Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 56 din 25 ianuarie 2012  pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se stabileste aptitudinea si incadrarea in grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 56 din 25 ianuarie 2012 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se stabileste aptitudinea si incadrarea in grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 117 din 15 februarie 2012

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al art. 70 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

    ART. 1
    Se aprobã criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacitãţii de muncã pe baza cãrora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
_________
    *) Anexa se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

    ART. 2
    La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã:
    a) Ordinul ministrului apãrãrii naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M.21/548/10.409/2005 privind aprobarea criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacitãţii de muncã a cadrelor militare, respectiv a funcţionarilor publici cu statut special**);
    b) prevederile grupei a 4-a din Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii faţã de îndeplinirea serviciului militar, aprobat prin Ordinul ministrului apãrãrii naţionale nr. M. 72/2002**).
__________
    **) Ordinul ministrului apãrãrii naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M.21/548/10.409/2005 şi Ordinul ministrului apãrãrii naţionale nr. M.72/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                                 PRIM-MINISTRU
                                    EMIL BOC

                                Contrasemneazã:
                                 --------------
                         Ministrul apãrãrii naţionale,
                                 Gabriel Oprea

                   p. Ministrul administraţiei şi internelor,
                                  Mihai Caprã,
                                secretar de stat

                  Directorul Serviciului Român de Informaţii,
                             George Cristian Maior

                 Directorul Serviciului de Informaţii Externe,
                             Mihai-Rãzvan Ungureanu

                  Directorul Serviciului de Protecţie şi Pazã,
                             Lucian-Silvan Pahonţu

              Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,
                                  Marcel Opriş

                            p. Ministrul justiţiei,
                              Alina Mihaela Bica,
                                secretar de stat

                              Ministrul sãnãtãţii,
                                 Ritli Ladislau

               Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
                                 Sulfina Barbu

    Bucureşti, 25 ianuarie 2012.
    Nr. 56.

     ANEXA


              Criterii şi norme de diagnostic clinic, diagnostic funcţional
             şi de evaluare a capacitãţii de muncã pe baza cãrora se stabileşte
           aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare,
          soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
                    special din sistemul administraţiei penitenciare


    I.
    ART. 1
    (1) Evaluarea capacitãţii de muncã, în vederea stabilirii gradului de invaliditate se realizeazã de comisiile de expertizã medico-militarã de pe lângã spitalele din sistemul de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.
    (2) Deciziile medicale ale comisiilor prevãzute la alin. (1) vor fi avizate de comisia centralã de expertizã medico-militarã a Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Serviciului Român de Informaţii, dupã caz.
    (3) Comisiile centrale de expertizã medico-militarã se organizeazã şi funcţioneazã pe lângã Direcţiile medicale ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
    (4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertizã medico-militarã se stabilesc prin Ordin comun al ministrului apãrãrii naţionale, ministrului administraţiei şi internelor si al directorului Serviciului Român de Informaţii.
    (5) Situaţiile prevãzute la art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare sunt reglementate prin anexa la ordinul comun menţionat la alin. (4), iar constatarea lor se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertizã medico-militarã ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, dupã caz.
    ART. 2
    (1) Sunt supuse evaluãrii capacitãţii de muncã, în vederea stabilirii aptitudinii sau, dupã caz, a gradului de invaliditate de cãtre comisiile de expertizã medico-militarã prevãzute la art. 1, urmãtoarele categorii de persoane:
    a) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
    b) cadrele militare trecute în rezervã/retragere, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale cãror raporturi de serviciu au încetat sau care beneficiazã de pensie de invaliditate de la casele de pensii sectoriale;
    c) elevii liceelor militare şi ai şcolilor militare/şcolilor de agenţi de poliţie sau studenţii unei instituţii de învãţãmânt din sistemul de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
    d) soţul supravieţuitor în rezervã sau în retragere încadrat în grad de invaliditate, beneficiar al pensiei de urmaş;
    e) soldaţii şi gradaţii voluntari trecuţi în rezervã ca urmare a încetãrii raporturilor de muncã dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 51/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari.
    (2) Comisiile de expertizã medico-militarã prevãzute la art. 1 pot desfãşura activitãţi de expertizã şi în alte situaţii neprevãzute dacã competenţa nu aparţine altui organism.
    ART. 3
    Încadrarea în grad de invaliditate în vederea înscrierii la pensie se face de comisiile de expertizã medico-militare sau, dupã caz, de medicul expert al asigurãrilor sociale din ultimul sistem în care persoana a fost asiguratã.
    ART. 4
    În sensul prezentei hotãrâri, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) expertiza medico-militarã - evaluarea posibilitãţilor anatomo-funcţionale ale organismului persoanelor prevãzute la art. 2 faţã de cerinţele impuse de atribuţiile de serviciu specifice;
    b) capacitatea de muncã - aptitudinea persoanelor prevãzute la art. 2 faţã de îndeplinirea serviciului militar / în poliţie / în administraţia naţionalã a penitenciarelor şi reprezintã raportul între posibilitãţile anatomo-funcţionale individuale şi solicitarea profesionalã specificã;
    c) diagnosticul funcţional - exprimã severitatea tulburãrilor funcţionale şi mecanismele prin care acestea se produc, se bazeazã pe elemente clinice şi pe rezultatele investigaţiilor de laborator şi permite evaluarea restantului funcţional şi a mecanismelor funcţionale care pot interveni compensator;
    d) deficienţa funcţionalã - consecinţa unor tulburãri morfologice sau funcţionale variate (boli, accidente, anomalii genetice), este cuantificabilã prin evaluãri clinice şi funcţionale standard, se regãseşte în formularea diagnosticului funcţional şi se coreleazã cu incapacitatea adaptativã şi cu gradul de invaliditate;
    e) incapacitatea adaptativã - exprimã limitele persoanei în efortul de a se adapta la mediul natural şi social, fiind generatã de tulburãri morfologice şi funcţionale diverse şi exprimatã procentual în cadrul unui sistem cuantificat din capacitatea adaptativã normalã;
    f) aptitudinea faţã de îndeplinirea serviciului militar / în poliţie / în administraţia naţionalã a penitenciarelor - capacitatea individului de a corespunde solicitãrilor specifice locului de muncã şi se apreciazã global, luându-se în considerare totalitatea afecţiunilor de care suferã persoana expertizatã, respectiv impactul acestora asupra capacitãţii adaptative;
    g) invaliditatea - exprimã statutul particular al unei persoane asigurate în sistemul unitar de pensii publice şi este cuantificatã în raport cu posibilitatea desfãşurãrii activitãţilor legate de viaţa cotidianã şi/sau profesionalã, astfel:
    1. invaliditate de gradul I, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de muncã, a capacitãţii de autoservire (autoîngrijire, activitãţi gospodãreşti etc), necesitând asistenţã permanentã din partea altei persoane;
    2. invaliditate de gradul II, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de muncã, dar cu conservarea capacitãţii de autoservire;
    3. invaliditate de gradul III, caracterizatã prin pierderea a cel puţin jumãtate din capacitatea de muncã, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activitãţi profesionale cu program redus şi în condiţii adecvate de solicitare.
    ART. 5
    Relaţia "deficienţã funcţionalã - incapacitate adaptativã - aptitudine - grad de invaliditate" este reprezentatã pe o scalã negativã, care exprimã pierderea funcţionalã cu consecinţe asupra îndeplinirii atribuţiilor de serviciu specifice sistemului de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, conform punctului II din prezentele criterii şi norme.
    ART. 6
    (1) Pentru bolile neprevãzute la punctul III din prezentele criterii şi norme, pentru care nu existã criterii specifice de apreciere a deficienţei funcţionale şi a capacitãţii de muncã, se vor urmãri elementele clinice, evoluţia, complicaţiile şi deficienţa funcţionalã produsã, aplicându-se criteriile existente.
    (2) În cazul unor afecţiuni care, luate fiecare în parte, nu conduc la încadrarea într-un grad de invaliditate, dar care prin cumul produc pierderea a cel puţin jumãtate din capacitatea de muncã a individului, acesta va putea fi încadrat în grad de invaliditate.

    II. Relaţia "deficienţã funcţionalã - incapacitate adaptativã - aptitudine - grad de invaliditate"


┌───────────────────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────────────────┐
│ Diagnosticul funcţional │Incapacitatea│ APTITUDINE│ Gradul de │
│ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Fãrã deficienţã funcţionalã│ 0-19% │ APT │nu determinã invaliditate│
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Deficienţã uşoarã │ 20-49% │ AL/IPALR │nu determinã invaliditate│
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Deficienţã medie │ 50-69% │ IPALR/ISE │ III │
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Deficienţã accentuatã │ 70-89% │ IPALR/ISE │ II │
├───────────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Deficienţã gravã │ 90-100% │ ISE │ I │
└───────────────────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────────────────┘



    - fãrã deficienţã funcţionalã (incapacitatea adaptativã 0-19%) - exprimã limitele largi ale normalului;
    - deficienţã uşoarã (incapacitatea adaptativã 20-49%) - afecteazã nesemnificativ activitãţile cotidiene şi profesionale; pot apãrea contraindicaţii privind activitatea profesionalã / recomandãri privind schimbarea locului de muncã; capacitatea de muncã este pãstratã;
    - deficienţã medie (incapacitatea adaptativã 50-69%) - limiteazã capacitatea adaptativã la mediul profesional în privinţa programului sau a locului de muncã; capacitatea de muncã este redusã cu cel puţin jumãtate faţã de standard;
    - deficienţã accentuatã (incapacitatea adaptativã 70-89%) - împiedicã desfãşurarea unei activitãţi profesionale în sistemul organizat de muncã; capacitatea de muncã este pierdutã în totalitate;
    - deficienţã gravã (incapacitatea adaptativã 90-100%) - pierde, pe lângã capacitatea de muncã, şi pe cea de autoservire.



┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ LEGENDA │ APTITUDINE │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ APT │Apt pentru serviciul militar combatant în timp de pace şi rãzboi/│
│ │Apt pentru îndeplinirea serviciului în poliţie/ Apt pentru │
│ │îndeplinirea serviciului în sistemul administraţiei penitenciare │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AL │Apt limitat în timp de pace şi rãzboi/ Apt limitat pentru │
│ │îndeplinirea serviciului în poîîţie/Apt limitat pentru │
│ │îndeplinirea serviciului în sistemul administraţiei penitenciare │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IPALR │Inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat la │
│ │rãzboi/ Inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliţie în timp │
│ │de pace, apt limitat la rãzboi/ Inapt pentru îndeplinirea │
│ │serviciului în sistemul administraţiei penitenciare, apt limitat │
│ │la rãzboi │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ISE │Inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţa/ Inapt │
│ │pentru îndeplinirea serviciului în poliţie cu scoatere din │
│ │evidenţã/ Inapt pentru îndeplinirea serviciului în sistemul │
│ │administraţiei penitenciare, cu scoatere din evidenţã │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    III.
    1. AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
    BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ (BCI)

    În boala cardiacã ischemicã, deficienţa funcţionalã se stabileşte în funcţie de:
    1. Simptome: caracterul durerii toracice, frecvenţa crizelor anginoase şi nivelul de efort la care apar, rãspunsul la tratamentul specific, prezenţa şi complexitatea aritmiilor, prezenţa semnelor de insuficienţã cardiacã;
    2. Severitatea ischemiei miocardice/stenozelor coronariene apreciate prin: EKG, TEF, ecografie cardiacã şi coronarografie;
    3. Severitatea disfuncţiei sistolice a ventriculului stâng: ecografic.

    Criterii de evaluare a deficienţei funcţionale, IA, a aptitudinii în BCI stabilã



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea. │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│Forma clinicã │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Angina │Fãrã deficienţã funcţionalã/deficienţã │ 0-29% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│pectoralã │uşoarã │ │(funcţie de │ │
│stabilã (AP) │- crizele anginoase apar numai la efort│ │specificul │ │
│ │fizic de intensitate foarte mare │ │activitãţii) │ │
│ │(eforturi exhaustive > 8 METs │ │ │ │
│ │- cedeazã prompt la NTG sau repaus │ │ │ │
│ │- fãrã simptome anginoase şi modificãri│ │ │ │
│ │electrice (EKG) interaccesual │ │ │ │
│ │- funcţie sistolicã. VS normalã (FE > │ │ │ │
│ │55%) │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│AP clasa I │Deficienţa funcţionalã uşoarã/medie │ 20-55% │ AL/IPALR, │Nu se încadreazã │
│ │- crizele anginoase apar la eforturi │ │ funcţie de │Gradul III │
│ │fizice mari (7-8 METs) │ │ specificul │ │
│ │- cedeazã rapid la administrarea de │ │ activitãţii │ │
│ │nitrocompuşi şi la repaus │ │ │ │
│ │- fãrã simptome anginoase sau │ │ │ │
│ │modificãri electrice (EKG) interacce- │ │ │ │
│ │suale - disfuncţie sistolicã VS uşoarã │ │ │ │
│ │(FE = 54-45%) - insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ │NYHA I │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│AP clasa II │Deficienţã funcţionalã medie │ 56-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │- crizele anginoase apar la eforturi │ │ │ │
│ │mari şi medii (5-6 METs) │ │ │ │
│ │- cedeazã uşor la repaus şi la │ │ │ │
│ │administrarea de nitrocompuşi │ │ │ │
│ │- modificãri minore EKG*) │ │ │ │
│ │- TEF***) relevã modificãri electrice │ │ │ │
│ │cu pattern ischemic ia o intensitate > │ │ │ │
│ │de 80% din nivelul maxim teoretic │ │ │ │
│ │individual │ │ │ │
│ │- disfuncţie sistolicã moderatã (FE = │ │ │ │
│ │44-40%) │ │ │ │
│ │- insuficienţã cardiacã NYHA II │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│AP clasa III │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │- crizele anginoase apar la eforturi de│ │ │ │
│ │intensitate micã, uneori şi în repaus │ │ │ │
│ │(3-4 METs) │ │ │ │
│ │- cedeazã greu la administrarea de │ │ │ │
│ │nitrocompuşi │ │ │ │
│ │- modificãri importante EKG**) │ │ │ │
│ │accesuale şi interaccesuale │ │ │ │
│ │- disfuncţie sistolicã VS moderatã │ │ │ │
│ │(FE = 39-30%) │ │ │ │
│ │- insuficienţã cardiacã NYHA III │ │ │ │
│ │- toleranţã micã la efort - permite │ │ │ │
│ │activitatea de autoîngrijire │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│AP clasa IV │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │- crizele anginoase apar în repaus │ │ │ │
│ │(1-2 METs) şi sunt obiectivate de │ │ │ │
│ │modificãri EKG**) │ │ │ │
│ │- disfuncţie sistolicã gravã VS (FE < │ │ │ │
│ │30%) │ │ │ │
│ │- insuficienţã cardiacã NYHA IV - │ │ │ │
│ │bolnavii îşi pierd capacitatea de │ │ │ │
│ │autoîngrijire │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    INFARCTUL MIOCARDIC
    Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienţa funcţionalã se stabileşte în funcţie de: extinderea zonei de necrozã, severitatea disfuncţiei sistolice a VS, complexitatea tulburãrilor de ritm şi de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranţa la efort, eficacitatea tratamentului.

    Tabelul de mai jos redã criteriile de apreciere a deficienţei funcţionale, IA şi a aptitudinii în IM vechi.



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea. │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│Forma clinicã │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Infarctul │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│miocardic │- bolnav asimptomatic sau cu simptoma- │ │ │ │
│vechi │tologia dureroasã (anginã pectoralã), │ │ │ │
│(Fãrã suprade- │care apare la eforturi fizice mari (7-8│ │ │ │
│nivelare de ST, │METs) - EKG relevã sechela electricã a │ │ │ │
│fãrã undã Q sau │IM fãrã alte modificãri. - disfuncţia │ │ │ │
│cu supradenive- │sistolicã uşoarã VS (FE = 54-50%) - │ │ │ │
│lare de ST, cu │insuficienţã cardiacã NYHA I │ │ │ │
│undã Q) ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │- bolnavul prezintã la eforturi mari/ │ │ │ │
│ │medii (5-6 METs) dureri anginoase, │ │ │ │
│ │dispnee, palpitaţii │ │ │ │
│ │- EKG de repaus relevã sechela │ │ │ │
│ │electricã de IM şi posibile modificãri │ │ │ │
│ │minore*) de fazã terminalã, posibile │ │ │ │
│ │aritmii benigne │ │ │ │
│ │- TEF***) obiectiveazã modificãri │ │ │ │
│ │electrice cu pattern ischemic la o │ │ │ │
│ │intensitate > 80%) din efortul teoretic│ │ │ │
│ │maxim individual │ │ │ │
│ │- disfuncţie sistolicã moderatã (FE = │ │ │ │
│ │49-45%), eventual HVS │ │ │ │
│ │- insuficienţã cardiacã NYHA II │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89%> │ ISE │Gradul II │
│ │- bolnavii prezintã dureri anginoase la│ │ │ │
│ │eforturi mici sau medii (3-4 METs), │ │ │ │
│ │dispnee, palpitaţii │ │ │ │
│ │- EKG de repaus relevã, pe lângã │ │ │ │
│ │sechela de IM, modificãri de fazã │ │ │ │
│ │terminalã**) şi/sau alte modificãri │ │ │ │
│ │electrice severe (aritmii, tulburãri │ │ │ │
│ │de conducere) │ │ │ │
│ │- disfuncţie sistolicã moderatã (FE = │ │ │ │
│ │44-35%) │ │ │ │
│ │- insuficienţã cardiacã NYHA III │ │ │ │
│ │- toleranţã la efort micã - permite │ │ │ │
│ │activitãţi de autoîngrijire │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │- tulburãri de ritm şi de conducere │ │ │ │
│ │severe │ │ │ │
│ │- edeme pulmonare acute repetitive │ │ │ │
│ │- insuficienţã cardiacã NYHA IV │ │ │ │
│ │- disfuncţie sistolica VS gravã (FE = │ │ │ │
│ │< 35%) │ │ │ │
│ │- bolnavii au capacitatea de │ │ │ │
│ │autoîngrijire limitatã │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



--------
    *) Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, uşor negativ.
    **) Subdenivelare ST > 1 mm, descendentã, orizontalã, T negativ, simetric, ascuţit.
    ***) Dacã modificãrile electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort < 80% din efortul maxim teoretic individual, deficienţa funcţionalã poate fi accentuatã. Modificãrile vor fi coroborate cu alte date obiective ale bolnavului.

    O menţiune aparte trebuie fãcutã pentru BCI nedureroasã, în care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (vezi baremul de investigaţii). În funcţie de severitatea modificãrilor oferite de investigaţiile cardiovasculare, de gradul insuficienţei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzãtoare a statusului funcţional şi a aptitudinii utilizând criteriile de la angina pectoralã stabilã.

    Observaţii:
    1. Clasificarea Canadianã (Canadian Cardiac Society, CCS) a anginei pectorale stabile
    CLASA I - anginã pectoralã la efort intens, rapid prelungit; efortul obişnuit nu prezintã anginã; corespunde unui consum energetic de 7-8 METs (METs = echivalenţe de consum de O(2) la efort).
    CLASA II - angina de efort mediu, care limiteazã uşor activitatea pacientului (5-6 METs).
    CLASA III - angina la activitãţi uzuale, eforturi mici, cu limitarea activitãţilor zilnice; corespunde unui consum energetic de 3-4 METs.
    CLASA IV - anginã pectoralã ce apare în repaus, pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort pierdutã, sub 1-2 METs).
    2. Caracterizarea diferitelor activitãţi în funcţie de consumul energetic

    CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA) (VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE)
    Se cere pacientului sã sublinieze activitãţile pe care le poate îndeplini fãrã sã prezinte dispnee, durere precordialã, obosealã.


┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1 MET │mãnâncã, se îmbracã, lucreazã la birou │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2 METs │face duş, coboarã 8 trepte │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3 METs │se plimbã încet pe o suprafaţã de aproximativ 2 blocuri │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4 METs │muncã uşoarã (strâns frunze, vopsit sau tâmplãrit uşor) │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5 METs │plimbare 4 mph, dans, spãlat maşina │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6 METs │tâmplãrie grea │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7 METs │muncã grea: sãpat, joc tenis, cãrat 30 kg │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8 METs │împins mobile grele, jogging, cãrat 10 kg pe scãri │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9 METs │bicicletã moderat, sãrit coarda │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10 METs │înot, bicicletã la deal, mers repede la deal │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11 METs │schi fond baschet meci întreg │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12 METs │alergare 8 mph │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13 METs │orice activitate competiţionalã. │
└──────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. Clasificarea disfuncţiei sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart Disease - eight edition), este urmãtoarea:
    - disfuncţie sistolicã normalã - FE > 55%;
    - disfuncţie sistolicã uşoarã - FE = 54-45%;
    - disfuncţie sistolicã moderatã - FE = 44-30%;
    - disfuncţie sistolicã gravã - FE < 30%.
    La bolnavii care au fost investigaţi invaziv, datele coronarografice vor constitui elemente funcţionale (numãrul de vase afectate, severitatea stenozelor) şi vor fi coroborate cu simptomele, disfuncţia sistolicã etc.

    I. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ (HTA)
    Pentru stabilirea deficienţei funcţionale în HTA se vor identifica urmãtoarele elemente funcţionale:
    - forma clinicã (clasificarea HTA în funcţie de valori)
    - semne de afectare a principalelor "organe ţintã"
    - asocierea HTA cu diferite condiţii clinice, pentru care HTA constituie un factor de agravare al patologiei respective sau aceasta patologie reprezintã o complicaţie a HTA.

    Tabelul de mai jos prezintã criteriile de evaluare a deficienţei funcţionale, IA si a aptitudinii în HTA, pe baza asocierii formelor clinice de HTA (clasificarea ESC-2009) cu elementele menţionate.



┌────────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea HTA │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ esenţialã. Forma │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
│ clinicã (ESC-2009) │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│HTA uşoarã (gr. I) │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ fãrã AOT ^x) │ │ │ │ │
│ TAS = 140-159 mmHg │ │ │ │ │
│ TAD = 90-99 mmHg │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────────────┬──────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│HTA uşoarã (gr. I) │- microalbuminurie │Uşoarã│ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ cu AOT^x) │- plãci aterosclerotice │ │ │ │ │
│ TAS = 140-159 mmHg │carotidiene, aortice │ │ │ │ │
│ TAD = 90-99 mmHg ├────────────────────────┼──────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │- HVS determinatã │Medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │ecografic SIV/PPVS ≥ │ │ │ │ │
│ │15 mm şi/sau │ │ │ │ │
│ │- creatininã sanguinã │ │ │ │ │
│ │> 1,5 mg/dl, clearance │ │ │ │ │
│ │cr < 60 ml/min │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────────────┴──────┼────────────┼─────────────┴───────────────────┤
│HTA uşoarã (gr. I) │În funcţie de severitatea │ În concor- │În concordanţã cu deficienţa │
│asociatã cu boalã │condiţiei clinice asociate │ danţã cu │funcţionalã şi incapacitatea │
│vascularã clinic │ │ deficienţa │adaptativã │
│manifestã^xx) │ │ funcţionalã│ │
│ TAS = 140-159 mmHg │ │ │ │
│ TAD = 90-99 mmHg │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────┼─────────────┬───────────────────┤
│HTA moderatã │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│(gr. II) fãrã AOT^x) │ │ │ │ │
│ TAS = 160-179 mmHg │ │ │ │ │
│ TAD - 100-109 mmHg │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────────────┬──────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│HTA moderatã (gr. II) │- microalbuminurie │Uşoarã│ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ cu AOT^x) │- plãci aterosclerotice │ │ │ │ │
│ TAS = 160-179 mmHg │carotidiene, aortice │ │ │ │ │
│ TAD = 100-109 mmHg ├────────────────────────┼──────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │- HVS determinatã │Medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │ecografic SIV/PPVS ≥ │ │ │ │ │
│ │15 mm şi/sau │ │ │ │ │
│ │- creatininã sanguinã │ │ │ │ │
│ │> 1,5 mg/dl, clearance │ │ │ │ │
│ │cr < 60 ml/min │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────────────┴──────┼────────────┼─────────────┴───────────────────┤
│HTA moderatã (gr. II) │În funcţie de severitatea │ În concor- │În concordanţã cu deficienţa │
│asociatã cu boalã │condiţiei clinice asociate │ danţã cu │funcţionalã şi incapacitatea │
│vascularã clinic │ │ deficienţa │adaptativã │
│manifestã^xx) │ │ funcţionalã│ │
│ TAS = 160-179 mmHg │ │ │ │
│ TAD = 100-109 mmHg │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────┼─────────────┬───────────────────┤
│HTA severã │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│(gr. III) fãrã AOT^x) │ │ │ │ │
│ TAS > 180 mmHg │ │ │ │ │
│ TAD > 110 mmHg │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────────────┬──────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│HTA severã (gr. III) │- microalbuminurie │Medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ cu AOT^x) │- plãci aterosclerotice │ │ │ │ │
│ TAS > 180 mmHg │carotidiene, aortice │ │ │ │ │
│ TAD > 110 mmHg ├────────────────────────┼──────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │- HVS determinatã │Accen-│ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │ecografic SIV/PPVS ≥ │tuatã │ │ │ │
│ │15 mm şi/sau │ │ │ │ │
│ │- creatininã sanguinã │ │ │ │ │
│ │> 1,5 mg/dl, clearance │ │ │ │ │
│ │cr < 60 ml/min │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────────────┴──────┼────────────┼─────────────┴───────────────────┤
│HTA severã (gr. III) │În funcţie de severitatea │ În concor- │În concordanţã cu deficienţa │
│asociatã cu boalã │condiţiei clinice asociate │ danţã cu │funcţionalã şi incapacitatea │
│vascularã clinic │ │ deficienţa │adaptativã │
│manifestã^xx) │ │ funcţionalã│ │
│ TAS > 180 mmHg │ │ │ │
│ TAD > 1100 mmHg │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────┼─────────────┬───────────────────┤
│HTA cu evoluţie │Deficienţa funcţionalã │ 70-100% │ ISE │Gradul II sau I │
│acceleratã şi malignã, │accentuatã sau gravã (în │ │ │ de invaliditate │
│definiţia OMS: TAD > 130│funcţie de severitatea compli- │ │ │ (dupã caz) │
│mmHg, FO cu exudate │caţiilor şi rãspunsul la │ │ │ │
│hemoragice, IR progre- │tratament) │ │ │ │
│siva, rezistenta la │ │ │ │ │
│tratament │ │ │ │ │
└────────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    ^x) AOT = afectare de organ ţintã cu impact asupra deficienţei funcţionale
    ^xx) CCA = condiţii clinice asociate:
    - boalã coronarianã ischemicã, IM, revascularizaţie, insuficienţã cardiacã
    - boalã vascularã cerebralã, AVC: ischemic, tranzitor sau hemoragie
    - boalã vascularã perifericã
    - afectare renalã: IRC, proteinurie
    - retinopatie avansatã: hemoragii, exudate, edem.

    Observaţii
    1. Doar HVS moderatã-severã (evaluare ecograficã) determinã deficienţa funcţionalã învalidantã.
    2. HTA rezistentã la tratament este HTA tratatã cu trei hipotensoare din clase diferite în doze optime la care nu s-a obţinut controlul valorilor TA. Va trebui documentatã prin internãri în spital din care sã rezulte evoluţia valorilor TA precum şi schema terapeuticã urmatã.

    II. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SECUNDARĂ
    Aprecierea deficienţei funcţionale, a incapacitãţii adaptative şi a aptitudinii se va face dupã criteriile de apreciere a HTA esenţialã.

    HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ



┌───────────────────┬────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Grad de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├───────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│TA sistolicã < 90 │Fãrã deficienţã/Deficienţã │ 0-49% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│mm Hg cu tulburãri │funcţionalã uşoarã │ │(funcţie de │ │
│funţionale reduse │ │ │ specificul │ │
│ │ │ │activitãţii) │ │
├───────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│TA sistolicã < 90 │Deficientã funcţionalã medie │ 50-60% │ IPALR │Grad III │
│mmHg cu tulburãri │ │ │ │ │
│funcţionale │ │ │ │ │
│accentuate │ │ │ │ │
└───────────────────┴────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea. │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│Forma clinicã │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Defectul septal │- Fãrã deficienţã │ 10-49% │ APT/AL, │Nu se încadreazã │
│atrial (DSA) │- Deficienţã funcţionalã uşoarã │ │ funcţie de │ │
│ │DSA cu şunt stânga-dreapta nesemnifi- │ │ specificul │ │
│ │cativ, cu cord compensat, fãrã semne │ │ activitãţii │ │
│ │de mãrire a cordului drept │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │DSA cu şunt stânga-dreapta moderat cu │ │ │ │
│ │semne de supraîncãrcare a inimii drepte│ │ │ │
│ │cu tulburãri funcţionale (dispnee la │ │ │ │
│ │eforturi mari şi medii) │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89%> │ ISE │Gradul II │
│ │DSA cu şunt stânga-dreapta semnificativ│ │ │ │
│ │(raport flux pulmonar/flux sistemic │ │ │ │
│ │peste 1,5/l) şi HTP; DSA cu cardiome- │ │ │ │
│ │galie importantã sau cu tulburãri de │ │ │ │
│ │ritm persistente sau frecvent repeti- │ │ │ │
│ │tive, cu dispnee la eforturi minore │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│DSA operat │- Fãrã deficienţã │ 10-49% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│Aprecierea se va│- Deficienţã funcţionalã uşoarã │ │ (funcţie de │ │
│face la 6 luni │DSA mic operat cu restituito ad │ │ specificul │ │
│de la │integrum cu dispnee numai la │ │ activitãţii)│ │
│intervenţie │eforturi mari │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │DSA operat cu dilatare inicã a cordului│ │ │ │
│ │presiune pulmonarã sistolicã normalã, │ │ │ │
│ │dispnee la eforturi mari şi medii │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │DSA operat cu persistenţa cardiomega- │ │ │ │
│ │liei, a HTP, a tulburãrilor de ritm │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Defectul septal │Tulburãrile funcţionale în DVS sunt │ │ │ │
│interventricular│dependente de mãrimea comunicãrii şi │ │ │ │
│(DSV) │starea patului vascular pulmonar │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │DSV mic (0,5cmý/mý) cu sunt stânga- │ │ │ │
│ │dreapta modest, cu raport flux pulmo- │ │ │ │
│ │nar/flux sistemic (QP/QS) sub 1,5. VD │ │ │ │
│ │nu este dilatat sau hipertrofiat. │ │ │ │
│ │Pacienţi asimptomatici. Prezintã │ │ │ │
│ │dispnee doar la eforturi mari │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │DSV moderat (0,5-1 cmý/mý), raport │ │ │ │
│ │QP/QS de 1,5-2 prin şunt stânga-dreapta│ │ │ │
│ │semnificativ. În efort mare sau mediu, │ │ │ │
│ │pacienţii prezintã dispnee. Examenele │ │ │ │
│ │paraclinice (eco, EKG, Rx. cord │ │ │ │
│ │pulmonar) aratã cardiomegalie uşoarã/ │ │ │ │
│ │moderatã, HVD, HTP moderatã, insufi- │ │ │ │
│ │cienţã cardiacã NYHA II │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Bolnav cu DSV mare (> 1 cmý/mý) cu │ │ │ │
│ │raport QP/QS mai mare de 2. Prezintã │ │ │ │
│ │dispnee la eforturi mici sau chiar în │ │ │ │
│ │repaus, infecţii pulmonare. Obiectiv │ │ │ │
│ │HTP arterialã gravã, cardiomegalie cu │ │ │ │
│ │hipertrofie biventricularã, semne de │ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã NYHA III sau │ │ │ │
│ │III/IV, aritmii ventriculare │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │DSV cu insuficienţã cardiacã gravã │ │ │ │
│ │ireductibilã sau aritmii ventriculare │ │ │ │
│ │grave cu risc de moarte subitã, │ │ │ │
│ │conducând la pierderea capacitãţii de │ │ │ │
│ │autoservire │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│DSV operat │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│Aprecierea │DSV operat fãrã şunt rezidual │ │ │ │
│tulburãrilor ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│funcţionale se │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│face la 6 luni │DSV operat cu sunt rezidual moderat │ │ │ │
│de la │şi HTP moderatã │ │ │ │
│intervenţie. ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Pentru bolnavii │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│cu HTP │DSV operat cu şunt mare, HTP │ │ │ │
│preoperator │persistentã, dispnee la eforturi │ │ │ │
│sau cu semne │mici şi repaus │ │ │ │
│clinice de DSV │ │ │ │ │
│rezidual se │ │ │ │ │
│efectueazã │ │ │ │ │
│cateterism │ │ │ │ │
│cardiac. │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Persistenţa de │PCA determinã un şunt stânga-dreapta a │ │ │ │
│canal arterial │cãrui mãrime depinde de calibrul │ │ │ │
│(PCA) │canalului şi de relaţiile dintre │ │ │ │
│ │rezistenţa vascularã sistemicã şi cea │ │ │ │
│ │pulmonarã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ │PCA mic, cu şunt nesemnificativ │ │ │ │
│ │hemodinamic, bolnavi asimptomatici │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │PCA mic/moderat cu şunt redus, fãrã │ │ │ │
│ │cardiomegalie, cu tulburãri funcţionale│ │ │ │
│ │(dispnee) la eforturi foarte mari │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │PCA moderat cu elemente de HVS sau │ │ │ │
│ │hipertrofie biventricularã şi de │ │ │ │
│ │încãrcare pulmonarã (HTP). Dispnee la │ │ │ │
│ │eforturi mari şi medii │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │PCA cu HTP gravã, cu suflu continuu │ │ │ │
│ │tipic la care se asociazã rulment de │ │ │ │
│ │flux diastolic apical, cardiomegalie, │ │ │ │
│ │dispnee la efort mic şi chiar de repaus│ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│PCA operat │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│Aprecierea se │Bolnavi asimptomatici cu examen fizic │ │ │ │
│face dupã 6 luni│cardiac, Rgr. şi EKG normale │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Dacã persistã o HTP rezidualã (prin │ │ │ │
│ │cateterism cardiac şi sunt simptomatici) │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Coarctaţîa │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│aorticã (CoA) │Bolnavi asimptomatici. Tensiunea │ │ │ │
│ │arterialã normalã, suflu sistolic │ │ │ │
│ │moderat în sp. II IC stg., fãrã semne │ │ │ │
│ │de HVS şi circulaţie colateralã, test │ │ │ │
│ │de efort normal. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │Bolnavi paucisimptomatici, eventual │ │ │ │
│ │cefalee, ameţeli, pulsaţii craniene. │ │ │ │
│ │S.S. SP. II IC STG., toleranţã bunã la │ │ │ │
│ │efort. HVS uşoarã (EKG, eco, │ │ │ │
│ │radiologice) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Bolnavii prezintã simptomatologia unei │ │ │ │
│ │HTA (cefalee, epistaxis, tinitus, │ │ │ │
│ │scotoame, congestie cefalicã), anginã, │ │ │ │
│ │dispnee - asociate senzaţiei de rãcealã│ │ │ │
│ │în membrele pelvine, chiar claudicaţie │ │ │ │
│ │intermitentã sau dureri abdominale. │ │ │ │
│ │Obiectiv, diferenţa dintre TA brahialã │ │ │ │
│ │şi poplitee este de 10 mmHg. Circulaţia│ │ │ │
│ │colateralã moderat dezvoltatã. HVS │ │ │ │
│ │moderat/severã, dar cu funcţie │ │ │ │
│ │ventricularã normalã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Co.A. semnificativã: gradient maxim de │ │ │ │
│ │20 mmHg, cu flux continuu în timpul │ │ │ │
│ │diastolei în Ao descendentã. Circulaţia│ │ │ │
│ │colateralã dezvoltatã, cardiomegalie, │ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã NYHA III, III/IV,│ │ │ │
│ │tulburãri de ritm cu sincope, crize │ │ │ │
│ │anginoase, accidente vasculare cere- │ │ │ │
│ │brale. Pot avea alte cardiopatii │ │ │ │
│ │congenitale asociate │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Bolnavi cu insuficienţã cardiacã gravã │ │ │ │
│ │ireductibilã sau sechele dupã accidente│ │ │ │
│ │vasculare cerebrale care fac imposibilã│ │ │ │
│ │autoservirea │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Coarctaţia │Tulburãrile funcţionale vor fi apre- │ │ │ │
│aorticã operatã │ciate în raport de: prezenţa sau dispa-│ │ │ │
│sau dupã │riţia gradientului la nivelul coarcta- │ │ │ │
│angioplastie │ţiei; scãderea TA pânã la normalizarea │ │ │ │
│percutanã cu │valorilor; dispariţia fenomenelor │ │ │ │
│balon │subiective, a tulburãrilor de ritm, a │ │ │ │
│ │crizelor anginoase │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49%) │ AL │Nu se încadreazã │
│ │În situaţia realizãrii dezideratelor │ │ │ │
│ │mai sus enunţate │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │În situaţia menţinerii gradientului la │ │ │ │
│ │nivelul coarctaţiei, cu valori TA │ │ │ │
│ │crescute(dominant sistolice) la nivelul│ │ │ │
│ │membrelor toracale, cu semne subiective│ │ │ │
│ │de HTA, cu tulburãri funcţionale la │ │ │ │
│ │eforturi mari şi medii │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Bolnavii la care intervenţia nu a dat │ │ │ │
│ │rezultate sau au apãrui complicaţii │ │ │ │
│ │post operatorii (disecţie de aortã, │ │ │ │
│ │anevrism Ao) au deficienţã funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã prin intensitatea tulburã- │ │ │ │
│ │rilor şi prognostic nefavorabil │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stenozã │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│pulmonarã │Stenozã pulmonarã valvularã minimã fãrã│ │ │ │
│valvularã: │semne subiective şi fãrã repercusiuni │ │ │ │
│Severitatea │hemodinamice │ │ │ │
│stenozei este ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│în funcţie │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│de gradientul │Stenozã pulmonarã valvularã uşoarã, cu │ │ │ │
│transvalvular │absenţa HVD (EKG, Rgr şi eco); Doppler │ │ │ │
│maxim apreciat │aratã gradient redus, iar Rx o dilatare│ │ │ │
│prin examen │post-stenoticã a arterei pulmonare. │ │ │ │
│Eco-Doppler, │Bolnavi asimptomatici în repaus, cu │ │ │ │
│astfel: │dispnee la eforturi mari │ │ │ │
│- discretã - ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ grad. │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69%) │ IPALR │Gradul III │
│ < 25 mmHg │Stenozã pulmonarã moderatã, cu │ │ │ │
│- uşoarã - │tulburãri funcţionale Ia eforturi mari │ │ │ │
│ grad. │şi medii. │ │ │ │
│ 25-49 mmHg │Cateterismul cardiac şi Eco Doppler │ │ │ │
│- moderatã - │aratã gradient transvalvular de 50 mmHg│ │ │ │
│ grad. │sau >, cu unele semne de disfuncţie │ │ │ │
│ 50-79 mmHg │de VD │ │ │ │
│- gravã - grad. ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ > 80 mmg │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│La gradient │Stenozã pulmonarã valvularã gravã cu │ │ │ │
│ > 80 mmHg │HVD marcatã cu insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ apar HVD │dreaptã, cu tulburãri de ritm, sincope,│ │ │ │
│ marcatã │crize anginoase, dispnee de repaus şi │ │ │ │
│ şi fenomene │la eforturi mici │ │ │ │
│de insuficienţã ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│tricuspidã │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Gradient transvalvular maxim > 80 mmHg,│ │ │ │
│ │Insuficienţã cardiacã ireductibilã, │ │ │ │
│ │sincope frecvent repetitive, cu │ │ │ │
│ │pierderea autoservirii │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stenoza │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│pulmonarã │Asimptomatici, funcţie ventricularã │ │ │ │
│operatã - │dreaptã normalã │ │ │ │
│aprecierea se ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│va face la │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│6 luni dupã │Persistã unele semne de disfuncţie │ │ │ │
│intervenţie │de VD şi tulburãri funcţionale la efort│ │ │ │
│ │mare şi mediu │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    VALVULOPATII
    În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie, se va ţine seama de:
    - sediul leziunilor;
    - existenţa unor leziuni multiple;
    - volume ventriculare, arii valvulare, gradiente intraventriculare;
    - funcţia sistolicã globalã;
    - existenţa factorilor care indicã un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite);
    - existenţa complicaţiilor;
    - posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific.

