãţile de învãţãmânt
de masa 2001

Cadru institutional
7.6. Înfiinţarea de servicii de asistenta a copilului
pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera
a opiniei, ca structuri integrate în sistemul de
servicii de protecţie a copilului 2000-2003

Formare
7.7. Formarea de responsabili cu activitatea de
comunicare/informare la nivelul serviciilor
publice specializate octombrie 2000-2001
7.8. Elaborarea şi experimentarea de modele de
formare complementara a diferitelor categorii
de personal din Serviciul de asistenta a copilului
pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea
libera a opiniei 2001
7.9. Formarea de personal, conform modelului şi
rãspunzând nevoilor de formare din judeţe 2002-2003
7.10. Organizarea în fiecare an a unei campanii
naţionale de informare şi sensibilizare
"Copiii nostri" noiembrie 2000-2003
7.11. Iniţierea şi dezvoltarea unui site pe
Internet cu tema "Protecţia copilului în
România" 2000-2003
7.12. Elaborarea, editarea şi difuzarea de materiale
informative destinate publicului larg permanent



Indicatori de evaluare a îndeplinirii obiectivelor operationale

La sfârşitul anului 2000:
I. Elaborarea, experimentarea şi validarea urmãtoarelor documente metodologice:
● Metodologia de organizare a Serviciului de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
● Proiectul de campanie de informare şi sensibilizare "Copiii nostri";
● Proiectul de dezvoltare a buletinului informativ "În interesul copilului".
II. Realizarea urmãtoarelor acţiuni:
● prima campanie nationala de informare "Copiii nostri";
● lansarea paginii web "Protecţia copilului în România";
● editarea şi difuzarea buletinului informativ "În interesul copilului".

Coordonarea strategiei A.N.P.D.C.

În vederea coordonãrii strategiei şi a evaluãrii rezultatelor, precum şi pentru dezvoltarea şi reajustarea acesteia pe parcursul perioadei menţionate, A.N.P.D.C. promoveazã urmãtoarele iniţiative:
A. Constituirea unui grup de coordonare şi acţiune
Pentru aplicarea principiului parteneriatului în implementarea reformei protecţiei copilului se va infiinta Grupul de coordonare şi acţiune (GCA). Acest organism nu va avea personalitate juridicã, iar specialiştii care vor face parte din GCA nu vor fi retribuiţi pentru aceasta activitate. În GCA vor fi reprezentate instituţiile şi organizaţiile urmãtoare:
● A.N.P.D.C.;
● Delegaţia Comisiei Europene în România;
● USAID;
● Misiunea rezidenţã a Bãncii Mondiale;
● organizaţii ale Naţiunilor Unite - UNICEF, UNESCO etc.;
● Asociaţia secretarilor consiliilor judeţene;
● organizaţii neguvernamentale naţionale (cu caracter umanitar şi profesional) care acţioneazã în domeniul protecţiei copilului;
● organizaţii profesionale ale mass-media.
GCA va avea urmãtoarele atribuţii:
● stabilirea planurilor de acţiune şi a programelor care converg cãtre atingerea obiectivelor operationale;
● evaluarea periodicã a rezultatelor planurilor de acţiune;
● asigurarea coerentei programelor şi a complementaritatii resurselor;
● urmãrirea aplicãrii unor criterii de repartizare echilibrata, în toate regiunile tarii, a fondurilor pentru proiecte, a resurselor materiale şi umane;
● studierea rapoartelor de monitorizare şi a rezultatelor aplicãrii strategiei, în vederea dezvoltãrii/reajustarii ei, prin completarea cu noi obiective operationale, prin reformularea celor existente sau prin stabilirea unor noi tipuri de activitãţi.
Se vor întocmi şi se vor valida un document de înfiinţare şi un regulament de funcţionare a GCA.
Se va pregati înfiinţarea la nivel regional a unor grupuri de acţiune pentru aplicarea strategiei de protecţie a copilului, care sa fie compuse din reprezentanţi ai A.N.P.D.C., directori ai serviciilor publice specializate din judeţele regiunii respective, secretari ai consiliilor judeţene, organizaţii neguvernamentale.
B. Asigurarea coerentei programelor şi a complementaritatii resurselor
Programele şi resursele aferente acestora vor fi gestionate astfel încât sa asigure:
● acţiuni coerente care sa contribuie la atingerea obiectivelor operationale;
● complementaritatea resurselor şi optimizarea utilizãrii lor;
● evaluarea periodicã şi valorizarea rezultatelor.
Toate programele şi resursele financiare destinate protecţiei copilului se vor încadra în obiectivele strategice prioritare stabilite.
În acest scop va fi conceput şi validat, pentru a fi utilizat ca instrument de lucru, un formular-tip de încadrare în Strategia nationala de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului, 2000-2003.
Formularul va fi completat şi anexat la Termenii de referinta ai Programului, la Contractul de colaborare sau la alte tipuri de documente oficiale care stipuleazã colaborarea cu A.N.P.D.C. în domeniul protecţiei copilului.
C. Dezvoltarea unei reţele specializate de informare, consultanţa şi evaluare privind reforma protecţiei copilului
Aceasta initiativa complexa urmeazã sa fie promovata în a doua parte a perioadei care face obiectul strategiei (începând din anul 2002), dar pregãtirea ei poate începe cãtre finele anului 2000. Se urmãreşte crearea unei reţele de centre de resurse în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale profesioniste şi cu servicii publice specializate care au dobândit deja experienta şi rezultate deosebite în promovarea reformei protecţiei copilului.
Aceste centre vor oferi informaţii şi consultanţa personalului din serviciile publice specializate din judeţe/sectoare, din centre de plasament, din alte tipuri de servicii destinate copilului şi familiei şi, în acelaşi timp, vor culege informaţii despre evoluţia reformei în regiunea respectiva, pentru a valoriza şi multiplica initiativele şi proiectele reusite.
Centrul naţional, coordonator al reţelei, precum şi centrele regionale vor fi validate în vederea îndeplinirii acestor funcţii de cãtre Grupul de coordonare şi acţiune la nivel naţional, respectiv de cãtre grupurile regionale.
D. Promovarea unei politici de comunicare pentru promovarea drepturilor copilului şi a strategiei guvernamentale în acest domeniu
În vederea îmbunãtãţirii comunicãrii interne şi externe, precum şi pentru promovarea imaginii reformei protecţiei copilului şi a structurilor implicate, la toate nivelurile, în acest demers va fi elaborata o strategie de comunicare.
Prima initiativa importanta în acest sens va fi realizarea unui sondaj de opinie şi a unui studiu cu privire la imaginea actuala a sistemului de protecţie a copilului pentru ca proiectarea strategiei de comunicare sa porneascã de la o baza bine documentata.
În politica de comunicare vor fi antrenati:
● specialişti în relaţii publice de la o firma de specialitate, care urmeazã sa fie selectionata;
● organizaţii care au în derulare proiecte de comunicare sub coordonarea A.N.P.D.C. (de exemplu: realizarea buletinului informativ "În interesul copilului", realizarea unei pagini web cu tema "Protecţia copilului în România", editarea de pliante şi broşuri etc.);
● reprezentanţi ai mass-media.
Se va dezvolta relaţia cu mass-media, atât cu presa scrisã, cat şi cu posturile de radio şi TV, şi se va constitui un grup de ziarişti de referinta, care vor fi familiarizati cu problematica protecţiei copilului.
Se va intensifica parteneriatul cu presa în promovarea strategiei.
Se vor organiza conferinţe de presa pentru mediatizarea unor evenimente (de exemplu: lansarea strategiei, lansarea unor programe) şi conferinţe semestriale pentru a face cunoscute rezultatele acestora.
Se vor edita şi difuza materiale informative, precum:
● pliantul de prezentare a A.N.P.D.C.;
● colecţia de broşuri "Curier juridic - protecţia copilului";
● brosurile cu date statistice anuale despre rezultatele aplicãrii strategiei.
E. În luna septembrie 2000 se va face o evaluare de etapa a gradului de îndeplinire a obiectivelor; evaluãri şi ajustari ale strategiei vor constitui un exerciţiu permanent