    Valvulopatii mitrale



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea. │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│Forma clinicã │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Insuficienţa │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│mitralã (IM) │IM cu semne clinice minime (suflu │ │ │ │
│(reumatismalã │sistolic I sau II) fãrã tulburãri │ │ │ │
│sau prin alt │funcţionale. │ │ │ │
│mecanism │Funcţie sistolicã ventricularã stângã │ │ │ │
│valvular) │normalã: FE > 55%, DTSVS < 45 mm │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │IM cu suflu sistolic gr. II sau III, │ │ │ │
│ │fãrã tulburãri de ritm, fãrã tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale în repaus şi la eforturi │ │ │ │
│ │medii, dar cu dispnee, palpitaţii la │ │ │ │
│ │eforturi mari (> 6 METs), cu disfuncţie│ │ │ │
│ │sistolicã VS uşoarã: FE = 50-54%, │ │ │ │
│ │DTSVS 45-50 mm │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │IM cu suflu sistolic gr. III cu semne │ │ │ │
│ │de HVS clinice, radiologice, ecocardio-│ │ │ │
│ │grafice şi EKG, cu tulburãri funcţio- │ │ │ │
│ │nale la eforturi medii şi mari (5-6 │ │ │ │
│ │METs), Disfuncţie sistolicã VS moderatã│ │ │ │
│ │FE = 40-49%, DTSVS 50-55 mm. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89%) │ ISE │Gradul II │
│ │IM cu S.S. gr. III/IV, cu sincope │ │ │ │
│ │frecvente, cu tulburãri de ritm sau de │ │ │ │
│ │conducere grave, cu semne de insufi- │ │ │ │
│ │cienţã cardiacã NYHA III. Disfuncţie │ │ │ │
│ │sistolicã VS moderatã: FE = 39 - 30%, │ │ │ │
│ │DTSVS > 55 mm. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │IM cu insuficienţã cardiacã NYHA IV, │ │ │ │
│ │ireductibilã, cu tulburãri funcţionale │ │ │ │
│ │importante în repaus, care limiteazã │ │ │ │
│ │mult sau duc la pierderea totalã a │ │ │ │
│ │capacitãţii de autoservire, disfuncţie │ │ │ │
│ │sistolicã gravã FE < 30% │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stenoza mitralã │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│(SM) │SM largã (AOM l,5-2,5 cmý), cu semne │ │ │ │
│ │minime clinice radiologice, ecografice,│ │ │ │
│ │EKG, fãrã tulburãri funcţionale │ │ │ │
│ │(dispnee) la efort │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │SM largã (AOM. l,5-2,5 cmý), gradient │ │ │ │
│ │mediu < 6 mmHg, PAP normalã sau HTP │ │ │ │
│ │uşoarã, cu tulburãri funcţionale │ │ │ │
│ │(dispnee) numai la eforturi mari │ │ │ │
│ │( > 6 METs) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │SM medie (AOM 1-1,5 cmý, gradient mediu│ │ │ │
│ │6-12 mmHg), cu HTP moderatã, tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale (dispnee) la eforturi medii│ │ │ │
│ │(5-6 METs) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │SM strânsã (AOM < 1 cmý, gradient mediu│ │ │ │
│ │> 12 mmHg), HTP moderat/gravã şi/sau │ │ │ │
│ │tulburãri de ritm, şi/sau edem pulmonar│ │ │ │
│ │acut în antecedente, insuficienţã │ │ │ │
│ │cardiacã dreaptã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │SM complicatã cu insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ │(NYHA IV) ireductibilã, cu EPA frecvent│ │ │ │
│ │repetitiv, cu infarcte pulmonare sau │ │ │ │
│ │cu accidente embolice care conduc la │ │ │ │
│ │tulburãri motorii grave. Posibilitatea │ │ │ │
│ │subiecţilor de a se îngriji singuri │ │ │ │
│ │este mult diminuatã, pânã la pierderea │ │ │ │
│ │capacitãţii de autoservire │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Boala mitralã │Aprecierea se va face în raport cu │ │ │ │
│Asocierea SM cu │gravitatea tulburãrilor funcţionale, │ │ │ │
│IM cu semnele │conform datelor enunţate la stenoza │ │ │ │
│însumate ale │mitralã şi insuficienţa mitralã │ │ │ │
│celor douã │ │ │ │ │
│afecţiuni │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Afecţiunile │Sunt mult mai rare, de obicei asociate │ │ │ │
│tricuspidiene │leziunilor mitrale. Aprecierea incapa- │ │ │ │
│ │citãţii se va face conform cu normele │ │ │ │
│ │stabilite în afecţiunile valvulare │ │ │ │
│ │mitrale │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    Valvulopatii aortice



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Insuficienţa │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│aorticã │Afecţiune de grad uşor, fãrã tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale, cu semne clinice minime, │ │ │ │
│ │funcţie sistolicã VS normalã (FE > 55%,│ │ │ │
│ │DTSVS < 45 mm) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │Afecţiune aorticã de grad uşor, cu │ │ │ │
│ │semne clinice minore, cu tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale (dispnee, ameţeli, palpi- │ │ │ │
│ │taţii) numai la eforturi mari, cedând │ │ │ │
│ │rapid la repaus, disfuncţie sistolicã │ │ │ │
│ │VS uşoarã (FE = 50-54%, DTSVS = │ │ │ │
│ │45-50 mm) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │Afecţiune Ao medie la care tulburãrile │ │ │ │
│ │funcţionale (dispnee, crize angiooase, │ │ │ │
│ │tulburãri de ritm) apar la eforturi │ │ │ │
│ │fizice de intensitate medie, insufi- │ │ │ │
│ │cienţã cardiacã NYHA II, disfuncţie │ │ │ │
│ │sistolicã VS moderatã (FE = 40-49%; │ │ │ │
│ │DTSVS = 50-55 mm) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Afecţiune Ao gravã, în care tulburãrile│ │ │ │
│ │funcţionale sunt intense (dispnee la │ │ │ │
│ │efort, dar şi de repaus,crize anginoase│ │ │ │
│ │repetate, stãri sincopale, tulburãri de│ │ │ │
│ │ritm sau conducere, insuficienţã car- │ │ │ │
│ │diacã NYHA III sau III/IV, disfuncţie │ │ │ │
│ │sistolicã VS moderatã (FE = 39-30%, │ │ │ │
│ │DTSVS > 55 mm) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Afecţiune Ao cu insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ │NYHA IV, ireductibilã, cu tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale grave care împiedicã │ │ │ │
│ │autoservirea. Disfuncţie sistolicã VS │ │ │ │
│ │gravã FE < 30%. │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stenoza aorticã │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ │Stenozã aorticã uşoarã, fãrã tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale, cu semne clinice minime │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │Stenozã aorticã uşoarã: AOA > 1,5 cmý │ │ │ │
│ │Gradient mediu < 20 mmHg │ │ │ │
│ │Gradient maxim: 16-36 mmHg │ │ │ │
│ │Anginã, dispnee, palpitaţii numai la │ │ │ │
│ │eforturi mari (7-8 METs) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │Stenozã aorticã medie: AOA=0,75-1,5 cmý│ │ │ │
│ │Gradient mediu 20-50 mmHg │ │ │ │
│ │Gradient maxim 36-80 mmHg │ │ │ │
│ │Anginã, dispnee, palpitaţii apar la │ │ │ │
│ │eforturi de intensitate medie (5-6 │ │ │ │
│ │METs), insuficienţã cardiacã NYHA II │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Stenozã aorticã gravã: AOA < 0,75 cmý │ │ │ │
│ │Gradient mediu > 50 mmHg │ │ │ │
│ │Gradient maxim > 80 mmHg │ │ │ │
│ │Crize anginoase repetate, stãri │ │ │ │
│ │sincopale, tulburãri de ritm şi │ │ │ │
│ │conducere, insuficienţã cardiacã NYHA │ │ │ │
│ │III sau NYHA III/IV │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţa funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Stenozã aorticã gravã cu insuficientã │ │ │ │
│ │cardiacã ireductibila, NYHA IV, cu │ │ │ │
│ │tulburãri funcţionale grave, care │ │ │ │
│ │împiedicã autoservirea │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    Deficienţa funcţionalã în boala aorticã va fi apreciatã dupã criteriile funcţionale prezentate la cele douã entitãţi. Afecţiunile aortice, asociate cu afecţiunile mitrale, vor fi apreciate în raport cu datele funcţionale prezentate la capitolul despre afecţiunea aorticã şi afecţiunea mitralã.

    Valvulopatii pulmonare
    Stenoza pulmonarã câştigatã este foarte rarã. Pentru evaluare funcţionalã, se vor aplica criteriile de la stenoza pulmonarã congenitalã.

    Insuficienţa valvularã pulmonarã apare mai frecvent secundar hipertensiunii pulmonare de orice etiologie sau secundar dilataţiei arterei pulmonare (idiopaticã). Insuficienţa pulmonarã organicã este, de asemenea, rarã; poate fi congenitalã (asociatã frecvent cu alte malformaţii) sau câştigatã. Evaluarea funcţionalã se va face în funcţie de severitatea simptomelor (dispnee) şi a hipertensiunii pulmonare.

    Valvulopatii post-intervenţii chirurgicale
    (cornisurotomii, proteze valvulare)



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│Forma clinicã │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Valvulari │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│operaţi pentru │Postoperator, persistã dispnee la │ │ │ │
│corectarea │eforturi mari, în absenţa altor │ │ │ │
│viciului │fenomene patologice │ │ │ │
│valvular ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Postoperator, prezintã dispnee la │ │ │ │
│ │eforturi mari, tulburãri de ritm │ │ │ │
│ │trecãtoare, tulburãri de conducere, │ │ │ │
│ │dureri anginoase la eforturi mari │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Postoperator, dispnee la eforturi │ │ │ │
│ │medii, tulburãri de ritm, de conducere,│ │ │ │
│ │dureri anginoase. Sunt prezente semne │ │ │ │
│ │de restenozare, disfuncţii ale protezei│ │ │ │
│ │procese endocarditice, colmatãri, │ │ │ │
│ │embolii │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Postoperator, restenozare, accidente │ │ │ │
│ │embolice cu sechele neurologice │ │ │ │
│ │importante, insuficienţã cardiacã gravã│ │ │ │
│ │ireductibilã, care împiedicã posibi- │ │ │ │
│ │litatea de autoservire │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘




    TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Tulburãri de │Pentru stabilirea deficienţei funcţi- │ │ │ │
│ritm cardiac │onale se vor lua în considerare: │ │ │ │
│ │- etiologia aritmiei (BCI, valvulopa- │ │ │ │
│ │tii, cardiomiopatii, boli endocrine │ │ │ │
│ │etc.) - simptomatologia produsã - frec-│ │ │ │
│ │venţa episoadelor aritmice - existenţa │ │ │ │
│ │disfuncţiei sistolice ventriculare │ │ │ │
│ │stângi şi/sau a tulburãrilor hemodina- │ │ │ │
│ │mice - rãspunsul la tratament -prezenţa│ │ │ │
│ │complicaţiilor induse de aritmie -tipul│ │ │ │
│ │tulburãrilor de ritm - tulburãri de │ │ │ │
│ │irigaţie coronarianã sau cerebralã │ │ │ │
│ │produse sau intensificate de aritmie │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Aritmii sinusale│Fãrã/deficientã uşoarã - tulburãrile de│ 0-30% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│(tahicardii, │ritm sinusale, controlate terapeutic, │ │(funcţie de │ │
│bradicardii, │care nu afecteazã capacitatea de efort │ │ specificul │ │
│aritmii │ │ │ activitãţii)│ │
│sinusale) ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficientã uşoarã/ medie (o perioadã │ 31-69% │ AL/IPALR │- Nu se încadreazã │
│ │limitatã pentru controlul aritmiei şi │ │ │- Gradul III │
│ │al simptomelor) pentru tahicardia │ │ │(la aprecierea │
│ │sinusalã inadecvatã (creşterea persis- │ │ │comisiei, funcţie │
│ │tentã, inadecvatã a FC in raport cu │ │ │de controlul │
│ │efortul fizic, emoţiile, stãrile pato- │ │ │terapeutic) │
│ │logice la care este supus bolnavul) sau│ │ │ │
│ │bradicardia sinusalã simptomaticã, │ │ │ │
│ │care limiteazã capacitatea de efort. │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Aritmii │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │
│extrasistolice │aritmia extra sistolicã se face ţinând │ │ │ │
│- Supraventri- │seama de: - originea extrasistolei - │ │ │ │
│culare (ESSV) - │precizarea mono - sau plurifocalitãţii │ │ │ │
│Ventriculare(EV)│extrasistolei tipul morfologic (mono │ │ │ │
│ │- sau polimorf) - frecvenţa - sistema- │ │ │ │
│ │tizarea - modificãri ale undei T la │ │ │ │
│ │complexul post-extrasistolic; - sub- │ │ │ │
│ │stratul patogenic - relaţia cu efortul;│ │ │ │
│ │Pentru EV se va lua în considerare │ │ │ │
│ │complexitatea acestora - clasificarea │ │ │ │
│ │Lown: - clasa O-EV absente - clasa I - │ │ │ │
│ │EV rare, izolate (< 1 EV/min.) - clasa │ │ │ │
│ │II-EV frecvente (> 1 EV /min.) - │ │ │ │
│ │clasa III-EV polimorfe, bigeminate - │ │ │ │
│ │clasa IV-EV cuplate, în salvã - clasa │ │ │ │
│ │V-EV cu fenomen R/T cu index de preco- │ │ │ │
│ │citate > 0,05 │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Fãrã deficienţã funcţionalã, ESSV rare,│ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ │izolate sau EV clasa I (Lown), ce apar │ │ │ │
│ │fãrã legãturã cu efortul, sunt foarte │ │ │ │
│ │rare, nu produc tulburãri subiective, │ │ │ │
│ │nu apar pe un fond patologic organic │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │EV clasa II (Lown) la care nu se evi- │ │ │ │
│ │denţiazã un fond patogenic cardiovas- │ │ │ │
│ │cular, nu au relaţie cu efortul, nu au │ │ │ │
│ │consecinţe hemodinamice, rãspund prompt│ │ │ │
│ │favorabil la medicaţie antiaritmicã. │ │ │ │
│ │Clasa III (Lown) controlatã terapeutic.│ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │ESSV repetitive frecvente sau EV clasa │ │ │ │
│ │III ce apar în cadrul unor afecţiuni │ │ │ │
│ │cardiovasculare şi care produc unele │ │ │ │
│ │consecinţe hemodinamice care împiedicã │ │ │ │
│ │efectuarea eforturilor mari şi medii; │ │ │ │
│ │aritmiile sunt controlate nesatisfã- │ │ │ │
│ │cãtor prin tratament antiaritmic │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │EV (Lown III sau IV) ce nu pot fi │ │ │ │
│ │controlate corespunzãtor prin tratament│ │ │ │
│ │apar pe un fond de boalã organicã │ │ │ │
│ │cardiacã certã, aritmii EV cu fenomen │ │ │ │
│ │R/T (Lown V) sau QT prelungit sau cu │ │ │ │
│ │lambouri de TPV, care induc tulburãri │ │ │ │
│ │hemodinamice manifeste; toleranţã │ │ │ │
│ │redusã la efort de intensitate micã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Sindroame de │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│preexcitaţie │ │ │ │ │
│fãrã tulburãri │ │ │ │ │
│paroxistice │ │ │ │ │
│de ritm │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Sindroame de │Deficienţã funcţionalã medie/accentuatã│ 50-89% │ ISE │Gradul III/II │
│preexcitaţie cu │ │ │ │(la aprecierea │
│tulburãri │ │ │ │comisiei) │
│paroxistice │ │ │ │ │
│de ritm │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Tahicardii │Aprecierea deficienţei funcţionale în │ │ │ │
│paroxistice │TPSV trebuie sã ia în considerare: │ │ │ │
│supraventri- │- tipul aritmiei în funcţie de mecanis-│ │ │ │
│culare (TPSV) │mul electrofiziologic; - fondul etio- │ │ │ │
│ │patogenic (tulburãri neurovegetative, │ │ │ │
│ │BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, HTA,│ │ │ │
│ │WPW, hipertiroidii etc); - categoria de│ │ │ │
│ │tahicardie supraventricularã în relaţie│ │ │ │
│ │cu durata) │ │ │ │
│ │1. paroxistice recurente - duratã: │ │ │ │
│ │secunde, ore); │ │ │ │
│ │2. persistente - zile, sãptãmâni, │ │ │ │
│ │recurente; │ │ │ │
│ │3. cronice); - simptomatologia deter- │ │ │ │
│ │minatã (în raport cu frecvenţa, durata,│ │ │ │
│ │bolile asociate): anginã, dispnee, │ │ │ │
│ │lipotimii, sincope; - riscul letal. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Fãrã deficienţã funcţionalã. TPSV unice│ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ │sau care apar la intervale foarte mari │ │ │ │
│ │de timp, fiind produse în anumite │ │ │ │
│ │condiţii specifice (exces nicotinic sau│ │ │ │
│ │cofeinã, stres etc); nu altereazã, în │ │ │ │
│ │afara crizelor, posibilitatea de efort │ │ │ │
│ │fizic, sunt autolimitate sau rãspund la│ │ │ │
│ │manevre vagale │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã. În TPSV │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │cu recurenţe rare, care rãspund favo- │ │ │ │
│ │rabil la tratament, când nu sunt semne │ │ │ │
│ │de afectare organicã a cordului şi │ │ │ │
│ │fondul patogenic al tulburãrii de ritm │ │ │ │
│ │este neurovegetativ sau dismetabolic, │ │ │ │
│ │când toleranţa la efort intercriticã │ │ │ │
│ │este bunã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie TPSV cu │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │recurenţe frecvente, asimptomaticã │ │ │ │
│ │intercritic, necesitã tratament antia- │ │ │ │
│ │ritmic cronic, toleranţa la efort poate│ │ │ │
│ │fi limitatã de apariţia tulburãrilor de│ │ │ │
│ │ritm şi a tulburãrilor funcţionale │ │ │ │
│ │(palpitaţii, dispnee, ameţeli) la │ │ │ │
│ │eforturi de intensitate mare şi medie; │ │ │ │
│ │TPSV recurente frecvente, la persoane │ │ │ │
│ │asimptomatice, cu sindrom WPW │ │ │ │
│ │intermitent; │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │TPSV persistentã, simptomaticã, parţial│ │ │ │
│ │controlatã de medicaţia specificã; │ │ │ │
│ │toleranţa redusã la efort de intensi- │ │ │ │
│ │tate micã; TPSV paroxisticã sau persis-│ │ │ │
│ │tentã recurentã, a cãrei etiologie este│ │ │ │
│ │sindromul WPW permanent (risc crescut │ │ │ │
│ │de moarte subitã); │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Tahicardii │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ventriculare │TV cu crize la intervale mari, contro- │ │ │ │
│(TV) │late terapeutic. Tulburãrile de ritm şi│ │ │ │
│ │cele funcţionale apar la eforturi de │ │ │ │
│ │intensitate mare/medie │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Tahicardie ventricularã bidirecţionalã,│ │ │ │
│ │torsada vârfului şi ritmul idioventri- │ │ │ │
│ │cular accelerat, necontrolate suficient│ │ │ │
│ │prin tratament. De asemenea, în TV │ │ │ │
│ │însoţite de insuficientã cardiacã, │ │ │ │
│ │fenomene de ischemie cerebralã, sincope│ │ │ │
│ │ischemie miocardicã şi tulburãri hemo- │ │ │ │
│ │dinamice. Prin substratul lor, de cele │ │ │ │
│ │mai multe ori fiind afecţiuni cardiace │ │ │ │
│ │grave, tulburãrile de ritm ventricular │ │ │ │
│ │determinã o deficienţã funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Fibrilaţia │În FA şi flutter, deficienţa funcţio- │ │ │ │
│atrialã (FA, │nalã se va aprecia în raport de │ │ │ │
│flutter-ul │substratul etiopatogenic, de caracterul│ │ │ │
│atrial (FIA) │permanent sau paroxistic (în acest caz │ │ │ │
│ │se va lua în considerare frecvenţa şi │ │ │ │
│ │durata episoadelor paroxistice) de │ │ │ │
│ │alurã ventricularã, de existenţa │ │ │ │
│ │semnelor de insuficienţã cardio- │ │ │ │
│ │circulatorie şi de toleranţã la efort │ │ │ │
│ │(în principiu, mult redusã). │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │Episod de FA paroxisticã unic sau │ │ │ │
│ │episoade rare ce apar la intervale mari│ │ │ │
│ │de timp, declanşate de factori extra- │ │ │ │
│ │cardiaci, autolimitate, sau controlate │ │ │ │
│ │de medicaţia specificã; intercritic, │ │ │ │
│ │capacitatea de efort fizic nu este │ │ │ │
│ │alteratã. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │FA paroxisticã, recurentã, indusã de │ │ │ │
│ │prezenţa bolii structurale cardiovas- │ │ │ │
│ │culare sau de factori extracardiaci │ │ │ │
│ │(afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, │ │ │ │
│ │idiopaticã) etc. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Flutter atrial paroxistic, recurent, │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │indus de prezenţa bolii structurale │ │ │ │
│ │cardiovasculare sau de factori │ │ │ │
│ │extracardiaci (afecţiuni pulmonare, │ │ │ │
│ │hipertiroidism, idiopaticã) etc. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │FA permanentã, cu AV medie controlatã │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │medicamentos, fãrã semne clinice de │ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã, cu toleranţã │ │ │ │
│ │bunã la eforturi cu solicitãri │ │ │ │
│ │energetice medii. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Flutter-ul atrial cronic (mai rar), │ │ │ │
│ │indiferent de etiologie; FA persistentã│ │ │ │
│ │sau permanentã, simptomaticã (palpi- │ │ │ │
│ │taţii, anginã, dispnee) cu tendinţã de │ │ │ │
│ │agravare a bolii de bazã, risc trombo- │ │ │ │
│ │embolic crescut; risc de cardiomiopatie│ │ │ │
│ │aritmogenã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │În situaţia tulburãrilor produse prin │ │ │ │
│ │accidente tromboembolice cu sechele │ │ │ │
│ │neurologice care împiedicã autoservirea│ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Blocurile │Se va considera fondul etiopatogenic al│ │ │ │
│atrioventri- │tulburãrii, caracterul permanent sau │ │ │ │
│culare │tranzitoriu, existenţa simptomatologiei│ │ │ │
│ │(lipotimii, sincope, anginã pectoralã, │ │ │ │
│ │dispnee, crize Adams Stokes, pierderi │ │ │ │
│ │de cunoştinţã), rãspunsul la tratament │ │ │ │
│ │şi posibilitatea implantãrii unui │ │ │ │
│ │stimulator. De asemenea, se vor lua în │ │ │ │
│ │considerare şi alte modificãri │ │ │ │
│ │patologice EKG concomitente cu blocul. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │- fãrã deficienţã / │ 10-49% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│ │deficienţã funcţionalã uşoarã │ │(funcţie de │ │
│ │BAV gradul I sau gradul II tip 1 │ │ specificul │ │
│ │ │ │activitãţii) │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │BAV gradul II (cu substrat organic) sau│ │ │ │
│ │unele forme de BAV gradul III (ex: │ │ │ │
│ │congenital), în care existã o toleranţã│ │ │ │
│ │la eforturi mici/medii satisfãcãtoare, │ │ │ │
│ │simptomatologia clinicã este redusã şi │ │ │ │
│ │nu se evidenţiazã alte modificãri │ │ │ │
│ │patologice EKG în afara blocului A-V. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │BAV gradul II şi III, simptomatice, cu │ │ │ │
│ │toleranţã redusã la eforturi de │ │ │ │
│ │intensitate micã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Blocurile │Aprecierea funcţionalã se va face în │ │ │ │
│intraventri- │raport de substratul etiopatogenic al │ │ │ │
│culare │afecţiunii, de gradul de complexitate │ │ │ │
│ │al tulburãrilor de conducere, de simp- │ │ │ │
│ │tomatologia pe care o determinã, de │ │ │ │
│ │riscul vital pe care-l presupune şi de │ │ │ │
│ │rãspunsul la tratamentul specific. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ │BRD incomplet, BFAS, BFPI, fãrã alte │ │ │ │
│ │modificãri morfofuncţionale ale inimii,│ │ │ │
│ │fãrã limitarea capacitãţii de efort │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │BRD major │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │BRD sau BRS major, asociate altor │ │ │ │
│ │afecţiuni cardiace, la care bolnavii │ │ │ │
│ │sunt simptomatici la eforturi mari şi │ │ │ │
│ │medii, dar au conservatã capacitatea de│ │ │ │
│ │prestaţie fizicã pentru eforturi de │ │ │ │
│ │micã intensitate │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Blocuri bifasciculare (BRD major + │ │ │ │
│ │BFAS, BRD major + BFPI, BRS major) şi │ │ │ │
│ │trifasciculare (bloc bifascicular + │ │ │ │
│ │bloc AV) ce apar în cadrul unei │ │ │ │
│ │cardiopatii cronice, simptomatice la │ │ │ │
│ │eforturi de micã intensitate şi chiar │ │ │ │
│ │în repaus │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Boala nodului │Aprecierea tulburãrilor funcţionale se │ │ │ │
│sinusal (BNS) │va face în funcţie de complexitatea │ │ │ │
│ │disritmiei supraventriculare asociatã │ │ │ │
│ │posibil cu tulburãri de conducere AV │ │ │ │
│ │sau chiar intraventriculare, prezenţa │ │ │ │
│ │simptomatologiei: palpitaţii, anginã, │ │ │ │
│ │ameţeli, dispnee, sincope, chiar Adam │ │ │ │
│ │Stokes, precum şi toleranţa la efortul │ │ │ │
│ │fizic. Se vor lua de asemenea în dis- │ │ │ │
│ │cuţie indicaţia implantãrii de │ │ │ │
│ │stimulator cardiac, precum şi existenţa│ │ │ │
│ │altor modificãri structurale │ │ │ │
│ │cardiovasculare │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │BNS cu bradicardie sinusalã asimptoma- │ │ │ │
│ │ticã. Fãrã afectarea capacitãţii de │ │ │ │
│ │efort. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │BNS cu disritmii supraventriculare │ │ │ │
│ │simptomatice; toleranţa la eforturi de │ │ │ │
│ │intensitate medie pãstratã. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │BNS simptomaticã, cu disritmii │ │ │ │
│ │supraventriculare complexe, eventual │ │ │ │
│ │asociate cu tulburãri de conducere AV, │ │ │ │
│ │toleranţa la efort pãstratã doar pentru│ │ │ │
│ │eforturi de intensitate micã. │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Bolnavi │Se vor lua în considerare urmãtoarele │ │ │ │
│purtãtori de │elemente: │ │ │ │
│stimulator │- dispariţia, ameliorarea sau persis- │ │ │ │
│cardiac │tenţa simptomatologiei clinice care a │ │ │ │
│(pacemaker) │motivat intervenţia (cu referire │ │ │ │
│ │dominant la stãrile lipotimice sau │ │ │ │
│ │sincopale); │ │ │ │
│ │- prezenţa unor anomalii de puls │ │ │ │
│ │cauzate fie de epuizarea sursei de │ │ │ │
│ │energie, fie de malfuncţia de stimulare│ │ │ │
│ │şi decelare a eventualelor extrasistole│ │ │ │
│ │- semne EKG ale eficacitãţii stimulãrii│ │ │ │
│ │precum şi a situaţiei patologice care a│ │ │ │
│ │necesitat pacingul; │ │ │ │
│ │- tipul de stimulator, cardiopatia │ │ │ │
│ │pacientului purtãtor şi vechimea │ │ │ │
│ │generatorului de puls implantat; │ │ │ │
│ │- eventuale complicaţii │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã/medie │ 20-55% │ AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│ │În cardiostimulare eficientã, cu stare │ │(funcţie de │Gradul III │
│ │clinicã funcţionalã bunã, fãrã alte │ │ specificul │ │
│ │alterãri ale funcţiei inimii │ │activitãţii) │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 56-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Pacienţii prezintã unele tulburãri │ │ │ │
│ │funcţionale, la eforturi mari şi medii,│ │ │ │
│ │existã modificãri patologice EKG în │ │ │ │
│ │afara celor induse de pacing │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Pacienţi cu afecţiuni cardiace organice│ │ │ │
│ │severe, la care implantarea stimula- │ │ │ │
│ │torului a permis doar regularizarea │ │ │ │
│ │ritmului cardiac, dar care, prin natura│ │ │ │
│ │şi amploarea modificãrilor morfo- │ │ │ │
│ │funcţionale cardiovasculare, au capaci-│ │ │ │
│ │tate funcţionalã mult redusã, prezintã │ │ │ │
│ │simptome la eforturi mici şi chiar în │ │ │ │
│ │repaus şi au risc vital crescut │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Bolnavi dupã │Aprecierea tulburãrilor funcţionale se │ │ │ │
│by-pass │va face în raport cu: - evoluţia simp- │ │ │ │
│coronarian sau │tomatologiei (anginã, palpitaţii, │ │ │ │
│angioplastie │dispnee); - evoluţia aspectului EKG: │ │ │ │
│coronarianã │modificãri de fazã terminalã, aritmii, │ │ │ │
│ │tulburãri de conducere; - tulburãrile │ │ │ │
│ │de kineticã regionale şi funcţia sis- │ │ │ │
│ │tolicã globalã a VS; - existenţa │ │ │ │
│ │restenozãrilor. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │Fãrã simptome anginoase sau angina │ │ │ │
│ │apare la intervale mari, aspect EKG │ │ │ │
│ │normal sau EKG relevã modificãri minore│ │ │ │
│ │de fazã terminalã, aritmii benigne; │ │ │ │
│ │funcţie cardiacã normalã sau disfuncţie│ │ │ │
│ │sistolicã uşoarã (FE = 50-45%) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Revascularizare incompletã, cu persis- │ │ │ │
│ │tenţa anginei la eforturi medii; │ │ │ │
│ │disfuncţie sistolicã moderatã de VS │ │ │ │
│ │(FE = 40-44%); insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ │NYHA II; │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │În situaţia în care simptomatologia şi │ │ │ │
│ │tulburãrile funcţionale persistã şi │ │ │ │
│ │dupã aceste tehnici, sau dacã s-au │ │ │ │
│ │produs restenozãri sau infarct │ │ │ │
│ │miocardic acut post intervenţie; │ │ │ │
│ │disfuncţie sistolicã moderatã │ │ │ │
│ │(FE = 39-30%); insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ │NYHA III. │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Cardiomiopatia │Variabilitatea simptomelor care deter- │ │ │ │
│hipertroficã │minã deficienţa funcţionalã este │ │ │ │
│(CMH) este o │determinatã de interacţiunea complexã │ │ │ │
│afecţiune │dintre HVS, gradientul intraventricular│ │ │ │
│miocardicã │ischemia miocardicã şi disfuncţia │ │ │ │
│primitivã, │diastolicã şi sistolicã. │ │ │ │
│caracterizatã │Criteriile de apreciere a deficienţei │ │ │ │
│prin hipertrofia│funcţionale sunt rezultatul coroborãrii│ │ │ │
│VS şi/sau VD, │datelor clinice: dispnee, anginã │ │ │ │
│care afecteazã │pectoralã, presincope, sincope; │ │ │ │
│predominant sep-│paraclinice: │ │ │ │
│tul interven- │ecocardiografice - metoda de elecţie │ │ │ │
│tricular. │pentru determinarea severitãţii HVS, │ │ │ │
│Caracteristici: │localizarea şi cuantificarea gradien- │ │ │ │
│VS nedilatat, │tului intraventricular, a disfuncţiei │ │ │ │
│variabilitatea │cardiace, electrice: HVS cu gradient │ │ │ │
│mare a gradului │QRS-T alterat,unde Q patologice,aritmii│ │ │ │
│de hipertrofie; ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Pentru definirea│Deficienţã funcţionalã uşoarã. CMH │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│CMH; grosimea │asimptomatice cu toleranţã bunã la │ │ │ │
│peretului >13 mm│eforturi mari şi medii. Hipertrofie │ │ │ │
│ │septalã > 13 mm │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Bolnavii paucisimptomatici în repaus şi│ │ │ │
│ │la eforturi mici, dar cu dispnee, │ │ │ │
│ │sincope la efort mediu şi mare, anginã,│ │ │ │
│ │palpitaţii, modificãri EKG, hipertrofie│ │ │ │
│ │septalã avansatã, SAM, gradient intra- │ │ │ │
│ │ventricular. Insuficienţã cardiacã │ │ │ │
│ │NYHA II │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Bolnavii simptomatici la efort mic şi │ │ │ │
│ │repaus: anginã, palpitaţii dispnee, │ │ │ │
│ │SAM, cu obstrucţie importantã a cãii de│ │ │ │
│ │ieşire a VS (eco), cu tulburãri de ritm│ │ │ │
│ │grave, cu sincope sau presincope în │ │ │ │
│ │antecedente (repetitive). │ │ │ │
│ │Insuficienţã cardiacã NYHA III │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │CMH cu insuficienţã cardiacã NYHA IV, │ │ │ │
│ │ireversibilã, tulburãri grave de ritm │ │ │ │
│ │şi sincope frecvente care împiedicã │ │ │ │
│ │autoservirea │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Cardiomiopatia │Elementele funcţionale sunt consecinţa │ │ │ │
│dilatativã │reducerii contractilitãţii miocardice. │ │ │ │
│(CMD): dilataţia│Pentru aprecierea deficienţei funcţio- │ │ │ │
│VS sau a ambilor│nale sunt suficiente datele clinice: │ │ │ │
│ventriculi, │dispnee, fatigabilitate, reducerea │ │ │ │
│conform │toleranţei la efort; │ │ │ │
│criteriilor de │Paraciinic: ecocardiografia este │ │ │ │
│diagnostic │investigaţia esenţialã, care detecteazã│ │ │ │
│acceptate în │dilataţia VS şi disfuncţia sistolicã; │ │ │ │
│prezent: │EKG este întotdeauna anormalã, dar │ │ │ │
│D.T.DVS >2,7 cm/│anomaliile electrice sunt de cele mai │ │ │ │
│mý │multe ori nespecifice: TS, aplatizare │ │ │ │
│FE < 45% │T, subdenivelare ST, Q patologice, │ │ │ │
│ │BRS etc. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │CMD în faza iniţialã pot avea defici- │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │enţã funcţionalã uşoarã, dacã au │ │ │ │
│ │toleranţã bunã la efort │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │CMD cu dispnee la efort mare şi mediu, │ │ │ │
│ │crize anginoase rare, tulburãri de ritm│ │ │ │
│ │episodice. Disfuncţie sistolicã VS │ │ │ │
│ │moderatã (FE = 40-44%). Insuficienţã │ │ │ │
│ │cardiacã NYHA II │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Bolnavii cu insuficienţã cardiacã NYHA │ │ │ │
│ │III, III/IV cu tulburãri severe de ritm│ │ │ │
│ │şi/sau conducere cu tromboze intra- │ │ │ │
│ │cavitare. Disfuncţie sistolicã V.S. │ │ │ │
│ │moderatã (FE = 39-30%) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │CMD cu insuficienţã cardiacã gravã, │ │ │ │
│ │ireversibilã sau cu sechele grave dupã │ │ │ │
│ │accidente embolice care împiedicã │ │ │ │
│ │autoservirea. │ │ │ │
│ │Disfuncţie sistolicã VS gravã (FE <30%)│ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Cardiomiopatia │Evaluarea se va face în raport cu: │ │ │ │
│restrictivã │dispnee, semne de stazã perifericã, │ │ │ │
│ │creşterea mare a presiunii venoase la │ │ │ │
│ │fel ca în pericardita cronicã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Pericardita │Constituirea unei pericardite cronice │ │ │ │
│cronicã │constrictive este adesea îndelungatã, │ │ │ │
│ │putând sã aparã la un timp variabil de │ │ │ │
│ │la pericardita acutã (luni pânã la ani)│ │ │ │
│ │Dupã apariţia manifestãrilor majore, │ │ │ │
│ │evoluţia bolii este rapidã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │- Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │- Tulburãri funcţionale uşoare (dispnee│ │ │ │
│ │la eforturi mari, ± semne de insufi- │ │ │ │
│ │cienţã cardiacã NYHA I) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Starea dupã pericardita acutã, ca şi │ │ │ │
│ │pericardita cronicã constrictivã cu │ │ │ │
│ │tulburãri funcţionale (dispnee) la │ │ │ │
│ │eforturi mari şi medii, cu semne de │ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã NYHA II │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Pericardita cronicã constrictivã cu │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │semne de insuficienţã cardiacã NYHA III│ │ │ │
│ │sau IV cu tulburãri de ritm sau condu- │ │ │ │
│ │cere, cu dispnee de repaus sau la efort│ │ │ │
│ │mic; determinã deficienţã accentuatã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Pericardita cronicã constrictivã cu │ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã gravã, │ │ │ │
│ │ireversibilã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Cordul │Deficienţa funcţionalã se va aprecia │ │ │ │
│pulmonar │prin coroborarea datelor clinice (ale │ │ │ │
│cronic (CPC) │afecţiunii respiratorii sau vasculare, │ │ │ │
│ │care a generat CPC) cu rezultatele │ │ │ │
│ │testelor funcţionale respiratorii şi │ │ │ │
│ │datele obiective care relevã HTP şi │ │ │ │
│ │suprasolicitarea VD (HVD, cu sau fãrã │ │ │ │
│ │dilataţie) oferite de EKG, ecografie │ │ │ │
│ │cardiacã. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţa funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │Bolnavii cu dispnee la eforturi mari, │ │ │ │
│ │HTP uşoarã, HVD incipientã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPSE │Gradul III │
│ │Bolnavii cu dispnee la eforturi mari şi│ │ │ │
│ │medii, HTP moderatã, HVD moderatã │ │ │ │
│ │(evaluatã ecografic) │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã. │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Bolnavii cu dispnee la eforturi mici, │ │ │ │
│ │HTP gravã, HVD, semne de insuficienţã │ │ │ │
│ │cardiacã dreaptã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │Bolnavii cu dispnee la eforturi minime │ │ │ │
│ │sau cu ortopnee, cu semne de insufici- │ │ │ │
│ │enţã cardiacã dreaptã decompensatã, │ │ │ │
│ │ireversibilã, care conduc la pierderea │ │ │ │
│ │capacitãţii de autoservire │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    Severitatea hipertensiunii pulmonare (HTP): date ecocardiografice HTP uşoarã: PAP sistolicã = 30-44 mmHg
    HTP moderatã: PAP sistolicã = 45-70 mmHg; HTP gravã: PAP sistolicã > 70 mmHg


    BOLILE ARTERELOR PERIFERICE (BAP)
    Evaluarea funcţionalã şi aprecierea aptitudinii în arteriopatiile periferice



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Arteriopatiile │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│periferice │- arteriopatii de st. I: asimptomatic, │ │ │ │
│ │absenţa pulsului arterial, raport │ │ │ │
│ │gleznã/braţ 0.9-0,8; indice oscilo- │ │ │ │
│ │metric 0,5 │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│ │- arteriopatii st. II A: claudicaţie │ │ │ │
│ │intermitentã la > 200 m mers şi termi- │ │ │ │
│ │narea testului de efort standardizat la│ │ │ │
│ │covor rulant*), indicele gleznã/braţ │ │ │ │
│ │între 0,7-0,8; indice oscilometric 0,5 │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │- arteriopatii st. II B; claudicaţie │ │ │ │
│ │intermitentã la mai puţin de 200 m de │ │ │ │
│ │mers, incapacitatea de a termina testul│ │ │ │
│ │la covor rulant*), indicele gleznã/braţ│ │ │ │
│ │0,7-0,6; indice oscilometric o, │ │ │ │
│ │asociate şi cu alte localizãri │ │ │ │
│ │aterosclerotice │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │- arteriopatii st. III: durere │ │ │ │
│ │ischemicã de repaus; │ │ │ │
│ │- arteriopatii st. IV: apar tulburãri │ │ │ │
│ │trofice; │ │ │ │
│ │- indice gleznã/braţ < 0,6; indice │ │ │ │
│ │oscilometric 0 │ │ │ │
│ │- amputaţie pânã la nivelul gambei │ │ │ │
│ │unilateral + BAP st. II/III membru │ │ │ │
│ │controlateral; │ │ │ │
│ │- *)amputaţie gambe bilateral; │ │ │ │
│ │- *)amputatie gambã unilateral + │ │ │ │
│ │anchilozã genunchi, şold controlateral │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │- arteriopatii cu amputaţii ce duc la │ │ │ │
│ │tulburãri funcţionale grave şi necesitã│ │ │ │
│ │îngrijire permanentã; │ │ │ │
│ │- amputaţie unilateralã coapsã + BAP │ │ │ │
│ │st. IIT-IV membru controlateral; │ │ │ │
│ │- amputaţia ambelor coapse; │ │ │ │
│ │- amputaţie coapsã unilateral + │ │ │ │
│ │anchilozã şold con-trolateral BAP = │ │ │ │
│ │boalã arterialã perifericã │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



--------
    * În aceste situaţii, deficienţa funcţionalã poate fi accentuatã sau gravã, în funcţie de posibilitãţile de protezare şi de eventualele asocieri cu alte localizãri ale aterosclerozei (coronariene, cerebrale etc.), precum şi în funcţie de extensia şi severitatea acesteia.

    Arteriopatii obliterante operate
    Evaluarea insuficienţei arteriale postoperatorii implicã determinarea semnelor şi a simptomelor ce rezultã din diminuarea circulaţiei arteriale tisulare locale.
    Aprecierea tulburãrilor funcţionale se va face în raport cu evoluţia simptomelor subiective (durere de repaus, claudicaţie), existenţa semnelor fizice revelatoare de insuficienţã circulatorie arterialã, datele obiective oferite de investigaţiile paraclinice specifice (oscilometrie, indice presional (IP), Doppler vascular, angiografie). Bolnavul va fi inclus într-un stadiu evolutiv al clasificãrii Leriche-Fontaine, dupã care se va stabili deficienţa funcţionalã şi, implicit, capacitatea de muncã. Se va ţine cont de toleranţa la tratamentul anticoagulant cronic, acolo unde este cazul.
    * Testul de efort standardizat la covor rulant pentru aprecierea clinicã a ischemiei cronice constã în 5 minute de mers cu o vitezã de 3,2 km/h şi o înclinare a pantei de 10°.
    Terminarea testului plaseazã bolnavul în st. II A Fontaine, iar incapacitatea de a termina testul din cauza claudicaţiei este echivalentul st. II B Fontaine.

    INSUFICIENTA VENOASĂ CRONICĂ
    Evaluarea funcţionalã şi aprecierea aptitudinii în insuficienţa venoasã cronicã



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Deficienţa funcţionalã │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│CEAP - C0-C2 │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã │
│ │- varice simple │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │Fãrã deficienţã funcţionalã │ 10-30% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│ │- cu deficienţã uşoarã │ │(la aprecie- │ │
│ │- pachete varicoase │ │rea pentru │ │
│ │ │ │locuri de │ │
│ │ │ │muncã │ │
│ │ │ │nefavorabile │ │
│ │ │ │prin tempe- │ │
│ │ │ │raturi │ │
│ │ │ │ridicate şi │ │
│ │ │ │ortostatism) │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Insuficienţa │Deficienţã funcţionalã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│venoasã cronicã │- dilataţii arciforme cu │ │ │ │
│gradul 1 CEAP-C3│hipertensiune venoasã ortostaticã │ │ │ │
│ │- edem moderat │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Insuficienţa │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│venoasã cronicã │- dilataţii varicoase extinse │ │ │ │
│gradul 2 CEAP-C4│- edem moderat/sever │ │ │ │
│-C5 │- senzaţie de greutate în gambã marcatã│ │ │ │
│ │- modificãri pigmentare, eczemã, │ │ │ │
│ │1 ipodermatosclerozã │ │ │ │
│ │- ulcer venos de gamba vindecat │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Insuficienţa │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│venoasã cronicã │- edemul coprinde întreaga gambã - │ │ │ │
│gradul 3 CEAP-C6│- senzaţie de greutate imediat dupã │ │ │ │
│ │adoptarea ortostatismului - ulcer venos│ │ │ │
│ │de gambã activ │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘


    Clasificarea CEAP - Stadializarea insuficienţei venoase cronice pe baza criteriior clinice, etiologice, anatomice şi patofiziologice

    2. AFECŢIUNI RESPIRATORII
    Pentru evaluarea aptitudinii în afecţiunile respiratorii, sunt necesare:

    I. Evaluarea clinicã:
    ● Simptome (tuse, expectoraţie, dispnee la efort, paroxisticã sau permanentã);
    ● Evoluţie (forme stabile, exacerbãri rare/frecvente);
    ● Impactul asupra calitãţii vieţii;
    ● Nivelul limitãrii activitãţii fizice;
    ● Nivelul consumului de medicamente.
    II. Explorãrile funcţionale pulmonare:
    ● evaluarea ventilaţiei pulmonare prin spirometrie;
    ● evaluarea globalã a schimburilor gazoase (gaz-analiza sângelui arterial în repaus şi efort);
    ● evaluarea mecanismelor de adaptare la efort prin teste specifice;
    ● efectuarea de teste suplimentare de explorare funcţionalã pulmonarã (determinarea VR şi CRF, mecanicã pulmonarã, teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilarã, pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux în cãile aerifere - Raw etc).
    III. Examenul radiologic pulmonar:
    ● este obligatoriu în toate afecţiunile respiratorii;
    ● este util pentru:
    - diagnosticul pozitiv şi diferenţial;
    - urmãrirea evoluţiei bolii;
    - evidenţierea complicaţiilor.
    IV. Electrocardiograma, ecografia cardiacã în cazurile complicate cu cord pulmonar cronic sau insuficienţa cardiacã dreaptã.


    ASTMUL BRONŞIC

    Criterii de diagnostic funcţional
    I. Simptome: diurne/nocturne, intermitente/permanente, controlate terapeutic sau nu, impactul asupra activitãţii zilnice;
    II. Funcţia ventilatorie (VEMS, PEF variabilitate);
    III. Tratament (tratamentul cronic şi tratamentul crizelor).

    Severitatea astmului bronşic
    În clinicile de pneumologie, acestea se clasificã pe baza elementelor clinice şi funcţionale înainte de tratament.
    Dacã pacientul se aflã deja în tratament, severitatea bolii se apreciazã în funcţie de rãspunsul la tratament (controlul clinic).

    Observaţii:
    Tabelul nr. 1 prezintã criteriile de evaluare a deficienţei funcţionale, a incapacitãţii adaptative şi a aptitudinii stabilite pe baza clasificãrii severitãţii astmului bronşic conform caracteristicilor clinice şi funcţionale (Global Iniţiative for Asthma-GINA 2006). Noţiunea de control vizeazã componenta clinicã şi se referã la efectele tratamentului asupra manifestãrilor bolii.

    Evaluarea funcţionalã a severitãţii prin spirometrie este obligatorie pentru stabilirea deficienţei funcţionale
    În cazurile corect tratate, se va ţine seama în evaluarea cazurilor şi de nivelul de control al astmului bronşic.

    Tabelul nr. 1. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi al aptitudinii în astmul bronşic



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Diagnosticul funcţional │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│(forma clinicã, │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
│ stadiul) │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Astm bronşic │Fãrã deficienţã funcţionalã/Deficienţa │ 5-25% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│intermitent │funcţionalã uşoarã │ │(funcţie de │în grad de │
│ │Simptome mai puţin de o datã pe │ │ specificul │invaliditate │
│ │sãptãmânã; simptome nocturne mai puţin │ │activitãţii) │ │
│ │de douã ori pe lunã; exacerbãri rare, │ │ │ │
│ │de scurtã duratã; asimptomatic în afara│ │ │ │
│ │crizelor, nu afecteazã activitatea │ │ │ │
│ │zilnicã │ │ │ │
│ │● VEMS, PEF w 80% din prezis │ │ │ │
│ │● Variabilitate PEF sau VEMS ≤ 20% │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Astm bronşic │Deficienţa funcţionalã uşoarã/medie │ 26-55% │ AL/IPALR │Nu se încadreazã │
│persistent uşor │Simptome mai mult de o datã pe │ │(funcţie de │/gradul III de │
│ │sãptãmânã, dar mai puţin de o datã pe │ │ specificul │ invaliditate │
│ │zi; simptome nocturne mai mult de douã │ │activitãţii) │ │
│ │ori pe lunã; exacerbãri frecvente, care│ │ │ │
│ │pot afecta activitatea zilnicã şi │ │ │ │
│ │somnul; │ │ │ │
│ │● VEMS, PEF pânã la 65% din prezis │ │ │ │
│ │● Variabilitate PEF sau VEMS 20-30% │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Astm bronşic │Deficienţa funcţionalã medie │ 56-69% │ ISE │Gradul III │
│persistent │Simptome zilnice; simptome nocturne │ │ │ │
│moderat │mai mult de o datã pe sãptãmânã; │ │ │ │
│ │exacerbãri frecvente care pot afecta │ │ │ │
│ │activitatea zilnicã şi somnul, însoţite│ │ │ │
│ │de alterarea funcţiei ventilatorii │ │ │ │
│ │(VEMS, PEF 60-50% prezis, variabilitate│ │ │ │
│ │PEF sau VEMS > 30%) │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Astm bronşic │Deficienţa funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│persistent │Simptome zilnice; exacerbãri frecvente,│ │ │ │
│sever │severe; simptome nocturne frecvente; │ │ │ │
│ │limitarea importantã a activitãţii │ │ │ │
│ │zilnice, însoţitã de alterarea funcţiei│ │ │ │
│ │ventilatorii (VEMS, PEF < 50% prezis, │ │ │ │
│ │Variabilitate PEF sau VEMS > 30%) │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Complicaţii │Deficienţa funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│(insuficienţã │VEMS, PEF < 30% prezis, hipoxemie │ │ │ │
│respiratorie │severã de repaus ± hipercapnie (pa 0(2)│ │ │ │
│cronicã, │< 60 mmhg, pa C0(2) > 50 mmbg) + Semne │ │ │ │
│CPC, ICD) │de cord pulmonar cronic, insuficienţã │ │ │ │
│ │cardiacã ireductibilã │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘



    Tabelul nr. 2. Stadializarea astmului bronşic în funcţie de nivelul de control terapeutic



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Caracteristici Controlat Parţial controlat Necontrolat │
├────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┤
│Simptome pe parcursul │Fãrã sau mai puţin de │Mai mult de douã ori pe │Cel puţin trei dintre │
│zilei douã │ori/sãptãmânã │sãptãmânã │elementele precizate la │
│ │ │ │astmul bronşic parţial │
│ │ │ │controlat în fiecare │
│ │ │ │sãptãmânã │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┤
│Limitarea activitãţii │Fãrã │Prezentã │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┤
│Simptome nocturne │Fãrã │Prezente │ │
│(trezesc pacientul) │ │ │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┤
│Tratament de urgenţã │Nu este necesar sau poate│Necesar de mai mult de douã│ │
│ │fi necesar de mai puţin │ori pe sãptãmânã │ │
│ │de douã ori pe sãptãmânã │ │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┤
│Funcţia pulmonarã │Normalã │< 80% din prezis sau din │ │
│(VEMS sau PEF) │ │cea mai bunã valoare │ │
│ │ │personalã (dacã este │ │
│ │ │cunoscutã) │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┤
│Exacerbãri │Niciuna │Cel puţin una pe an │Una pe sãptãmânã │
└────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────┘



    BOALA PULMONARĂ OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC) *)

    Criterii de diagnostic funcţional
    I. Simptome: tuse, expectoraţie, dispnee progresivã accentuatã la efort;
    II. Funcţia ventilatorie: obstrucţie la flux parţial reversibilã, cu sau fãrã simptome prezente, evaluatã prin spirometrie (VEMS, VEMS/ CVF).
    III. Determinãri gazanalitice sanguine.

    Severitatea BPOC
    Se clasificã pe baza parametrilor ventilatori determinaţi prin spirometrie, corelaţi cu frecvenţa, durata şi intensitatea exacerbãrilor, eventual cu prezenţa complicaţiilor (insuficienţã respiratorie cronicã, CPC, ICD).

----------
    *) Conform recomandãrilor ghidurilor GOLD (Global Iniţiative for Chronic Obstructive Lung Disease, Iniţiativa Globalã privind Diagnosticul, monitorizarea şi Prevenirea BPOC)

    Severitatea alterãrilor spirografice definitã prin valorile procentuale ale VEMS


┌───────────────────────┬────────────────────┐
│ Gradul de severitate │ VEMS % prezis │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│ uşor │ 80-65 │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│ moderat │ 64-50 │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│ sever │ 50-35 │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│ foarte sever │ < 35 │
└───────────────────────┴────────────────────┘



    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi al aptitudinii în BPOC



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Afecţiunea │ Diagnosticul funcţional │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│(forma clinicã, │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
│ stadiul) │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul 1 │- fãrã deficienţã/ │ 1-29% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│BPOC forma │deficienţã funcţionalã uşoarã │ │(funcţie de │în grad de │
│uşoarã │● VEMS/CVF < 0,70 │ │ specificul │invaliditate │
│ │● VEMS, > 80% prezis, │ │activitãţii) │ │
│ │Simptome prezente sau nu; nu este │ │ │ │
│ │afectatã activitatea zilnicã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul II │Deficienţã funcţionalã uşoarã/medie │ 30-55% │ AL/IPALR │Nu se încadreazã │
│BPOC forma │● VEMS/CVF < 0,70 │ │(funcţie de │în grad de │
│moderatã │● VEMS 80-65% din prezis │ │ locul de │invaliditate / │
│ │Dispnee la efort, exacerbãri care │ │ muncã) │ gradul III │
│ │necesitã tratament de specialitate, │ │ │ │
│ │nu este afectatã activitatea zilnicã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul II │Deficienţã funcţionalã medie │ 55-69% │ ISE │Gradul III │
│BPOC forma │● VEMS/CVF < 0,70% │ │ │ │
│moderatã │● VEMS 64-50% din prezis │ │ │ │
│ │Dispnee la efort, exacerbãri care │ │ │ │
│ │necesitã tratament de specialitate; │ │ │ │
│ │poate fi afectatã activitatea zilnicã │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul III │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│BPOC forma │● VEMS/CVF < 0,70 │ │ │ │
│gravã │● VEMS 49-30% din prezis │ │ │ │
│ │Dispnee la eforturi medii/mici, │ │ │ │
│ │exacerbãri repetate, afectare │ │ │ │
│ │importantã a activitãţii zilnice │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul IV │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│BPOC forma │● VEMS/CVF < 70% │ │ │ │
│foarte gravã │● VEMS < 30% din prezis sau VEMS 49- │ │ │ │
│ │30%) din prezis, dar cu complicaţii │ │ │ │
│ │● Insuficienţã respiratorie cronicã │ │ │ │
│ │(pa Co(2) < 60 mmHg, pa Co(2) >50 mmHg)│ │ │ │
│ │● CPC, ICD ireductibilã. Afectare │ │ │ │
│ │severã a activitãţii zilnice; necesitã │ │ │ │
│ │OLD │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘




    PNEUMOPATIILE INTERSTIŢIALE DIFUZE (PID)

    Pneumopatiile interstiţiale difuze reprezintã un grup numeros şi eterogen de afecţiuni pulmonare care însoţesc condiţii clinice variate, congenitale sau dobândite, complicând tabloul clinic şi evoluţia acestora.
    Cauze mai frecvente de PID
    ● Afecţiuni pulmonare primitive: Fibroza interstiţialã difuzã idiopaticã, sarcoidoza, histiocitoza X, bronşiolita obliterantã, pneumonia limfocitarã interstiţialã;
    ● Afecţiuni reumatismale sistemice: artrita reumatoidã, LES, sclerodermia, boala mixtã de colagen, spondilita anchilozantã etc.
    ● latrogene: antibiotice, antiinflamatoare, antihipertensive, citostatice etc;
    ● Expunere profesionalã: silicoza, azbestoza, berilioza, pulberi, gaze, vapori cu acţiune fîbrozantã etc;
    ● Vasculitã pulmonarã: granulomatoza Wegener;
    ● Afecţiuni congenitale: fibroza pulmonarã idiopaticã familialã, neurofibromatoza, scleroza tuberoasã, boala Gaucher etc.
    Observaţie. În cazul în care condiţia patologicã primarã este identificatã, se vor aplica criteriile respective, considerând PID asociatã ca un factor agravant.

    Tabelul nr. 3. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi al aptitudinii în pneumopatiile interstiţiale difuze (PID)



┌────────────────┬───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ Stadiul clinic │ Diagnosticul clinic şi funcţional │Incapacitate│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul I │- fãrã deficienţã/ │ 10-49% │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│ │deficienţã funcţionalã uşoarã │ │(funcţie de │în grad de │
│ │Dispnee la efort VEMS > 65% din prezis,│ │ specificul │invaliditate │
│ │factorul de transfer gazos (TL,CO) │ │activitãţii) │ │
│ │normal sau uşor scãzut (pânã la 60% din│ │ │ │
│ │prezis), capacitate de efort normalã │ │ │ │
│ │sau uşor scãzutã (5-7 mET), eventual │ │ │ │
│ │hipoxemie uşoarã la efort (SaO(2)≤ 95%)│ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul II │Deficienţã funcţionalã medie │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│ │Dispnee la eforturi moderate VEMS │ │ │ │
│ │64-50% din prezis, TL,CO reducere │ │ │ │
│ │moderatã (60-40% din prezis), capaci- │ │ │ │
│ │tatea de efort - reducere moderatã │ │ │ │
│ │(3-5 mET), eventual hipoxemie uşoarã/ │ │ │ │
│ │moderatã la efort în repaus sau efort │ │ │ │
│ │(SaO(2) 94 - 93%) │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul III │Deficienţã funcţionalã accentuatã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │Dispnee în repaus VEMS < 50% din prezis│ │ │ │
│ │TI, CO reducere severã (< 40% din │ │ │ │
│ │prezis), reducere accentuatã a capaci- │ │ │ │
│ │tãţii de efort (<3mET), hipoxemie │ │ │ │
│ │moderatã sau severã în repaus sau la │ │ │ │
│ │efort (SaO(2) < 93%) │ │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Stadiul IV │Deficienţã funcţionalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ │VEMS < 30% din prezis sau VEMS 49-30% │ │ │ │
│ │din prezis, dar cu complicaţii │ │ │ │
│ │Insuficienţã respiratorie cronicã │ │ │ │
│ │(paO(2) < 60 mmHg, paC0(2) > 50 mmHg │ │ │ │
│ │CPC, ICD ireductibilã │ │ │ │
│ │Afectare severã a activitãţii zilnice; │ │ │ │
│ │necesitã OLD │ │ │ │
└────────────────┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘




    SUPURAŢII BRONHOPULMONARE CRONICE

    Supuraţiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecţiuni, caracterizate prin infecţie recurentã sau persistentã de tip supurativ, care se manifestã clinic prin:
    ● bronhoree purulentã - recurentã şi/sau persistentã, eventual fetidã sau hemoptoicã (în fazele acute depãşind 50 ml/24 h);
    ● dispnee de efort sau repaus;
    ● semne generalizate de infecţie. Se includ în acest grup:
    ● supuraţii bronşice - bronşite cronice purulente, bronşiectazii supurate;
    ● supuraţii pulmonare - abcese pulmonare, supuraţii pulmonare difuze, piosclerozã pulmonarã.

    Supuraţii bronhopulmonare
    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi al aptitudinii în supuraţiile bronho-pulmonare cronice



┌──────────────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│Clinic şi funcţional │ Exacerbãri │Controlul │Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ │terapeutic │adaptativã │ │ invaliditate │
├──────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│● pusee supurative │ │ │ │ │ │
│ episodice │ < 2 luni/an │complet │ 1-19% │APT │ Nu se │
│● dispnee gr. I │ │reversibile│ │ │ încadreazã │
│● farã disfuncţie │ │ │ │ │ │
│ ventilatorie │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│● disfuncţie ventila- │ │ │ │ │ │
│ torie uşoarã VEMS > │ │complet │ 20-49% │AL │ Nu se │
│65% < │ 2 luni/an │reversibile│ │ │ încadreazã │
│● bronhoree 50-70 ml/ │ │ │ │ │ │
│24 h în cursul │ │ │ │ │ │
│puseelor supurative │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│● disfuncţie ventila- │> 2 luni/an │reversibile│ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│torie moderatã VEMS │< 3 luni/an │prin │ │ │ │
│50-65% din prezis │ │tratament │ │ │ │
│a) bronhoree >70 ml/ │ │ │ │ │ │
│24 h în timpul │ │ │ │ │ │
│puseelor supurative │ │ │ │ │ │
│● dispnee gr. I-II │ │ │ │ │ │
│b)bronhoree 70 ml/ │ │ │ │ │ │
│24 h în timpul │ │ │ │ │ │
│puseelor supurative. │ │ │ │ │ │
│● hipoxemie la efort │ │ │ │ │ │
│● reducere moderatã a │ │ │ │ │ │
│ capacitãţii de efort │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│● disfuncţie ventila- │> 3 luni/an │Parţial sau│ 70-89% │ISE │Gradul II │
│torie severã VEMS │ │temporar │ │ │ │
│35-49% din prezis │ │reversibile│ │ │ │
│● bronhoree > 70 ml/ │ │ │ │ │ │
│24 h │ │ │ │ │ │
│● hipoxemie în repaus │ │ │ │ │ │
│sau la efort │ │ │ │ │ │
│● semne prezente de │ │ │ │ │ │
│CPC │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│● disfuncţie ventila- │persistent │ineficient │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│torie foarte severã │ │ │ │ │ │
│VEMS < 35% din prezis │ │ │ │ │ │
│● bronhoree purulentã │ │ │ │ │ │
│permanentã > 70 ml/24h│ │ │ │ │ │
│● insuficienţã respi- │ │ │ │ │ │
│ratorie cronicã │ │ │ │ │ │
│manifestã [paO(2) ≤ │ │ │ │ │ │
│60 mmHg în repaus], │ │ │ │ │ │
│CPC, ICD ireductibilã,│ │ │ │ │ │
│capacitate de │ │ │ │ │ │
│autoservire pierdutã │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘



    PNEUMOTORAX SPONTAN (IDIOPATIC)-se va clasa APT/AL, funcţie de intensitatea simptomatologiei şi de apariţia recidivelor.

    PLEUREZII PURULENTE (empiem pleural, piotorax, abces pulmonar)
    Sunt afecţiuni determinate de acumularea de lichid purulent în cavitatea pleuralã. Pun problema aprecierii incapacitãţii şi a deficienţei funcţionale în urmãtoarele situaţii:
    a) determinã sechele importante (pahipleuritã, calificãri pleurale);
    b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare, exerezã pulmonarã, toracoplastie). Aprecierea incapacitãţii şi a deficienţei funcţionale se bazeazã pe:
    ● evoluţia clinicã;
    ● severitatea disfuncţiei ventilatorii;
    ● reducerea capacitãţii de efort estimatã prin teste specifice.

    TUBERCULOZA PULMONARĂ
    Conform Programului Naţional de Control al Tuberculozei:

    1. cazul de tuberculozã este considerat:
    ● pacientul cu simptome şi semne sugestive de tuberculozã, confirmat bacteriologic şi/sau histopatologic, la care este obligatorie instruirea tratamentului antituberculos;
    ● pacientul care nu are confirmare bacteriologicã şi/sau histopatologicã, dar are un context clinic şi paraclinic compatibil cu tuberculoza, iar medicul specialist decide instituirea tratamentului antituberculos.
    2. pacienţii cu diagnosticul de tuberculozã se clasificã în urmãtoarele categorii:
    ● caz nou: pacientul care nu a mai fãcut tratament cu medicamente antituberculoase în asociere pe o perioadã mai mare de o lunã;
    ● recidivã: pacientul cu tuberculozã pulmonarã care a primit o curã de tratament antituberculos în antecedente, a fost declarat vindecat şi are un nou episod evolutiv confirmat bacteriologic;
    ● eşec: pacientul cu tuberculozã pulmonarã care a rãmas sau a devenit pozitiv (conform criteriilor de confirmare bacteriologicã) la examenul bacteriologic al sputei pentru BK dupã 4 luni de tratament;
    ● cronic: pacientul cu eşec terapeutic la primul retratament.
    3. categoriile de evaluare a tratamentului pentru pacienţii cu tuberculozã pulmonarã confirmaţi bacteriologic iniţial:
    ● vindecaţi: pacienţi confirmaţi bacteriologic, cu tratament corect efectuat, care au cel puţin douã controale de sputã negative, din care unul în ultima lunã de tratament;
    ● tratament încheiat: pacient cu tratament corect efectuat, neconfirmat iniţial bacteriologic sau confirmat bacteriologic, dar care nu are douã controale de sputã negative, pentru a fi etichetat vindecat;
    ● eşec terapeutic: pacientul care este pozitiv la orice examen bacteriologic al sputei efectuat dupã 4 luni de tratament.
    Bolnavii confirmaţi clinic şi bacteriologic cu tuberculozã pulmonarã beneficiazã de concedii medicale de 365 de zile, conform legii. Dupã aceastã perioadã, deficienţa funcţionalã şi incapacitatea adaptativã se apreciazã în funcţie de categoria clinicã şi terapeuticã în care se aflã bolnavul



┌────────────────────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────────┐
│Categoria clinicã şi terapeuticã│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Vindecat (farã sechele) │ 10-49% │APT/AL │Nu se încadreazã │
│ │ │(funcţie de │ în grad de │
│ │ │specificul │ invaliditate │
│ │ │activitãţii)│ │
├────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Tratament încheiat │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
├────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────────┤
│● eşec terapeutic │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│● cronic │ │ │ │
│● recidivã (precoce - la mai │ │ │ │
│puţin de un an de la vindecare) │ │ │ │
│● complicaţii severe, cronice │ │ │ │
│(fistule hronho-pleuro- │ │ │ │
│bronşice, empieme tbc reziduale)│ │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Forme cronice severe însoţite │ │ │ │
│de: │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│- caşexie │ │ │ │
│- insuficienţã respiratorie │ │ │ │
│cronicã manifestã │ │ │ │
│-ICD ireductibilã │ │ │ │
└────────────────────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────────┘



    TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ
    În stabilirea aptitudinii, incapacitãţii adaptative şi a gradului de invaliditate la aceşti bolnavi, se va ţine seama de:
    ● criteriile de activitate a tuberculozei;
    ● consecinţele morfofuncţionale ale intervenţiei chirurgicale:
      ● prezenţa sechelelor;
      ● severitatea disfuncţiei ventilatorii;
      ● alte tulburãri funcţionale;
      ● capacitatea de efort.


┌──────────────────────────────┬─────────────┬────────────┬────────────────────┐
│ │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ Afecţiunea │ adaptativã │ │ invaliditate │
├──────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Exereza pulmonarã la mai puţin│ 10-19% │APT │Nu se încadreazã în │
│de un lob pulmonar │ │ │grad de invaliditate│
├──────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Exereza pulmonarã lobarã │ 10-40% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│ │ │(funcţie de │grad de invaliditate│
│ │ │specificul │ │
│ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Exereza pulmonarã care │ 41-80% │AL/IPALR │Nu se încadreazã în │
│depãşeşte un lob (bi/tri │ │(funcţie de │grad de invaliditate│
│lobarã) │ │specificul │/Gradul III/ │
│ │ │activitãţii)│ Gradul II_ │
└──────────────────────────────┴─────────────┴────────────┴────────────────────┘



    * Încadrarea în grad de invaliditate se va face în funcţie de severitatea disfuncţiei ventilatorii (vezi BPOC)

    AFECŢIUNI RESPIRATORII SECHELARE POSTTUBERCULOASE
    În acest grup sunt cuprinse formele de tuberculozã pulmonarã vindecate cu sechele morfofuncţionale importante.

    Caracteristici:
    ● se manifestã dupã luni sau ani de la vindecarea procesului bacilar;
    ● baciloscopie directã constant negativã timp de cel puţin 18 luni (cel puţin 3 culturi);
    ● imagini radiologice nemodificate (controale repetate la câteva luni).

    Forme clinice mai frecvente:
    - bronşitã cronicã;
    - bronşiectazii;
    - insuficienţã respiratorie cronicã cu acutizãri repetate;
    - fibrotorax;
    - pahipleurite calcare extinse;
    - emfizem cicatriceal.
    Stabilirea incapacitãţii adaptative şi încadrarea în grad de invaliditate se bazeazã pe:
    ● severitatea afectãrii ventilaţiei pulmonare;
    ● severitatea afectãrii schimburilor gazoase la nivel pulmonar;
    ● reducerea capacitãţii la efort estimatã prin teste specifice;
    ● riscul de reactivare.

    SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN (SAS)
    Sindromul de apnee în somn, înainte de tratament şi în absenţa complicaţiilor, poate beneficia de concediu medical conform legii, timp în care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP).
    Postterapeutic, aptitudinea se evalueazã în funcţie de rãspunsul la terapia specificã, severitatea fenomenelor reziduale, prezenţa complicaţiilor şi a asocierilor morbide.
    Evaluarea complexã cuprinde:
    - examen pneumologic - severitatea fenomenelor reziduale: indicele apnee/hipopnee rezidual (IA/H), somnolenţa diurnã, complicaţiile respiratorii;
    - test de efort - capacitatea de efort, rãspunsul hemodinamic, prognostic;
    - examen psihologic - evidenţierea tulburãrilor cognitive, de atenţie/concentrare;
    - examen psihiatric (eventual);
    - alte investigaţii în funcţie de prezenţa complicaţiilor şi/sau a afecţiunilor asociate



┌───────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬────────────────────┐
│ Aspecte clinice │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã │adaptativã │ │ invaliditate │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────────┤
│ │-Fãrã │ │ │Nu se încadreazã │
│Rãspuns terapeutic bun, IA/H rezidual ≤ 10 │deficienţã │ │APT/AL │(eventual, loc de │
│deficit minor de atenţie/ concentrare, farã│funcţionalã │ 10-49% │(funcţie de │muncã în care sã fie│
│somnolenţã diurnã, reducere uşoarã a │/deficienţã │ │specificul │protejatã siguranţa │
│capacitãţii de efort │funcţionalã │ │activitãţii)│proprie şi a │
│ │uşoarã │ │ │celorlalţi) │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Rãspuns terapeutic satisfãcãtor, IA/H │ │ │ │ │
│rezidual 11-20, deficit moderat de atenţie/│Mediw │ 50-69% │IPALR │ Gradul III │
│concentrare, somnolenţã diurnã, reducere │ │ │ │ │
│moderatã a capacitãţii de efort, rãspuns │ │ │ │ │
│hemodinamic inadecvat la efort │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Rãspuns terapeutic slab, non-complianţã la │ │ │ │ │
│tratamentul specific, IA/M rezidual > 20, │ │ │ │ │
│deficit sever de atenţie/concentrare, │ │ │ │ │
│somnolenţã diurnã, reducere accentuatã a │ │ │ │ │
│capacitãţii de efort │Accentuata │ 70-90% │ISL │ Gradul II │
│rãspuns hemodinamic inadecvat la efort │ │ │ │ │
│Asociere cu sindrom obezitate/hipo- │ │ │ │ │
│ventilaţie (IMC > 40 kg/mý, hipercapnie │ │ │ │ │
│şi hipoxemie diurnã, farã alte cauze) │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┴────────────────────┘



    În prezenţa complicaţiilor/afecţiunilor asociate (HTA, infarct miocardic, AVC, diabet zaharat, BPOC, insuficienţã respiratorie, tulburãri psihice), cazul se evalueazã conform criteriilor pentru afecţiunile respective, considerând SAS ca factor agravant.

    3. AFECŢIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV
    Evaluarea deficienţei funcţionale, a incapacitãţii adaptative şi a aptitudinii în afecţiunile digestive se bazeazã pe:
    - prezenţa şi intensitatea simptomelor;
    - starea generalã şi de nutriţie;
    - severitatea anemiei;
     - prognosticul bolii.
    Investigaţiile aparatului digestiv necesare în expertiza medicalã a capacitãţii de muncã sunt:
    - investigaţii radio-imagistice, tranzit baritat esofagian, gastric, intestinal, ultrasonografie, ecoendoscopie, CT, RMN etc;
    - investigaţii endoscopice specifice segmentelor de tub digestiv afectate: endoscopie esogastricã, colonicã, rectalã sau ecoendoscopie;
    - investigaţii specifice chirurgiei generale prin laparoscopie, injectare de substanţe de contrast etc;
    - examen histopatologic al diverselor fragmente de ţesut prelevat fie prin abord chirurgical, fie endoscopie sau prin puncţie de organ;
    - examene de laborator biochimice şi hematologice de uz curent şi/sau speciale;
    - teste imunologice;
    - markeri virali şi oncologici.
    Pentru aprecierea stãrii de nutriţie se va utiliza grila de stabilire a indicelui de masã corporalã (IMC), în funcţie de parametrii antropomorfici.
    IMC - se mãsoarã în numãrul de kilograme pe metrul pãtrat de suprafaţã corporalã. Astfel, se considerã urmãtoarele intervale:
    - normal - 20-24,9 kg/mý;
    - preobez - 25-29,9 kg/mý;
    - obezitate - > 30 kg/mý;
    - subponderal - 20-18,5 kg/mý;
    - deficit ponderal < 18,5 kg/mý.
    Severitatea anemiei se apreciazã astfel: Anemie: uşoarã Hb = 10-12g%; moderatã Hb = 8-10g%; severã Hb < 8g%.

    BOLILE ESOFAGULUI
    A. Afecţiunile motorii şi tulburãrile funcţionale ale esofagului:
    - acalazia;
    - boala de reflux gastro-esofagian;
    - hernia gastricã transhiatalã;
    - divertieulii esofagieni;
    - bolile neurologice;
    - boala Parkinson;
    - stenozele esofagiene post-caustice;
    - colagenozele etc.
    B. Tumorile esofagiene sunt:
    ● benigne: leiomiom;
    ● maligne: - carcinom scuamos;
    - adenocarcinom;
    - melanocarcinom;
    - carcinom cu celule mici;
    - sarcom;
    - carcinosarcom.

    Simptomatologie:
    - disfagie;
    - dureri presternale inferioare; - regurgitaţii; - pirozis.
    Tratamentul tumorilor esofagiene este chirurgical, iar uneori se asociazã şi tratamentul oncologic.

    Diagnosticul clinic se precizeazã prin: examen radiologic baritat, endoscopie, biopsie din mucoasa esofagianã.

    Diagnosticul funcţional se precizeazã în funcţie de intensitatea şi de frecvenţa simptomatologiei, imaginea radiologicã, diagnosticul endoscopie, deficitul ponderal, complicaţii.



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│A. Afecţiuni motorii şi tulburãri │Fãrã │ │APT/AL │ │
│funcţionale ale esofagului: │deficienţã │ │(funcţie de │ │
│a) boala de reflux gastro-esofagian; │funcţionalã│ 10-49% │specificul │Nu se încadreazã│
│b) hernia gastricã transhiatalã; │/Deficienţã│ │activitãţii)│ │
│ │funcţionalã│ │ │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│c) diverticulii esofagieni operaţi/ │Fãrã │ 10-49% │APT/AL │Nu se încadreazã│
│neoperaţi cu sau tulburãri │deficienţã │ │(funcţie de │ │
│funcţionale uşoare │funcţionalã│ │specificul │ │
│ │/Deficienţã│ │activitãţii)│ │
│ │funcţionalã│ │ │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│d) achalazia,spasmul difuz esofagian,│Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Grad III │
│stenozele esofagiene, esofagoplastii,│funcţionalã│ │ │ │
│diverticulii esofagieni operaţi/ │medie │ │ │ │
│neoperaţi cu sindrom esofagian: │ │ │ │ │
│durere, disfagie, disfonie, deficit │ │ │ │ │
│ponderal (25-30% din greutatea │ │ │ │ │
│idealã), sechele dupã rezecţie │ │ │ │ │
│esofagianã şi esofagoplastie cu │ │ │ │ │
│stare nutriţionalã moderat alteratã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│e) achalazia, spasmul difuz esofagian│Deficienţã │ 70-89% │ISE │Grad II │
│stenozele esofagiene, esofagoplastii,│funcţionalã│ │ │ │
│diverticulii esofagieni operaţi/ │accentuatã │ │ │ │
│neoperaţi cu sindrom esofagian: │ │ │ │ │
│durere, disfagie, disfonie, deficit │ │ │ │ │
│ponderal (> 30% din greutatea idealã)│ │ │ │ │
│hemoragii repetate sechele dupã │ │ │ │ │
│rezecţie esofagianã şi esofagoplastie│ │ │ │ │
│cu stare nutriţionalã accentuat │ │ │ │ │
│alteratã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│B. Tumori esofagiene benigne │Fãrã │ │APT/AL │ │
│a) simptomatologie de intensitate │deficienţã │ │(funcţie de │Nu se încadreazã│
│micã │funcţionalã│ 10-29% │specificul │ │
│b) episoade rare │/Deficienţã│ │activitãţii)│ │
│c) tarã deficit ponderal │funcţionalã│ │ │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│a) simptomatologie de intensitate │Deficienţã │ 30-49%$ │AL │Nu se încadreazã│
│micã │funcţionalã│ │ │ │
│b) episoade frecvente │uşoarã │ │ │ │
│c) deficit ponderal uşor │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│a) simptomatologie de intensitate │Deficientã │ 50-69%) │IPALR │Gradul III │
│medie │funcţionalã│ │ │ │
│b) complicaţii: esofagitã, hemoragii │medie │ │ │ │
│medii complicaţii bronhopulmonare │ │ │ │ │
│c) deficit ponderal mediu │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│a) simptomatologie permanentã │Deficienţã │ 70-89%) │ISE │Gradul II │
│b) complicaţii: ulcer esofagian, │funcţionalã│ │ │ │
│hemoragii digestive importante, │accentuatã │ │ │ │
│stenozã pepticã │ │ │ │ │
│c) denutriţie accentuatã, anemie. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    Tumorile maligne vor fi încadrate conform criteriilor de la capitolul Afecţiuni neoplazice.

    BOLILE STOMACULUI ŞI ALE DUODENULUI
    A. Gastrita cronicã, îndiferent de etiologie, documentatã endoscopic şi histologic- se va clasa APT/AL, funcţie de frecvenţa şi intensitatea episoadelor dureroase şi de rãspunsul terapeutic.

    B. Ulcerul gastric şi duodenal
    Se caracterizeazã prin durere epigastricã cu ritmicitate şi periodicitate caracteristice.
    Este diagnosticat radiologie şi endoscopic. Prezenţa infecţiei cu Helicobacter Pylori P. poate fi depistatã endoscopic sau prin teste biologice şi beneficiazã de tratament specific.
    În perioadele dureroase, când sunt necesare atât repausul fizic, cât şi tratamentul medicamentos, pacientul beneficiazã de concediu medical conform legii.
    Lipsa rãspunsului terapeutic şi apariţia complicaţiilor (HDS, stenoza piloricã, denutriţia) recomandã pacientul pentru intervenţie chirurgicalã.

    C. Tumorile gastrice
    Pot fi benigne: polipul, leiomiomul, leiomioblastul.
    Diagnosticate endoscopic, radiologie şi prin biopsie, beneficiazã de curã chirurgicalã.
    Aptitudinea se va aprecia în funcţie de rezultatele terapeutice, de starea de nutriţie şi de complicaţii, conform criteriilor cuprinse în capitolul Suferinţele stomacului operat.
    ● sau maligne: adenocarcinomul, limfomul, carcinoidul.
    Diagnosticate prin endoscopic, examen radiologic şi biopsie, pot beneficia de curã chirurgicalã şi de tratament oncologic. Aptitudinea se va aprecia conform criteriilor pentru afecţiuni neoplazice.

    Stomacul operai
    Suferinţele stomacului operat instalate precoce, pânã în 4 sãptãmâni post-operator (sindrom diareic, hemoragie, fistulã, pancreatitã, stenoza gurii de anastomozã) beneficiazã de tratament în serviciile de chirurgie în timpul concediului medical.
    Suferinţele tardive, instalate dupã 6-8 sãptãmâni de la intervenţia chirurgicalã (ulcerul peptic post-operator, sindromul postprandial precoce - dumping şi sindromul post prandial tardiv) beneficiazã, de asemenea, de concediu medical conform legii.

    Diagnosticul clinic se precizeazã prin: examen radiologic baritat şi endoscopie.

    Diagnosticul funcţional se precizeazã în funcţie de:
    - intensitatea şi frecvenţa simptomatologiei;
    - date imagistice (radiologie, endoscopic);
    - deficitul ponderal;
    - severitatea anemiei.




┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Stomac operat(fãrã rezecţie de organ)│Fãrã │ 0-19% │APT │Nu se încadreazã│
│a) farã simptomatologie │deficienţã │ │ │ │
│postoperatorie │ │ │ │ │
│b) farã deficit ponderal │ │ │ │ │
│c) farã anemie │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Stomac operat (fãrã rezecţie de organ│Deficienţã │ 20-49% │AL │Nu se încadreazã│
│sau cu rezecţie gastricã) │funcţionalã│ │ │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
│a) cu simptomatologie minimã │ │ │ │ │
│b) deficit ponderal uşor │ │ │ │ │
│c) anemie uşoarã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│a) deficit ponderal mediu │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│b) anemie feriprivã medie │funcţionalã│ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Stomacul operat │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│a) rezecţie gastricã: │funcţionalã│ │ │ │
│- antrectomie │accentuatã │ │ │ │
│- hemigastrectomie │ │ │ │ │
│- gastrectomie subtotalã, în funcţie │ │ │ │ │
│de starea generalã, de starea de │ │ │ │ │
│nutriţie şi de prognostic. │ │ │ │ │
│b) deficit ponderal accentuat │ │ │ │ │
│c) anemie feriprivã severã │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘


    HEPATITA CRONICĂ SI CIROZA HEPATICĂ

    Hepatita cronicã (HC) este un sindrom clinico-histo-patologic cu etiologii diferite, caracterizat de inflamaţie cronicã, necrozã hepato-celularã şi adesea fibrozã, care evolueazã fãrã ameliorare cel puţin 6 luni. Diagnosticul de HC este clinic, biologic şi histologic. în evaluarea unui pacient cu HC se vor avea în vedere:
    Examenul obiectiv;
    Testele biochimice (TFH - teste funcţionale hepatice), care includ:
    ● dozãrile de aminotransferaze (AT);
    ● fosfataza alcalinã (FA);
    ● gama-glutamil transpeptidaza (GGT);
    ● bilirubinemia totalã şi fracţiuni;
    ● serinemia;
    ● gama-globulinemia.

    Bilanţul hematologic:
    ● include o hemogramã completã şi evaluarea hemostazei, fiind un indicator fidel al funcţiei hepatice (TP = timpul de protrombinã).
    Teste speciale pentru diagnosticul etiologic:
    ● teste screening pentru markerii de infecţie cu virusurile B, C etc, completate în caz de pozitivitate cu teste pentru stadiul de evoluţie a infecţiei;
    ● teste pentru diagnosticul etiopatogeniei autoimune (ANA, ASMA, anti-LKMl) sau speciale (ASGPR, pANCA);
    ● dozãri de ceruloplasminã, cupremie, cuprurie (b.Wilson);
    ● dozãri de feritinã în hemocromatozã;
    ● dozãri de alfa-antitripsinã în deficitul de alfa-antitripsinã.

    Diagnosticul histologic:
    ● teste invazive - puncţia biopsie hepaticã (PBH);
    ● teste non-invazive (alternative) - testul Fibromax.

    Alte examene:
    ● ecografia abdominalã; ecoendoscopie; TC etc.




┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Purtãtorii cronici inactivi de virus │Fãrã │ 0-19% │APT │Nu se încadreazã│
│B, C. │deficienţã │ │ │ │
│HC stabilizate. Fãrã semne clinico- │funcţionalã│ │ │ │
│biolocp de activitate la cel puţin │ │ │ │ │
│douã examinãri pe an │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│HC │Deficienţã │ 20-49%> │AL │Nu se încadreazã│
│Cu semne minime de activitate │funcţionalã│ │ │ │
│clinico-biologice ± tratament │uşoarã │ │ │ │
│antiviral ± PBH care confirmã │ │ │ │ │
│diagnosticul alternativ - test │ │ │ │ │
│Fibromax sau Fibroscan │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│HC │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│Cu semne moderate de activitate │funcţionalã│ │ │ │
│clinico-biologic, cu perturbarea │medie │ │ │ │
│testelor de citolizã, cifrele │ │ │ │ │
│nedepãşind de 3 ori valoarea │ │ │ │ │
│normalã ± eventual confrmate de PBH │ │ │ │ │
│alternativ - test Fibromax │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│HC │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│Cu evoluţie severã, cu teste de │funcţionalã│ │ │ │
│citolizã depãşind de 3 ori valorile │accentuatã │ │ │ │
│normale + gamaglobuline serice ce │ │ │ │ │
│depãşesc 20 g/l sau > 30% + hipo- │ │ │ │ │
│serinemie + creşteri stabile ale │ │ │ │ │
│bilimbinemiei > 2 mg/dl + alungirea │ │ │ │ │
│timpului de protrombinã confirmatã │ │ │ │ │
│de PBH │ │ │ │ │
│PBH cu grad de fibroza ≥3 │ │ │ │ │
│Fibromax cu grad de fibrozã≥3 │ │ │ │ │
│Non-responderi la tratamente │ │ │ │ │
│antivirale │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    De reţinut:
    - Purtãtor cronic inactiv - noţiune folositã când AgHBs este prezent la pacientul asimptomatic, cu funcţie hepaticã normalã şi absenţa markerilor de replicare viralã (AND, VHB, anti-HBC, IgM).
    - Factori de prognostic nefavorabil în HC: hiposerinemia, alungirea timpului de protrombinã, creşterea bilimbinemiei.
    - Leziunile histologice hepatice (evaluate prin PBH sau testul Fibromax).

    Ciroza hepaticã (CH) este o boalã hepaticã difuzã, caracterizatã de asocierea fibrozei, nodulilor de regenerare şi a necrozei hepatocitare, cu alterarea arhitecturii hepatice.
    Evaluarea gradului de activitate a CH se realizeazã prin examen clinic, biologic şi eventual morfopatologic. În general, puncţia biopsie hepaticã este rar indicatã, din cauza rezultatelor fals negative sau a contraindicaţiilor (ascita, tulburãri de coagulare, trombocitopenie marcatã).
    CH inactivã (staţionarã) - transaminaze normale. Biologic, farã semne de insuficienţã hepaticã (albuminemie şi coagulare normale).
    CH activã - transaminazele crescute, iar în cele de etiologic autoimunã, semne inflamatorii evidente: VSH crescut, gamaglobulinemie crescutã. Atunci când existã, puncţia hepaticã aratã infiltrat inflamator important.
    Din punct de vedere evolutiv, cirozele hepatice pot fi compensate sau decompensate, în CH compensate, pacienţii sunt asimptomatici, iar biologic existã modificãri minime ale traiisaminazelor serice.
    În CH decompensate, apar icterul, ascita, hemoragiile digestive, encefalopatia. Cel mai sensibil şi cel mai frecvent element de diferenţiere între cirozele compensate şi cele decompensate este ascita.
    Pentru evaluarea evolutivã este utilã clasificarea Child-Pugh.

    Clasificarea Child-Pugh a cirozelor hepatice



┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Parametri │ Punctaj │
│ ├──────────┬─────────────┬──────────────┤
│Ascita │ absentã │ moderatã │ sub tensiune │
├───────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│Encefalopatia portalã │ absentã │gradul I-II │gradul III-IV │
├───────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│Albumina sericã (g%) │ > 3,5 │ 2,8-3,5 │ < 2,8 │
├───────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│Bilirubina sericã (mg%) │ < 2 │ 2-3 │ > 3 │
├───────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│Timp de protrombinã │ < 4 │ 4-6 │ > 6 │
│(secunde peste normal) │ │ │ │
└───────────────────────────┴──────────┴─────────────┴──────────────┘



    Clasele A = 5-6 puncte, B = 7-9 puncte, C = 10-15 puncte



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│CH compensatã asimptomaticã sau cu │Deficienţã │ 30-55% │AL/IPALR │ Nu se │
│semne minime clinico-biologice. │funcţionalã│ │(funcţie de │încadreazã/ │
│Clasa Child A (fãrã ascitã) │uşoarã/ │ │specificul │Gradul III │
│ │medie │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│CH decompensatã vascular şi/sau │Deficienţã │ 56-69% │ISE │Gradul III │
│parenchimatos │funcţionalã│ │ │ │
│Cu ascitã uşor reductibilã în │medie │ │ │ │
│cantitate micã, eventual icter, dar │ │ │ │ │
│fãrã hemoragii digestive, farã │ │ │ │ │
│encefalopatie hepaticã. Clasa Child B│ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│CH decompensatã, cu ascitã │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│controlabilã, eventual peritonitã │funcţionalã│ │ │ │
│bacterianã spontanã, farã sângerãri │accentuatã │ │ │ │
│variceale. Clasa Child C. │ │ │ │ │
│Encefalopatia hepaticã gradul I-II, │ │ │ │ │
│episodicã, indusã de factori predis- │ │ │ │ │
│pozanţi identificabili. │ │ │ │ │
│± hiposerinemia 3-3,5 g/L │ │ │ │ │
│± bilirubinemia 2-3 mg/dl │ │ │ │ │
│± indice de protrombinã 40-50% │ │ │ │ │
│± semne minime de encefalopatie │ │ │ │ │
│± semne de citolizã │ │ │ │ │
│± gamaglobuline ≥ 30% │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│CH decompensatã - gravã │Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│- cu hemoragii prin rupturã de varice│funcţionalã│ │ │ │
│esofagiene + ascite greu de controlat│gravã │ │ │ │
│± semne de encefalopatie hepaticã -> │ │ │ │ │
│comã ± hiposerinemie < 3 g/l ± │ │ │ │ │
│bilirubinemie > 3 mg/dl ± indice de │ │ │ │ │
│protrombinã < 40%) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│CH complicatã cu adenocarcinom │Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│ │funcţionalã│ │ │ │
│ │gravã │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    N.B. Factori de prognostic nefavorabil în CH:
    - ficatul mic; - vârsta înaintatã; - icterul;
    - hipertensiunea arterialã persistentã (valori sub 100 mmHg pentru sistolicã); - hemoragia; - albuminemia sub 2,5 g/l;
    - echimoze spontane; - timp de protrombinã prelungit; - ascitã greu/deloc controlabilã terapeutic; - encefalopatie cu evoluţie spre comã.
    CH complicatã cu hepatocarcinom (prezenţa în ser de markeri specifici cu nivel semnificativ: α fetoproteina > 500 nanograme/ml ± anomalii ecografice demonstrative ± argumente histologice decisive).

    BOLILE COLECISTULUI



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Colecistite cronice litiazice sau │Deficienţã │ 20-49 % │AL │Nu se încadreazã│
│nelitiazice cu colici biliare │funcţionalã│ │ │ │
│frecvente, eventual urmate de ictere │uşoarã │ │ │ │
│tranzitorii şi reacţii pancreatice │ │ │ │ │
│care cedeazã greu la tratamentul │ │ │ │ │
│medicamentos │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Colecistite cronice litiazice, │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│nelitiazice complicate, cu colici │funcţionalã│ │ │ │
│biliare repetate, reacţii pancreatice│medie │ │ │ │
│cu infecţii biliare persistente, │ │ │ │ │
│fenomene colestatice,sbilirubinemie │ │ │ │ │
│crescutã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Sindrom postcolecistectomie-calcul │Deficinţã │ 70-80% │ISE │Gradul II │
│restant stenoze coledociene │funcţionalã│ │ │ │
│obiectivate şi angiocolitã cronicã, │accentuatã │ │ │ │
│când se asociazã cu procese de │ │ │ │ │
│hepatitã colestaticã sau cirozã │ │ │ │ │
│biliarã secundarã, cu alterare │ │ │ │ │
│funcţionalã hepaticã, înformele │ │ │ │ │
│intens dureroase, cu denutriţie │ │ │ │ │
│progresivã │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    BOLILE PANCREASULUI

    Intrã în discuţie pancreatitele cronice severe, cancerul pancreatic, precum şi rezecţiile pancrea-tico-duodenale (pentru neoplazii sau alte cauze) cu insuficienţã pancreaticã gravã.

    Diagnosticul pozitiv al insuficienţei pancreatice cronice exocrine
    Clinic: diaree, steatoree, scãdere ponderalã, disconfort abdominal, dureri abdominale de intensitate variabilã;
    - semne clinice ale malabsorbţiei de vitamine liposolubile A, D, E, K.
    Biologic: testul cu secretinã - CCK (dificil, invaziv, accesibilitate limitatã) - elastaza I fecalã:
    i. < 100 mcg/g → insuficienţã severã; ii. > 200 mcg/g → normal; iii. 100-200 mcg/g → sugestiv pentru insufucienţa pancreaticã, dacã existã şi alte criterii;
    - stimulare secretinã la MRCP - pentru forme de PC uşoarã.