Concluzii
Noua legislaţie în domeniu, initiata prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, care prevede ca obiectiv principal dezinstitutionalizarea, în paralel cu dezvoltarea de forme alternative de protecţie, a avut drept consecinta micşorarea numãrului de copii institutionalizati, astfel încât la sfârşitul anului 1999 numãrul lor era de 30.435.
Dezvoltarea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului a permis luarea unor mãsuri de prevenire a institutionalizarii copiilor, precum şi a abandonului, lucru subliniat de tendinta ascendenta a numãrului de copii beneficiari ai acestei forme de asistenta (1997 - 0 cazuri, 1999 - 14.212 cazuri nou-intrate în sistem).
O alta premisa a scaderii numãrului de copii institutionalizati o constituie protecţia copilului în familii substitutive, ca alternativa la institutionalizare, mãsura care a înregistrat şi ea un trend ascendent, de la 11.899 cazuri în 1997 la 20.504 cazuri la sfârşitul anului 1999.
De asemenea, numãrul copiilor institutionalizati a scãzut şi datoritã faptului ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, prevede o noua forma de protecţie alternativa, asistentul maternal profesionist. La sfârşitul anului 1999 beneficiau de aceasta forma de protecţie 2.970 de copii.
Trebuie menţionat ca aceste rezultate au fost obţinute în contextul în care la sfârşitul anului 1999, la nivel naţional, serviciile publice specializate pentru protecţia copilului inregistrau un deficit bugetar de circa 180 miliarde lei şi în condiţiile în care pana în anul 1998 toate mãsurile cu rezultatele menţionate anterior s-au bazat într-o proporţie importanta pe bugetele proprii ale consiliilor judeţene.
Acest deficit a fost suplinit prin promovarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 161/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999 şi prin promovarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 260/2000 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului aflat în dificultate, cu modificãrile ulterioare. Din analiza datelor a rezultat ca cea mai mare parte a fondurilor a fost îndreptatã spre judeţele care inregistrau cele mai mari restante financiare (Suceava, Iaşi, Maramures, Vaslui, Galaţi, Valcea, Vrancea). De remarcat ca în aceste judeţe fondurile alocate au venit sa suplineasca deficitul de cheltuieli materiale şi de personal. În contrast cu aceste judeţe, în sectoarele municipiului Bucureşti, în judeţele Timis, Prahova, Mehedinti, Braşov, Ilfov, Covasna, Calarasi, Arad şi Giurgiu fondurile primite au fost utilizate în vederea restructurãrii instituţionale şi a dezvoltãrii serviciilor.
În decursul anului financiar 2000 vor fi finanţate de la bugetul de stat, cu preponderenta, initiativele de reforma a sistemului de protecţie care se încadreazã în obiectivele strategiei. Concomitent, vor continua deconcentrarea şi descentralizarea responsabilitãţilor pana la nivel de comunitate localã. Autoritãţile judeţene vor fi sprijinite în privinta finanţãrii serviciilor de protecţie rezidentiale şi alternative subordonate.
În perspectiva anului 2000, prin punerea în practica a programelor pe care A.N.P.D.C. le desfãşoarã cu diferite organizaţii internaţionale (Banca Mondialã, Uniunea Europeanã prin programele PHARE, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), anticipam reducerea în continuare a numãrului copiilor institutionalizati cu 13.000 copii pe an.

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016