    Diagnosticul pozitiv al insuficienţei pancreatice endocrine
    Biologic: TTGO, glicemie
    Teste speciale:
    ● Imagistic - ultrasonografie, CT, RMN, ERCP, ecoendoscopie (EUS);
    - anomalii ductale - calcificãri, dilataţii, stenoze;
    - anomalii parenchim - calcificãri, pseudochisturi;
    - complicaţii - stenoze duoden, stenoze CBP, pseudoanevrisme, tromboze;
    - utile în suspiciunea de neoplazie - inclusiv puncţia cu ac fin FNB;
    - tumori.
    ● Histologic - din biopsii EUS sau chirurgicale: distrucţia arinilor, dilatarea duetelor, fibroza, infiltrate inflamatorii.



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea├Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Pancreatitã cronicã uşoara şi │Deficienţã │ 20-49% │AL │ Nu se │
│moderatã, farã diaree, farã diabet, │funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│durere controlabilã │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Pancreatitã cronicã moderat-severã cu│Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│sindrom diareic moderat, farã scãdere│funcţionalã│ │ │ │
│ponderalã semnificativã, cu durere │medie │ │ │ │
│controlabilã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Pancreatitã cronicã severã cu diaree │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│gravã şi denutriţieseverã, dureri │funcţionalã│ │ │ │
│persistente rezistente la tratamentul│accentuatã │ │ │ │
│medicamentos. Pacienţi cu duodeno- │ │ │ │ │
│pancreatectomie, cu diaree │ │ │ │ │
│controlabilã │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    BOLILE INTESTINULUI

    a) Boala celiacã a adultului (enteropatia ghitemicã)
    Criterii de diagnostic (clinice şi paraclinice):
    - diaree cronicã cu steatoree macroscopicã; - rãspuns favorabil la regimul fãrã gluten; - semne de malabsorbţie globalã (pierdere ponderalã, hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie); - biopsie jejunalã caracteristicã (atrofie jejunalã).
    Pentru diagnostic este necesarã evidenţierea rãspunsului favorabil la regimul farã gluten şi un semn clinic.



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Boala celiacã a adultului -formã │Fãrã │ 10-35% │APT/AL │Nu se încadreazã│
│uşoarã │deficienţã │ │(funcţie de │ │
│Bolnavii care prezintã diaree │funcţionalã│ │specificul │ │
│intermitentã cu steatoree macro- │/uşoarã │ │activitãţii)│ │
│scopicã, cu rãspuns favorabil la │ │ │ │ │
│regimul de gluten, farã tulburãri de │ │ │ │ │
│nutriţie sau cu un deficit │ │ │ │ │
│ponderal uşor │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Idem sub aspectul manifestãrilor │Deficienţã │ 36-49% │AL │Nu se încadreazã│
│(diagnostic pus pe baza biopsiei │funcţionalã│ │ │ │
│jejunale caracteristice: atrofie │uşoarã │ │ │ │
│jejunalã cu semne de malabsorbţie, │ │ │ │ │
│malasimilaţie (pierdere ponderalã │ │ │ │ │
│între 5-20% din greutate), hipo- │ │ │ │ │
│calcemie, hiposideremie, hipo- │ │ │ │ │
│potasemie - uşoare,precum şi bolnavii│ │ │ │ │
│cu pusee diareice frecvente (1-2 │ │ │ │ │
│ori/lunã) cu semne de malasimilaţie │ │ │ │ │
│(hipopotasemie, hiposideremie, │ │ │ │ │
│hipocalcemie - medii), reversibile la│ │ │ │ │
│tratament şi malasorbţie (deficit │ │ │ │ │
│ponderal uşor) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Boala celiacã a adultului-formã medie│Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│Bolnavii care prezintã: │funcţionalã│ │ │ │
│- diaree cronicã cu steatoree │medie │ │ │ │
│macroscopicã; │ │ │ │ │
│- rãspuns favorabil la tratament şi │ │ │ │ │
│regim farã gluten; │ │ │ │ │
│- sindrom de malabsorbţie globalã cu │ │ │ │ │
│pierdere ponderalã medie; │ │ │ │ │
│- sindrom de malasimilaţie selectivã │ │ │ │ │
│(hipopotasemie, hiposideremie, │ │ │ │ │
│hipocalcemie │ │ │ │ │
│- medii). │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Boala celiacã a adultului - formã │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│accentuatã │funcţionalã│ │ │ │
│Pacienţii care prezintã manifestãrile│accentuatã │ │ │ │
│de mai sus, dar de intensitate mai │ │ │ │ │
│mare şi cu rãsunet evident nutritiv │ │ │ │ │
│(deficit ponderal), hipocalcemie, │ │ │ │ │
│hiposideremie, hipopotasemie, │ │ │ │ │
│evidente şi persistente la mãsurile │ │ │ │ │
│de recuperare. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    b) Enterita regionalã (boala Crohn - BC)
    Boala Crohn (BC) reprezintã o afecţiune cronicã cu etiologie necunoscutã şi patogenezã incomplet elucidatã, în care procesul inflamator intereseazã transmural oricare segment al tubului digestiv, în asociere cu variate complicaţii intestinale şi manifestãri extraintestinale.
    Cele douã metode majore de diagnostic sunt:
    1. examenul radiologie cu substanţã de contrast;
    2. endoscopia digestivã.

    Diagnosticul pozitiv: diagnosticul complet al BC trebuie sã cuprindã: localizarea, severitatea puseului inflamator, forma clinico-evolutivã, tipul de complicaţie.
    Pentru aprecierea severitãţii inflamaţiei intestinale se utilizeazã, de regulã, scoruri semicantitative, cel mai cunoscut fiind Crohns Disease Activity Index (CDAI), ce cuantificã 8 variabile: numãrul de scaune lichidiene sau moi, durerea abdominalã, starea generalã, numãrul complicaţiilor (artrite, uveite, eritem nodos sau stomatitã aftoasã, fisuri sau abcese anale, fistule, febrã), utilizarea opiaceelor antidiareice, prezenţa maselor abdominale, hematocritul şi procentul deviaţiei greutãţii corporale faţã de standard.
    - CDAI sub 150 → remisiunea bolii;
    - CDAI între 200-450 → activare moderatã a bolii;
    - CDAI peste 450 → boalã cu activare severã.
    În practicã, se utilizeazã o încadrare simplificatã a bolii în raport cu severitatea, în 3 forme:
    1) Formele uşoare (blânde-moderate): cel mult 4 scaune/zi, durere abdominalã minimã sau absentã, farã mase abdominale palpabile, fãrã semne de iritaţie peritonealã sau obstrucţie intestinalã, farã febrã, fãrã semne de deshidratare şi toxicitate sistemicã, fãrã complicaţii, fãrã anemie, greutate normalã, pacienţi cu toleranţã oralã conservatã, care pot fi trataţi cu succes în regim ambulatoriu.
    2) Formele moderate: 4-6 scaune/zi, dureri abdominale de intensitate moderatã, greaţã, vãrsãturi, febrã, complicaţii, scãdere ponderalã, anemie sau pacienţi cu forme blânde, care nu au rãspuns la terapia corespunzãtoare.
    3) Formele severe: peste 6 scaune/zi, dureri abdominale severe, mase abdominale palpabile, anemie, scãdere ponderalã, pacienţi cu manifestãri persistente, în pofida tratamentului cu corticosteroizi, sau cu simptome severe ca: deshidratare, febrã, frisoane, tahicardie, semne de iritaţie peritonealã sau obstrucţie intestinalã, caşexie, sepsis.
    4) Remisiunea: pacienţii asimptomatici sau fãrã sechele inflamatorii în urma intervenţiilor medicamentoase sau a rezecţiilor chirurgicale.
    Diagnosticul clinic se precizeazã prin examen clinic, radiologie cu substanţã de control şi endoscopie digestivã.
    Diagnosticul funcţional se stabileşte în funcţie de intensitatea simptomatologiei, a anemiei şi în funcţie de deficitul ponderal.



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Boalã Crohn uşoarã │Deficientã │ 20-49% │AL │Nu se │
│1)BC în remisiune 2)BC formã uşoarã │funcţionalã│ │ │încadreazã │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Boalã Crohn moderatã │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│1) B.C. formã moderatã cu deficit │funcţionalã│ │ │ │
│ponderal mediu │medie │ │ │ │
│2) B.C. formã moderatã, cu deficit │ │ │ │ │
│ponderal mediu, anemie (Hb 8-l0g/dl),│ │ │ │ │
│cu rãspuns parţial la tratament │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Boalã Crohn severã │Deficienţa │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│1) B.C. formã severã, cu sindrom de │funcţionalã│ │ │ │
│malabsorbţie, anemie (Hb< 8g/dl), │accentuatã │ │ │ │
│deficit ponderal < 16kg/mý │ │ │ │ │
│2) B.C. cu complicaţii: │ │ │ │ │
│- enterale (fistule, stenoze) sau │ │ │ │ │
│- sistemice (oculare, articulare, │ │ │ │ │
│hepatice) │ │ │ │ │
│3) B.C. cu rezecţii intestinale şi │ │ │ │ │
│ileostomie. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    c) Rectocolita ulcero-hemoragicã (RCUH)
    Cele douã metode majore de diagnostic sunt examenul radiologie cu substanţã de contrast şi endoscopia digestivã.
    Diagnosticul pozitiv: diagnosticul clinic complet trebuie sã cuprindã - forma clinicã evolutivã, severitatea puseului de activitate, extensia bolii, complicaţiile sistemice (când existã).
    Clasificarea puseelor de activitate clinicã (dupã Truelove şi Witts)
    1) Forma clinicã uşoarã (minimã)
    - paucisimptomaticã: diaree blândã (< 4 scaune/zi, în cantitate micã, cu câteva glere şi sânge inconstant), fãrã febrã, tahicardie, stare generalã bunã; - tuşeul rectal nesemnificativ;
    - farã sau cu uşoarã anemie (Hb > 9 g/dl VSH < 30 ml/l h).
    - imagine radiologicã necaracteristicã.
    Endoscopia indicã modificãri minime localizate la o porţiune a rectului sau a sigmoidului terminal: mucoasã congestionatã, strãlucitoare, uşor edemaţiatã, fragilã, uşor sângerândã.
    2) Forma moderatã (medie, mijlocie)
    - diaree (4-6 scaune/zi, pãstoase, glerosanguinolente, uneori emisiuni afecale şi tenesme rectale), subfebrilitate, inapetentã, greţuri, dureri abdominale şi rectale, astenie discretã, stare generalã bunã (alteori manifestãri generale mai severe: febrã mare, stare toxicã, anemie intensã);
    - tuşeul rectal indicã o creştere a tonusului sfincterului anal, iar pe vârful degetului se recolteazã sânge, mucus şi eventual puroi, anemie (Hb - 7,5-9 g/dl);
    - radiologic: tablou complet de RCUH formã ulcero-proliferativã;
    - endoscopia: congestia mucoasei, edem accentuat şi ulceraţii acoperite de membrane pultacee şi polipi inflamatorii, secreţii muco-sanguino-purulente. Se pot ivi şi complicaţii.
    3) Forma severã (gravã)
    - diaree severã (> 6 scaune/zi cu sânge în amestec), pânã la diaree profuzã (30-40 scaune/zi, diaree afecalã alcãtuitã din glere, puroi şi sânge cu importantã deperdiţie hidroelectroliticã şi proteicã consecutivã);
    - febrã > 37,5°, minimum 2 din 4 zile; tahicardie sinusalã > 90 b./min., abdomen meteorizat, sensibil, sindrom toxiinfecţios (stare generalã profund alteratã, stare de prostaţie, astenie, febrã mare, tahicardie, edeme declive), anemie severã (Hb < 7,5 g/dl) şi hiperleucocitozã cu neutrofilie, VSH > 30 mm/h;
    - radiologic - distensia colonului (irigografia este periculoasã din cauza fragilitãţii peretelui intestinal).
    Diagnosticul clinic se precizeazã prin examen clinic, radiologie cu substanţe de contrast şi cu endoscopie digestivã.
    Diagnosticul funcţional se stabileşte în funcţie de intensitatea simptomatologiei, de anemie şi de deficitul ponderal.



┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţionalã│adaptativã │ │ invaliditate │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rectocolita ulcero-hemoragicã - RCUH formã │Fãrã │ 10-40% │APT/AL │Nu se încadreazã│
│regresivã, bolnavi cu un singur puseu de activitate│deficienţã │ │(funcţie de │ │
│în antecedente, de intensitate uşoarã sau medie, cu│funcţionalã/ │ │specificul │ │
│rãspuns prompt la tratamentul ap li cat, urmat de o│deficienţã │ │activitãţii)│ │
│perioadã de remisiune completã şi durabilã de cel │funcţionalã │ │ │ │
│puţin 1 an │uşoarã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rectocolita ulcero-hemoragicã -forma │Deficientã │ 41-49% │AL │Nu se încadreazã│
│clinicã uşoarã │funcţionalã │ │ │ │
│RCUH formã recurentã, cu pusee rare (1-2/an), │uşoarã │ │ │ │
│de intensitate uşoarã cu remisiune completã │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rectocolita ulcero-hemoragicã -forma medie, │Deficienţã │ 50-69% │JPALR │Gradul III │
│mijlocie │funcţionalã │ │ │ │
│1.RCUH formã recurentã, cu pusee rare (1 -2/an), │medie │ │ │ │
│de intensitate medie sau gravã (atestate prin │ │ │ │ │
│documente medicale), tratatã cu salazopirinã şi │ │ │ │ │
│eventual prednison în doze mici, cu deficit │ │ │ │ │
│ponderal mediu şi anemie (Hb = 8-10 g/dl) │ │ │ │ │
│2.RCUH formã cronicã cu evoluţie continuã sub │ │ │ │ │
│tratament cu salazopirinã şi eventual prednison în │ │ │ │ │
│doze mici, cu sindrom diareic şi dureros moderat, │ │ │ │ │
│deficit ponderal mediu şi anemie (Hb - 8-10 g/dl) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rectocolita uleero-hemoragicã -forma severã │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│(gravã) │funcţionalã │ │ │ │
│1.RCUH formã recurentã cu episoade acute accentuatã│ │ │ │ │
│frecvente (peste 27/an), de intensitate severã, │ │ │ │ │
│care au necesitat internare într-o secţie de │ │ │ │ │
│reanimare, cu perioada de remisiune cu duratã mai │ │ │ │ │
│micã de 6 luni, incompletã, care necesitã corti- │ │ │ │ │
│coterapie continuã │ │ │ │ │
│2. RCUH cu complicaţii sistemice │ │ │ │ │
│3. RCUH în primele 6-12 luni dupã o intervenţie │ │ │ │ │
│chirurgicalã de amploare (colectomie totalã cu │ │ │ │ │
│anastomozã ileo-cecalã sau ileo-analã) │ │ │ │ │
│4. RCUH cronicã cu agravare progresivã, fãrã │ │ │ │ │
│remisiuni │ │ │ │ │
│5. RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie │ │ │ │ │
│definitivã │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘


    c) Rezecţii intestinale posttraumatisme abdominale, pentru tumori benigne, maligne şi alte cauze



┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţionalã│adaptativã │ │ invaliditate │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rezecţie de intestin subţire cu │Deficienţã │ 20-49% │AL │Nu se încadreazã│
│simptomatologie uşoarã, anemie uşoarã, deficit │funcţionalã │ │ │ │
│ponderal │uşoarã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rezecţii de intestin subţire - sindrom intestin │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│scurt, cu dureri abdominale, diaree sau/şi │funcţionalã │ │ │ │
│fenomene subocluzive din cauza perivisceritei, │medie │ │ │ │
│malasimilaţie cu denutriţie medie (deficit │ │ │ │ │
│ponderal mediu) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Rezecţie de intestin subţire cu dereglãri │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│severe: malabsorbţie, malasimilaţie, cu deficit │funcţionalã │ │ │ │
│ponderal sever; anemie severã (< 8g/dl), │ accentuatã │ │ │ │
│manifestãri ameliorate parţial la tratament. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Bolnavii cu fistule pararectale, fistule │Deficienţã │ 80-89% │ISE │Gradul II │
│anorectale, cu incontinenţã de materii fecale, │funcţionalã │ │ │ │
│stare septicã, denutriţie progresivã, amendate │accentuatã │ │ │ │
│sau ameliorate dupã tratamentul chirurgical │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Pacienţii cu rezecţii de colon pentru tumori │Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│maligne, cu anus iliac, sigma anus sau anus │funcţionalã │ │ │ │
│contra lateralis şi cei cu agravare progresivã, │gravã │ │ │ │
│anemie severã, stare de caşexie │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Pacienţii cu rezecţii de colon pentru tumori │Deficienţã │ 69% │ISE │Gradul III │
│maligne, cu anus iliac definitiv │funcţionalã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    HERNIILE ŞI EVENTRAŢIILE

    Hernia reprezintã o stare patologicã constând în exteriorizarea totala sau parţiala a unui organ din cavitatea abdominalã.
    Eventraţia reprezintã hernierea unei pãrţi a conţinutului abdominal printr-un orificiu, care se creeazã într-o zonã slabã a unei cicatrici postoperatorii sau posttraumatice.



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Herniile │Deficinţã │ 50-69% │IPALR │Gradil III │
│- cu orificiu mare, greu reductibile │funcţionalã│ │ │ │
│sau ireductibile cu tulburãri │medie │ │ │ │
│funcţionale de tranzit intestinal │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│- multirecidivate,complicates │Deficienţã │ 70-80% │ISE │Gradul II │
│inoperabile │funcţionalã│ │ │ │
│ │accentuate │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Eventraţii │Deficienţã │ 20-49% │AL │Nu se încadreazã│
│- neoperate sau operate şi recidi- │funcţionalã│ │ │ │
│vate, cu posibilitãţi de reinter- │uşoarã │ │ │ │
│venţie │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│- operate multiplu, recidivate, fãrã │Deficienţã │ 50-75% │ISE │Gradul III/II │
│posibilitate de a se interveni │funcţionalã│ │ │ │
│ chirurgical în prezent; │Medie/ │ │ │ │
│- + tulburãri de tranzit │accentuatã │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    4. AFECŢIUNI RENALE

    BOLILE GLOMERULARE (glomerulonefritele)

    Glomerulonefrite acute
    Glomerulonefritele acute evolueazã cel mai frecvent spre vindecare (uneori pânã la 2-3 ani). Vindecarea nu poate fi afirmatã decât dupã 1-2 ani (uneori pânã la 2-3 ani). Existã forme clinice recidivante, cu tendinţã la cronicizare.
    Evaluarea periodicã, respectiv revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefritã acutã, cuprinde:
    1. examenul clinic: edeme, curba ponderalã, presiunea arterialã, diureza;
    2. explorarea funcţionalã a rinichiului:
    - examen sumar de urinã;
    - sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
    - examen de urinã din 24 de ore (densitate şi osmolaritate, proteinurie, albuminurie, uree, creatininã, sodiu, potasiu);
    - clearance-ul creatininei şi al ureei endogene; - creatininã şi uree sericã;
    3. explorarea imagisticã renalã (ecografie);
    4. explorarea imunologicã:
    - complement seric (total, C3);
    - crioglobulinemie;
    - titru ASLO;
    - probe de infamaţie (VSH, fibrinemie).

    Diagnostic funcţional
    Aprecierea deficienţei funcţionale şi a incapacitãţii adaptative trebuie realizatã dupã expirarea perioadei legale de concediu medical, conform tabelului nr. 1
    Tabelul nr. 1 Criteriile de apreciere a gradului de invaliditate în glomerulonefritele acute




┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Forma clinicã de glomerulonefritã │ Deficienţa│Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ acutã │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Uşoarã │Fãrã │ 10-49% │APT/AL │Nu se încadreazã│
│- simptomatologie ştearsã │deficienţã │ │(funcţie de │în grad de │
│- evoluţie peste 3 luni │funcţionalã│ │specificul │invaliditate │
│- tendinţã la cronicizare (uneori) │/Uşoarã │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Medie │Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│- tablou clinic moderat - proteinurie│ │ │ │ │
│şi hematurie persistente - │ │ │ │ │
│hipertensiune arteriala │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Gravã │Accentuatã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│- tablou clinic complet │ │ │ │ │
│- simptomatologie intensã Evoluţie │ │ │ │ │
│spre IRC: │ │ │ │ │
│- lentã cu perioade de remisiune │ │ │ │ │
│- acceleratã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│În formele care au evoluat spre IRC, │Variabil în│Variabil în │Variabil în │Variabil în │
│deficienţa funcţionalã, incapacitatea│funcţie de │funcţie de │funcţie de │funcţie de │
│adaptativã şi aptitudinea sunt │stadiul IRC│stadiul IRC │stadiul IRC │stadiul IRC │
│stabilite conform criteriilor pentru │ │ │ │ │
│IRC. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘




    Glomerulonefrite subacute (rapid progresive)

    Sunt afecţiuni severe care, în absenţa tratamentului, evolueazã invariabil cãtre insuficienţã renalã terminalã şi deces în 6-24 de luni.
    Din cauza tratamentului imunosupresor agresiv, asociat cu plasmaferezã şi metode de substituţie a funcţiilor renale, sunt posibile remisiuni de duratã. Alteori, supravieţuirea este posibilã cu ajutorul mijloacelor de substituţie a funcţiilor renale.
    Evaluarea periodicã a bolnavilor este asemãnãtoare celei prezentate pentru glomerulonefritele acute, cu particularizarea probelor imunologice în funcţie de contextul etiologic. In plus, sunt indicate investigaţii biologice pentru urmãrirea toxicitãţii potenţiale a medicaţiei imunosupresoare (hemogramã, transaminaze serice) şi analizele periodice adecvate gradului insuficienţei renale.

    Diagnostic funcţional
    Bolnavii cu glomerulonefritã subacutã au deficienţã funcţionalã accentuatã, cu incapacitate adaptativã de 70-89%, vor fi clasaţi ISE şi incadraţi gradul II de invaliditate. În funcţie de rãspunsul la tratament, aprecierea ulterioarã a deficienţei funcţionale depinde de tendinţa evolutivã a bolii:
    - pentru formele cu evoluţie spre insuficienţã renalã cronicã persistentã, vor fi aplicate criteriile stabilite pentru aceastã afecţiune;
    - pentru formele cu evoluţie favorabilã spre remisiune, vor fi aplicate criteriile menţionate la glomerulonefritele acute, ţinându-se cont şi de solicitãrile locului de muncã.

    Glomerulonefrite cronice
    Manifestãrile clinice sunt variabile şi constau în: sindrom nefritic cronic, sindrom nefrotic, HTA renoparenchimatoasã, insuficienţã renalã cronicã şi anomalii urinare asimptomatice. Evaluarea periodicã trebuie sã cuprindã: - examen sumar de urinã;
    - sediment urinar cantitativ;
    - examenul urinei din 24 de ore (proteinurie, albuminurie, uree, creatininã);
    - uree şi creatininã sericã;
    - estimarea filtrãrii glomerulare (clearance-ul creatininei şi al ureei endogene, formula Cokcroft-Gault sau ecuaţia MDRD);
    - bilanţ hidroelectrolitic şi acidobazic (sodiu, potasiu, bicarbonat în ser);
    - explorare imagisticã renalã (ecografic).

    Diagnostic funcţional
    Aprecierea deficienţei funcţionale şi a incapacitãţii adaptative la bolnavii cu glomerulonefrite cronice depinde, în primul rând, de asocierea insuficienţei renale cronice. In cazul prezenţei acesteia, vor fi aplicate criteriile stabilite pentru IRC.
    Pentru cazurile care prezintã sindrom nefrotic, vor fi. aplicate criteriile adecvate acestuia.
    Diagnosticul funcţional depinde, de asemenea, de:
    - etiologie (în formele secundare);
    - comorbiditãţi (hipertensiune arterialã, boli cardiovasculare, hiperparatiroidism secundar).
    Glomerulonefrite cronice fãrã declinul funcţiei renale (ratã de filtrare glomerularã peste 60 mL/min/1,73 mý), cu proteinurie subnefroticã şi tarã hipertensiune arterialã, nu determinã invaliditate, vor fi clasaţi AL. In funcţie de solicitãrile specifice locului de muncã, poate fi indicatã schimbarea acestuia.

    Sindrom nefrotic
    Evaluarea funcţionalã a pacientului cu sindrom nefrotic trebuie sã ţinã seama de contextul clinic în care acesta a apãrut, de potenţialul evolutiv spre insuficienţã renalã cronicã, de severitatea tabloului clinico-biologic şi de asocierea complicaţiilor (altele decât IRC):
    - complicaţii cardiovasculare (hipertensiune arterialã, insuficienţã cardiacã prin hipervolemie);
    - tromboze venoase si arteriale;
    - complicaţii infecţioase;
    - complicaţii metabolice;
    - complicaţii ale terapiei (corticoizi, imunosupresoare).
    Elementele de apreciere a evoluţiei sunt:
    1. Examenul clinic: curba ponderalã, sindromul edematos, presiunea arterialã, manifestãrile cardiovasculare (dispnee, raluri de stazã pulmonarã), manifestãrile insuficienţei renale;
    2. Explorãri de laborator:
    - examenul sumar de urinã;
    - sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
    - proteinuria/24 de ore;
    - proteinemie, albuminemie şi electroforeza proteinelor serice;
    - colesterolemia şi trigliceridemia;
    - sindromul biologic inflamator (VSH, fibrinogen);
    - ureea şi creatininã sericã;
    - estimarea filtrãrii glomerulare (clearance-ul creatininei şi al ureei endogene, formule de calcul: Cockroft-Gault sau MDRD); - explorãri adecvate diferitelor complicaţii asociate.

    Diagnostic funcţional
    La bolnavii cu proteinurie nefroticã şi/sau complicaţii ale sindromului nefrotic, deficienţa funcţionalã este accentuatã, incapacitatea adaptativã este de 70-89%, vor fi clasaţi ISE şi încadraţi în gradul II de invaliditate.
    Dupã instalarea insuficienţei renale cronice, deficienţa funcţionalã, incapacitatea şi invaliditatea sunt apreciate conform criteriilor stabilite pentru aceasta.
    În perioadele de remisiune persistentã a sindromului nefrotic (proteinurie sub 1g/zi de cel puţin 6 luni) şi în absenţa complicaţiilor, deficienţa funcţionalã este medie, incapacitatea adaptativã este de 50-69%, vor fi clasaţi IPALR şi încadraţi în gradul III.

    NEFROPATII TUBULOINTERSTITIALE CRONICE

    Diagnostic funcţional
    Bolnavii cu nefropatii tubulointerstiţiale obstructive sau de cauzã medicalã beneficiazã de concediu medical conform legii. Dupã expirarea acestei perioade, bolnavii pot prezenta invaliditate numai dacã existã afectarea funcţiei renale sau comorbiditãţi. În acest caz, deficienţa funcţionalã şi incapacitatea adaptativã sunt apreciate conform criteriilor stabilite pentru insuficienta renalã cronicã, respectiv pentru patologia asociatã.

    TUBERCULOZA RENO-URINARĂ

    Tuberculoza urinarã este întotdeauna secundarã unui focar de primoinfecţie cel mai adesea pulmonar, mai rar osos, pleural sau ganglionar. între manifestãrile clinice ale focarului primar şi cele ale localizãrii secundare renale, existã o perioadã de latenţã variabilã între o lunã şi 30 de ani.

    Diagnostic funcţional
    1. Cazurile confirmate de tuberculozã renourinarã beneficiazã de concediu medical conform legii.
    2. Dupã expirarea perioadei de concediu medical:
    ● dacã evoluţia este nefavorabilã şi criteriile de vindecare parţial îndeplinite, se considerã deficienţã funcţionalã accentuatã, cu incapacitate adaptativã 70-89%, vor fi clasaţi ISE - gradul II de invaliditate;
    ● dacã evoluţia este favorabilã şi sunt îndeplinite criteriile de vindecare, se considerã deficienţã funcţionalã medie, cu incapacitate 50-69%, vor fi clasaţi IPALR şi încadraţi în gradul III.

    RINICHIUL UNIC CHIRURGICAL/CONGENITAL FUNCŢIONAL

    În aprecierea incapacitãţii adaptative (a deficienţei funcţionale - gradului de invaliditate) a pacienţilor cu rinichi unic, se va ţine seama de urmãtoarele:
    - un singur rinichi este capabil sã asigure toate funcţiile secretorii, homeostatice şi endocrine ale unui adult activ în condiţii normale;
    - adaptarea compensatorie renalã în urma nefrectomiei unilaterale este rapidã: 80% în primele 15 zile, 90%) în primele 3 luni şi 94% în primul an; rãmâne un deficit funcţional permanent de aproximativ 6%.
    Incapacitatea adaptativã (deficienţa funcţionalã) se apreciazã în funcţie de situaţia rinichiului restant (tabelul nr. 2). Dupã instalarea insuficienţei renale cronice, incapacitatea se stabileşte conform criteriilor de la capitolul respectiv.
    Tabelul nr. 2 Criterii de apreciere a gradului de invaliditate la bolnavii cu rinichi unic chirurgical/congenital




┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│Patologia rinichiului restant/ │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ asociatã │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Absentã, funcţie normalã │Fãrã │ 10-40% │APT/AL │Nu se încadreazã│
│ │deficienţã/│ │(funcţie de │în grad de │
│ │uşoarã │ │specificul │invaliditate │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│- litiazã asimptomaticã │Uşoarã │ 20-49% │AL │Nu se încadreazã│
│ │ │ │ │în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│-litiazã cu simptomatologie minorã - │Medie │ 50-69% │IPALR │GradulIII │
│comorbiditãţi: obezitate, HTA - IRC │ │ │ │ │
│compensatã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│- pielonefritã cronicã │Accentuatã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│- litiazã cu colici frecvente │ │ │ │ │
│- tuberculoza rinichiului restant │ │ │ │ │
│- stenoze ale cãilor urinare │ │ │ │ │
│inferioare │ │ │ │ │
│- IRC decompensatã │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    LITIAZA URINARĂ



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Diagnostic clinic │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Litiazã renalã, uni sau bilateralã, │Fãrã │ 0-19% │APT │Nu se încadreazã│
│nefrocalcinozã ureteralã, vezicalã, │deficienţã │ │ │în grad de │
│uretralã, prostaticã, operatã sau │ │ │ │invaliditate │
│neoperatã, farã tulburãri funcţionale│ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Litiazã renala, uni sau bilateralã, │Uşoarã │ 20-49% │AL │Nu se încadreazã│
│nefrocalcinozã ureteralã, vezicalã, │ │ │ │în grad de │
│uretralã, prostaticã, operatã/ │ │ │ │invaliditate │
│neoperatã cu colici repetate, │ │ │ │ │
│hematurie macroscopicã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Litiazã renalã, uni sau bilateralã, │Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│nefrocalcinozã ureteralã, vezicalã, │ │ │ │ │
│uretralã, prostaticã, operatã şi │ │ │ │ │
│recidivatã/neoperatã cu afectarea │ │ │ │ │
│funcţiei renale şi infecţie urinarã │ │ │ │ │
│persistentã şi rebelã la tratament │ │ │ │ │
│sau │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Litiazã renalã, uni sau bilateralã. │Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│nefrocalcinozã ureteralã, vezicalã, │ │ │ │ │
│uretralã, prostaticã, operatã/ │ │ │ │ │
│neoperatã cu colici repetate, │ │ │ │ │
│hematurie macroscopicã - comorbidi- │ │ │ │ │
│tãţi: obezitate, HTA - IRC │ │ │ │ │
│compensatã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Litiazã corali formã bilateralã; │Accentuatã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│litiazã operatã uni sau bilateral şi │ │ │ │ │
│recidivatã uni sau bilateral; │ │ │ │ │
│litiazã unilateralã operatã de 2 ori │ │ │ │ │
│şi recidivatã; litiazã urinarã │ │ │ │ │
│asociatã cu IRC decompensatã sau RAF.│ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    MALFORMAŢIILE RENALE

    Malformaţiile aparatului renourinar sunt alterãri ale formei, poziţiei şi structurii parenchimului renal şi/sau ale cãilor urinare, produse în timpul vieţii intrauterine de factori variaţi (genetici, toxici, infecţioşi sau factori de mediu). Acestea pot deveni manifeste în funcţie de severitatea alterãrilor structurale şi funcţionale şi de complicaţiile care le însoţesc.
    Infecţiile urinare şi/sau litiaza urinarã pe fondul malformaţiilor renale şi/sau ale cãilor urinare vor fi clasate AL, dacã sunt neînsoţite de alterarea funcţiei renale.
    În situaţiile alterãrii funcţiei renale, stabilirea incapacitãţii (deficienţei funcţionale) se face dupã criteriile menţionate pentru:
    - insuficienţa renalã cronicã;
    - hipertensiunea arterialã.

    DIVERTICULI VEZICALI



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Diverticuli vezicali │Fãrã │ 10-49% │APT/AL │Nu se încadreazã│
│operaţi/neoperaţi cu tulburãri │deficienţã │ │(funcţie de │în grad de │
│funcţionale reduse: │funcţionalã│ │specificul │invaliditate │
│- polachiurie │/Uşoarã │ │activitãţii)│ │
│- hematurie microscopicã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│ Diverticul vezical operat/ │Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│neoperat cu tulburãri funcţionale │ │ │ │ │
│moderate: │ │ │ │ │
│- polachiurie │ │ │ │ │
│- hematurie microscopicã │ │ │ │ │
│- infecţie urinarã persistentã. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    CISTITA CRONICĂ



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Cistita cronicã complicatã cu │Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│incontinenţã urinarã permanentã. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘




    STRICTURI URETRALE INFLAMATORII SAU TRAUMATICE



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Stricturi uretrale dilatabile │Fãrã │ 0-19% │APT │Nu se încadreazã│
│ │deficienţã │ │ │în grad de │
│ │funcţionalã│ │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Stricturi uretrale recidivate │Medie (fãrã│ 50-69%> │IPALR │Gradul III │
│la intervale scurte (1-2 luni) │rãsunet │ │ │ │
│sau nedilatabile. │vezical │ │ │ │
│ │important, │ │ │ │
│ │cu funcţie │ │ │ │
│ │renalã │ │ │ │
│ │normalã) │ │ │ │
│ ├───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │Accentuatã │ 70-89% │ISE │Gradul III │
│ │- reflux │ │ │ │
│ │vezico- │ │ │ │
│ │ureteral, │ │ │ │
│ │ureterohi- │ │ │ │
│ │dronefrozã │ │ │ │
│ │uni sau │ │ │ │
│ │bilateralã,│ │ │ │
│ │IRC în │ │ │ │
│ │stadiul de │ │ │ │
│ │RAF sau │ │ │ │
│ │stadiul │ │ │ │
│ │decompen- │ │ │ │
│ │sat, │ │ │ │
│ │- pielone- │ │ │ │
│ │fritã │ │ │ │
│ │cronicã sau│ │ │ │
│ │pusee repe-│ │ │ │
│ │tate de │ │ │ │
│ │pielo- │ │ │ │
│ │nefritã │ │ │ │
│ │acutã │ │ │ │
│ │- litiaza │ │ │ │
│ │sau diver- │ │ │ │
│ │ticul vezi-│ │ │ │
│ │cal secun- │ │ │ │
│ │dare şi │ │ │ │
│ │cistitã │ │ │ │
│ │cronicã. │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    ADENOMUL DE PROSTATĂ



┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Adenomul de prostatã (neoperat sau │Uşoarã │ 20-49% │AL │Nu se încadreazã│
│operat) cu tulburãri funcţionale │ │ │ │în grad de │
│uşoare şi rãspuns favorabil la │ │ │ │invaliditate │
│tratament. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Bolnavii cu adenom de prostatã care │Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│prezintã cel puţin unul din: reziduu │ │ │ │ │
│peste 100 ml, infecţie urinarã │ │ │ │ │
│permanentã sau recidivantã, litiazã │ │ │ │ │
│sau diverticul vezical secundar, │ │ │ │ │
│disurie permanentã şi polichiurie │ │ │ │ │
│accentuatã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Bolnavii cu adenom care prezintã cel │Accentuatã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│puţin unul din: distesie vezicalã cu │ │ │ │ │
│sau farã uretero-hidronefrozã │ │ │ │ │
│bilateralã, pielonefritã cronicã sau │ │ │ │ │
│pusee repetate de pielonefritã acutã,│ │ │ │ │
│IRC în stadiul de RAF sau │ │ │ │ │
│decompensatã. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    DISECTAZIA DE COL VEZICAL




┌─────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬────────────────┐
│ Afecţiunea │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã│adaptativã │ │invaliditate │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Bolnavii cu disectazie de col vezical│Medie │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│care prezintã cel puţin unul din: │ │ │ │ │
│reziduu peste 100 ml, infecţie urinar│ │ │ │ │
│permanentã sau recidivantã, litiazã │ │ │ │ │
│sau diverticul vezical secundar, │ │ │ │ │
│disurie permanentã şi polichiurie │ │ │ │ │
│accentuatã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────────┤
│Bolnavii cu disectazie de col vezical│Accentuatã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│care prezintã cel puţin unul din: │ │ │ │ │
│distesie vezicalã cu sau farã uretero│ │ │ │ │
│-hidronefrozã bilateralã, │ │ │ │ │
│pielonefritã cronicã sau pusee │ │ │ │ │
│repetate de pielonefritã acutã, IRC │ │ │ │ │
│în stadiul de RAF sau decompensatã. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴────────────────┘



    INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ

    Insuficienţa renalã cronicã (IRC) este un sindrom cronic progresiv, având o evoluţie stadialã progresivã cãtre exitus, hi ani de zile. IRC reprezintã expresia funcţionalã a diferitelor tipuri de boli cronice ale rinichiului. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi, când acesta este unic. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi, celãlalt fiind sãnãtos, exclude apariţia IRC, rinichiul sãnãtos compensând funcţiile pierdute ale rinichiului lezat.

    Boala cronicã de rinichi (BCR) este un concept clinico-epidemiologic care permite clasificarea stadialã a nivelului de afectare globalã a funcţiei renale evaluatã prin rata de filtrare glomerularã estimatã prin mãsurarea clearence-ului creatininei endogene sau indirect, prin ecuaţii de predicţie (Cockroft-Gault, MDRD), farã a înlocui diagnosticul entitãţii anatomo-clinice de afecţiune renalã. Boala cronicã de rinichi poate fi afirmatã dacã:
    1. rata de filtrare glomerularã este sub 60 mL/min/1,73 mý persistent peste 3 luni;
    2. existã indicatori de afectare a rinichiului persistenţi peste 3 luni, cu filtrare glomerularã peste 60 mL/min/1,73 mý.
    Indicatorii de afectare a rinichiului sunt unul sau mai mulţi dintre urmãtorii:
    - anomalii ale examenelor de urinã: proteinurie, albuminurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie;
    - anomalii ale probelor sanguine: dezechilibru hidroelectrolitic, acidobazic;
    - anomalii imagistice ale rinichilor;
    - anomalii ale aspectului histologic renal (la biopsia renalã).

    Diagnostic funcţional
    Deficienţa funcţionalã şi încadrarea în grade de invaliditate a bolnavilor cu boalã cronicã de rinichi depinde de stadiul evolutiv al acesteia (tabelul nr. 3).
    Tabelul nr. 3. Invaliditatea determinatã de boala cronicã de rinichi



┌────────────┬─────────────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┬───────────────────────┐
│Stadiul │ Caracteristici │Deficienţa │Incapacitatea│Aptitudinea │Gradul de invaliditate │
│BCR │ │funcţionalã│adaptativã │ │ │
├────────────┴─────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│stadiile 1 şi 2 │Absentã* │ 1-49%* │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│Afectarea rinichiului cu RFG > 60 │Uşoarã* │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│mL/min │ │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├────────────┬─────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│stadiul 3 │RFG = 30-59 │Uşoarã* │ 20-49%* │AL │Nu se încadreazã în │
│ │mL/min │ │ │ │grad de invaliditate │
│ │ ├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Medie* │ 50-69%* │IPALR │Gradul III │
├────────────┼─────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│stadiul 4 │RFG = 15-29 │Medie* │ 50-69%* │IPALR │Gradul III │
│ │mL/min ├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Accentuatã*│ 70-89%* │ISE │Gradul II │
├────────────┼─────────────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│stadiul 5 │RFG < 15 mL/min │Accentuatã*│ 70-89%,* │ISE │Gradul II │
│ │sau dializã ├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Gravã* │ 90-100%* │ISE │Gradul I │
└────────────┴─────────────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┴───────────────────────┘



    RFG - ratã de filtrare glomerularã; *funcţie de simptomatologia clinicã şî de patologia asociatã.
    Rata de filtrare glomerularã poate fi estimatã prin formula Cockroft-Gault: [140- vârsta (ani)] x G (kg)



               [140- vârsta (ani)] x G (kg)
CLcr(mL/ min)= ──────────────────────────── X 0,85 (daca subiectul este femeie)
                     72xScr(mg/dL)



    5. BOLI DE NUTRIŢIE

    DIABETUL ZAHARAT TIP 2
    Diabetul zaharat este o disfuncţie metabolicã cu etiologie multiplã caracterizatã de hiperglicemie cronicã, cu modificarea metabolismului glucidic, lipidic şi proteic care rezultã din defectele secreţiei şi/sau acţiunii insulinei.
    Diabetul zaharat este asociat cu apariţia afectãrii organice, cauzate de complicaţiile cronice ale diabetului.

    Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat care determinã deficienţã funcţionalã sunt:
    - nefropatia diabeticã;
    - retinopatia diabeticã;
    - polineuropatia diabeticã;
    - leziunile trofice ale piciorului;
    - macroangiopatia, boala arterialã coronarã, boala arterialã perifericã, boala vascularã cerebralã;
    - osteoartropatia Charcot.

    Elementele de diagnostic funcţional sunt:
    - echilibrul metabolic;
    - prezenţa (severitatea) complicaţiilor.

    Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi al aptitudinii în diabetul zaharat tip 2




┌─────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │Incapacitatea│Aptitu- │Gradul de │
│ │funcţionalã │adaptativã │dinea │invaliditate│
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 2, echilibrat, │Fãrã deficienţa│ 0-19% │APT │ Nu se │
│necomplicat │funcţionalã │ │ │ încadreazã │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 2, echilibrat, cu │Deficienţã │ 20-49 % │AL │ Nu se │
│complicaţii cronice uşoare: │funcţionalã │ │ │ încadreazã │
│- retinopaîîe de fond "background"; │uşoarã (când │ │ │ │
│- neuropatie predominant senzitivã │sunt prezente │ │ │ │
│± fruste deficite motorii; │cel mult douã │ │ │ │
│- boalã coronarianã ischemicã uşoarã │complicaţii) │ │ │ │
│(conform criteriilor); ├───────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│- boalã arterialã ateroscleroticã │Deficienţã │ 50-69 % │IPALR │Gradul III │
│perifericã stadiul I Fontaine; │funcţionalã │ │ │ │
│- sechele uşoare ale bolii vasculare │medie (când │ │ │ │
│cerebrale (conform criteriilor). │sunt prezente │ │ │ │
│ │cel puţin trei │ │ │ │
│ │complicaţii │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 2, echilibrat, │Deficienţã │ 50-69 % │ISE │Gradul III │
│asociat cu cel puţin una dintre │funcţionalã │ │ │ │
│complicaţiile cronice de severitate │medie │ │ │ │
│moderatã: - retinopatie preprolite- │ │ │ │ │
│rativã; - neuropatie motorie cu │ │ │ │ │
│deficit motor predominant di stal, │ │ │ │ │
│cu tulburãri de sensibilitate; │ │ │ │ │
│- boalã, coronarianã aterosclero- │ │ │ │ │
│ticã (care determinã deficientã │ │ │ │ │
│funcţionalã medie, conform crite- │ │ │ │ │
│riilor); │ │ │ │ │
│- cardiomiopatîa diabeticã, │ │ │ │ │
│diagnosticatã ecografic, cu disfun- │ │ │ │ │
│cţie sistolicã moderatã: │ │ │ │ │
│- boalã arterialã perifericã atero- │ │ │ │ │
│scleroticã stadiul II Fontaine │ │ │ │ │
│(conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- sechele ale bolii vasculare cere- │ │ │ │ │
│brale care determinã deficienţã │ │ │ │ │
│funcţionalã medie, conform crite- │ │ │ │ │
│riilor); │ │ │ │ │
│- nefropatie diabeticã incipientã, cu│ │ │ │ │
│microalbuminurie persistentã (30 - │ │ │ │ │
│300 mg / 24 de ore); │ │ │ │ │
│- piciorul diabetic, fãrã prãbuşirea │ │ │ │ │
│bolţii plantare, farã ulceraţii; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 2, echilibrat, │Deficienţã │ 70-89 % │ISE │Gradul II │
│asociat cu cel puţin una dintre │funcţionalã │ │ │ │
│complicaţiile cronice severe: │accentuatã │ │ │ │
│- retinopatie proliferaţi vã; │ │ │ │ │
│- neuropatie perifericã motorie │ │ │ │ │
│(paraparezã, tetraparezã, cu tulbu- │ │ │ │ │
│rãri de sensibilitate); │ │ │ │ │
│- boalã coronarianã ateroscleroticã │ │ │ │ │
│(care determinã deficienţã funcţio- │ │ │ │ │
│nalã accentuatã, conform criteriilor)│ │ │ │ │
│- cardiomiopatia diabeticã cu │ │ │ │ │
│disfuncţie sistolicã severã; │ │ │ │ │
│- disfuncţie cardiacã autonomã mani- │ │ │ │ │
│festatã prin: tahicardie fixã, ische-│ │ │ │ │
│mie miocardicã silenţioasã, tulburãri│ │ │ │ │
│de ritm, hipotensiune ortostaticã; │ │ │ │ │
│- boalã arterialã perifericã atero- │ │ │ │ │
│scleroticã stadiul III Fontaine │ │ │ │ │
│(conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- nefropatia diabeticã clinic │ │ │ │ │
│manifestã, proteinu-rie clinicã │ │ │ │ │
│(albuminurie peste 300 mg/ 24 ore), │ │ │ │ │
│rata filtrãrii glomerulare (RFG) │ │ │ │ │
│< 30 ml/ minut; │ │ │ │ │
│- piciorul diabetic cu ulcere │ │ │ │ │
│trofice; │ │ │ │ │
│- sechele severe ale bolii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale (conform criteriilor). │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 2, asociat, cu │Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│complicaţii cronice grave: │funcţionalã │ │ │ │
│- boalã coronarianã ateroscleroticã, │gravã │ │ │ │
│cardiomiopatie diabeticã cu │ │ │ │ │
│insuficienţã cardiacã, disfuncţie │ │ │ │ │
│sistolicã severã (fracţie de ejecţie │ │ │ │ │
│FE < 30%); │ │ │ │ │
│- boalã arterialã perifericã stadiul │ │ │ │ │
│IV Fontaine (conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- insuficienţã renalã cronicã │ │ │ │ │
│terminalã, proteinurie variabilã, │ │ │ │ │
│RFG < 15 ml/ minut, eventual dializã;│ │ │ │ │
│- sechele grave ale bolii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale (conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- dezlipire de retinã cu pierderea │ │ │ │ │
│completã şi definitivã a vederii. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘



    DIABETUL ZAHARAT TIP 1



┌─────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────────┬────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │Incapacitatea│ Aptitudinea │Gradul de │
│ │funcţionalã │adaptativã │ │invaliditate│
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 1, echilibrat. │Deficienţã │20-49 % │AL, in care se │ Nu se │
│tratat necomplicat şi diabetul │funcţionalã │ │contraindicã OSU, │ încadreazã │
│zaharat tip 2, cu insulina, la, care │uşoarã │ │marşuri, misiuni în │ │
│sunt necesare douã prize de insulina │ │ │afara garnizoanei, │ │
│ │ │ │munca la înãlţime, │ │
│ │ │ │lângã foc, cu unelte │ │
│ │ │ │în mişcare şi în alte│ │
│ │ │ │locuri de muncã în │ │
│ │ │ │care poate fi peri- │ │
│ │ │ │clitatã siguranţa │ │
│ │ │ │proprie şi a │ │
│ │ │ │celorlalţi │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 1, echilibrat, │Deficienţã │ 50-69 % │IPALR │Gradul III │
│tratat cu insulina, asociat cu │funcţionalã │ │ │ │
│complicaţii cronice uşoare: │medie (când │ │ │ │
│- retinopatie de fond "background"; │sunt prezente │ │ │ │
│- neuropatie predominant senzitivã ± │toate │ │ │ │
│fruste deficite motorii; │complicaţiile) │ │ │ │
│- boalã coronarianã ischemicã uşoarã │ │ │ │ │
│(conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- boalã arterialã ateroscleroticã │ │ │ │ │
│perifericã stadiul I Fontaine; │ │ │ │ │
│- sechele uşoare ale bolii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale (conform criteriilor). │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 1, tratat cu │Deficienţã │ 70-89 % │ISE │Gradul II │
│insulina, echilibrat, asociat cu cel │funcţionalã │ │ │ │
│puţin una dintre complicaţiile │accentuatã │ │ │ │
│cronice de severitate moderatã: │ │ │ │ │
│- retinopatie preproliferativã; │ │ │ │ │
│- neuropatie motorie cu deficit motor│ │ │ │ │
│predominant distal, cu tulburãri de │ │ │ │ │
│sensibilitate; │ │ │ │ │
│- boalã coronarianã ateroscleroticã │ │ │ │ │
│(care determinã deficienţã │ │ │ │ │
│funcţionalã medie conform │ │ │ │ │
│criteriilor); │ │ │ │ │
│- cardiomiopatia diabeticã, diagnos- │ │ │ │ │
│ticatã ecografic, cu disfuncţie │ │ │ │ │
│sistolicã moderatã; │ │ │ │ │
│- boalã arterialã perifericã atero- │ │ │ │ │
│scleroticã stadiul II Fontaine │ │ │ │ │
│(conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- sechele ale bolii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale care determinã deficienţã │ │ │ │ │
│funcţionalã medie conform │ │ │ │ │
│criteriilor); │ │ │ │ │
│- nefropatie diabeticã incipientã, cu│ │ │ │ │
│microalbuminurie persistentã 30 - │ │ │ │ │
│300 mg / 24 de ore); │ │ │ │ │
│- piciorul diabetic, tarã prãbuşirea │ │ │ │ │
│bolţii plantare, farã ulceraţii. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip L tratat cu │Deficienţã │ 70-89 % │ISE │Gradul II │
│insulinã, echilibrat, asociat cu cel │funcţionalã │ │ │ │
│puţin una dintre complicaţiile │accentuatã │ │ │ │
│cronice severe: │ │ │ │ │
│- retinopatie proliferaţi vã; │ │ │ │ │
│- neuropatie perifericã motorie │ │ │ │ │
│(paraparezã, tetraparezã, cu │ │ │ │ │
│tulburãri de sensibilitate); │ │ │ │ │
│- boalã coronarianã ateroscleroticã │ │ │ │ │
│(care determinã deficienţã funcţio- │ │ │ │ │
│nalã accentuatã, conform criteriilor)│ │ │ │ │
│- cardiomiopatia diabeticã cu │ │ │ │ │
│disfuncţie sistolicã severã; │ │ │ │ │
│- disfuncţie cardiacã autonomã mani- │ │ │ │ │
│festatã prin: tahicardie fixã, │ │ │ │ │
│ischemie miocardicã silenţioasã, │ │ │ │ │
│tulburãri de ritm, hipotensiune │ │ │ │ │
│ortostati cã; │ │ │ │ │
│- boalã arteriala perifericã atero- │ │ │ │ │
│scleroticã stadiul III Fontaine │ │ │ │ │
│(conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- nefropatia diabeticã clinic │ │ │ │ │
│manifestã, proteinurie clinicã │ │ │ │ │
│(albuminurie peste 300 mg/ 24 ore), │ │ │ │ │
│rata filtrãrii glomerulare (RFG) < │ │ │ │ │
│30 ml/ minut; │ │ │ │ │
│- piciorul diabetic cu ulcere │ │ │ │ │
│trofice; │ │ │ │ │
│- sechele severe ale bolii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale (conform criteriilor). │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Diabetul tratat cu insulina, │Deficienţã │ 70-89 % │ISE │Gradul II │
│dezechilibrat, indiferent de │funcţionalã │ │ │ │
│severitatea complicaţiilor, pe │accentuatã │ │ │ │
│perioada necesarã echilibrãrii │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Diabet zaharat tip 1, tratat cu │Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│insulinã, asociat cu complicaţii │funcţionalã │ │ │ │
│cronice grave: │gravã │ │ │ │
│- boalã coronarianã ateroscleroticã, │ │ │ │ │
│cardiomiopatie diabeticã cu insufi- │ │ │ │ │
│cienţã cardiacã, disfuncţie sistolicã│ │ │ │ │
│severã (fracţie de ejecţie FE < 30%);│ │ │ │ │
│- boalã arterialã perifericã │ │ │ │ │
│stadiul IV │ │ │ │ │
│Fontaine (conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- insuficienţã renalã cronicã │ │ │ │ │
│terminalã, proteinurie variabilã, │ │ │ │ │
│RFG < 15 ml/ minut, eventual dializã;│ │ │ │ │
│- sechele grave ale bolii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale (conform criteriilor); │ │ │ │ │
│- dezlipire de retinã cu pierderea │ │ │ │ │
│completã şi definitivã a vederii. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────────┴────────────┘



    6. AFECŢIUNI ENDOCRINE

    Tabelul nr. 1



┌─────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────────┬────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │Incapacitatea│ Aptitudinea │Gradul de │
│ │funcţionalã │adaptativã │ │invaliditate│
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│A. Patologia hipotalamo- hipofizarã │Deficienţã │ 30-69% │AL/IPALR, │ Nu se │
│I. Acromegalia, prolactinomul, │funcţionalã │ │funcţie de │încadreazã/ │
│tumorile hipofizare secretante (Boala│uşoarã/medie │ │intensiatatea │Gradul III │
│Cushing TSH, LH, FSH), tumori │ │ │simptomatologiei │ │
│hipofizare nesecretante │ │ │ │ │
│- microadenoame cu tablou clinic şi │ │ │ │ │
│paraclinic incomplet, în tratament │ │ │ │ │
│simptomatic; │ │ │ │ │
│- tumorã hipofizarã opritã în │ │ │ │ │
│evoluţie, spontan sau dupã tratament │ │ │ │ │
│specific (roentgenterapie, hormono- │ │ │ │ │
│terapie citoliticã şi antisecretorie │ │ │ │ │
│sau intervenţie chirurgicalã), farã │ │ │ │ │
│sechele neurologice sau oftalmologi │ │ │ │ │
│ce; tulburãri echilibrate prin │ │ │ │ │
│tratament substituţiv hormonal. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- tumorã hipofizarã evolutivã, aflatã│Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│în tratament antitumoral complex; │funcţionalã │ │ │ │
│- tumorã hipofizara recent stabili- │accentuatã │ │ │ │
│zatã, cu tulburãri hormonale │ │ │ │ │
│secundare, parţial echilibratã prin │ │ │ │ │
│tratament substituţiv; │ │ │ │ │
│- tumorã hipofizarã opritã în │ │ │ │ │
│evoluţie (dupã tratament sau spontan)│ │ │ │ │
│însã cu sechele neurologice, │ │ │ │ │
│oftalmologice sau endocrine care │ │ │ │ │
│determinã deficienţã funcţionalã │ │ │ │ │
│accentuatã (conform criteriilor de la│ │ │ │ │
│capitolele respective). │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- tumorã hipofizarã cu: │Deficienţã │ 90-95% │ISE │Gradul I │
│● sechele oftalmologice grave │funcţionalã │ │ │ │
│(cecitate practicã sau absolutã); │gravã │ │ │ │
│● sechele neurologice grave; │ │ │ │ │
│● sechele metabolice grave (caşexie │ │ │ │ │
│hipofizarã); │ │ │ │ │
│● apoplexie hipofizarã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│II. Insuficienţa hipofizarã a │Deficienţã │ 40-69% │AL/IPALR │- Nu se │
│adultului │funcţionalã │ │(funcţie de │ încadreazã│
│- insuficienţã, hipofizarã parţial │uşoarã/medie │ │specificul │- gradul III│
│compensatã sub tratament substituţiv │ │ │activitãţii) │ │
│hormonal │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- insuficienţã hipofizarã cu │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│tulburãri endocrinemetabolice │funcţionalã. │ │ │ │
│accentuate, necompensate clinic şi │accentuatã │ │ │ │
│biologic, sub tratament substituţiv │ │ │ │ │
│complex, cu complicaţii metabolice, │ │ │ │ │
│cardiovasculare şi neuropsihice │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- insuficienţã hipofizarã severã, cu │Deficienţã │ 90-95% │ISE │Gradul I │
│tulburãri endocrino-metabolice grave │funcţionalã │ │ │ │
│şi complicaţii cardiovasculare şi │gravã │ │ │ │
│neuropsihice severe │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│III. Diabetul Insipid │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│- diabetul insipid, subcompensat, │funcţionalã │ │ │ │
│sub tratament substitutiv hormonal │medie │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- diabetul insipid rezistent la │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│tratamentul cu vasopresinã sau │funcţionalã │ │ │ │
│analogi, cu complicaţii neurologice │accentuatã │ │ │ │
│şi hormonale secundare │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│B. PATOLOGIA TIROIDIANĂ │Fãrã deficienţã│ 0-19% │APT │ Nu se │
│- guşã endemicã simplã │funcţionalã │ │ │încadreazã │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- DET cu tulburãri funcţionale hipo- │Deficienţã │ 20-49% │AL │ Nu se │
│sau hiper-funcţionale în studiile │funcţionalã │ │ │încadreazã │
│subclinice │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- guşã multinodularã cu mixedem sau │Deficienţã │ 40-69% │AL/IPAL │ Nu se │
│guşã hipertiroidizatã, în tratament │funcţionalã │ │rãzboi, funcţie │încadreazã │
│specific, echilibratã hormonal; │uşoarã/medie │ │de specificul │Gradul III │
│ │ │ │activitãţii │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- guşã multinodularã cu hipo/hiper │Deficienţã │ 70-89% │IPALR │Gradul II │
│funcţie sau/ şi fenomene compresive, │funcţionalã │ │ │ │
│în tratament specific pânã la │accentuatã │ │ │ │
│echilibrare │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- guşã endemicã neuropatã cu │Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│tulburãri hormonale şi neuropsihice, │funcţionalã │ │ │ │
│care determinã deficienţã funcţionalã│gravã │ │ │ │
│gravã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Hipertiroidia - tireotoxicoza │Deficienţã │ 20-49% │APT/AL │ Nu se │
│Sindrom clinic determinat de excesul │funcţionalã │ │(funcţie de │încadreazã │
│de hormoni tiroidieni circulanţi: │uşoarã │ │specificul │ │
│- hipertiroidism neurovegetativ │ │ │activitãţii) │ │
│echilibrabil prin tratament │ │ │ │ │
│simptomatic; │ │ │ │ │
│- hipertiroidism forme oligosimpto- │ │ │ │ │
│matice, cu rãspuns la tratament ATS │ │ │ │ │
│în doze minime; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hipertiroidism parţial echilibrat │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│prin tratament medicamentos sau dupã │funcţionalã │ │ │ │
│12 luni de la cura radicalã │medie │ │ │ │
│chirurgicalã sau/şi izotopicã, cu │ │ │ │ │
│compensare parţialã hormonalã; │ │ │ │ │
│- boala Gra ves-Basedow tratatã, │ │ │ │ │
│echilibratã, cu sindrom exoftalmic │ │ │ │ │
│sechelar stabilizat │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hipertiroidie cu viscerali zãri, │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│subcompensatã hormonal sau în │funcţionalã │ │ │ │
│tratament specific (medicamentos, │accentuatã │ │ │ │
│chirurgical sau izotopic pânã la │ │ │ │ │
│echilibrare); │ │ │ │ │
│- boala Graves-Basedow, cu sindrom │ │ │ │ │
│exoftalmic evolutiv şi tulburãri │ │ │ │ │
│vizuale secundare; │ │ │ │ │
│- hipertiroidie cu cardiotireozã │ │ │ │ │
│(TPSV, FA, insuficienţã cardiacã etc)│ │ │ │ │
│pânã la echilibrare; │ │ │ │ │
│- hipertiroidie cu sechele metabolice│ │ │ │ │
│şi neuropsihice nerecuperate; │ │ │ │ │
│- hipertiroidismul cu guşã mare, │ │ │ │ │
│voluminoasã ± tulburãri de compre- │ │ │ │ │
│siune, pânã la echilibrare şi/ sau │ │ │ │ │
│intervenţie chirurgicalã; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- exoftalmia malignã cu cecitate │Deficienţã │ 90-95% │ISE │Gradul I │
│ │funcţionala │ │ │ │
│ │gravã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Hipotiroidia - tnixedemul │Deficienţa. │ 20-49% │APT/AL │ Nu se │
│- hipotiroidismul suhclinic │funcţionalã │ │(funcţie de │încadreazã │
│evidenţiat numai prin dozãri hormo- │uşoarã │ │specificul │ │
│nale TSH crescut tarã expresie │ │ │activitãţii) │ │
│clinicã │ │ │ │ │
│- hipotiroidismul oligosimptomatic, │ │ │ │ │
│forme clinice uşoare, cu rãspuns la │ │ │ │ │
│substituţie hormonalã în doze minime │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- mixedem clinic manifest în │Deficinţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│tratament substitutiv hormonal cu │funcţionalã │ │ │ │
│complicaţii cardiovasculare şi meta- │medie │ │ │ │
│bolice controlate medicamentos │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- mixedem cu complicaţii persistente │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│(cardiovasculare şi metabolice) şi │funcţionalã │ │ │ │
│leziuni degenerative nervoase şi │accentuatã │ │ │ │
│osteoarticulare, neechilibrate sau │ │ │ │ │
│sechelare decompensate, în tratament │ │ │ │ │
│specific │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- mixedem sever cu visceralizãri │Deficienţã │ │ISE │ │
│(complicaţii cardiovasculare şi │funcţionalã │ 90-95% │ │Gradul I │
│neurologice grave: insuficienţã │gravã │ │ │ │
│cardiacã congestivã, poliserozite, │ │ │ │ │
│encefalopatie) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Tiroidite cronice - tiroidita │- farã │ 10-49% │APT/AL │ Nu se │
│limfocitarã │deficienţã/ │ │(funcţie de │încadreazã │
│Hashimoto - tiroidita Riedl │deficienţã │ │specificul │ │
│(lemnoasã) │funcţionalã │ │activitãţii) │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- tiroidita cronicã cu hipotiroidie │Deficienţã │ │IPALR │ │
│clinicã compensatã prin tratament │funcţionalã │ 50-69% │ │Gradul III │
│substitutiv, necomplicatã │medie │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- tiroidita cronicã cu hipotiroidie │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│sau mixedem postoperator, în trata- │funcţionalã │ │ │ │
│ment substitutiv hormonal, cu │accentuatã │ │ │ │
│complicaţii cardiovasculare si │ │ │ │ │
│metabolice controlate medicamentos │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│ │Deficienţã │ 90 - 100% │ISE │Gradul I │
│ │funcţionalã │ │ │ │
│- tiroidita cronicã cu hipotiroidie │gravã │ │ │ │
│sau mixedem postoperator, cu │conform │ │ │ │
│complicaţii cardiovasculare şi │criteriilor de │ │ │ │
│metabolice neechilibrate de │la capitolul │ │ │ │
│tratamentul substitutiv │Hipotiroidie - │ │ │ │
│ │Mixedem. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┴─────────────┴─────────────────────┴────────────┤
│Cancerul tiroidian │ Conform criteriilor de la capitolul Afecţiuni neoplazice │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┬─────────────┬─────────────────────┬────────────┤
│C. Patologia paratiroidianã │ - fãrã │ │APT/AL │ │
│Hipoparatiroidismul │ deficienţã/ │ │(funcţie de │ │
│(tetania) - tetanie latentã │ Deficienţã │ 10- 49% │specificul │ Nu se │
│(spasmofilie), în tratament specific,│ funcţionalã │ │activitãţii) │încadreazã │
│cu manifestãri sporadice │ uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- tetania cronicã sau tetania │Deficienţã │ │ │ │
│paratireopriva (postchirurgicalã), │funcţionalã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│cu manifestãri clince si crize │medie │ │ │ │
│relativ frecvente, sub tratament │ │ │ │ │
│specific │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- tetania cronicã sau tetania │Deficientã │ │ │ │
│paratireoprivã (posttiroidectomie), │funcţionalã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│cu crize acute frecvente, neinfluen- │accentuatã │ │ │ │
│ţate de tratament │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Hiperparatiroidismul primar (boala │Fãrã deficienţã│ 0-19% │APT │ Nu se │
│Recklinghausen)-hipercalcemie sericã │funcţionalã │ │ │încadreazã │
│asimptomaticã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperparatiroidismul primar (boala │Deficineţã │ │ │ Nu se │
│Recklinghausen)-hipercalcemie sericã │funcţionalã │ │ │încadreazã │
│asimptomaticã sau cu tablou clinic │uşoarã │ 20-49% │AL │ │
│oligosimptomatic │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperparatiroidism operat, cu │ │ │ │ │
│sechele osoase sau renale neevolutive│Deficienţã │ │ │ │
│cu tulburãri de locomoţie şi/sau │funcţionalã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│excreţie care determinã deficienţã │medie │ │ │ │
│funcţionalã moderatã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperparatiroidism operat, forma │ │ │ │ │
│osteodistroficã, cu tulburãri │Deficienţã │ │ │ │
│locomotorii accentuate prin │funcţionalã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│deformaţii osoase şi forma │ccentuatã │ │ │ │
│nefrolitiazicã, recidivantã, cu │ │ │ │ │
│insuficienţã renalã cronicã, │ │ │ │ │
│neaameliorate postoperator │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperparatiroidism familial asociat│ │ │ │ │
│cu MEN (adenom paratiroidian, tumori │ │ │ │ │
│pancreatice, adenom hipofizar) sau │ │ │ │ │
│MEN 2A (adenom paratiroidian, │Deficienţã │90-95% │ISE │Gradul I │
│feocranocitom, carcinom medular │funcţionalã │ │ │ │
│tiroidian) │gravã │ │ │ │
│- hiperparatiroidism (boala │ │ │ │ │
│Rechlinghausen), cu fracturi multiple│ │ │ │ │
│şi deformaţii osoase, cu deficienţã │ │ │ │ │
│locomotorie gravã │ │ │ │ │
│Osteopenie │Fãrã deficinţã │ 0-19% │APT │ Nu se │
│ │funcţionalã │ │ │ încadreazã │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│OSTEOPOROZĂ - osteoporozã hiperalgicã│Deficienţã │ 20-49% │AL │ Nu se │
│fãrã risc de fracturã osoasã │funcţionalã │ │ │încadreazã │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│OSTEOPOROZĂ - osteoporozã hiperalgicã│ │ │ │ │
│cu risc crescut de fracturare osoasã │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│sau tasare vertebralã prin profilul │funcţionalã │ │ │ │
│profesional, în tratament │medie │ │ │ │
│substitutiv compex │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- osteoporozã cu fracturi sau tasãri │Deficienţã │ │ │ │
│vertebrale în tratament de │funcţionalã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│stabilizare osoasã (aparat gipsat sau│accentuatã │ │ │ │
│tratament ortopedic) şi în tratament │ │ │ │ │
│substitutiv hormonal complex │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- osteoporozã cu fracturi multiple şi│Deficienţã │ │ │ │
│tulburãri de locomoţie grave, care │funcţionalã │ 90-95% │ISE │Gradul I │
│necesitã îngrijire din partea altei │gravã │ │ │ │
│persoane │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────────┴────────────┘



    Tabelul nr. 2



┌─────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────────┬────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │Incapacitatea│ Aptitudinea │Gradul de │
│ │funcţionalã │adaptativã │ │invaliditate│
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│PATOLOGIA SUPRARENALĂ │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│Insuficienţa corticosuprarenalã │funcţionalã │ │ │ │
│cronicã primarã (boala Addison) │medie │ │ │ │
│- insuficienţã CSR cronicã primarã │ │ │ │ │
│compensatã clinic şi hormonal sub │ │ │ │ │
│tratament substitutiv │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- insuficienţã CSR cronicã cu │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│decompensãri repetate - insuficienţã │funcţionalã │ │ │ │
│CSR cronicã cu rezervã hormonalã │accentuatã │ │ │ │
│labilã, parţial echilibratã sub │ │ │ │ │
│tratament - insuficienţã CSR │ │ │ │ │
│cronicã dupã suprarenalectomie │ │ │ │ │
│uni- sau bilateralã (boala Cushing), │ │ │ │ │
│tratatã chirurgical, în tratament │ │ │ │ │
│substitutiv continuu pânã la │ │ │ │ │
│echilibrare │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- insuficienţã CSR cronicã │Deficienţã │ 90-95% │ISE │Gradul I │
│decompensatã, rezistentã la tratament│funcţionalã │ │ │ │
│ │gravã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Sindromul Cushing │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│- hipercortieism tratat (chirurgical │funcţionalã │ │ │ │
│sau/şi radioterapie hipofizarã sau │medie │ │ │ │
│medicamentos) │ │ │ │ │
│- hipercortieism netumoral stabilizat│ │ │ │ │
│cu complicaţii cronice (cardio- │ │ │ │ │
│vasculare, metabolice, neuropsihice),│ │ │ │ │
│controlate terapeutic │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hipercortieism în evoluţie, de │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│etiologic tumoralã sau netumoralã; │funcţionalã │ │ │ │
│- hipercortieism tratat operator sau │accentuatã │ │ │ │
│medicamentos sau/şi radioterapie │ │ │ │ │
│hipofizarã, cu complicaţii sechelare │ │ │ │ │
│hipofizare (sindrom Nelson), │ │ │ │ │
│suprarenale, cardiovasculare, osoase,│ │ │ │ │
│metabolice neechilibrate sub │ │ │ │ │
│tratament │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hipercortieism tratat operator sau │Deficienţã │ 90-95% │ISE │Gradul I │
│medicamentos, cu complicaţii grave, │funcţionalã │ │ │ │
│cardiovasculare, osoase, neurologice │gravã │ │ │ │
│şi dezechilibre hormonale severe │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperaldosteronismul primar │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│(sindrom Conn)-hiperaldosteronism │funcţionalã │ │ │ │
│primar, forme oligosimptomatice │medie │ │ │ │
│(tumorale)-hiperaldosteronism primar,│ │ │ │ │
│tratat chirurgical, cu sechele │ │ │ │ │
│cardiovasculare şi renale echilibrate│ │ │ │ │
│sub tratament │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperaldosteronism primar, în │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│evoluţie, tumorã inoperabilã │funcţionalã │ │ │ │
│- hiperaldosteronism primar în │accentuatã │ │ │ │
│tratament, cu sechele cardiovasculare│ │ │ │ │
│şi renale neechilibrate sub tratament│ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Feocromocitomul (paraganglion) │Deficienţã │ 50-69% │ISE │Gradul III │
│- feocromacitom cu sechele cardio- │funcţionalã │ │ │ │
│vasculare, renale, postoperator, │medie │ │ │ │
│echilibrate sub tratament │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- feocromocitom în evoluţie, prin │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│tumorã nediagnosticabilã sau │funcţionalã │ │ │ │
│inoperabilã, cu complicaţii car- │accentuatã │ │ │ │
│diovasculare, renale, cerebrale │ │ │ │ │
│persistente │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Sindromul adrenogenital │Deficienţã │ 50-69%) │ISE │Gradul III │
│- forme hiperplazice compensate │funcţionalã │ │ │ │
│cardiovascular prin substituţie │medie │ │ │ │
│continuã cu prednison, cu tablou de │ │ │ │ │
│virilizare moderat şi tulburãri │ │ │ │ │
│psihice secundare, echilibrate prin │ │ │ │ │
│tratament; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- formele clinice evolutive în │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│tratament complex de substituţie, │funcţionalã │ │ │ │
│cu complicaţii cardiovasculare, │accentuatã │ │ │ │
│tulburãri psihice şi sindrom de │ │ │ │ │
│virilizare, cu dificultãţi de │ │ │ │ │
│integrare profesionalã şi socialã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│PATOLOGIA GONADICĂ Insuficienţa - │fãrã deficienţã│ 10-49% │APT/AL │ Nu se │
│gonadicã │/Deficienţã │ │ │încadreazã │
│- forme clinice cu tablou oligo- │funcţionalã │ │ │ │
│simptomatic compensat prin │uşoarã │ │ │ │
│substituţie cu hormoni sexoizi, farã │ │ │ │ │
│scãderea capacitãţii de efort fizic │ │ │ │ │
│sau fãrã tulburãri psihice │ │ │ │ │
│invalidante │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Insuficienţa gonadicã dobânditã │- farã │ 10-49%) │APT/AL │ Nu se │
│(la femei) - castrãri chirurgicale, │deficienţã/ │ │(funcţie de │încadreazã │
│rãdice sau medicamentoase, cu │Deficienţã │ │specificul │ │
│tulburãri hormonale compensate prin │funcţionalã │ │activitãţii) │ │
│substituţie estroprogestativã, fãrã │uşoarã │ │ │ │
│complicaţii somatice │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- forme clinice cu tulburãri │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│hormonale netratate, cu osteoporozã │funcţionalã │ │ │ │
│de asociere, tulburãri │medie │ │ │ │
│cardiovasculare, hormonale şi │ │ │ │ │
│metabolice, cu necesar de tratament │ │ │ │ │
│- pentru formele clinice dupã │ │ │ │ │
│castrãri pentru tumori maligne, │ │ │ │ │
│deficienţa funcţionalã se va aprecia │ │ │ │ │
│conform criteriilor oncologice │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│PANCREASUL ENDOCRIN Insulinomul │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│- hiperinsulinism cu semne şi │funcţionalã │ │ │ │
│simptome de neuroglicopenie: cu stãri│medie │ │ │ │
│hipoglicemice uşoare, cu rãspuns │ │ │ │ │
│imediat la glucoza │ │ │ │ │
│- hiperinsulinism tratat chirurgical,│ │ │ │ │
│cu ameliorare clinico-biologicã şi cu│ │ │ │ │
│extirparea verificatã │ │ │ │ │
│anatomopatologic a insulinomului │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│- hiperinsulinism cu semne şi │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│simptome de neuroglicopenie │funcţionalã │ │ │ │
│importante şi frecvente sau cu │accentuatã │ │ │ │
│rezultate insuficiente dupã │ │ │ │ │
│intervenţia chirurgicalã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│OBEZITATEA (de aport şi familialã) │Fãrã deficienţã│ 0-10% │APT │ Nu se │
│Exces ponderal 1MC = 25-30 Kg/mý │funcţionalã │ │ │încadreazã │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Obezitate medie │Deficienţã │ 20-49% │AL │ Nu se │
│IMC = 31 -40 Kg/mý Asociatã cu: │funcţionalã │ │ │încadreazã │
│- tulburãri locomotorii uşoare; │ │ │ │ │
│uşoarã │ │ │ │ │
│- tulburãri metabolice uşoare. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Obezitate generalizatã (accentuatã) │Deficienţã │ 50-69% │IPALR │Gradul III │
│IMC = 41-50 Kg/mý Asociatã cu: - │funcţionalã │ │ │ │
│tulburãri locomotorii; │medie │ │ │ │
│- tulburãri ventilatorii restrictive;│ │ │ │ │
│- tulburãri metabolice;-insuficienţã │ │ │ │ │
│venoasã cronicã; - complicaţii │ │ │ │ │
│cardiovasculare cu tulburãri │ │ │ │ │
│moderate. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Obezitate hiperplazieã hipertroficã │Deficienţã │ 70-89% │ISE │Gradul II │
│(severã) IMC = > 50 Kg/mý │funcţionalã │ │ │ │
│Asociatã, prin cumul de afecţiuni, │accentuatã │ │ │ │
│cu: │ │ │ │ │
│- tulburãri locomotorii; │ │ │ │ │
│- tulburãri ventilatorii; │ │ │ │ │
│- complicaţii cardiovasculare; │ │ │ │ │
│- tulburãri metabolice; │ │ │ │ │
│- insuficienţã venolimfaticã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Obezitatea morbidã IMC > 50 kg/mý) cu│Deficienţã │ 90-100% │ISE │Gradul I │
│apnee de somn severã - insuficienţã │funcţionalã │ │ │ │
│respiratorie gravã - insuficienţã │gravã │ │ │ │
│cardiacã gravã │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────────┴────────────┘



    N.B. Obezitatea endocrinã va fi cuantificatã în contextul bolii de bazã.


    7. AFECŢIUNI HEMATOLOGICE

    LEUCEMII



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────────┬───────────┐
│Afecţiunea. │ │Deficienţa │Incapa-│ │Gradul de │
│Forme clinice,│ Diagnosticul funcţional │funcţionalã│citatea│Aptitudinea │invalidi- │
│stadii │ │ │adapta-│ │tate │
│ │ │ │tivã │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Leucemia acutã│Elemente clinice: Semne de anemie │Deficienţã │ │ │ │
│limfoblasticã │(obosealã, scãderea rezistentei fizice la │funcţionalã│ │ │Nu se │
│ │eforturi obişnuite, paloarea tegumentelor) │uşoarã - în│ 20-49%│ AL │încadreazã │
│ │Semne legate de trombocitopenie (sângerãri │remisiuni │ │ │ │
│ │moderate la nivelul mucoaselor sau erupţie │durabile, │ │ │ │
│ │peteşialã pe tegumente) Semne date de │de 4-5 ani │ │ │ │
│ │neutropenie (infecţii bacteriene rezistente├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │la tratament: otitã medie, faringoamigda- │Deficienţã │ │ │ │
│ │lite pultacee, uneori necrotice, pneumonii)│funcţionalã│ │ │ │
│ │Durere osoasã spontanã sau la percuţie, │medie - în │ │ │ │
│ │artralgii rebele, mers şchiopãtat. Dureri │remisiuni │ │ │ │
│ │abdominale, mai rar Adenopatii superficiale│durabile, │ │ │ │
│ │şi profunde la 1/2 sau 2/5 dintre cazuri │sub 4-5 ani│50-69% │ IPALR │Gradul III │
│ │(uneori sunt tumorale, cu fenomene de ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │compresie) Splinã mãritã - în 2/3 dintre │Deficientã │ │ │ │
│ │cazuri Semne generale de boalã: febrã, │funcţionalã│ │ │ │
│ │transpiraţii profuze, dureri osoase, │accentuatã │ │ │ │
│ │scãdere în greutate │prin carac-│ │ │ │
│ │ │terul │ │ │ │
│ │ │afecţiunii,│ │ │ │
│ │ │prin │ │ │ │
│ │ │evoluţie, │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │
│ │ │rãspunsul │ │ │ │
│ │ │nesatis- │ │ │ │
│ │ │fãcãtor la │ │ │ │
│ │ │tratament │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│ │1. hemoleucograma: - numãrul de leucocite │funcţionalã│ │ │ │
│ │variazã (la 17% dintre adulţi pot fi > │gravã - în │ │ │ │
│ │100000 Lc/mmc) - anemia poate fi severã la │leucemiile │ │ │ │
│ │debut: 5 g Hb/dl - numãrul de trombocite │acute, cu │ │ │ │
│ │scãzut - pe frotiul de sânge periferic sau │complicaţii│ │ │ │
│ │de mãduvã osoasã existã limfoblaşti în │grave, │ │ │ │
│ │procente variate │irever- │ │ │ │
│ │2. mielograma - dupã puncţia osoasã cu │sibile │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │aspirat medular hipercelular, infiltratã cu│ │ │ │ │
│ │limfoblaşti, dislocate seriile celulare │ │ │ │ │
│ │normale │ │ │ │ │
│ │3. LCR │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Leucemia acutã│Elemente clinice: │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│mieloblasticã │Simptomatologie: obosealã fizicã şi │funcţionalã│ │ │ │
│ │psihicã, scãdere în greutate, febrã, │accentuatã │ │ │ │
│ │sângerãri la nivelul tegumentelor şi │în remisiuni │ │ │
│ │mucoaselor │de 4-5 ani │ │ │ │
│ │Sindrom hemoragipar sever şi sindrom │ │ │ │ │
│ │infecţios sever (la 50% dintre cazuri) │ │ │ │ │
│ │Hipertrofa gingivalã dureroasã. Infiltrate │ │ │ │ │
│ │cutanate (noduli subcutani) de culoare │ │ │ │ │
│ │violacee-închisã pe toatã suprafaţa │ │ │ │ │
│ │corporalã. │ │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficientã │ │ │ │
│ │1. hemograma: -numãrul de leucocite poate │functionalã│ │ │ │
│ │varia; - 15-20% dintre bolnavi au peste │gravã în │ │ │ │
│ │100000 Lc/mmc; - 10% prezintã leucopenie; │leucemiile │ │ │ │
│ │- Hb şi Ht- scãzute; - pe frotiul din │tratate, cu│ │ │ │
│ │sângele periferic - prezenţi mieloblaşti │recãdere │ │ │ │
│ │sau alte tipuri de blaşti leucemici. │dupã 3-4ani│ │ │ │
│ │2. puncţia sternalã - poate fi cu mãduvã │recãdere │ │ │ │
│ │hipercelularã, uneori hipocelularã (la │rezistentã │ │ │ │
│ │vârstnici), numãrul de blaşti trebuie sã │la │ │ │ │
│ │fie peste 30%; │tratament) │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │3. puncţie biopsie a mãduvei osoase - dacã │ │ │ │ │
│ │puncţia sternalã este "albã"; │ │ │ │ │
│ │4. LDH crescutã; - acid uric crescut; │ │ │ │ │
│ │- ionograma sanguinã pentru Na şi K - │ │ │ │ │
│ │hiponatremie sau hipernatremie severã, │ │ │ │ │
│ │hipo- sau hiperpotasemie. │ │ │ │ │
│ │5. evaluarea hemostazei prin determinarea │ │ │ │ │
│ │timpului parţial de activare a protrombinei│ │ │ │ │
│ │a timpului de protrombinã, a timpului total│ │ │ │ │
│ │de trombinã şi a fibrinogenului D-dimeri, │ │ │ │ │
│ │produşi de degradare ai fibrinei │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Leucemia lim- │Elemente clinice: │Deficienţã │ │ │ │
│faticã cronicã│simptomatologie (astenie fizicã şi psihicã,│funcţionalã│ │ │ │
│stadii │palpitaţii, dispnee); │uşoarã în │ │ │ │
│stadiul 0 - │- adenopatie superficialã; │LLC std. │ │ │Nu se │
│existã numai │- hepatosplenomegalie; │zero │ 20-49%│ AL │încadreazã │
│limfocitozã │- semne legate de scãderea imunitãţii ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│stadiul I - │umorale şi de neutropenie: pneumonii cu │Deficienţã │ │ │ │
│limfocitozã şi│pneumococ, meningitã, alte infecţii │funcţionalã│ │ │ │
│adenopatie │severe, infecţii cu Mycobacterium │medie în │ │ │ │
│stadiul II - │Tuberculosis, cu anumiţi fungi (Candida, │LLC std. I │ │ │ │
│leucocitozã cu│Criptoccocus) virusuri (herpes zoster, │şi II │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│limfocitozã, │herpes simplex.). ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│splenomegalie │ │Deficienţã │ │ │ │
│şi/sau │ │funcţionalã│ │ │ │
│hepatomegalie │ │accentuatã │ │ │ │
│adenopatie │ │în LLC std.│ │ │ │
│stadiul III - │ │III │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│Limfocitozã ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Anemie │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│Hepatospleno- │- electroforeza proteinelor: creşterea │funcţionalã│ │ │ │
│megalie, │fracţiunii gamma; │gravã în │ │ │ │
│adenopatii │- imunograma: anormalã la aproximativ 50% │LLC std. IV│90-100%│ ISE │Gradul I │
│stadiul IV - │dintre pacienţii cu niveluri mici de Ig G, │ │ │ │ │
│Limfocitozã │Ig A, şi Ig M │ │ │ │ │
│Trombocitope- │- determinarea acidului uric din ser: │ │ │ │ │
│nie │valori peste 6 mg% la bãrbaţi şi peste │ │ │ │ │
│Adenopatie │5 mg% la femei │ │ │ │ │
│Anemie │- testul Coombs direct - poate fi pozitiv │ │ │ │ │
│Hepatospleno- │la un anumit procent de bolnavi = anemie │ │ │ │ │
│megalie │hemoliticã autoimunã │ │ │ │ │
│ │- hemoleucograma - creşterea numãrului de │ │ │ │ │
│ │limfocite: 3 000/mmc-300 000/mmc │ │ │ │ │
│ │- biopsia medularã: celulele maligne au │ │ │ │ │
│ │aspect de limfocite mici, mature │ │ │ │ │
│ │- caracteristic pentru LLC - prezenţa de │ │ │ │ │
│ │numeroase "umbre nucleare". │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Leucemie cu │- este varianta mai rarã │Deficientã │ │ │ │
│celule pãroase│- apare la om tânãr │funcţionalã│ │ │ │
│ │- are splenomegalie tumoralã │uşoarã, în │ │ │ │
│ │- în sânge-pancitopenie-complicaţii │remisiune │ │ │ │
│ │ │completã │ │ │ │
│ │ │durabilã │ │ │Nu se │
│ │ │> 4-5 ani │ 20-49%│ AL │încadreazã │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficientã │ 50-89%│ ISE │Gradul III/│
│ │ │funcţionalã│ │ │II funcţie │
│ │ │medie/ │ │ │de severi- │
│ │ │accentuatã │ │ │tatea │
│ │ │(cu sechele│ │ │sechelelor │
│ │ │persistente│ │ │ │
│ │ │posttera- │ │ │ │
│ │ │peutice) în│ │ │ │
│ │ │remisiune │ │ │ │
│ │ │completã │ │ │ │
│ │ │durabilã │ │ │ │
│ │ │de 4-5 ani │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │severã │ │ │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────────┴───────────┘



    Boli mieloproliferative cronice



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────────┬───────────┐
│Afecţiunea. │ │Deficienţa │Incapa-│ │Gradul de │
│Forme clinice,│ Diagnosticul funcţional │funcţionalã│citatea│Aptitudinea │invalidi- │
│stadii │ │ │adapta-│ │tate │
│ │ │ │tivã │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Leucemia │Elemente clinice: │Deficienţã │ │ │ │
│granulocitarã │- 40% dintre bolnavi nu prezintã semne sau │funcţionalã│ │ │ │
│cronicã (LGC) │simptome; - simptomele sunt determinate de:│uşoarã - în│ │ │ │
│- LGC cu Ph(+)│● metabolismul crescut (stare subfebrilã, │LGC cu │ │ │ │
│pozitiv │anorexie, pierdere în greutate, │remisiuni │ │ │ │
│- LGC negativã│transpiraţii nocturne) │de lungã │ │ │ │
│hematologic │● anemie (obosealã psihicã, sindrom │duratã │ │ │ │
│tipicã │depresiv, dispnee, palpitaţii); │clinice şi │ │ │Nu se │
│- LGC negativã│● splenomegalie importanta (senzaţie de │citologice │ 20-49%│ AL │încadreazã │
│hematologic │disconfort în jumãtatea stângã a │ │ │ │ │
│atipicã │abdomenului); │ │ │ │ │
│- LGC a │● modificãrile trombocitelor (sangerari ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│pacienţilor │spontane); │Deficienţa │ │ │ │
│tineri │● hipervâscozitate indusã de numãrul mare │funcţionalã│ │ │ │
│- Leucemia │de leucocite (cefalee, tulburãri de │medie - in │ │ │ │
│cronicã │echilibru, ataxie, scãderea acuitãţii │LGC cu │ │ │ │
│mielocitarã │auditive) │evoluţie │ │ │ │
│Ph(-) negativã│Examenul fizic poate decela: - splina │lenta, cu │ │ │ │
│ │nepalpabila, dar percutabila sau splina │remisiuni │ │ │ │
│ │moderat mãritã sau splina mare, dureroasa; │trecãtoare,│ │ │ │
│ │- ficat moderat mãrit, de consistenţa │dar │ │ │ │
│ │elastica; - durerea sternului la percuţie │repetate, │ │ │ │
│ │(ţipãtul sternal); - echimoze la locuri de │splinã │ │ │ │
│ │minimã presiune (braţe, coapse, zona │moderat │ │ │ │
│ │poplitee); - artrita gutoasã; - la examenul│maritã, │ │ │ │
│ │oftalmologie - vene dilatate. │procentaj │ │ │ │
│ │ │crescut de │ │ │ │
│ │ │blaşti. │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Examene paraclinice: │ │ │ │ │
│ │- hemoleucograma: - anemie normo-cromã, │ │ │ │ │
│ │normocitarã - leucocite: 50 000/mmc- │ │ │ │ │
│ │400 000/mmc - trombocite - numãr variabil │ │ │ │ │
│ │(normal sau scãzut) │ │ │ │ │
│ │- predominã neutrofilele, metamielocitele │ │ │ │ │
│ │şi mielocitele │ │ │ │ │
│ │- caracteristic: creşterea numãrului │ │ │ │ │
│ │total de bazofile │Deficienţã │ │ │ │
│ │- fosfataza alcalinã leucocitarã - scãzutã │funcţionalã│ │ │ │
│ │sau absentã │accentuatã │ │ │ │
│ │- concentraţia sericã a vit. B12 │în LGC cu │ │ │ │
│ │- crescutã; puncţie sternalã │numãr mare │ │ │ │
│ │- ipercelularitate, hiperplazie a seriei │de leucoci-│ │ │ │
│ │granulocitare │te la debut│ │ │ │
│ │- teste citogenetice, cromozom Ph 1 prezent│trombopenie│ │ │ │
│ │- puncţie biopsie din creasta iliacã │sau trombo-│ │ │ │
│ │- conţinutul în fibre de reticulinã creşte │citozã │ │ │ │
│ │odatã cu evoluţia bolii │excesivã, │ │ │ │
│ │ │numãr mare │ │ │ │
│ │ │de bazofile│ │ │ │
│ │ │splinã │ │ │ │
│ │ │foarte mare│ │ │ │
│ │ │dureroasã. │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Policitemia │Elemente clinice: │Deficienta │ │ │ │
│vera │● simptome - cefalee, ameţeli, tinitus, │funcţionalã│ │ │ │
│ │astenie, insomnie, tulburãri vizuale si │uşoarã în │ │ │ │
│ │de echilibru, prurit generalizat, dispnee │faza de │ │ │ │
│ │de efort, crize anginoase, claudicaţie │remisiune │ │ │ │
│ │intermitentã; │clinica si │ │ │Nu se │
│ │ │citologica │ 20-49%│ AL │încadreazã │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │- tromboze venoase; │Deficienţã │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│ │- tromboflebite superficiale; │funcţionalã│ │ │ │
│ │- tromboze arteriale; │medie în │ │ │ │
│ │- ulcere periferice; │faza de │ │ │ │
│ │- fenomene artitrice gutoase; │remisiune, │ │ │ │
│ │- manifestãri hemoragice │cu compli- │ │ │ │
│ │(echimoze, epistaxis, HDS, sângerãri │caţii │ │ │ │
│ │severe intra şi postoperatorii); │moderate │ │ │ │
│ │- splenomegalia "în armonicã"; │(HTA, hemo-│ │ │ │
│ │- hepatomegalie - la jumãtate dintre │ragii sau │ │ │ │
│ │pacienţi. │tromboze │ │ │ │
│ │ │remise), cu│ │ │ │
│ │ │splenomega-│ │ │ │
│ │ │lie mode- │ │ │ │
│ │ │ratã, cu │ │ │ │
│ │ │saturaţie │ │ │ │
│ │ │de oxigen │ │ │ │
│ │ │normalã │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│ │- hemoleucograma: Hb (18-24 g/dl), numãr de│funcţionalã│ │ │ │
│ │eritrocite crescut, - Ht crescut (47% la │accentuatã │ │ │ │
│ │femei, 52% la bãrbaţi), leucocitozã │-cu sechele│ │ │ │
│ │moderatã (< 30 000/mmc), fãrã formulã │persistente│ │ │ │
│ │deviatã, cu bazofilie medie (1-3%), │prin │ │ │ │
│ │trombocitozã < 1 000 000/mmc); - fosfataza │complicaţii│ │ │ │
│ │alcalinã leucocitarã - normalã sau │trombotice │ │ │ │
│ │crescutã; - concentraţia sericã a vit, B12 │(neurologi-│ │ │ │
│ │- crescutã (> 900pg/ml); - indice de │ce, │ │ │ │
│ │vâscozitate sericã crescut; - nivelul │cardiace, │ │ │ │
│ │- eritropoietinei plasmatice şi urinare │hepatice) │ │ │ │
│ │- scãzut (< 30U/ml); - acid uric - │sau cu sple│ │ │ │
│ │crescut (> 10-11 mg%); │nomegalie │ │ │ │
│ │- puncţie sternalã (dacã diagnosticul │tumoralã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │nu este cert - hiperplazia tuturor ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │seriilor hematopoietice, mai ales │Deficienţã │ │ │ │
│ │eritroidã; │funcţionalã│ │ │ │
│ │- saturaţia cu oxigen a sângelui arterial │gravã PV cu│ │ │ │
│ │- normalã. N.B. Pentru diagnosticul clinic │complicaţii│ │ │ │
│ │al Policitemiei Vera, au fost propuse │severe │ │ │ │
│ │urmãtoarele criterii de orientare: │neurologice│ │ │ │
│ │Majore: │sau │ │ │ │
│ │- masã eritrocitarã crescutã │cardiace, │ │ │ │
│ │- saturaţie în oxigen normalã în sângele │care │ │ │ │
│ │arterial │împiedicã │ │ │ │
│ │- splenomegalie │capacitatea│ │ │ │
│ │Minore: │de autoser-│ │ │ │
│ │- în absenţa splenomegaliei: leucocitozã │vire │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │şi trombocitozã, │ │ │ │ │
│ │- nivelul eritropoietinei < 30U/ml │ │ │ │ │
│ │- fosfataza alcalinã leucocitarã > 100 │ │ │ │ │
│ │- nivelul seric al vit, B12 > 900pg/ml. │ │ │ │ │
│ │Pentru stabilirea diagnosticului sunt │ │ │ │ │
│ │necesare 3 criterii majore sau 2 majore şi │ │ │ │ │
│ │2 minore. │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Trombocitemia │Elemente clinice: │Deficienţã │ │ │ │
│hemoragicã │- parestezii la nivelul degetelor │funcţionalã│ │ │ │
│(TH) esenţialã│- tumefacţia distalã a falangelor de la │uşoarã - în│ │ │ │
│sau primarã │plantã - gangrene periferice la degete │TH afatã în│ │ │ │
│ │- splenomegalie în fazele timpurii şi, │faza de │ │ │ │
│ │ulterior, atrofie splenicã │remisiune │ │ │ │
│ │- sângerãri recurente │clinicã şi │ │ │ │
│ │- accidente trombotice în teritoriul venos │hematolo- │ │ │Nu se │
│ │şi arterial │gicã │ 20-49%│ AL │încadreazã │
│ │- AIT, cerebrale, coronariene - dezvoltarea│ │ │ │ │
│ │unei anemii hipocrome severe (dupã o │ │ │ │ │
│ │perioadã lungã de evoluţie) │ │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│ │● hemoleucograma: - Hb normalã, masã │funcţionalã│ │ │ │
│ │eritrocitarã normalã - trombocite peste │medie - în │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│ │600 000/mmc - bazofile prezente - acidul │TH cu │ │ │ │
│ │uric - crescut - LDH - moderat crescut - │complicaţii│ │ │ │
│ │timpul de sangerare - prelungit - biopsie │trombotice │ │ │ │
│ │medulara: hiperplazie, absenţa fibrozei │şi/sau │ │ │ │
│ │extinse, depozite normale de fier │hemoragice │ │ │ │
│ │ │remise şi │ │ │ │
│ │ │cu remisiu-│ │ │ │
│ │ │ne │ │ │ │
│ │ │citologicã │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficientã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │accentuatã │ │ │ │
│ │ │- în TH cu │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ │ │trombotice │ │ │ │
│ │ │si/sau │ │ │ │
│ │ │hemoragice │ │ │ │
│ │ │severe, cu │ │ │ │
│ │ │sechele │ │ │ │
│ │ │persistente│ │ │ │
│ │ │cu trombo- │ │ │ │
│ │ │citozã │ │ │ │
│ │ │peste │ │ │ │
│ │ │600000/mmc,│ │ │ │
│ │ │rezistentã │ │ │ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │tratament │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Mielofibroza │Elemente clinice: │Deficienţã │ │ │ │
│cu metaplazie │1. splenomegalie moderatã sau gigantã │funcţionalã│ │ │ │
│mieloidã (MMM)│2. hepatomegalie moderatã sau gigantã (cu │medie │ │ │ │
│ │circulaţie colateralã sau cu icter sau cu │- în faza │ │ │ │
│ │ascitã în cantitate moderatã) │prolifera- │ │ │ │
│ │3. adenopatie (15-30% dintre cazuri) │tivã, fãrã │ │ │ │
│ │4. semne generale de boalã: anorexie, │complicaţii│ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│ │scãdere în greutate pânã la caşexie, febrã,├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │transpiraţii nocturne │Deficienţã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │accentuatã │ │ │ │
│ │ │- în faza │ │ │ │
│ │ │de insufi- │ │ │ │
│ │ │cienţã │ │ │ │
│ │ │medularã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │ │ │ │ │
│ │1. hemoleucograma: Hb scãzutã (8-10g/dl), │ │ │ │ │
│ │Ht scãzut (22-30%), reticulocite crescute │ │ │ │ │
│ │(5-10%), leucocite: normale sau crescute │ │ │ │ │
│ │(pânã la 30 000/mmc) sau scãzute (2000-4000│ │ │ │ │
│ │mmc), trombocite scãzute sau normale, │ │ │ │ │
│ │eritrocite - aspect "în picãturã", numãr │ │ │ │ │
│ │crescut de bazofile, formula leucocitarã │ │ │ │ │
│ │deviatã la stânga │ │ │ │ │
│ │2. uricemia crescutã │ │ │ │ │
│ │3. fosfataza alcalinã leucocitarã crescutã │ │ │ │ │
│ │sau normalã sau scãzutã │ │ │ │ │
│ │4. radiografia osoasã - creştere a │ │ │ │ │
│ │densitãţii osoase │ │ │ │ │
│ │5. biopsie medularã din creasta iliacã: │ │ │ │ │
│ │fibre de reticulinã, colagen, fibroblaşti │ │ │ │ │
│ │cu zone mici reziduale de hematopoiezã │ │ │ │ │
│ │normalã │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────────┴───────────┘



    ANEMII



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────────┬───────────┐
│Afecţiunea. │ │Deficienţa │Incapa-│ │Gradul de │
│Forme clinice,│ Diagnosticul funcţional │funcţionalã│citatea│Aptitudinea │invalidi- │
│stadii │ │ │adapta-│ │tate │
│ │ │ │tivã │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Anemia │Elemente clinice: │- fãrã │ │ │ │
│feriprivã │Simptomele sunt evidente când Hb scade │deficienţã/│ │ │ │
│ │sub 8g/dl şi nu sugereazã prin ele însele │Deficienţã │ │ │ │
│ │deficienţa de fier. Pot apãrea: - obosealã,│funcţionalã│ │ │ │
│ │iritabilitate, palpitaţii, dispnee, │uşoarã │ │ │ │
│ │cefalee, ameţeli; - disfagia localizatã │- forme │ │ │ │
│ │postcricoidianã; - leziuni ale cavitãţii │uşoare, cu │ │ │ │
│ │bucale: stomatita angularã, atrofia │Hb între │ │ │ │
│ │papilelor linguale cu variate grade de │10-12 g%, │ 10-39%│ APT/AL │Nu se │
│ │glositã; - atrofia mucoasei nazale (ozena);│TIBC uşor │ │(funcţie de │încadreazã │
│ │- modificãri ale unghiilor (la pacienţi cu │crescut cu │ │specificul │ │
│ │anemie severã): unghii friabile, plate, │rãspuns │ │activitãţii)│ │
│ │fãrã luciu pânã la aspectul de unghii în │imediat şi │ │ │ │
│ │formã de "linguriţã"; - pervertirea │persistent │ │ │ │
│ │gustului; - ± splenomegalie. │la │ │ │ │
│ │ │tratament │ │ │ │
│ │ │corespun- │ │ │ │
│ │ │zãtor │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │uşoarã/ │ │ │ │
│ │ │medie │ │ │ │
│ │ │- forme │ │ │ │
│ │ │moderate, │ │ │ │
│ │ │cu Hb între│ │ │ │
│ │ │8-10 g%, │ │ │ │
│ │ │TIBC │ │ │ │
│ │ │moderat │ 40-69%│ AL/IPALR │- nu se │
│ │ │crescut cu │ │(funcţie de │încadreazã │
│ │ │rãspuns │ │specificul │gradul III │
│ │ │favorabil │ │activitãţii)│ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │tratament, │ │ │ │
│ │ │fãrã │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│ │● hemoleucograma: - scãderea VEM şi HEM │funcţionalã│ │ │ │
│ │(în funcţie de gradul deficienţei de fier);│accentuatã │ │ │ │
│ │- hematii palide, hipocrome, cu diametrul │- anemii │ │ │ │
│ │redus (microcite) sau anizocitozã sau │severe cu │ │ │ │
│ │poikilocitozã - uneori, hematii "în ţintã";│Hb sub 8 │ │ │ │
│ │- Hb valoare scãzutã; - numãr absolut de │g%, cu │ │ │ │
│ │reticulocite şi leucocite - normal; - numãr│complicaţii│ │ │ │
│ │de trombocite - crescut iniţial apoi │(tromboze, │ │ │ │
│ │trombopenie. │hemoragii │ │ │ │
│ │● puncţia biopsie medularã - hiperplazie a │repetate, │ │ │ │
│ │seriei roşii eritrocitare (în general, nu │mielodis- │ │ │ │
│ │este utilã) │plazii), │ │ │ │
│ │● concentraţia plasmaticã a fierului - │forme ce │ │ │ │
│ │scãzutã sub 50 æg/dl │necesitã │ │ │ │
│ │● capacitatea totalã de legare a fierului │transfuzii │ │ │ │
│ │(TIBC) - crescutã (> 400 æg/dl) - test util│frecvente │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │pentru diagnostic │ │ │ │ │
│ │● concentraţia feritinei - scãzutã sub 10 │ │ │ │ │
│ │æg/dl │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Anemia │Elemente clinice: │- fãrã │ │ │ │
│megaloblasticã│tulburãri gastrointestinale (greaţã, │deficienţã/│ │ │ │
│ │vãrsãturi, dispepsie, constipaţie); │Deficienţã │ │ │ │
│ │- glosita Hunter: limba roşie, netedã, cu │funcţionalã│ │ │ │
│ │un luciu sticlos, dureroasã, uneori │uşoarã │ │ │ │
│ │ulcerata; - uneori, stare │- forme │ 10-39%│ APT/AL │Nu se │
│ │subfebrilã, hiperpigmentare la nivelul │uşoare, cu │ │(funcţie de │încadreazã │
│ │mâinilor; - splenomegalie uşoarã; │Hb între │ │specificul │ │
│ │tegumente palide, cu uşoarã tentã │10-12 g%, │ │activitãţii)│ │
│ │subiectericã; - parul si unghiile - │cu rãspuns │ │ │ │
│ │friabile │imediat şi │ │ │ │
│ │ │persistent │ │ │ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │tratament │ │ │ │
│ │ │corespun- │ │ │ │
│ │ │zãtor │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│ │- Hb iniţial este normala, scade odatã cu │funcţionalã│ │ │ │
│ │evoluţia bolii - VEM crescut - puncţia │uşoarã/ │ │ │ │
│ │medulara - hipercelulantate (megaloblaşti, │medie - │ 40-69%│ AL/IPALR │- Nu se │
│ │metamielocite gigante) │forme mode-│ │(funcţie de │încadreazã/│
│ │- nivelul seric al vitaminei B12 - scãzut │rate, cu Hb│ │specificul │-gradul III│
│ │- bilirubina indirectã - crescutã │între 8-10 │ │activitãţii)│ │
│ │- LDH - crescut │g%, cu │ │ │ │
│ │ │rãspuns │ │ │ │
│ │ │favorabil │ │ │ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │tratament, │ │ │ │
│ │ │fãrã │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │accentuatã │ │ │ │
│ │ │- anemii │ │ │ │
│ │ │severe, cu │ │ │ │
│ │ │Hb sub 8g%,│ │ │ │
│ │ │cu compli- │ │ │ │
│ │ │caţii │ │ │ │
│ │ │(tromboze, │ │ │ │
│ │ │hemoragii │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │ │repetate, │ │ │ │
│ │ │mielodispla│ │ │ │
│ │ │zii), forme│ │ │ │
│ │ │ce necesitã│ │ │ │
│ │ │transfuzii │ │ │ │
│ │ │frecvente. │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Anemii │Elemente clinice: │- fãrã │ │ │ │
│hemolitice │simptomatologie nespecificã (astenie fizicã│deficienţã/│ │ │ │
│ │şi psihicã, dispnee, palpitaţii, dureri │Deficienţã │ │ │ │
│ │precordiale); - paloare, icter sclerotegu- │funcţionalã│ │ │ │
│ │mentar moderat, ulcere maleolare, │uşoarã │ │ │ │
│ │deformaţii osoase; - splenomegalie │- forme │ 10-39%│ APT/AL │Nu se │
│ │ │uşoare, cu │ │(funcţie de │încadreazã │
│ │ │Hb între │ │specificul │ │
│ │ │10-12 g%, │ │activitãţii)│ │
│ │ │cu rãspuns │ │ │ │
│ │ │imediat şi │ │ │ │
│ │ │persistent │ │ │ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │tratament │ │ │ │
│ │ │corespun- │ │ │ │
│ │ │zãtor │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ │ │ │
│ │- hemoleucograma: Hb scãzutã, Ht scãzut, │funcţionalã│ │ │ │
│ │numãr de leucocite crescut - mielograma: │uşoarã/ │ │ │ │
│ │mãduvã hiperplazicã - bilirubina indirecta:│medie - │ 40-69%│ AL/IPALR │ │
│ │crescutã - urobilinogenul şi stercobilina -│forme mode-│ │(funcţie de │ │
│ │crescute - LDH - crescut - hemosiderina │rate, cu Hb│ │specificul │Gradul III │
│ │urinarã - crescutã │între 8-10 │ │activitãţii)│ │
│ │- haptoglobina sericã - crescutã │g%, cu │ │ │ │
│ │- testul Coombs direct şi indirect pozitiv,│rãspuns │ │ │ │
│ │în caz de anemie hemoliticã autoimuna │favorabil │ │ │ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │tratament, │ │ │ │
│ │ │fãrã │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │accentuatã │ │ │ │
│ │ │- anemii │ │ │ │
│ │ │severe, cu │ │ │ │
│ │ │Hb sub 8g%,│ │ │ │
│ │ │cu compli- │ │ │ │
│ │ │caţii │ │ │ │
│ │ │(tromboze, │ │ │ │
│ │ │hemoragii │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │ │repetate, │ │ │ │
│ │ │mielodispla│ │ │ │
│ │ │zii), forme│ │ │ │
│ │ │ce necesitã│ │ │ │
│ │ │transfuzii │ │ │ │
│ │ │frecvente. │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Anemiile │Se caracterizeazã prin citopenie perifericã│ │ │ │ │
│aplastice │şi medulara, cu hipo-sau acelularitate şi │ │ │ │ │
│Forme clinice:│mãduvã grasã. │ │ │ │ │
│- acuta - │Pot avea aspect de: │Fãrã │ │ APT/AL │Nu se │
│cronicã │● anemie eritroidã purã (eritroblastopenie)│deficienţã/│ 10-29%│ pânã la │încadreazã │
│ │cu reticulocite mai puţin de 1 %; │deficienta │ │ remisiune │ │
│ │● aplazie granulocitarã (agranulocitozã în │uşoarã │ │ │ │
│ │care granulocitele sunt mai puţin de 500/ml│ │ │ │ │
│ │● aplazie megacariocitara, în care │ │ │ │ │
│ │trombocitele sunt sub 20 000/ml. │ │ │ │ │
│ │Complicaţii: │ │ │ │ │
│ │- anemie, infecţii, hemoragii, │ │ │ │ │
│ │mielodisplazie, leucemie acutã în fazele │ │ │ │ │
│ │tardive ale bolii, de obicei dupã remisiune│ │ │ │ │
│ │hemoglobinurie paroxisticã nocturnã. │ │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │uşoarã │ 30-49%│ AL │Nu se │
│ │ │în formele │ │ │încadreazã │
│ │ │uşoare sau │ │ │ │
│ │ │în │ │ │ │
│ │ │remisiuni │ │ │ │
│ │ │totale ale │ │ │ │
│ │ │acestora │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │medie în │ │ │ │
│ │ │formele │ │ │ │
│ │ │medii, fãrã│ │ │ │
│ │ │tendinţã la│ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│ │ │evoluţie, │ │ │ │
│ │ │fãrã │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ │ │sau în │ │ │ │
│ │ │fazele de │ │ │ │
│ │ │remisiune │ │ │ │
│ │ │parţialã │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │În formele cronice, care necesitã │Deficienţã │ │ │ │
│ │transfuzii repetate, pot apãrea │funcţionalã│ │ │ │
│ │hemosideroza cu cirozã hepaticã, DZ, │accentuatã │ │ │ │
│ │insuficienţã cardiacã, tulburãri de ritm şi│în formele │ │ │ │
│ │conducere. │severe, cu │ │ │ │
│ │ │complicaţii│ │ │ │
│ │ │grave, în │ │ │ │
│ │ │forme ce │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │ │necesita │ │ │ │
│ │ │transfuzii │ │ │ │
│ │ │repetate, │ │ │ │
│ │ │atât în │ │ │ │
│ │ │perioada │ │ │ │
│ │ │activã a │ │ │ │
│ │ │bolii, cât │ │ │ │
│ │ │şi 2 ani │ │ │ │
│ │ │dupã │ │ │ │
│ │ │obţinerea │ │ │ │
│ │ │unei │ │ │ │
│ │ │remisiuni │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ │ │ │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │gravã în │ │ │ │
│ │ │formele │ │ │ │
│ │ │severe, cu │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │ │cirozã │ │ │ │
│ │ │hepaticã │ │ │ │
│ │ │şi/sau DZ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────────┴───────────┘


----------
    * Anemia aplasticã postmedicamentoasã, postviralã sau toxicã cu reversibilitate poate fi clasatã APT la remisiune, iar pânã atunci - AL.


    BOLILE SISTEMULUI LIMFOID



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────────┬───────────┐
│Afecţiunea. │ │Deficienţa │Incapa-│ │Gradul de │
│Forme clinice,│ Diagnosticul funcţional │funcţionalã│citatea│Aptitudinea │invalidi- │
│stadii │ │ │adapta-│ │tate │
│ │ │ │tivã │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Boala Hodgkin │Elemente clinice: │Deficienţã │ 20-49%│ AL │Nu se │
│Cuprinde 4 │- ganglioni grupaţi cu consistenţã │funcţionalã│ │ │încadreazã │
│stadii: │crescutã, nedureroşi │uşoarã - în│ │ │ │
│- Std. I (IE) │- uneori febra ondulantã, transpiraţii │remisiuni │ │ │ │
│afectarea unui│profuze, prurit generalizat │complete │ │ │ │
│singur │- alteori, tuse în chinte repetate, durere │ │ │ │ │
│ganglion sau a│toracicã, dispnee, osteoartropatia │ │ │ │ │
│unei singure │hipertroficã, dureri osoase rezistente la │ │ │ │ │
│structuri │analgezice, leziuni neurologice, sindrom de│ │ │ │ │
│extragan- │venã cavã superioarã │ │ │ │ │
│glionare │- scãdere ponderalã, prurit ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│- Std. II (2E)│Localizare: │Deficienţã │ │ │ │
│afectarea a 2 │- ganglioni superficiali │funcţionalã│ │ │ │
│sau mai mulţi │- ganglioni mediastinali sau hilari, sub │medie │ │ │ │
│ganglioni de │diafragmã │- în boala │ │ │ │
│aceeaşi parte │- splinã, ficat, pleurã, pericard, mãduvã │Hodgkin, cu│ │ │ │
│a diafragmului│osoasã │remisiune │ │ │ │
│cu/farã │ │incompletã │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│afectarea unui│ │ │ │ │ │
│organ visceral│ │ │ │ │ │
│prin │ │ │ │ │ │
│contiguitate │ │ │ │ │ │
│- Std. III │ │ │ │ │ │
│afectarea │ │ │ │ │ │
│ganglionilor │ │ │ │ │ │
│supra şi sub │ │ │ │ │ │
│diafragmatici │ │ │ │ │ │
│- III S - cu │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│afectare │- hemoleucograma: - anemie moderatã, │funcţionalã│ │ │ │
│splenicã, │normocromã cu sideremie scãzutã - numãr de │accentuatã │ │ │ │
│hilarã, │leucocite - uşor crescut, cu deviere la │- în boala │ │ │ │
│celiacã sau │la stânga - eozinofilie moderatã - │Hodgkin în │ │ │ │
│ganglioni │numãr de monocite - crescut - limfopenie │evoluţie, │ │ │ │
│portali │absolutã (L-1000 limf./mmc) - trombocitozã │în perioa- │ │ │ │
│- III 2 - cu │moderatã - VSH - crescut - biopsie medularã│dele de │ │ │ │
│afectarea │ganglionarã - detectarea celulei │acutizare │ │ │ │
│ganglionilor │Reed-Stenberg - teste funcţionale hepatice │(cel puţin │ │ │ │
│paraaortici, │- creşterea fracţiunii α2 a globulinelor │6 luni de │ │ │ │
│iliaci, │(electroforeza proteinelor) - radiografie │la │ │ │ │
│mezenterici │toracicã / CT abdominal │iniţierea │ │ │ │
│- Std. IV - cu│- creşterea nivelului seric al: acidului │tratamen- │ │ │ │
│afectarea │lactic, LDH, FA, ã globulinelor, │tului fazei│ │ │ │
│ganglionilor │proteinei C reactive, â2 microglobulinei │acute), în │ │ │ │
│sau a │ │complicaţii│ │ │ │
│structurilor │ │viscerale │ │ │ │
│limfoide de │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ambele pãrţi │ │Deficienţã │ │ │ │
│ale diafrag- │ │funcţionalã│ │ │ │
│mului, cu │ │gravã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│determinare │ │- formele │ │ │ │
│obligatorie şi│ │diseminate │ │ │ │
│extra │ │cu caşexie │ │ │ │
│ganglionarã │ │neoplazicã,│ │ │ │
│(mãduvã osoasã│ │în care │ │ │ │
│ficat, plãmân │ │capacitatea│ │ │ │
│etc.)afectarea│ │de autoser-│ │ │ │
│unuia sau a │ │vire este │ │ │ │
│douã organe │ │pierdutã │ │ │ │
│care nu sunt │ │ │ │ │ │
│limfoide: │ │ │ │ │ │
│ficat, mãduvã │ │ │ │ │ │
│osoasã, pleurã│ │ │ │ │ │
│pericard. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Limfoamele │Face parte din sindromul limfoproliferativ │Fãrã │ 10-49%│ AL │Nu se │
│Nonhodgkiniene│cronic. │deficienţã/│ │(în primii │încadreazã │
│Prezintã 4 │Elemente clinice: │Deficienţã │ │ 5 ani de │ │
│stadii (v.b. │- febrã, pierdere ponderalã, adenopatii │funcţionalã│ │remisiune), │ │
│Hodgkin) │(70% dintre cazuri), splenomegalie (30%), │uşoarã - în│ │ apoi │ │
│ │hepatomegalie (30-50%); │forme cu │ │ AL/APT │ │
│ │- histologic, se recunosc LNH cu limfocite │celule mici│ │funcţie de │ │
│ │mici, cu evoluţie lenta de câţiva ani, sau │cu │ │specificul │ │
│ │cu limfoblaşti şi evoluţie agresivã - │remisiune │ │activitãţii │ │
│ │malignã │de duratã │ │ │ │
│ │ │crescutã │ │ │ │
│ │Elemente paraclinice: │ │ │ │ │
│ │- hemoleucogramã - biopsia mãduvei osoase, │ │ │ │ │
│ │ganglionarã - radiografie toracicã - CT │ │ │ │ │
│ │abdominal + pelvin, cerebral - analiza │ │ │ │ │
│ │citogeneticã - markeri fenotipici de │ │ │ │ │
│ │suprafaţã - imunofenotipare PRC - LDH, FA │ │ │ │ │
│ │- acid uric - â2 microglobulinã - │ │ │ │ │
│ │electroforezã │ │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │medie │ │ │ │
│ │ │- în │ │ │ │
│ │ │remisiuni │ │ │ │
│ │ │incomplete │ │ │ │
│ │ │şi de │ │ │ │
│ │ │duratã mai │ │ │ │
│ │ │scurtã, mai│ │ │ │
│ │ │ales în │ │ │ │
│ │ │formele cu │ │ │ │
│ │ │malignitate│ │ │ │
│ │ │medie şi │ │ │ │
│ │ │mare │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │accentuatã │ │ │ │
│ │ │- în for- │ │ │ │
│ │ │mele cu │ │ │ │
│ │ │remisiuni │ │ │ │
│ │ │incomplete │ │ │ │
│ │ │de scurtã │ │ │ │
│ │ │duratã, │ │ │ │
│ │ │cele rapid │ │ │ │
│ │ │evolutive │ │ │ │
│ │ │(în special│ │ │ │
│ │ │LNH cu │ │ │ │
│ │ │malignitate│ │ │ │
│ │ │mare), în │ │ │ │
│ │ │determinãri│ │ │ │
│ │ │viscerale │ │ │ │
│ │ │ale bolii │ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │severã │ │ │ │
│ │ │-în invazii│ │ │ │
│ │ │medulare, │ │ │ │
│ │ │hepatice, │ │ │ │
│ │ │ale │ │ │ │
│ │ │sistemului │ │ │ │
│ │ │nervos │ │ │ │
│ │ │central │ │ │ │
│ │ │care │ │ │ │
│ │ │împiedicã │ │ │ │
│ │ │auto- │ │ │ │
│ │ │servirea │ │ │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────────┴───────────┘


    GAMOPATII MONOCLONALE



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────────┬───────────┐
│Afecţiunea. │ │Deficienţa │Incapa-│ │Gradul de │
│Forme clinice,│ Diagnosticul funcţional │funcţionalã│citatea│Aptitudinea │invalidi- │
│stadii │ │ │adapta-│ │tate │
│ │ │ │tivã │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Mielomul │Elemente clinice: │ │ │ │ │
│multiplu │- durere osoasã la nivelul coloanei │Deficienţã │ 20-49%│ AL │Nu se │
│Stadiile bolii│vertebrale, fracturi patologice (coaste, │funcţionalã│ │ │încadreazã │
│- I. Hb: 10 │bazin etc.) │uşoara │ │ │ │
│g%, Ca seric │- insuficienţã renalã cronicã │- bolnavii │ │ │ │
│normal, │- semne şi simptome ale anemiei │în std.I în│ │ │ │
│leziuni osoase│- infecţii recurente bacteriene şi virale │remisiune │ │ │ │
│absente, │- semne sistemice legate de hipercalcemie, │dupã │ │ │ │
│IgG < 5 g%, │anorexie, vãrsãturi, letargie, stupoare, │tratament │ │ │ │
│IgA < 3g %, │comã, tulburãri de ritm cardiac ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│lanţuri uşoare│ireversibile │Deficienţã │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│< 4 g/24h │- neuropatie perifericã şi a neuronilor │funcţionalã│ │ │ │
│- II. Inter- │vegetativi, macroglosie, cardiomegalie, │medie │ │ │ │
│mediarã │diaree, sindrom de tunel carpian │- bolnavi │ │ │ │
│(între I-III) │- sindrom de hipervâscozitate: tulburãri │în std. II │ │ │ │
│-III.Hb <8g%, │neurologice, modificãri FO, manifestãri │cu fracturi│ │ │ │
│calciu seric │hemoragice şi insuficienţã cardiacã │consolidate│ │ │ │
│>12 mg%/24 │- sindrom hemoragipar (la 1 % dintre │corect, cu │ │ │ │
│de ore │pacienţi) │anemie │ │ │ │
│- leziuni │ │uşoarã, cu │ │ │ │
│osoase │ │afectare │ │ │ │
│avansate - │ │renalã │ │ │ │
│valori mari │ │incipientã │ │ │ │
│ale │ │ │ │ │ │
│componentei ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│M: │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│● Ig G > 7g/dl│- hemoleucograma: anemie, trombocitopenie, │funcţionalã│ │ │ │
│● Ig A < 5g/dl│neutropenie │accentuata │ │ │ │
│● lanţuri │- fosfataza alcalinã - crescutã │-bolnavi în│ │ │ │
│uşoare>12g/24h│- acid uric - crescut │st. III, cu│ │ │ │
│A - fãrã │- VSH accelerat │complicaţii│ │ │ │
│B - cu insufi-│- Ig A, Ig G - migreazã ca o bandã │osoase, │ │ │ │
│cienţã renalã │groasã (banda M) │renale, │ │ │ │
│ │- mielograma - puncţia sternalã este │infecţioase│ │ │ │
│ │obligatorie │etc. │ │ │ │
│ │- procent crescut de plasmocite ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │- electroforeza serului + imunelectroforeza│Deficienţã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │gravã │ │ │ │
│ │ │- bolnavi │ │ │ │
│ │ │cu sindrom │ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │
│ │ │compresiune│ │ │ │
│ │ │medularã │ │ │ │
│ │ │sau │ │ │ │
│ │ │paralizii │ │ │ │
│ │ │sau insu- │ │ │ │
│ │ │ficienţã │ │ │ │
│ │ │renalã │ │ │ │
│ │ │gravã, ceea│ │ │ │
│ │ │ce conduce │ │ │ │
│ │ │la │ │ │ │
│ │ │pierderea │ │ │ │
│ │ │capacitãţii│ │ │ │
│ │ │de auto- │ │ │ │
│ │ │servire │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Boala │Elemente clinice: │Deficienţã │ 50-69%│ ISE │Gradul III │
│Waldenstrom │- astenie neobişnuitã, pierdere în │funcţionalã│ │ │ │
│ │greutate, stare de rãu general, cefalee, │medie │ │ │ │
│ │tulburãri de vedere, ameţeli │- în peri- │ │ │ │
│ │- paloare, uneori subicter, elemente │oada de │ │ │ │
│ │peteşiale │remisiune, │ │ │ │
│ │- adenopatie generalizatã │în forme cu│ │ │ │
│ │- hepatosplenomegalie moderatã │anemie │ │ │ │
│ │- neuropatie perifericã │uşoarã/ │ │ │ │
│ │- surditate instalatã brusc │moderatã cu│ │ │ │
│ │- afectare pulmonarã (infiltrate izolate │determinãri│ │ │ │
│ │sau confuente, pleurezie) │viscerale │ │ │ │
│ │- malabsorbţie │reduse │ │ │ │
│ │- diaree │ │ │ │ │
│ │- macroglosie │ │ │ │ │
│ │- aspect hipocratic al degetelor │ │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │Elemente paraclinice: │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │● hemograma: │funcţionalã│ │ │ │
│ │- VSH crescut │accentuatã │ │ │ │
│ │- anemie normocromã sau hipocromã - │- în forme │ │ │ │
│ │numãr de leucocite normal sau scãzut < │avansate cu│ │ │ │
│ │4000/mmc - limfocitozã moderatã - │sindroame │ │ │ │
│ │numãr trombocite normal sau scãzut │hemoragice │ │ │ │
│ │● puncţia sternalã - hipocelularitate, │care duc la│ │ │ │
│ │infiltrat limfoid │anemii │ │ │ │
│ │● biopsie mãduvã din creasta iliacã - │pronunţate,│ │ │ │
│ │hipocelularitate │în forme │ │ │ │
│ │● imunograma: gamopatie monoclonala de │complicate │ │ │ │
│ │tip Ig M │cu insu- │ │ │ │
│ │● examen FO: hemoragii, exsudate şi │ficienţã │ │ │ │
│ │congestie venoasã │renalã sau │ │ │ │
│ │● examen sumar de urinã: hematurie, │cardiacã │ │ │ │
│ │proteine Bence-Jones (în 50% dintre cazuri)│ │ │ │ │
│ │● posibilitatea apariţiei anemiei │ │ │ │ │
│ │hemolitice autoimune cu test Coombs pozitiv│ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────────┴───────────┘



    SINDROAME HEMORAGIPARE

    A) De cauzã trombocitarã



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────────┬───────────┐
│Afecţiunea. │ │Deficienţa │Incapa-│ │Gradul de │
│Forme clinice,│ Diagnosticul funcţional │funcţionalã│citatea│Aptitudinea │invalidi- │
│stadii │ │ │adapta-│ │tate │
│ │ │ │tivã │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Purpura trom- │Se caracterizeazã prin trombocitopenie │- fãrã │ 10-49%│APT la │Nu se │
│bocitopenicã │imunã cauzatã de anticorpii │deficienţã/│ │normalizarea│încadreazã │
│idiopaticã │antitrombocitari. │Deficienţã │ │valorilor │ │
│(PTI) │Elemente clinice: │funcţionalã│ │tromboci- │ │
│ │sângerãri cutaneo-mucoase, absenţa │uşoarã │ │telor, în │ │
│ │splenomegaliei. │-bolnavi în│ │absenţa tra-│ │
│ │Megacariocite sunt normale sau crescute în │remisiune │ │tamentului │ │
│ │mãduva osoasã. La un numãr de trombocite > │completã, │ │imunosupre- │ │
│ │100000/mmc nu apar sângerãri. │cu trombo- │ │siv, cu con-│ │
│ │Între 30000-50000/mmc apar sângerãri la │cite mai │ │trolul HLG │ │
│ │traume minime, iar când trombocitele sunt │mult de │ │la 3 luni; │ │
│ │< 30000/mmc pot apãrea sângerãri │150000/mmc │ │AL la norma-│ │
│ │cutaneo-mucoase spontane. Când trombocitele│ │ │lizarea │ │
│ │sunt < 10000 /mmc apare sindromul hemoragic│ │ │valorilor │ │
│ │generalizat, cu risc crescut de hemoragii │ │ │tromboci- │ │
│ │în SNC. │ │ │telor, sub │ │
│ │Investigaţii: │ │ │tratament │ │
│ │● hemoleucograma: - numãr de trombocite - │ │ │imunosupre- │ │
│ │20000-80000/mmc │ │ │siv, cu con-│ │
│ │- Hb - scãzutã (11 g/dl-10 g/dl) - numãr │ │ │trolul HLG │ │
│ │reticulocite - uşor crescut - numãr crescut│ │ │la 3 luni │ │
│ │de megacariocite tinere (de 4-8 ori) - ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │examenul mãduvei osoase - determinarea │Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│ │anticorpilor antitrombocitari │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │medie │ │ │ │
│ │ │-bolnavi cu│ │ │ │
│ │ │remisiune │ │ │ │
│ │ │incompletã,│ │ │ │
│ │ │cu trombo- │ │ │ │
│ │ │cite între │ │ │ │
│ │ │70.000 - │ │ │ │
│ │ │150.000/mmc│ │ │ │
│ │ ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │ │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │ │funcţionalã│ │ │ │
│ │ │accentuatã │ │ │ │
│ │ │-bolnavi cu│ │ │ │
│ │ │tablou │ │ │ │
│ │ │clinic │ │ │ │
│ │ │sever, cu │ │ │ │
│ │ │trombocite │ │ │ │
│ │ │<50.000/mmc│ │ │ │
│ │ │cu sânge- │ │ │ │
│ │ │rãri la │ │ │ │
│ │ │traume │ │ │ │
│ │ │minime sau │ │ │ │
│ │ │spontan │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Trombofilii │Tromboze unice sau recurente (venoase │Deficienţã │ 40-69%│ AL/IPALR │- nu se │
│ereditare │şi/sau arteriale) sau predispoziţii │funcţionalã│ │(funcţie de │încadreazã │
│(primare) │pentru accidente trombotice, generate de o │uşoarã / │ │specificul │-gradul III│
│sau dobândite │stare latentã şi permanentã, de │medie │ │activitãţii)│ │
│ │hipercoagulabilitate plasmaticã de cauzã │- cu trom- │ │ │ │
│ │ereditarã. │boze de │ │ │ │
│ │Mutaţiile genetice implicã: │intensitate│ │ │ │
│ │- anomalii ale unor factori de coagulare │redusã, │ │ │ │
│ │(mutaţia genei trombinei la poziţia G 202 │unice sau │ │ │ │
│ │10 şi a genei factorului V la poziţia │recurente, │ │ │ │
│ │CGA 1691; │care nu │ │ │ │
│ │- factorul V Leiden şi rezistenţa la │lasã seche-│ │ │ │
│ │proteina C activatã; │le durabile│ │ │ │
│ │- deficienţa inhibitorilor naturali ai ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │coagulãrii (proteina C, proteina S, │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │antitrombina III, cofactorul II al │funcţionalã│ │ │ │
│ │heparinei, trombomodulina); anomalii ale │accentuatã │ │ │ │
│ │lizei cheagului (disfibrinogenemia, │- în acci- │ │ │ │
│ │deficienţa plasminogenului şi a inhibito- │dente │ │ │ │
│ │rului sãu); │trombotice │ │ │ │
│ │- hiperhomocisteinemia. │repetate, │ │ │ │
│ │Accidentele trombotice pot afecta prepon- │în cele ce │ │ │ │
│ │derent teritorii venoase profunde (cav │implicã │ │ │ │
│ │inferior, mezenteric, cerebral, renal, │teritorii │ │ │ │
│ │hepatic) │venoase │ │ │ │
│ │Manifestãrile clinice particulare (purpura │profunde, │ │ │ │
│ │fulminans neonatalã sau necroza cutanatã │în forme cu│ │ │ │
│ │indusã de warfarinã) au fost înregistrate │necrozã │ │ │ │
│ │în deficienţele PC şi PS. Dupã diagnostic, │cutanatã │ │ │ │
│ │pacienţii trebuie anticoagulaţi toatã ├───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│ │viaţa. │Deficienţã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│ │Investigaţii: │funcţionalã│ │ │ │
│ │- timp de coagulare │gravã │ │ │ │
│ │- homocisteinemia - proteina C, proteina S,│- în acci- │ │ │ │
│ │AT III anti-trombina III -activitatea │dente │ │ │ │
│ │factorului V Leiden. │trombotice │ │ │ │
│ │ │cu sechele │ │ │ │
│ │ │durabile │ │ │ │
│ │ │(în special│ │ │ │
│ │ │cerebrale) │ │ │ │
│ │ │care │ │ │ │
│ │ │împiedicã │ │ │ │
│ │ │auto- │ │ │ │
│ │ │servirea │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Status post- │Fãrã complicaţii (apreciate de medicul │Deficienţã │ 40-69%│ AL/IPALR │- nu se │
│transplant │curant) │funcţionalã│ │(funcţie de │încadreazã │
│(auto- sau │ │uşoarã / │ │specificul │-gradul III│
│allotrans- │ │medie │ │activitãţii)│ │
│plant) │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Status post- │Se remarcã trombocitopenie │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│auto- sau │(uşoarã-moderatã) sau leucopenie (uşoarã │funcţionalã│ │ │ │
│allotransplant│-moderatã) sau anemie (uşoarã-moderatã) │accentuatã │ │ │ │
│de celule stem│ │ │ │ │ │
│hematopoietice│ │ │ │ │ │
│în care │ │ │ │ │ │
│hematopoieza │ │ │ │ │ │
│post- │ │ │ │ │ │
│transplant │ │ │ │ │ │
│este cu defect│ │ │ │ │ │
│(grefare cu │ │ │ │ │ │
│defect) │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Status post │Complicaţiile: │Deficienţã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│auto- sau │- Cataracta secundarã corticoterapiei │funcţionalã│ │ │ │
│allotransplant│şi/sau iradierii corporale totale. │gravã │ │ │ │
│de celule stem│- Complicaţii neurologice tardive secundare│ │ │ │ │
│hematopoietice│iradierii craniene, chimioterapiei │ │ │ │ │
│în care existã│intratecale sau neurotoxicitãţii unor │ │ │ │ │
│complicaţii │medicamente. │ │ │ │ │
│legate de │- Disfuncţii endocrine secundare │ │ │ │ │
│regimul de │condiţionãrii (iradierii corporale totale);│ │ │ │ │
│condiţionare │hipotiroidie de diverse grade, tiroidita │ │ │ │ │
│ │sau neoplasmul tiroidian, insuficienţa │ │ │ │ │
│ │gonadalã (ovarianã). │ │ │ │ │
│ │- Disfuncţii pulmonare, cardiace, hepatice │ │ │ │ │
│ │şi/sau renale considerate a fi secundare │ │ │ │ │
│ │procedurii (tratamentului şi/sau regimului │ │ │ │ │
│ │de condiţionare). │ │ │ │ │
│ │Boalã malignã a cãrei apariţie poate fi │ │ │ │ │
│ │legatã de procedura de transplantare │ │ │ │ │
│ │(iradiere corporalã totalã, deficienţa │ │ │ │ │
│ │imunã secundarã transplantãrii, infecţii, │ │ │ │ │
│ │imunosupresia). │ │ │ │ │
│ │- Hematopoieza post-transplant cu defect │ │ │ │ │
│ │bi-sau pancitopenie moderat-severã │ │ │ │ │
│ │(trombocitopenie, leucopenie sau anemie │ │ │ │ │
│ │care necesitã transplant substitutiv lunar)│ │ │ │ │
│ │prin hipoplazie medularã, din cauza unui │ │ │ │ │
│ │grefon insuficient în ceea ce priveşte │ │ │ │ │
│ │cantitatea de celule Stem conţinute. │ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────────┴───────────┘



    8. APARATUL MUSCULOSCHELETAL

    I. SECHELELE POSTTRAUMATICE

    Fracturi, luxaţii, distrugeri ale pãrţilor moi:
    - redori;
    - anchiloze;
    - calus vicios cu dezaxãri de peste 10 grade;
    - pseudoartroze;
    - sindrom algoneurodistrofic;
    - amputaţii;
    - traumatismele vertebro-medulare.

    REDORILE ARTICULARE

    Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza:
    - examenului clinic;
    - testãrii articulare;
    - examenului radiologic.
    Diagnosticul pozitiv:
    - reducerea mişcãrilor active şi pasive (se va consulta tabelul de la sfârşitul capitolului);
    - modificarea de tonus muscular;
    - imaginea radiologicã.

    Membrele superioare



┌─────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬───────────────┬──────────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare strânsã de cot │ Deficienţã │ 20-29%│ AL │- nu se încadreazã │
│ │manipulaţie uşoarã │ │ │Se recomandã schimbarea │
│ │ │ │ │locului de muncã, dupã caz│
├─────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare strânsã scapulo- │ Deficienţã │ 30-40%│ AL │ Idem │
│humeralã unilateral │manipulaţie uşoarã │ │ │ │
└─────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴───────────────┴──────────────────────────┘



    Membrele inferioare



┌────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬───────────────┬──────────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare de gleznã unilateral│ Deficienţã │ 20-49%│ AL │- nu se încadreazã │
│ │ funcţionalã uşoarã │ │ │Se recomandã schimbarea │
│ │ │ │ │locului de muncã, dupã caz│
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare strânsã de gleznã │ Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │ Gradul III │
│bilateral │ funcţionalã medie │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare strânsã de genunchi │ Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │ Gradul III │
│sau şold unilateral │ funcţionalã medie │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare strânsã de genunchi │Deficientã funcţionalã│ 70-89%│ ISE │ Gradul II │
│bilateral │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Redoare strânsã de şold │ Deficienţã │ 90-99%│ ISE │ Gradul I │
│bilateral │ funcţionalã gravã │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Subluxaţii, luxaţii, │ Deficienţã │ 20-49%│ AL │Nu se încadreazã │
│rupturi ale capsulei şi/sau │ funcţionalã uşoarã │ │ │ │
│ligamentelor articulare cu │ │ │ │ │
│tulburãri funcţionale uşoare│ │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Subluxaţii, luxaţii, │ Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │ Gradul III │
│rupturi ale capsulei şi/sau │ funcţionalã medie │ │ │ │
│ligamentelor articulare cu │ │ │ │ │
│instabilitate cronicã │ │ │ │ │
│articularã şi tulburãri │ │ │ │ │
│funcţionale moderate │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Subluxaţii, luxaţii, │Deficienţã funcţionalã│ 70-80%│ IPALR │ Gradul II │
│rupturi ale capsulei şi/sau │ accentuatã │ │ │ │
│ligamentelor articulare cu │ │ │ │ │
│instabilitate cronicã │ │ │ │ │
│articularã şi tulburãri │ │ │ │ │
│funcţionale accentuate │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Ruptura de menisc operatã, │Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã în grad │
│vindecatã │ │ │ │de invaliditate │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Ruptura de menisc operatã, │ Deficienţã │ 20-49%│ AL │Nu se încadreazã în grad │
│cu tulburãri funcţionale │ funcţionalã uşoarã │ │ │de invaliditate │
│uşoare │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Ruptura de menisc operatã │ Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │ Gradul III │
│şi recidivatã, complicatã cu│ funcţionalã medie │ │ │ │
│sinovitã │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│Ruptura de menisc operatã │ Deficienţã │ │ │ │
│şi recidivatã, complicatã cu│funcţionalã accentuatã│ 70-89%│ ISE │ Gradul II │
│fenomene de hidartrozã │ │ │ │ │
│repetate, hipotrofie │ │ │ │ │
│muscularã │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴───────────────┴──────────────────────────┘



    ANCHILOZELE

    Termenul de anchilozã presupune abolirea totalã a mişcãrilor într-o articulaţie.
    Termenul de anchilozã provine din grecescul: "curbat" - deoarece în majoritatea cazurilor fixarea articulaţiei se face prin angularea fragmentelor osoase care realizeazã articulaţia.
    Termenul este parţial corect, deoarece în multe cazuri asistãm la anchiloze în rectitudine (în special cele realizate operator), excepţie fãcând articulaţia cotului.
    Simptomatologie: pierderea mişcãrilor în articulaţia respectivã.
    Examenul radiologie este edificator.



┌────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchiloza cotului │Deficientã funcţionalã│ 20-55%│AL/IPALR (dacã este│ │
│ │uşoarã/medie │ │membrul dominant), │Gradul III │
│ │ │ │funcţie de │ │
│ │ │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchiloza umãrului │Deficienţã funcţionalã│ 30-55%│AL/IPALR (dacã este│- nu se încadreazã/ │
│ │uşoarã/medie │ │membrul dominant), │Gradul III │
│ │ │ │funcţie de │ │
│ │ │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã gleznã unilateralã│Deficienţã funcţionalã│ 30-55%│AL/IPALR (funcţie │- nu se încadreazã │
│ │uşoarã/medie │ │de specificul │- Gradul III │
│ │ │ │locului de muncã) │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã gleznã bilateralã │Deficienţã funcţionalã│ 70% │ ISE │Gradul II │
│ │accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã genunchi │Deficienţã funcţionalã│ 50% │ IPALR │Gradul III │
│unilateral │medie │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã şold unilateral │Deficienţã funcţionalã│ 60% │ IPALR │Gradul III │
│ │medie │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã şold cu redoare │Deficienţã funcţionalã│ 70% │ ISE │Gradul II │
│strânsã genunchi │accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã de şold cu │Deficienţã funcţionalã│ 90% │ ISE │Gradul I │
│anchilozã de genunchi │gravã │ │ │ │
│controlateral │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã de genunchi │Deficienţã funcţionalã│ 90% │ ISE │Gradul I │
│bilateral │gravã │ │ │ │
├────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Anchilozã şold bilateral │Deficienţã funcţionalã│ 95% │ ISE │Gradul I │
│ │gravã │ │ │ │
└────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴───────────────────┴──────────────────────┘


----------
    *) În cazul anchilozelor în poziţii vicioase: cot în rectitudine, şold în flexum şi/sau rotaţie şi/sau abducţie/adducţie, genunchi în flexum, picior equin etc, de la caz la caz, în funcţie de posibilitatea realizãrii mersului şi ortostatismului, se poate acorda un grad de invaliditate superior.


    CALUS VICIOS MEMBRE SUPERIOARE SAU INFERIOARE



┌─────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Calus vicios cu dezaxãri │Fãrã deficienţã │ 10-49%│APT/AL (funcţie │Nu se încadreazã │
│cuprinse între 5 şi 10° │funcţionalã/cu │ │de specificul │ │
│farã/cu tulburãri funcţionale│deficienţã funcţionalã│ │activitãţii) │ │
│uşoare de staticã şi dinamicã│uşoarã │ │ │ │
│sau gestualitate şi │ │ │ │ │
│prehensiune │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Calus vicios cu dezaxãri de │Deficienţã funcţionalã│ 50-60%│ ISE │Gradul III │
│peste 10 ° la mai multe │medie │ │ │ │
│segmente de membre sau │ │ │ │ │
│interesând şi membrul │ │ │ │ │
│contralateral, cu tulburãri │ │ │ │ │
│moderate de staticã, mers şi │ │ │ │ │
│prehensiune │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴───────────────────┴──────────────────────┘



    PSEUDOARTROZA

    Trebuie fãcutã distincţia dintre:
    1. Întârzierea în consolidare - care este o stare tranzitorie;
    2. Pseudoartroza - care reprezintã o stare definitivã.
       Se pot distinge:
       1. - Pseudoartroza liberã sau flotantã;
       2. - Pseudoartroza strânsã sau fibroasã;
    3. Pseudoartroza fibro-sinovialã (cu excesivã mobilitate a fragmentelor ce demonstreazã o organizare a ţesuturilor mai complexã).
    Semne clinice:
    - mobilitate anormalã în focarul de fracturã dupã terminarea tratamentului de imobilizare (pânã la 7 luni).
    - mişcarea este practic nedureroasã;
    - mobilitatea anormalã
    - în aproximativ toate planurile;

    Examenul radiologic:
    - semnificativ: lipsa consolidãrii.

    Membrele superioare



┌─────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Pseudoartroza largã a oaselor│Deficienţã │ 50-55%│ IPALR │Gradul III │
│antebraţului │funcţionalã medie │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Pseudoartroza humerus cu │Deficienţã │ 50-55%│ IPALR │Gradul III │
│deficienţã de manipulaţie │funcţionalã medie │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Pseudartroza humerus/oase │Deficienţã │ 55% │ IPALR │Gradul III │
│antebraţ inoperabilã │funcţionalã medie │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Pseudoartrozã humerus (cu │Deficienţã │ 70-80%│ IPALR │Gradul II │
│scurtare peste 4 cm) │funcţionalã accentuatã│ │ │ │
└─────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴───────────────────┴──────────────────────┘



    Membrele inferioare



┌──────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────────────┬──────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Pseudoartrozã oase gambã sau │Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│coapsã (cu scurtare sub 4cm) │funcţionalã medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Pseudoartrozã oase gambã sau │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│coapsã (cu scurtare peste 4cm)│funcţionalã accentuatã│ │ │ │
└──────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────────────┴──────────────────────┘



    Pseudartrozele oaselor scurte (mici) cu tulburãri funcţionale reduse se vor clasa AL.

    AMPUTAŢIILE

    Diagnosticul clinic complet trebuie sã conţinã urmãtoarele elemente:
    - cauza amputaţiei;
    - data amputaţiei;
    - nivelul amputaţiei;
    - lateralitatea (dreaptã, stângã, bilateralã);
    - starea bontului (cu descrierea bontului vicios atunci când e cazul);
    - situaţia protezãrii (protezat, neprotezat, neprotezabil) cu menţionarea tipului de protezã.

    Criterii de diagnostic funcţional
    În cazul amputaţiilor, criteriile de evaluare a deficienţei (de manipulaţie sau/şi locomotorii) şi de încadrare în grad de invaliditate trebuie sã ţinã seama de:
    1. nivelul amputaţiei;
    2. cauza care a condus la indicaţia de amputaţie;
    3. starea bontului şi eficienţa protezãrii

    1. Nivelul amputaţiei:

    Membrele superioare



┌──────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────────────┬──────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de │
│ │ │adapta-│ │invaliditate │
│ │ │tivã │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa prin amputaţie a 2-3 │Fãrã deficienţã/ │ 10-30%│APT/AL (funcţie │Nu se încadreazã. │
│degete (în afara policelui şi │Deficienţã de │ │de specificul │ │
│indexului) │manipulaţie uşoarã │ │activitãţii) │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa prin amputaţie a 3-4 │Deficienţa de │ 50-60%│ IPALR │Gradul III │
│degete de la o mâna (în afara │manipulaţie medie │ │ │ │
│policelui) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa policelui unilateral la │Deficienţã de │ 30% │ AL │Nu se încadreazã. │
│membrul nedominant │manipulaţie uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa policelui unilateral la │Deficienţã de │ 50% │ IPALR │Gradul III │
│membrul dominant │manipulaţie medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa policelui bilateral │Deficienţã de │ 60% │ ISE │Gradul III │
│ │manipulaţie medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa a 4 degete (în afara │Deficienţã de │ 70% │ ISE │Gradul II │
│policelui) bilateral │manipulaţie accentuatã│ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa degetelor de la o mânã │Deficienţã de │ 60% │ ISE │Gradul III │
│ │manipulaţie medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Dezarticulaţie radio-carpianã │Deficienţã de │ 65% │ ISE │Gradul III │
│ │manipulaţie medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Amputaţia unilateralã de │Deficienţã de │ 70% │ ISE │Gradul II │
│antebraţ la diferite nivele │manipulaţie accentuatã│ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Dezarticulaţie de cot │Deficienţã de │ 70% │ ISE │Gradul II │
│ │manipulaţie accentuatã│ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Amputaţia unilateralã de │Deficienţã de │ 70-79%│ ISE │Gradul II │
│braţ la diferite nivele │manipulaţie accentuatã│ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Dezarticulaţie scapulo- │Deficienţã de │ 80% │ ISE │Gradul II │
│humeralã │manipulaţie accentuatã│ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Amputaţia unui membru │Deficienţã de │ 80-89%│ ISE │Gradul II │
│superior cu reducerea │manipulaţie │ │ │ │
│prehensiunii contralateral │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Lipsa tuturor degetelor de la │Deficienţã de │ 90% │ ISE │Gradul I │
│ambele mâini │manipulaţie gravã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Amputaţia unui membru │Deficienţã de │90-100%│ ISE │Gradul I │
│superior asociatã cu redori │manipulaţie gravã │ │ │ │
│strânse ale articulaţiei │ │ │ │ │
│membrului controlateral │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│Amputaţia ambelor membre │Deficienţã de │ 100% │ ISE │Gradul I │
│superioare (de la diferite │manipulaţie gravã │ │ │ │
│nivele) │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────────────┴──────────────────────┘



    Membrele inferioare



┌──────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────┬─────────────────┬────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de │
│ │ │adapta-│ │invaliditate │
│ │ │tivã │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie totalã sau │- fãrã deficienţã │ 10-25%│ APT/AL │Nu se încadreazã │
│parţialã a degetelor de la │- deficienţã funcţionalã │ │ (funcţie de │ │
│un picior uşoarã │(Se vor evalua specificul│ │ activitãţii) │ │
│ │tulburãrile secundare.) │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie totalã sau │Deficienţã funcţionalã │ 30-55%│ AL/IPALR │- nu se încadreazã │
│parţialã a degetelor de la │uşoarã/medie │ │ (funcţie de │Gradul III │
│ambele picioare │ │ │ specificul │ │
│ │ │ │ activitãţii) │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie tip Lisfranck │Deficienţã funcţionalã │ 50% │ ISE │Gradul III │
│(tarso-metatarsianã) │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie tip Chopart │Deficienţã funcţionalã │ 60% │ ISE │Gradul III │
│(intratarsianã) │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie bilateralã tip │Deficienţã funcţionalã │ 80% │ ISE │Gradul II │
│Lisfranck │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie bilateralã tip │Deficienţã funcţionalã │ 80% │ ISE │Gradul II │
│Chopart │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie de gambã │Deficienţã funcţionalã │ 70% │ ISE │Gradul II │
│unilateral (la orice nivel) │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie la nivelul 1/3 │Deficienţã funcţionalã │ 75% │ ISE │Gradul II │
│prox. a coapsei (bont │accentuatã │ │ │ │
│minim de 7 cm) unilateral │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie coapsã (bont │Deficienţã funcţionalã │ 80% │ ISE │Gradul II │
│mai mic de 7 cm); bont │accentuatã │ │ │ │
│greu protezabil; │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie unilateralã │Deficienţã funcţionalã │ 80-89%│ ISE │Gradul II │
│membrul inferior asociatã │accentuatã │ │ │ │
│cu redori şi cãluşuri │ │ │ │ │
│vicioase controlateral │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Dezarticulaţie de şold │Deficienţã funcţionalã │ 85% │ ISE │Gradul II │
│unilateralã │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţie bilateralã a │Deficienţã funcţionalã │ 85% │ ISE │Gradul II │
│membrelor pelvine de la │accentuatã │ │ │ │
│nivelul gambelor │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţia gambei asociatã │Deficienţã funcţionalã │ 90% │ ISE │Gradul I │
│cu amputaţia coapsei │gravã │ │ │ │
│controlaterale │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Amputaţia transpelvianã │Deficienţã funcţionalã │ 90% │ ISE │Gradul I │
│(inter-ilio-abdominalã) │gravã │ │ │ │
│unilateralã │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Lipsã prin amputaţie a │Deficienţã funcţionalã │ 90% │ ISE │Gradul I │
│ambelor coapse │gravã │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Lipsã prin dezarticulaţie a │Deficienţã funcţionalã │90-100%│ ISE │Gradul I │
│unui membru inferior │gravã │ │ │ │
│asociatã cu anchiloza │ │ │ │ │
│membrului inferior │ │ │ │ │
│controlateral │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────┼─────────────────┼────────────────────┤
│Lipsã prin dezarticulaţie a │Deficienţã funcţionalã │ 100% │ ISE │Gradul I │
│unui membru inferior │gravã │ │ │ │
│asociatã cu amputaţia sau │ │ │ │ │
│dezarticulaţia unui membru │ │ │ │ │
│superior │ │ │ │ │
└──────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────┴─────────────────┴────────────────────┘



    Pentru alte interesãri ale oaselor mâinii sau piciorului (lipsa unor degete sau falange) clasarea şi eventual încadrarea în grad de invaliditate se va face ţinând cont de gradul de afectare a ortostatismului, mersului, gestualitãţii, prehensiunii etc.

    2. Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie
    În cazul amputaţiilor de necesitate din arteriopatii, diabet zaharat, neoplasme, boli neurologice, se vor consulta şi criteriile de evaluare de la capitolele aferente afecţiunilor cauzale, ţinându-se cont şi de faptul cã deficienţa somaticã şi cea locomotorie se pot potenţa reciproc, accentuând gradul de invaliditate.
    Amputaţiile cauzate de boli vasculare periferice justificã încadrarea cel puţin în gradul II de invaliditate, întrucât survin în stadii avansate ale bolii vasculare şi sunt dificil de protezat (se vor consulta şi criteriile de evaluare de la capitolul Bolile arterelor periferice).

    TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE

    Traumatismele vertebro-medulare închise şi deschise ocupã în tabloul general al patologiei aparatului locomotor o fracţiune de aproximativ 0,7-1 %.
    Din punct de vedere lezional, existã douã mari grupe:
    1. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian, denumite şi mielice;
    2. Leziuni rahidiene fãrã semne neurologice sau amielice (dupã Putti).
    Din multiplele încercãri de clasificare de utilitate practicã, certã este cea a Institutului "Rizzoli" prezentatã la cea de-a XXXIII-a reuniune anualã a Societãţii Franceze de Ortopedie. Aceastã clasifcare împarte leziunile în trei grupe mari, iniţiale:
    I. Fracturi de corp vertebral:
    a) fracturi prin compresiune care pot fi complete sau cuneiforme;
    b) fracturi cominutive;
    c) fracturi parcelare.

    II. Fracturi de arc posterior:
    a) fracturi de apofize (transverse, spinoase, articulare);
    b) fracturi de lame;
    c) fracturi de pediculi.

    III. Fracturi - luxaţii (cu sau fãrã leziuni disco-ligamentare), care nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţatã.
    În faţa unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumaticã a unui anumit segment, urmând a detalia aspectul anatomopatologic şi aspectul clinic - urmãrit în evoluţia sa.
    Importanţa atingerilor medulo-radiculare reprezintã un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene, prezenţa sau absenţa lor tranşeazã net douã aspecte, douã atitudini terapeutice şi încadrãri diferenţiate în grade de invaliditate.

    Consecinţele lezãrii medulo-rahidiene:
    1. Consecinţa IMEDIATĂ: şocul spinal definit ca o stare de supresiune a tuturor activitãţilor spinale, având caracter tranzitoriu. Dureazã 1-6 sãptãmâni.
    2. Consecinţele PRECOCE: sunt independente de şocul spinal, dar în directã dependenţã de leziunea medularã. Sunt aceleaşi în toate segmentele medulare:
    sindrom senzitiv şi motor remanent;
    - tulburãri vezicale sub formã de retenţie;
    - tulburãri intestinale şi anorectale;
    - tulburãri ale funcţiilor genitale;
    - tulburãri neuro-vegetative (termice, tensionale, aritmii);
    - tulburãri trofice.
    3. Consecinţe TARDIVE:
    - deficit senzitiv şi motor rezidual;
    - tulburãri metabolice şi de nutriţie;
    - tulburãri viscerale;
    - tulburãri psihice.
    Sistematizând sinoptic, distingem:
    I. Sindrom neurologic total: tetraplegie sau paraplegie
    II. Sindroame neurologice parţiale, între care distingem: Sindromul Brown-Sequard, sindromul centromedular cervical, sindromul radiculo-medular acut şi sindroame neurologice particulare.
    III. Sindrom radicular - care cuprinde, pe lângã atingerile electiv radiculare, sindromul cozii de cal.

    Diagnosticul clinic pozitiv se stabileşte ţinând cont de:
    - examenul clinic neurologic;
    - examenul radiologic;
    - discografie;
    - flebografie;
    - arteriografie;
    - examenul tomografic;
    - examenul IRM;
    - electromiografiei;
    - examenul LCR.




┌─────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬───────────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Anchiloza unui segment de coloanã│Deficienţã funcţionalã│ 30-55%│ AL/IPALR │Se recomandã │
│(osteosintezã posttraumaticã) │usoarã/medie │ │ │schimbarea locului de muncã│
│ │ │ │ │Gradul III │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Anchiloza sau redori strânse pe │Deficienţã funcţionalã│ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│segmente mari (cu tulburãri │medie │ │ │ │
│ventilatorii medii) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Anchiloze cu deformãri mari │Deficienţã funcţionalã│ 70-80%│ ISE │Gradul II │
│(cifoze-cifoscolioze cu tulburãri│accentuatã │ │ │ │
│ventilatorii medii - accentuate) │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────┴───────────────────────────┘



    Pentru sechelele neurologice, diagnosticul funcţional şi aptitudinea se vor stabili dupã criteriile pentru afecţiunile neurologice.

    SECHELELE POST OA-TBC; MORB POTT

    TBC evolueazã ciclic în trei faze:
    I. Faza de însãmânţare;
    II. Faza distructivã;
    III. Faza de cicatrizare şi anchilozã.
    Diagnosticul clinic şi stadiul afecţiunii se stabilesc de cãtre unitãţile teritoriale ale secţiei anti TBC.
    Diagnosticul funcţional se va aprecia în raport cu stadiul afecţiunii, respectiv cu încadrarea în grupele de dispensarizare.
    Toate afecţiunile TBC osteoarticulare în evoluţie genereazã o deficienţã funcţionalã accentuatã şi se încadreazã în gradul II (doi) de invaliditate, indiferent de localizarea procesului tuberculos:
    - TBC - OA scapulohumeralã;
    - TBC - OA cot;
    - TBC - OA radiocarpianã;
    - TBC - OA sacroiliacã;
    - TBC - OA coxofemuralã;
    - TBC - OA genunchi;
    - TBC - OA tibiotarsianã şi intratarsianã.
    Sechelele - anchiloze şi redorile strânse - se vor evalua conform criteriilor de la capitolul Redori -Anchiloze.

    Sechele Morb Pott
    Se recomandã:
    - examen clinic;
    - testarea coloanei;
    - probe ventilatorii; - EKG;
    - examen radiologic.




┌─────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬───────────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Osteosinteza unui segment de │Deficienţã │ 25-30%│ AL │Se recomandã schimbarea │
│coloanã (2-3 vertebre) │funcţionalã uşoarã │ │ │locului de muncã │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Osteosinteza unui segment mare │Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│peste 4 vertebre) │funcţionalã medie │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Osteosinteza pe coloanã │Deficienţã │ 70-80%│ ISE │Gradul II │
│deformatã (cifoscolioticã, cu │funcţionalã │ │ │ │
│tulburãri ventilatorii) │accentuatã │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────┴───────────────────────────┘



    OSTEONECROZA ASEPTICĂ

    Este o afecţiune ce presupune alterarea pânã la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. Cea mai frecventã localizare este capul femural
    Alte localizãri: osul navicular carpian, astragalul, capul humeral şi fragmente izolate de os.
    Criterii pentru diagnosticul clinic:
    - durere spontanã şi provocatã;
    - redoare algicã a articulaţiei şoldului;
    - mers şchiopãtat.
    Examenele de laborator sunt neconcludente.
    Diagnosticul de certitudine:
    - examen radiologic;
    - scintigrafie osoasã;
    - tomografie computerizatã;
    - I.R.M.



┌───────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────────┬─────────────────────────┐
│Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│ Aptitudinea │ │
│ │ funcţional │citatea│ │Gradul de │
│ │ │adapta-│ │invaliditate │
│ │ │tivã │ │ │
├───────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────────────────┤
│Necrozã asepticã de cap femural│Deficienţã │ 40-59%│ AL/IPALR │- nu se încadreazã │
│confirmatã (unilateral) │funcţionalã │ │ (funcţie de │- Se recomandã schimbarea│
│ │usoarã/medie │ │ specificul │locului de muncã │
│ │ │ │ activitãţii) │- Gradul III │
├───────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────────────────┤
│Necrozã asepticã de cap femural│Deficienţã │ 60-69%│ ISE │Gradul III │
│unilateral în evoluţie cu │funcţionalã medie │ │ │Se recomandã schimbarea │
│distrucţie CF │ │ │ │locului de muncã │
├───────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────────────────┤
│Necrozã asepticã de cap femural│Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│confirmatã (bilateralã) în │funcţionalã accentuatã│ │ │ │
│evoluţie │ │ │ │ │
└───────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────────┴─────────────────────────┘



    OSTEOMIELITA. OSTEITELE FISTULIZATE

    Osteomielita este o boalã generalã, cu evoluţie şi forme clinice diferenţiate.
    Termenul de osteomielita a fost introdus de Lannelongue, care presupunea cã leziunea de început este infecţia mãduvei osului.
    Formele clinice pot fi:
    - forme acute:
    - forma hipertoxicã;
    - forma septicemicã;
    - forma piogenã - cu modificãri prevalent locale;
    - osteomielita cronicã de la început;
    Diagnosticul se stabileşte pe: tabloul clinic: local şi general; tabloul sanguin -leucocitozã; VSH; - însãmânţare din secreţia localã: - examenul radiologic care ne aratã: distrucţie osoasã, eventual cu sechestru şi osteoporozã perifocalã.




┌─────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬───────────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Osteomielita acutã │Deficienţã funcţionalã│ 30-35%│ AL │Nu se încadreazã │
│ │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Osteomielita cronicã │Deficienţã globalã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│fistulizatã │accentuatã │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────┴───────────────────────────┘




    SUPURATIILE OSOASE POSTTRAUMATICE

    - osteite post-traumatice acute cronicizate;
    - osteite post-traumatice care evolueazã cronic de la început.

    Diagnosticul clinic:
    - fistule remanente unice sau multiple, cu sau fãrã alterarea pãrţilor moi. - examenul radiologic - fistulografic este concludent.



┌─────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬───────────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼───────────────────────────┤
│Supuraţii osoase fistulizate │Deficienţã funcţionalã│ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│ │accentuatã │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴──────────┴───────────────────────────┘



    DEFORMATIILE COLOANEI VERTEBRALE

    Acestea sunt scolioza sau cifoscolioza de etiologie polimorfã, ajunsã la maturitate.
    Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza:
    - examenului clinic;
    - testãrii mobilitãţii coloanei;
    - examenului radiologic.

    Diagnosticul pozitiv are în vedere examenul goniometric efectuat pe o radiografie standard.



┌─────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬────────────┬─────────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Scoliozã, cifoscoliozã cu │Fãrã deficienţã │ 10-29%│APT/AL │- nu se încadreazã în │
│unghi de curburã sub 20° │funcţionalã/ │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│ │Deficienţã funcţionalã│ │specificul │ │
│ │uşoarã │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Scoliozã, cifoscoliozã cu unghi │Deficienţã funcţionalã│ 30-49%│ AL │- nu se încadreazã │
│de curburã între 20° - 45°. │uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Scoliozã, cifoscoliozã cu │Deficienţã funcţionalã│ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│unghi de curburã de peste 45° │medie │ │ │ │
│cu/farã rotaţia corpurilor │ │ │ │ │
│vertebrale │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Scoliozã, cifoscoliozã cu grad │Deficienţã funcţionalã│ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│de curburã peste 60°, cu │accentuatã │ │ │ │
│tulburãri de mers şi de staticã │ │ │ │ │
│vertebralã, tulburãri ale │ │ │ │ │
│reflexelor, ale sensibilitãţii │ │ │ │ │
│obiective, tulburãri │ │ │ │ │
│sficteriene discontinue │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Scoliozã cu grad de curburã │Deficienţã funcţionalã│90-100%│ ISE │Gradul I │
│peste 60°, cu tulburãri │gravã │ │ │ │
│neurologice - paraplegie │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴────────────┴─────────────────────────┘


    MALFORMAŢII CONGENITALE
    ● membre pelvine:
    - coxa-vara, coxa-valga, coxa-plana;
    - genu varum, genu valgus, genu recurvatum;
    - picior strâmb varus, valgus, equin, scobit
    ● coloanã vertebralã:
    A. de origine medularã;
    a) siringomielie şi hidromielie
    b) malformaţii vasculare;
    c) chist dermoid şi epidermoid.
    B. de origine vertebralã:
    a) sindrom de coastã cervicalã;
    b) sacralizarea vertebrei L5:
    c) angiom vertebral.
    C. mixte:
    a) spina bifida.

    Diagnosticul funcţional se va stabili în raport cu tulburãrile funcţionale - anchiloze, redori, scurtãri, membre balante, tulburãri neurologice.

    TABEL cu mişcãrile, poziţiile fiziologice şi poziţiile funcţionale în anchiloze şi redori strânse ale principalelor articulaţii


┌─────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬────────────┐
│Denumirea │Amplitudinea fiziologicã │Deficienţã medie.│Poziţia │
│articulaţiei │ │Mobilitate de: │funcţionalã │
│ │ │ │în anchiloze│
│ │ │ │şi redori │
│ │ │ │strânse │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Coloana cervicalã │Flex. = 0°-60° │ 30° │ 0° - 30° │
│ │Ext. = 0°-50° │ 25° │ 0° - 10° │
│ │Încl. lat. stg. = 0°-40° │ 15° │ 0° - 15° │
│ │Încl. lat. dr. = 0°-40° │ 15° │ 0° - 15° │
│ │Rotaţie stg. = 0°-60° │ 20° │ 0° - 20° │
│ │Rotaţie dr. = 0°-60° │ 20° │ 0° - 20° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Coloana dorso-lombarã│Flex. = 0°-95° │ 15° │ 0° - 15° │
│ │Ext. = 0°-35° │ 15° │ 0° - 15° │
│ │Încl. lat. stg. = 0°-40° │ 15° │ 0° - 15° │
│ │Încl. lat. dr. = 0°-40° │ 15° │ 0° - 15° │
│ │Rotaţie stg. = 0°-60° │ 20° │ 0° - 20° │
│ │Rotaţie dr. = 0°-60° │ 20° │ 0° - 20° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Scapulo-humeralã │Anteduc. = 0°-170° │ 70° │ 0° - 15° │
│ │Retroduc. = 0°-35° │ 0° │ 0° - 10° │
│ │Abd.= 0°-85° │ 40° │ 0° - 20° │
│ │Add.= 0°-45° │ 30° │ 0° - 0° │
│ │Rotaţie int. = 0°-90° │ 0° │ 0° - 10° │
│ │Rotaţie ext. = 0°-90° │ 0° │ 0° - 10° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Cot │Flex. = 0°-140° │ 45° │ 90° - 125° │
│ │Pron. = 0°-90° │ 45° │ 0° - 45° │
│ │Supin. = 0°-90° │ 45° │ 0° - 45° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Mânã (pumn) │Flex.= 0°-85° │ 40° │ 0° - 40° │
│ │Ext. = 0°-85° │ 30° │ 0° - 30° │
│ │Înclin. uln. = 0°-40° │ - │ 0° - 20° │
│ │Înclin. rad. = 0°-20° │ - │ 0° - 15° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Police │Flex. = 0°-90° │ 40° │ 0° - 45° │
│Metacarpofalangianã │Ext. = 0°-0° │ - │ - │
│ │Abd. = 0°-60° │ 10° │ 0° - 10° │
│ │Opoziţie = 0 cm │ 2 cm │ - │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Interfalangiana 1 │Flex. = 0°-90° │ 30° │ 0° - 10° │
│ │Ext. = 0°-0° │ - │ 0° - 10° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Index │Flex. = 0°-90° │ 30° │ 35° - 35° │
│Mediu │Ext. = 0°-0° │ - │ - │
│Inelar │ │ │ │
│Auricular │ │ │ │
│Metacarpofalangianã │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Interfalangiana 1 │Flex. = 0°-90° │ 30° │ 35° - 35° │
│ │Ext. = 0°-0° │ - │ - │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Interfalangiana 2 │Flex. = 0°-90° │ 30° │ 0° - 45° │
│ │Ext.= 0°-0° │ - │ - │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Coxofemuralã │Flex. = 0 - 130° │ 45° │ 0° - 15° │
│ │Ext. = 0°-25° │ - │ 0° - 5 ° │
│ │Abd. = 0°-45° │ 15 │ 0° - 10° │
│ │Add. = 0°-30° │ - │ 0° - 5° │
│ │Rotaţie int. = 0°-40° │ - │ 0° - 5° │
│ │Rotaţie ext. = 0°-60° │ - │ 0° - 5° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Genunchi │Flex. - 0°-145° │ 45° │ 0° - 10° │
├─────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Gleznã │Flex. plantarã = 0°-50° │ 15° │ 0° - 0° │
│ │Flex. dorsalã = 0°-20° │ 10° │ 0° - 5° │
│ │Abd. = 0°-25° │ 15° │ 0° - 10° │
│ │Add. = 0°-45° │ 10° │ 0° - 10° │
└─────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┴────────────┘



    9. BOLILE REUMATISMALE

    Bolile reumatismale fac parte din clasa a XIII-a din cele 21 de clase mari de boli, conform Clasifcaţiei Statistice Internaţionale a Maladiilor şi Problemelor conexe de Sãnãtate (C.I.M. în românã şi francezã, ICD în englezã).
    Clasa a XIII-a, conform C.I.M., este clasa din care fac parte: Bolile sistemului osteo-articular al muşchilor şi ale sistemului conjunctiv.

    Principalele boli invalidante:
    I. Poliartrita reumatoidã
    II. Spondilartritele seronegative:
    1. Spondilartrita anchilozantã.
    2. Artritele reactive (Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy).
    3. Artropatia psoriazicã.
    4. Spondilartritele enteropatice din Colita ulceroasã, Boala Crohn.
    5. Boala Whiple.
    III. Lupusul eritematos sistemic
    IV. Sclerodermia sistemicã
    V. Polimiozitele şi dermatomiozita
    VI. Vasculitele. Poliarterita nodoasã şi alte vasculite: Angeita alergicã şi granulomatoasã (Boala Churg-Strauss), Boala Kawasaky, Arterita Takayasu, Granulomatoza Wegener, Boala Behcet
    VII. Boala mixtã a ţesutului conjunctiv
    VIII. Sindromul Sjogren
    IX. Artritele microcristaline şi dismetabolice:
    1. Guta.
    2. Condrocarcinoza (Pseudoguta).
    3. Alte artropatii microcristaline.
    X. Bolile articulare degenerative:
    1. Coxartroza.
    2. Gonartroza.
    3. Artrozele piciorului.
    4. Artrozele mâinii.
    5. Spondiloza cervicalã şi lombarã.
    6. Spondiloza hiperostozantã.
    XI. Bolile reumatismale abarticulare
    1. Bolile reumatismale abarticulare difuze:
    a) Fibromialgia (fibrozita);
    b) Sindromul durerii miofasciale.
    2. Bolile reumatismale abarticulare localizate:
    a) Periartrita scapulo-humeralã (umãr blocat, pseudoparalitic);
    b) Periartrita coxofemuralã;
    c) Distrofia simpaticã reflexã;
    d) Boala Dupuytren;
    e) Boala Ledderhose.

    I. POLIARTRITA REUMATOIDĂ (P.R.) SAU ARTRITA REUMATOIDĂ - COD DE BOALĂ 628, DUPĂ C.I.M.

    Diagnosticul de Poliartritã reumatoidã se susţine pe criteriile ACR (revizuite în 1987), dupã Arnett şi colaboratorii.
    ● Investigaţiile de laborator necesare pentru susţinerea, diagnosticului de PR şi pentru urmãrirea evoluţiei bolii sunt: VSH, Proteina C reactivã (cantitativ), factorii reumatoizi, anticorpii antipeptid ciclic citrulinat (APT anti CCP);
    ● Examenul radiologic standard;
    ● Ecografia articularã;
    ● Rezonanţa magneticã nuclearã (de rezervã);
    ● Scintigrafia osteo-articularã (de rezervã, numai în cazuri selecţionate).
    Aprecierea capacitãţii funcţionale a bolnavilor cu PR depinde de activitatea inflamatorie a bolii şi de alterãrile structurale osteo-articulare.
    Existã deci o incapacitate cauzatã de inflamaţie (potenţial reversibilã) şi alta determinatã de alterãrile structurale consecutive (frecvent definitivã).
    Gradul de activitate al PR poate fi evaluat printr-o serie de parametri clinici sau biologici: numãr de articulaţii dureroase şi tumefate, redoare matinalã, evaluare globalã a activitãţii bolii (VAS medic şi pacient), niveluri reactanţi de fazã acutã (VSH, CRP cantitativ), indici compoziţi validaţi (DAS 28), factori prognostici (niveluri Ac anti CCP şi niveluri serice factori reumatoizi).
    Diagnosticul stadiului alterãrii structurale se bazeazã pe scorul radiografie Sharp (în varianta modificatã de Van der Heijde sau de Genant), al eroziunilor juxtaarticulare şi de îngustare a spaţiului articular şi poate fi sumarizat pe baza criteriilor unanim acceptate, propuse de Steinbrocker, care prezintã corelaţie cu deficitul funcţional.




┌─────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────┬────────────┬─────────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate │
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Poliartritã reumatoidã precoce │Fãrã deficienţã │ 10-29%│ APT/AL │Nu se încadreazã │
│sau artrita nediferenţiatã │funcţionalã/ │ │(funcţie de │ │
│ │deficienţã uşoarã │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Poliartritã reumatoidã la debut │- Fãrã deficienţã/ │ 10-40%│ AL/APT │Nu se încadreazã │
│(dupã criteriile Steinbroker) │Deficienţã │ │(funcţie de │ │
│Clasa funcţionalã 1 - capacitate │funcţionalã uşoarã │ │specificul │ │
│funcţionalã completã, cu │ │ │activitãţii)│ │
│posibilitatea de a exercita │ │ │ │ │
│normal profesia │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│Poliartritã reumatoidã st. I │Deficienţã │ 41-69%│ AL/IPALR │Gradul III │
│(dupã criteriile Steinbroker) = │funcţionalã │ │(funcţie de │ │
│moderat activã │uşoarã/medie │ │specificul │ │
│Clasa funcţionalã 2 = capacitate │ │ │activitãţii)│ │
│funcţionalã normalã, cu excepţia │ │ │ │ │
│handicapului durerii şi redorii │ │ │ │ │
│la una sau mai multe articulaţii │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│I. Poliartritã reumatoidã st. II │Deficienţã funcţionalã│ 70-79%│ ISE │Gradul II │
│(dupã criteriile Steinbrocker) = │accentuatã │ │ │ │
│moderat activã │ │ │ │ │
│Clasa funcţionalã 2 - capacitate │ │ │ │ │
│funcţionalã redusã, prezentând │ │ │ │ │
│handicapul durerii şi redorii la │ │ │ │ │
│una sau mai multe articulaţii │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│II. Poliartritã reumatoidã st. │Deficienţã funcţionalã│ 80-89%│ ISE │Gradul II │
│II/III = moderat activã │accentuatã │ │ │ │
│Clasa funcţionalã 2 - capacitate │ │ │ │ │
│funcţionala redusã, cu afectarea │ │ │ │ │
│semnificativã a mobilitãţii │ │ │ │ │
│articulare, reducerea capacitãţii│ │ │ │ │
│de deplasare şi/sau a gesticii │ │ │ │ │
│uzuale │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│I. Poliartritã reumatoidã st. III│Deficienţã funcţionalã│ 90-95%│ ISE │Gradul I │
│(sever) dupã criteriile │gravã │ │ │ │
│Steinbroker │ │ │ │ │
│Clasa funcţionalã 3 = capacitate │ │ │ │ │
│funcţionalã mult limitatã; │ │ │ │ │
│permiţând bolnavului numai o micã│ │ │ │ │
│parte din ocupaţiile casnice şi │ │ │ │ │
│de autoservire │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────┼────────────┼─────────────────────────┤
│II. Poliartritã reumatoidã st. IV│Deficienţã funcţionalã│ 90-95%│ ISE │Gradul I │
│(dupã criteriile lui Steinbroker)│gravã │ │ │ │
│Clasa funcţionalã 4 = infirmitate│ │ │ │ │
│importantã; bolnav imobilizat la │ │ │ │ │
│pat sau fotoliu; se deplaseazã cu│ │ │ │ │
│foarte mare dificultate, nu se │ │ │ │ │
│poate ocupa de propria îngrijire │ │ │ │ │
│sau o face cu mare dificultate │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────┴────────────┴─────────────────────────┘



    II. SPONDILARTRITELE SERONEGATIVE:

    II.1. Spondilita anchilozantã (S.A.) - cod de boalã 469, dupã C.I.M.

    Diagnostic cert de spondilitã anchilozantã se stabileşte conform criteriilor New York (1984), modificate:
    a. durere lombarã joasã şi redoare matinalã de peste 3 luni care se amelioreazã în condiţii de efort şi nu dispare în repaus;
    b. limitarea mişcãrii coloanei lombare în plan sagital şi frontal;
    c. limitarea expansiunii cutiei toracice;
    d. sacroilita unilateralã grad 3-4;
    e. sacroilita bilateralã grad 2-4.
    Diagnosticul cert de spondilitã anchilozantã presupune prezenţa criteriului imagistic (radiologic sau RMN) asociat cel puţin unui criteriu clinic.
    Explorãrile de laborator necesare pentru susţinerea diagnosticul de SA:
    ● Investigaţii biologice:
    - VSH; proteina C reactivã (cantitativ); antigenul HLAB 27 este prezent la 80-90 % dintre bolnavi, dar nu este obligatoriu pentru diagnostic, care poate fi pus şi în absenţa acestuia.
    ● Examenul radiologic standard.
    ● Rezonanţã magneticã nuclearã.
    ● Tomografia computerizatã axialã (de rezervã, numai în cazuri selecţionate).
    ● Scintigrafia osteoarticularã (de rezervã, numai în cazuri selecţionate).
    Necesitã evaluare conform criteriilor ASAS, inclusiv BASDAI.

    VERSIUNEA ROMANEASCA A INDEXULUI BASDAI
    (BATH ANKYLOSING SPONDYLITIS DISEASE ACTIVITY INDEX)

    Vã rugãm sã marcaţi cu un X pe urmãtoarele scale (0-10 cm). Dacã simptomele dvs. (durere, obosealã) au avut variaţii, marcaţi numãrul care indicã media severitãţii acestora.

    Cum au fast în ultima sãptãmânã?

    1. Care a fost gradul oboselii pe care aţi resimţit-o?
       0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
    absentã Foarte severã

    2. Cum aţi descrie durerea de coloanã cervicalã, toracalã sau lombarã?
       0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
    absentã Foarte severã

    3. Cum au fost, per ansamblu, durerile şi tumefacţiile pe care le-aţi avut la nivelul articulaţiilor periferice?
       0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
    absentã Foarte severã

    4. Cum aţi resimţit durerea la atingere sau presiune la nivelul zonelor dureroase (entezelor)?
       0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
    absentã Foarte severã

    5. Cum aţi resimţit redoarea (înţepeneala) de dimineaţã, dupã ce vã trezeaţi?
       0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
    absentã Foarte severã

    6. Cât timp apreciaţi cã dureazã redoarea (înţepeneala), dimineaţa?
       0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
       0 ore 1 orã 2 ore sau peste




┌───────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│Spondilartritã anchilozantã la debut în│Fãrã deficienţã │ │ APT/AL │Nu se încadreazã │
│faza de sacroileitã gradul I sau II │funcţionalã / │ 0-25% │(funcţie de │ │
│ │deficienţã │ │specificul │ │
│ │funcţionalã uşoarã │ │activitãţii)│ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. Spondilartritã anchilozantã formã │Deficienţã │ 26-39%│ AL │Nu se încadreazã │
│centralã în faza de sacroileitã gradul │funcţionalã uşoarã │ │ │ │
│III - IV │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. Spondilartritã anchilozantã formã │Deficienţã │ 40-49%│ AL │Nu se încadreazã │
│centralã cu prinderea articulaţiei │funcţionalã uşoarã │ │ │ │
│sacroiliace gradul IV + coloana │ │ │ │ │
│dorso-lombara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. Spondilartritã anchilozantã formã │Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│centralã cu prinderea coloanei │funcţionalã medie │ │ │ │
│cervico-dorso-lombare │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. Spondilartritã anchilozantã formã │Deficienţã │ 60-69%│ IPALR │Gradul III │
│periferica la debut │funcţionalã medie │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. Spondilitã anchilozantã formã │Deficienţã │ 70-79%│ ISE │Gradul II │
│centralã cu prinderea coloanei │funcţionalã │ │ │ │
│cervico-dorso-lombare şi │accentuatã │ │ │ │
│fixarea coloanei cervicale în flexie în│ │ │ │ │
│mod ireversibil │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. Spondilitã anchilozantã formã │Deficienţã │ 80-85%│ ISE │Gradul II │
│centralã cu prinderea coloanei │funcţionalã │ │ │ │
│cervicale şi a centurilor │accentuatã │ │ │ │
│scapulo-humerale sau coxo-femurale │ │ │ │ │
│uni- sau bilateral │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│III. Spondilitã anchilozantã formã │Deficienţã │ 85-89%│ ISE │Gradul II │
│perifericã cu prinderea articulaţiilor │funcţionalã │ │ │ │
│periferice mari - coxofemurale, │accentuatã │ │ │ │
│genunchi, coate, pumni │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. Spondilitã anchilozantã formã │Deficienţã │ 90-94%│ ISE │Gradul I │
│centralã cu prinderea coloanei │funcţionalã gravã │ │ │Necesitã îngrijire şi │
│cervicale şi a centurilor │ │ │ │supraveghere din │
│scapulo-humerale şi coxofemurale │ │ │ │partea altei persoane │
│bilateral cu tendinţe la anchiloze în │ │ │ │ │
│poziţii vicioase │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. Spondilitã anchilozantã forme │Deficienţã │ 95% │ ISE │Gradul I │
│periferice severe cu anchiloze multiple│funcţionalã gravã │ │ │Necesitã îngrijire şi │
│(genunchi în fexie; anchilozã │ │ │ │supraveghere din │
│tibiotarsianã în equin etc.) │ │ │ │partea altei persoane │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│III. Spondilitã anchilozantã forme │Deficienţã │96-100%│ ISE │Gradul I │
│mixte (centrale şi periferice) cu │funcţionalã gravã │ │ │Necesitã îngrijire şi │
│prinderea coloanei cervicale, a │ │ │ │supraveghere din │
│centurilor scapulo-humerale şi pelvine │ │ │ │partea altei persoane │
│şi a articulaţiilor periferice mari │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────────────┘



    II.2. Artritele reactive (AR) sau Sindrom Reiter - Fiessinger - Leroy - (RFL) - cod de boalã 647, dupã C.I.M.

    Criteriile pentru diagnosticul clinic al sindromului RFL sunt criteriile clinice şi semnele radiologice:
    ● Investigaţii de laborator:
    - VSH; hemoleucogramã; proteina C reactivã; anticorpii specifici în funcţie de germenul incriminat în declanşarea bolii; examenul lichidului sinovial (numai în cazuri selecţionate);
    ● Examen radiologic.
    ● R.M.N. (de rezervã, numai în cazuri selecţionate).
    ● Scintigrama osoasã; (de rezervã, numai în cazuri selecţionate).
    ● Examen bacteriologic: uroculturã, coproculturã (pot fi negative dacã nu sunt surprinse la declanşarea bolii).



┌───────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│AR sau sindrom RFL incomplet în faza │Fãrã deficienţã │ 0-49%│ APT/AL │Nu se încadreazã │
│incipientã de oligoartritã subacutã; │funcţionalã/ │ │(funcţie de │ │
│AR cu sindrom RFL la debut, în faza de │deficienţã uşoarã │ │specificul │ │
│artritã incipientã la una sau douã │ │ │activitãţii)│ │
│articulaţii, sau asociat │ │ │ │ │
│cu sacroileitã unilateral │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│AR cu sindrom RFL în forme constituite │Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│dupã o perioadã de evoluţie cu 2-3 │funcţionalã medie │ │ │ │
│pusee acute de oligo-artrite în cursul │ │ │ │ │
│unui an │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│AR sau sindrom RFL în formele cronice, │Deficienţã │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│dupã o evoluţie de aproximativ 5 ani, │funcţionalã │ │ │ │
│cu 3-4 pusee acute pe an, care │accentuatã │ │ │ │
│evolueazã spre SA. în formã mixtã │ │ │ │ │
│centralã şi perifericã │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────────────┘



    II.3. Artropatia psoriazicã (AP) - cod de boalã 647, dupã C.I.M.

    Diagnosticul de artropatie psoriazicã se susţine pe criterii clinice şi radiologice.

    Criteriile de clasificare cele mai cunoscute şi rãspândite sunt cele ale lui Moli şi Wright*:
    1. - afectare interfalangiana distalã (specificã artropatiei psoriazice)
    2. - artrita mutilantã (specificã artropatiei psoriazice)
    3. - poliartritã simetricã, asemãnãtoare clinic cu PR, dar cu FR absent (des întâlnitã)
    4. - oligoartritã asimetricã sau monoartrita (cel mai des întâlnitã)
    5. - afectare axialã ca element caracteristic predominant.
    Psoriazisul cutanat sau/şi unghial este frecvent prezent, dar existã cazuri în care manifestãrile cutanate apar dupã instalarea artritelor.
    ● Investigaţii de laborator:
    - hemoleucograma; VSH; PCR (cantitativ), acidul uric; factorul reumatoid;
    ● Examen radiologic (diferenţiat pentru afectarea perifericã sau axialã);
    ● Rezonanţã magneticã nuclearã (în cazuri selecţionate).



┌───────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapa-│Aptitu- │ │
│ │ funcţional │citatea│dinea │Gradul de invaliditate│
│ │ │adapta-│ │ │
│ │ │tivã │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│Artrita psoriazicã în observaţie cu │Fãrã deficienţã │ 0-19%│ APT │Nu se încadreazã │
│forme uşoare de psoriazis │funcţionalã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│Artritã psoriazicã în formã de │- fara deficienţã/ │ 15-49%│ APT/AL │Nu se încadreazã │
│oligoartritã asimetricã la debut, cu │deficienţã │ │(funcţie de │ │
│afectarea articulaţiilor mici │funcţionalã uşoarã │ │specificul │ │
│(articulaţiile IF distale de mânã sau │ │ │activitãţii)│ │
│picior + forme cutanate uşoare de │ │ │ │ │
│psoriazis) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│Artritã psoriazicã în formã de │Deficienţã │ 50-69%│ IPALR │Gradul III │
│oligoartritã asimetricã, cu afectarea │funcţionalã medie │ │ │ │
│unei singure articulaţii mari sau a 2-3│ │ │ │ │
│articulaţii mici, asociate cu leziuni │ │ │ │ │
│cutanate de psoriazis │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────┼────────────┼──────────────────────┤
│Artropatie psoriazicã în forma de │Deficienţa │ 70-89%│ ISE │Gradul II │
│spondilitã psoriazicã: afectare axialã │funcţionalã │ │ │ │
│cu prinderea coloanei CDL, asociatã cu │accentuatã │ │ │ │
│tendinţã la anchiloze şi deformarea │ │ │ │ │
│mâinii (mana "in gheara") │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────┴────────────┴──────────────────────┘



    II.4. Spondilartritele enteropatice din colita ulceroasã; boala Crohn - cod de boalã 647, dupã C.I.M.

    II.5. Maladia Whipple (B.W.) - cod de boalã 647, dupã C.I.M. sau lipodistrofia intestinalã



┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────┬─────────┬────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul funcţional │Incapacitatea│ Aptitu- │ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┤
│Artritele enteropatice sau │Deficienţa funcţionalã este │ │ │ │
│Spondilitele enteropatice sunt │determinatã de boala de bazã │ │ │ │
│artrite ce însoţesc colita │- afectarea articularã este o│ │ │ │
│ulceroasã, boala Crohn şi by-pass- │modalitate de debut a bolii │ │ │ │
│ul ileal │digestive cu mulţi ani │ │ │ │
│ │înainte de apariţia semnelor │ │ │ │
│ │digestive. │ │ │ │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┤
│Maladia Whipple în forme de artrite │Deficienţa funcţionalã este │ │ │ │
│acute migratoare sau fugace, cu │determinatã de boala de bazã-│ │ │ │
│duratã mai micã de o sãptãmânã, cu │afectarea articularã este o │ │ │ │
│vindecare fãrã sechele │modalitate de debut a bolii │ │ │ │
│ │digestive cu mulţi ani │ │ │ │
│ │înainte de apariţia semnelor │ │ │ │
│ │digestive. │ │ │ │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────┤
│Maladia Whipple în forme de │vezi criteriile de dignostic │ │ │ │
│sacroileitã asociatã cu HLA B27 │pentru SA │ │ │ │
│pozitiv = spondilitele din bolile │ │ │ │ │
│intestinale inflamatorii │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────┴─────────┴────────────┘



    III. LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (LES) - cod de boalã 641, dupã C.I.M.
    Diagnosticul se susţine pe criteriile ARA.

    ● Investigaţii de laborator utile:
    - hemoleucogramã; VSH; proteina C reactivã, (cantitativ); complement seric (C3, C4), autoanticorpi: Ac antinucleari, anti ADNdc, anticorpi antifosfolipidici, celule hipice; factor reumatoid; teste de coagulare (funcţie de forma de manifestare).
    ● Biopsie renalã (numai în formele cu afectare renalã severã).



┌───────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapacitatea│ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ │invaliditate │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│LES în observaţie │-fãrã deficienţã/ │ 10-39% │APT/AL (funcţie│Nu se │
│ │deficienţã │ │de specificul │încadreazã │
│ │funcţionalã uşoarã │ │activitãţii) │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│LES indus medicamentos la debut │Deficienţã │ 40-49% │ AL │Nu se │
│(O serie de medicamente sunt implicate │funcţionalã uşoarã │ │ │încadreazã │
│în apariţia unui sindrom lupus-like) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│LES sistemic latent (incomplet) la │Deficienţã │ 50-69% │AL/IPALR │Gradul III │
│debut │funcţionalã medie │ │(funcţie de │ │
│ │ │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii) │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│I. LES clasic diagnosticat dupã │Deficienţã │ 70-79% │ ISE │Gradul II │
│criteriile ARA, în faza cronicã │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│II. LES în faza acutã (puseu) │Deficienţa │ 80-89% │ ISE │Gradul II │
│ │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│LES în puseu acut cu alterarea stãrii │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│generale │funcţionalã gravã │ │ │Necesitã │
│LES cu afectare de organ (ex: cardiacã,│ │ │ │îngrijire sau│
│renalã, neurologicã etc.) gravã │ │ │ │supraveghere │
│ │ │ │ │din partea │
│ │ │ │ │altei │
│ │ │ │ │persoane │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┘



    IV. SCLERODERMIA SISTEMICĂ (SS) - COD DE BOALã 642, DUPĂ C.I.M.
    Diagnosticul se susţine pe semne clinice, radiologice şi biologice.

    ● Investigaţii de laborator utile:
    - hemoleucogramã; VSH; proteina C reactivã (cantitativ), factor reumatoid; anticorpi antinucleari, anticorpi anti-Sc 170, anticentromer şi anti-Ro;
    ● Examen radiologic (rg. osteo-articulare, rx. pulmonar, digestiv);
    ● Capilaroscopie;
    ● Biopsie cutanatã (în cazuri selecţionate);
    ● Probe funcţionale respiratorii.



┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬───────────────┬────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼────────────────┤
│SS în observaţie, în faza de sindrom │- farã deficienţã/│ 10-49% │APT/AL (funcţie│Nu se încadreazã│
│Raynaud, farã manifestãri cutanate, │deficienţã │ │de specificul │în grad de │
│articulare sau ale altor organe │funcţionalã │ │activitãţii) │invaliditate │
│ │uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼────────────────┤
│I. SS la debut în formã cutanatã │Deficienţã │ 50-60% │ IPALR │Gradul III │
│limitatã, cu sindrom Raynaud şi │funcţionalã │ │ │ │
│afectare cutanatã │medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼────────────────┤
│II. SS în formã cutanatã difuzã la │Deficienţã │ 61-69% │ IPALR │Idem │
│debut, cu prezenţa sindromului Raynaud │funcţionalã │ │ │ │
│şi cu afectarea cutanatã a membrelor, │medie │ │ │ │
│feţei şi trunchiului, fãrã afectare │ │ │ │ │
│pulmonarã, renalã │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼────────────────┤
│I. SS formã cutanatã difuzã, cu │Deficienţã │ 70-80% │ ISE │Gradul II │
│afectarea cutanatã a membrelor şi a │funcţionalã │ │ │ │
│feţei, cu afectare pulmonarã │accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼────────────────┤
│II. SS în formã cutanatã difuzã, cu │Deficienţã │ 81 -89% │ ISE │Idem │
│afectare cutanatã a membrelor şi a │funcţionalã │ │ │ │
│feţei, a trunchiului, cu afectare │accentuatã │ │ │ │
│pulmonarã şi renalã │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼────────────────┤
│SS în formã cutanatã difuzã, cu afectare│Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│cutanatã a membrelor, feţei şi │funcţionalã │ │ │Necesitã │
│trunchiului, cu manifestãri respiratorii│gravã │ │ │îngrijire sau │
│grave, manifestãri cardiace şi renale │ │ │ │supraveghere din│
│ │ │ │ │partea altei │
│ │ │ │ │persoane │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴───────────────┴────────────────┘



    V. POLIMIOZITA SAU DERMATOMIOZITA - cod de boalã 642, dupã C.I.M.
    Diagnosticul se susţine pe criterii clinice, examene de laborator şi biopsie muscularã.

    ● Investigaţii de laborator:
    - hemoleucograma cu formulã; VSH; proteina C reactivã; aldolaza, transaminaze, creatinkinaza; mioglobina;
    ● EMG;
    ● Biopsia muscularã (în cazuri selecţionate).




┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬───────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│PM/DM în observaţie │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã în │
│ │funcţionalã uşoarã│ │ │grad de invaliditate │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│PM/DM în forma idiopaticã a │Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│adultului la debut │funcţionalã medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│I. PM/DM În forme cronice cu │Deficienţã │ 70-80% │ ISE │Gradul II │
│atrofii musculare la membre │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│II. PM/DM cronicã ulcerativã cu │Deficienţã │ 81-89% │ ISE │Idem │
│ulceraţii gastrointestinale şi │funcţionalã │ │ │ │
│cutanate │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│I. PM/DM idiopaticã în faza acutã │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│şi subacutã, cu atrofia maselor │funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│musculare, afectarea muşchilor │gravã │ │ │capacitãţii de muncã │
│striaţi ai hipofaringelui şi │ │ │ │şi autoservire. │
│esofagului superior şi fenomene │ │ │ │Necesitã îngrijire sau│
│respiratorii │ │ │ │supraveghere din │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┤ │ │partea altei persoane │
│II. PM/DM asociatã cu cancer, cu │Deficienţã │ │ │ │
│deficienţã muscularã gravã │funcţionalã │ │ │ │
│ │gravã │ │ │ │
└──────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴───────────────┴──────────────────────┘



    VI. VASCULITELE
    VI.1. Poliarterita nodoasã sau periarterita nodoasã (PAN) - cod de boalã 640, dupã C.I.M.
    Diagnosticul se susţine pe semne clinice şi examene de laborator.

    ● Investigaţii de laborator utile: VSH, hemoleucogramã, biopsie (în cazuri selecţionate).




┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬───────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│PAN în observaţie - prezenţa │Deficienţã │ 40-69% │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│manifestãrilor cutanate, musculo- │funcţionalã │ │(funcţie de │- se încadreazã în │
│articulare şi HTA oscilantã, fãrã │Uşoarã/ │ │specificul │gradul III de │
│manifestãri renale, cardiace sau │medie │ │activitãţii) │invaliditate │
│neurologice │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│PAN cu manifestãri renale, │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│neurologice, cardiace │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│PAN în faza de insuficienţã │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│renalã, cardiacã, decompensatã sau│funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│cu afectarea sistemului nervos │gravã │ │ │capacitãţii de muncã │
│central │ │ │ │şi de autoservire. │
│ │ │ │ │Necesitã îngrijire sau│
│ │ │ │ │supraveghere din │
│ │ │ │ │partea altei persoane.│
└──────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴───────────────┴──────────────────────┘



    VI.2. Angeita alergicã şi granulomatoasã (Boala Churg-Strauss).
    Criterii pentru diagnosticul angeitei alergice şi granulomatoase (Boala Churg-Strauss) - criteriile A.C.R. - (Colegiul American de Reumatologie).

    ● Investigaţii de laborator: - VSH, dozarea IgE, examen radiologic şi probe funcţionale ventilatorii.




┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬───────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │ Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│Angeita alergicã şi granulomatoasã│Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│în faza prodromalã │funcţionalã medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│Angeita alergicã şi granulomatoasã│Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│în faza sistemicã manifestã │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│Angeita alergicã şi granulomatoasã│Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│sistemicã, cu manifestãri grave │funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│cardiace mergând pânã la │gravã │ │ │capacitãţii de muncã │
│insuficienţã cardiacã │ │ │ │şi de autoservire. │
│decompensatã, stare generalã │ │ │ │Necesitã îngrijire sau│
│alteratã, febrã prelungitã, │ │ │ │supraveghere din │
│scãdere ponderalã marcatã │ │ │ │partea altei persoane │
└──────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴───────────────┴──────────────────────┘



    VI.3. Granulomatoza Wegener
    Criterii clinice pentru diagnosticul clinic: semnele şi simptomele dominante sunt cele ale afectãrii tractului respirator superior şi inferior, a rinichiului, sistemului nervos central sau periferic.

    ● Investigaţii de laborator:
    - dozarea anticorpilor C-ANCA; hemoleucogramã; VSH;
    ● Biopsie tegumentarã, de mucoasã, renalã sau muscularã a zonelor afectate (în cazuri selecţionate).




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │ tate a │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Granulomatoza Wegener în observaţie │Deficienţã │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│(în fazã evolutivã, cu pierderea │funcţionalã │ │ │ │
│vederii şi cu afectarea sistemului │medie │ │ │ │
│nervos central) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Granulomatoza Wegener, cu manifestãri │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│clinice multiple, în faze acute │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Granulomatozã Wegener în fazã │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│evolutivã, cu pierderea vederii şi cu │funcţionalã │ │ │Necesitã îngrijire sau │
│afectarea sistemului nervos central │gravã │ │ │supraveghere din partea│
│ │ │ │ │altei persoane │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────────┘



    VI.4. Arterita Takayasu
    Criterii pentru diagnosticul clinic (dupã criteriile A.C.R. - Colegiul American de Reumatologie):

    ● Investigaţii de laborator:
    - hemoleucograma; VSH; imunoglobuline.
    ● Arteriografie; angio-RMN.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Arterita Takayasu în faza │Deficienţã │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│preocluzivã │funcţionalã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Arterita Takayasu în faza │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ocluzivã │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Arterita Takayasu cu modificãri │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│cardiace severe: │funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│insuficienţã cardiacã │gravã │ │ │capacitãţii de muncã şi│
│decompensatã; HTA cu valori │ │ │ │de autoservire. │
│ridicate; palpitaţii, dispnee de │ │ │ │Necesitã îngrijire sau │
│repaus │ │ │ │supraveghere din partea│
│ │ │ │ │altei persoane │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────────┘



    VI.5. Sindromul Behcet (SB) - cod de boalã 642, dupã C.I.M.
    Criterii majore (obligatorii) - ulceraţii orale recurente (observate de medic/pacient, de minimum 3 ori în 12 luni).

    Criterii minore:
    1) ulceraţii genitale recurente (observate de medic/pacient)
    2) leziuni oculare (uveitã ant/post, vasculitã retinianã, dg. de oftalmolog)
    3) leziuni cutanate
    4) test patergie pozitiv.
       Diagnostic: 1 criteriu major + 2 criterii minore
    ● Investigaţii de laborator:
    - hemoleucograma; Ig A; crioglobuline.




┌──────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Sindrom Behcet la debut, cu leziuni │Deficientã │ 40-69% │AL/IPALR │- nu se încadreazã │
│cutaneo-mucoase │funcţionalã │ │(funcţie de │ - gradul III de │
│ │uşoara/medie │ │specificul │ invaliditate │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Sindrom Behcet în faza acutã, cu │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│afectare ocularã bilateralã sau │funcţionalã │ │ │ │
│afectare nervoasã │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Sindrom Behcet în faza de afectare │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ocularã, ce determinã orbirea prin │funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│nevrita nervului optic sau │gravã │ │ │capacitãţii de muncã şi│
│corioretinitã (vezi criteriile af. │ │ │ │de autoservire. │
│oftalmologice) sau SB cu manifestãri │ │ │ │Necesitã îngrijire sau │
│nervoase sau SB cu leziuni vasculare │ │ │ │supraveghere din partea│
│arteriale │ │ │ │altei persoane │
└──────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────────┘



    VII. BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (BMTC) - cod de boalã 642, dupã C.I.M.
    Diagnosticul pozitiv în BMTC se susţine pe asocierea criteriului serologic şi a criteriilor clinice.

    ● Investigaţii de laborator: dozarea autoanticorpilor anti-Ul - RNP; hemoleucogramã; complement seric; factor reumatoid.
    ● biopsie cutanatã şi muscularã (în cazuri selecţionate), capilaroscopie.




┌──────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│BMTC în observaţie, în care predominã │Deficienţã │ 40-69% │AL/IPALR │- nu se încadreazã │
│manifestãrile cutaneo-mucoase de tip │funcţionalã │ │(funcţie de │ - Gradul III │
│fenomen Raynaud, asociat cu unele │Uşoarã/ │ │specificul │ │
│manifestãri articulare de tip artrite │medie │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│BMTC în perioada activã, cu │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│manifestãri musculare, pulmonare şi │funcţionalã │ │ │ │
│cardiace │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Este în funcţie de gradul afectãrii │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│organice (viscerale), asemãnãtor celei│funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│observate în LES (cu apariţie mai rarã│gravã │ │ │capacitãţii de muncã şi│
│decât în acesta) │ │ │ │de autoservire. │
│ │ │ │ │Necesitã îngrijire sau │
│ │ │ │ │supraveghere din partea│
│ │ │ │ │altei persoane │
└──────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────────┘



    VIII. SINDROMUL SJOGREN (SS)
    Diagnosticul sindromului Sjogren se susţine pe criterii clinice şi pe examenul biologic.

    ● Investigaţii de laborator: VSH; hemoleucogramã; electroforeza; factor reumatoid; anticorpi antinucleari; crioglobuline; dozarea anticorpilor anti SS-A(Ro) şi anti SS-B(La); anti SS-C. Manifestãrile respiratorii, gastrointestinale, cutanate, endocrine, neurologice, articulare, musculare, hematologice şi renale dau invaliditãţi ca în S.




┌──────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│SS cu manifestãri oculare şi la │Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│nivelul glandelor salivare, la debut │funcţionalã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│SS primar sau secundar cu │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│manifestãri respiratorii │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│SS primar sau secundar cu │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│manifestãri gastrointestinale, │funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│renale, neurologice, musculare │gravã │ │ │capacitãţii de muncã şi│
│şi articulare │ │ │ │de autoservire. │
│ │ │ │ │Necesitã îngrijire sau │
│ │ │ │ │supraveghere din partea│
│ │ │ │ │altei persoane │
└──────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────────┘



    IX. ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMENTABILICE

    IX.1. Guta - cod de boalã 630 dupã, C.I.M.
    Criterii pentru diagnosticul gutei (Criterii ARA, 1975):

    ● Investigaţii de laborator: VSH; acid uric; hemoleucogramã; lipide sanguine, glicemie etc;
    ● Examen lichid sinovial;
    ● Examen radiologic.




┌──────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Hiperuricemie, guta manifestã │-farã deficienţã│ 10-49% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│clinic sub forma atacului acut de │- deficienţã │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│artritã │funcţionalã │ │specificul │ │
│ │uşoarã │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Guta cronicã tofacee (tofi │Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│articulari, tendinoşi, │funcţionalã │ │ │ │
│subcutanaţi) │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Guta în faza cronicã, │Deficienţã │ 70-79% │ ISE │Gradul II │
│poliarticularã │funcţionalã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Guta sub formã │Deficienţã │ 80-85% │ ISE │Idem │
│pseudoflegmonoasã (mimând o │funcţionalã │ │ │ │
│infamaţie supurativã) │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│III: Guta cronicã poliarticularã │Deficienţã │ 85-89% │ ISE │Idem │
│tofacee asociatã cu diabetul │funcţionalã │ │ │ │
│zaharat, HTA, psoriazisul, │accentuatã │ │ │ │
│nefropatie gutoasã │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Guta cronicã poliarticularã cu │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│anchilozã osoasã, aşa-numita │funcţionalã │ │ │Pierderea totalã a │
│artritã gutoasã anchilozantã la │gravã │ │ │capacitãţii de muncã şi│
│nivelul membrelor toracice şi pelvine │ │ │ │de autoservire. │
│ │ │ │ │Necesitã îngrijire sau │
│ │ │ │ │supraveghere din partea│
│ │ │ │ │altei persoane │
└──────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────────┘



    IX.2. Condrocalcinoza (pseudo-guta) - cod de boalã 630, dupã C.I.M.
    Diagnosticul se susţine pe:

    ● Investigaţii de laborator;
    ● Examen lichid sinovial;
    ● Examen radiologic.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Condrocalcinoza în forma │Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã în │
│asimptomaticã (dg. radiologic │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Condrocalcinoza în forma │-farã deficienţã/│ 15-49% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│pseudo-gutoasã cu afectare │deficienţã │ │(funcţie de│grad de invaliditate. │
│monoarticularã │funcţionalã │ │specificul │ │
│ │uşoarã │ │activitãţii│ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│I. Condrocalcinoza cu localizare │Deficienţã │ 50-59% │ IPALR │Gradul III │
│la nivelul discurilor intervertebrale │funcţionalã medie│ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│II. Condrocalcinoza de tip pseudo- │Deficienţã │ 60-69% │ ISE │Idem │
│reumatoid (cu afectare poliarticularã)│funcţionalã medie│ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│III. Condrocalcinoza de tip │Deficienţã │ 60-69% │ ISE │Idem │
│pseudoartrozic │funcţionalã medie│ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│IV. Condrocalcinoza de tipuri │Deficienţã │ 60-69% │ ISE │Idem │
│combinate │funcţionalã medie│ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────────┘



    X. BOLI ARTICULARE DEGENERATIVE
    X.1. Coxartroza - cod de boalã 633, dupã C.I.M.
    Diagnosticul se susţine pe criterii clinice şi radiologice, cu absenţa modificãrilor biologice:
    ● Examenul radiologic;
    ● Testare articularã (bilanţ articular);
    ● R.M.N.;
    ● TC.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Coxartroze secundare polare superioare│Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã în │
│sau inferioare unilaterale. │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│Diagnosticul coxartrozei este numai │ │ │ │ │
│radiologic. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Coxartroze primare, secundare sau post│Deficienţã │ 20-49% │ AL │Idem │
│malformaţii protuzive unilaterale │funcţionalã │ │ │ │
│(coxa profunda de Gradul 1, 2, 3) │uşoarã │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────────┘



    X.1.1. Coxartroze operate
    Tehnicile operatorii folosite în prezent pentru coxartrozele primare sau secundare sunt: osteotomiile; artroplastiile.
    În prezent sunt folosite: artroplastia cu endoprotezã cefalicã; artroplastia totalã a şoldului.





┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Coxartroze primare sau secundare │Deficienţã │ 20-40% │ AL │Nu se încadreazã în │
│unilaterale operate (osteotomii şi │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│artroplastii cu protezã totalã │uşoarã │ │ │ │
│cimentatã şi necimentatã), fãrã │ │ │ │ │
│complicaţii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Coxartroze primare sau secundare │Deficienţã │ 40-59% │AL/IPALR │se încadreazã în gradul│
│bilaterale operate (osteotomii şi │funcţionalã │ │(funcţie de│ III de invaliditate │
│artroplastii cu protezã totalã │uşoarã/medie │ │specificul │ - nu se încadreazã în │
│cimentatã şi necimentatã), fãrã │ │ │activitãţii│ grad de invaliditate │
│complicaţii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Coxartroze primare sau secundare │Deficienţã │ 60-69% │ ISE │Idem │
│unilaterale operate şi complicate │funcţionalã │ │ │ │
│prin tehnicile operatorii: │medie │ │ │ │
│a) perforarea fundului cotilului cu │ │ │ │ │
│protuzia secundarã sau luxaţia cupei; │ │ │ │ │
│b) perforarea diafizei femurale; │ │ │ │ │
│c) leziunea nervului sciatic sau │ │ │ │ │
│femural; │ │ │ │ │
│d) infecţiile postoperatorii. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Complicaţiile tardive ale protezei │Deficienţa │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│totale de şold: │funcţionalã │ │ │ │
│a) redoare algicã prin osifcãri │accentuatã │ │ │ │
│heterotope │ │ │ │ │
│b) decimentarea asepticã - osteoliza; │ │ │ │ │
│c) fractura femurului localizatã în │ │ │ │ │
│1/3 distalã a tijei protezei sau la │ │ │ │ │
│vârful sãu; │ │ │ │ │
│d) degradarea pieselor femurale. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼───────────────────────┤
│Coxartroze primare sau secundare │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│bilaterale operate şi complicate prin │funcţionalã │ │ │ │
│tehnicile operatorii sau complicaţii │accentuatã │ │ │ │
│tardive ale protezei totale de şold │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────┴───────────────────────┘



    X.2. Gonartroza - cod de boalã 634, dupã C.I.M.
    Diagnosticul se susţine clinic şi radiologic.

    ● Investigaţii de laborator: - VSH în formele active;
    ● Examen radiologic;
    ● Examen lichid sinovial;
    ● R.M.N.;
    ● Artroscopie genunchi; ecografie osteo-articularã.




┌──────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Artrozã incipientã femuro-patelarã │Fãrã deficienţã │ 10-40% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│unilateralã secundarã sau primitivã │funcţionalã/ │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│ │uşoarã │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Gonartrozã secundarã unilateralã │Deficienţã │ 20-29% │ AL │Idem │
│posttraumaticã sau primitivã │funcţionalã │ │ │ │
│unilateralã (de tipul artrozei femuro-│uşoarã │ │ │ │
│patelare sau femuro-tibiale │ │ │ │ │
│incipiente) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Gonartroze primare sau secundare │Deficienţã │ 30-49% │ AL │Idem │
│de tipul artrozei femuro-patelare │funcţionalã │ │ │ │
│unilaterale însoţite de laxitate │uşoarã │ │ │ │
│genunchi unilateral (instabilitate │ │ │ │ │
│lateralã micã) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Gonartrozã primarã sau secundarã │Deficienţã │ 50-59% │ IPALR │Gradul III │
│posttraumaticã unilateralã, cu │funcţionalã │ │ │ │
│deviaţii axiale femuro-tibiale în plan│medie │ │ │ │
│frontal (genu varum sau valgus) sau │ │ │ │ │
│dezaxare în plan sagital (genu flexum)│ │ │ │ │
│decompensatã algic │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Gonartrozã primarã sau secundarã │Deficienţã │ 60-69% │ IPALR │Idem │
│unilateralã decompensatã algic şi │funcţionalã │ │ │ │
│funcţional cu instabilitate a │medie │ │ │ │
│genunchiului lateral şi antero- │ │ │ │ │
│posterior. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Gonartroze bilaterale secundare │Deficienţã │ 70-79% │ ISE │Gradul II │
│posttraumatice sau primitive avansate │funcţionalã │ │ │ │
│cu dezaxare în plan frontal (genu │accentuatã │ │ │ │
│varum) cu limitarea mobilitãţii │ │ │ │ │
│genunchilor progresivã (extensia, │ │ │ │ │
│flexia) decompensate algic şi │ │ │ │ │
│funcţional │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Gonartroze primare sau secundare │Deficienţã │ 80-89% │ ISE │Idem │
│bilateral cu sindrom de instabilitate │funcţionalã │ │ │ │
│a genunchiului lateralã externã şi │accentuatã │ │ │ │
│internã; antero-posterior bilateral, │ │ │ │ │
│cu dezaxarea în plan frontal şi │ │ │ │ │
│sagital │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────────┘



    X.3. Artrozele piciorului - cod de boalã 635, dupã C.I.M.
    Diagnosticul clinic se susţine pe manifestãri radiologice. Nu sunt prezente modificãri biologice.

    ● Examen radiologic;
    ● R.M.N.




┌──────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Artrozã MTF a degetului mare │Fãrã deficienţã │ 0-9% │ APT │Nu se încadreazã în │
│(hallux valgus) │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Artrozã tarso-metatarsianã │Fãrã deficienţã │ 10-29% │APT/AL │Idem │
│(Lisfranc) unilateralã sau bilateralã │funcţionalã/ │ │(funcţie de │ │
│ │Deficienţã │ │specificul │ │
│ │funcţionalã │ │activitãţii)│ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Artrozã MTF a degetului mare în │Deficienţã │ 20-29% │ AL │Idem │
│faza de hallux rigidus, însoţitã de │funcţionalã │ │ │ │
│sinovitã secundarã şi de bursitã la │uşoarã │ │ │ │
│nivelul exostozei capitometatarsiene │ │ │ │ │
│bilateral │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Artrozã MTF a degetului al doilea │Deficienţã │ 30-39% │ AL │dem │
│unilateral sau bilateral │funcţionalã │ │ │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│III. Artroza cuplului de torsiune │Deficienţa │ 40-60% │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│(artrozã subastragalianã şi artrozã │funcţionalã │ │(funcţie de │Gradul III │
│mediotarsianã) unilateralã │uşoarã/medie │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│IV. Artrozã secundarã a cuplului de │Deficienţã │ 40-60%) │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│torsiune prin osteonecrozã asepticã a │funcţionalã │ │(funcţie de │Gradul III │
│capului astragalian sau a scafoidului │uşoarã/medie │ │specificul │ │
│unilateral │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│I. Artroza MTF a degetului al doilea, │Deficienţã │ 61-79% │ IPALR │Gradul III │
│bilateralã, secundarã unei │funcţionalã │ │ │ │
│osteonecroze capitometatarsiene │medie │ │ │ │
│(Freiberg - Kohler) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│II. Artroza cuplului de torsiune │Deficienţã │ 80-90% │ ISE │Gradul II │
│bilateralã, prin asocierea unei │funcţionalã │ │ │ │
│artroze subastragaliene cu o │accentuatã │ │ │ │
│artrozã mediotarsianã │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────────┘



    X.4. Artrozele mâinii - cod de boalã 635, dupã C.I.M.
    Diagnosticul clinic se susţine pe manifestãrile radiologice. Investigaţii - examen radiologiec




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. Artrozele interfalangiene distale │Fãrã deficienţã │ 0-9% │ APT │Nu se încadreazã în │
│(Heberden) │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. Artroze interfalangiene proximale │Fãrã deficienţã │ 10-19% │ APT │Idem │
│(Bouchard) │funcţionalã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. Artroze secundare posttraumatice │-Fãrã deficienţã/│ 15-29% │APT/AL │Idem │
│ale degetelor mâinii unilateral, cu │deficienţã │ │(funcţie de │ │
│redoare IF şi dezaxãri │funcţionalã │ │membrul │ │
│ │uşoarã │ │dominant) │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. Rizartroza policelui uni- sau │Deficienţã │ 30-55% │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│bilateralã (artroza trapezo- │funcţionalã │ │(funcţie de │Gradul III │
│metacarpianã) │uşoarã/medie │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│III. Artroza erozivã a IF proximale şi│Deficienţã │ 50-60% │ IPALR │Gradul III │
│distale cu puseuri inflamatorii, cu │funcţionalã │ │ │ │
│deformaţia degetelor şi dezaxãri │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Rizartroza policelui unilateral sau/şi│Deficientã │ 61-70% │ IPALR │Gradul III │
│bilateral (artroza apezometacarpianã) │funcţionalã │ │ │ │
│cu limitarea mobilitãţii policelui cu │medie │ │ │ │
│deficit de prehensiune prin │ │ │ │ │
│amiotrofia eminenţei tenare şi │ │ │ │ │
│subluxaţia primului MC şi fixarea lui │ │ │ │ │
│în adducţie şi antepoziţie │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    X.5. Spondilopatii




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Discartroza vertebralã incipientã cu │Farã deficienţã │ 0-40% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│tulburãri uşoare de staticã şi │funcţionalã/ │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│iritaţie radicularã intermitentã │Deficienţã │ │specificul │ │
│ │funcţionalã │ │activitãţii)│ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Discartroza vertebralã avansatã cu │Deficienţã │ │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│tulburãri de staticã vertebralã şi │funcţionalã │ │(funcţie de │Gradul III │
│deficit radicular moderat │uşoarã/medie │ 41-70% │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Discartroza vertebralã avansatã cu │Deficienţã │ 71-89% │ ISE │Gradul II │
│tulburãri pronunţate de staticã │funcţionalã │ │ │ │
│vertebralã şi deficit radicular/ │accentuatã │ │ │ │
│medular accentuat │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    X.6. Spondilodiscite de orice etiologie (specifice sau nespecifice)




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Spondilodiscite-cu reducerea moderatã │Cu deficienţã │ 0-40% │ AL │Nu se încadreazã în │
│a mobilitãţii coloanei vertebrale, cu │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│tulburãri de staticã reduse │uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Spondilodiscite-cu rigiditatea │Deficienţã │ 41-70% │ IPALR │Gradul III │
│completã a coloanei vertebrale │funcţionalã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │



    XI. BOLILE ARTICULARE ABARTICULARE

    XI.1. Bolile reumatismale abarticulare difuze
    XI.1.1. Fibromialgia (fibrozita) - cod de boalã 654, dupã C.I.M.
    Diagnosticul pozitiv se susţine pe criteriile stabilite de cãtre H.A. Smythe, în anul 1985.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Fibromialgia (fibrozita) primarã la │Fãrã deficienţã │ 10-30% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│debut │funcţionalã/ │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│ │deficienţã uşoarã│ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Fibromialgia (fibrozita) primarã cu o │Deficienţã │ 31-49% │ AL │Nu se încadreazã în │
│duratã mai mare de 2-3 luni │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│ │uşoarã │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    XI.1.2. Sindromul durerii miofasciale




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Sindromul durerii miofasciale din │Fãrã deficienţã │ 10-30% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│regiunea cervicalã posterioarã │funcţionalã │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│ │ │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    XI.2. Bolile reumatismale abarticulare localizate
    XI.2.1. Periartrita scapulohumeralã - cod de boalã 658, dupã C.I.M.
    Diagnosticul pozitiv se susţine pe criterii clinice şi pe manifestãri radiologice.

    ● Investigaţii de laborator;
    ● Examen radiologic;
    ● R.M.N.;
    ● TC;
    ● Ecografic.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│- Sindromul de "acroşare" unilateral │Fãrã deficienţã │ 0-30% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│determinat de o suferinţã a tendonului│funcţionalã/ │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│supraspinos │deficienţã │ │specificul │ │
│- Tendinita degenerativã ("sindromul │funcţionalã │ │activiţii) │ │
│supraspinosului") unilateralã │uşoarã │ │ │ │
│- Tendinita calcifiantã şi bursita │ │ │ │ │
│unilateralã │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Capsulitã retractilã denumitã şi umãr │Deficienţã │ 20-59% │AL/IPALR │Nu se încadreazã în │
│blocat unilateral │funcţionalã │ │(funcţie de │grad de invaliditate/ │
│ │uşoarã/medie │ │specificu │Gradul III │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Capsulita retractilã - umãr blocat │Deficienţã │ 70-80% │ IPALR │Gradul II │
│bilateral │funcţionalã │ │ │ │
│Umãr pseudoparalitic unilateral - │accentuatã │ │ │ │
│ruptura parţialã a manşonului │ │ │ │ │
│rotatorilor │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Umãr pseudoparalitic bilateral - │Deficienţã │ 80-89% │ ISE │Gradul II │
│ruptura totalã a manşonului │funcţionalã │ │ │ │
│rotatorilor bilateral │accentuatã │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    XI.2.2. Periartrita coxofemuralã
    În funcţie de intensitatea simptomatologiei şi specificul locului de muncã va fi apreciat AC/AL.

    XI.2.3. Distrofia simpaticã reflexã (DSR), sindromul algoneurodistrofic (SAND)
    Diagnosticul pozitiv se susţine dupã criteriile lui Kozin.
    ● Termografie;
    ● Examen radiologic;
    ● Scintigrafie osoasã.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│DSR a membrului superior, localizat │Fãrã deficienţã │ 0-29% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│la umãr sau la mânã, în forme uşoare │funcţionalã │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│posttraumatice │Deficienţã │ │specificul │ │
│ │funcţionalã │ │activitãţii)│ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│DSR a membrului superior sau │Deficienţã │ 30-49% │ AL │Nu se încadreazã în │
│inferior unilateral, cu localizãri │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│diverse în stadiul I de evolutivitate │uşoarã │ │ │ │
│în formã moderatã │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│I. DSR la membrul superior sau pelvin │Deficienţã │ 50-59% │ IPALR │Gradul III │
│unilateral stadiul II (din punct de │funcţionalã medie│ │ │ │
│vedere al evoluţiei), cu localizãri │ │ │ │ │
│diverse │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│II. DSR localizat la umãr (umãr │Deficienţã │ 60-69% │ IPALR │Gradul III │
│blocat, capsulita retractilã) sau │funcţionalã medie│ │ │ │
│sindrom umãr - mânã stadiul II de │ │ │ │ │
│evoluţie │ │ │ │ │
│III. DSR genunchi - picior stadiul II │ │ │ │ │
│de evoluţie, unilateral │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│IV. DSR la nivelul membrului superior │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│sau inferior, unilateral, în stadiul │funcţionalã │ │ │ │
│III de evoluţie, formã severã │accentuatã │ │ │ │
│ DSR localizat la mânã, stadiul III │ │ │ │ │
│de evoluţie, bilateral; sau la şold │ │ │ │ │
│bilateral; sau la gambe bilateral │ │ │ │ │
│ DSR la nivelul membrului superior │ │ │ │ │
│sau inferior bilateral, în stadiul III│ │ │ │ │
│de evoluţie, în formã severã, cu │ │ │ │ │
│localizãri diverse │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    XI.2.4. Boala Dupuytren - cod de boalã 660, dupã CIM.




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Dupuytren-fãrã retracţia în │Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã în │
│flexie a degetelor mîinii; │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│- noduli palmari incipienţi, sub 1 cm │ │ │ │ │
│diametru │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Dupuytren cu retracţia în flexie│Deficienţã │ 20-29% │ AL │Nu se încadreazã în │
│a degetelor III - IV - V sub 45° - │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│noduli palmari cu diametrul între │uşoarã │ │ │ │
│1-2 cm (stadiul I, II) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Dupuytren cu retracţia în flexie│Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│a degetelor III - IV - V peste 45° │funcţionalã medie│ │ │ │
│unilateral, noduli palmari ombilicaţi,│ │ │ │ │
│cu diametrul 2-3 cm (stadiul III, IV) │ │ │ │ │
│- neoperatã sau operatã şi recidivatã │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Dupuytren cu retracţia în flexie│Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│a degetelor III - IV - V peste 45° │funcţionalã │ │ │ │
│bilateral, noduli palmari ombilicaţi, │accentuatã │ │ │ │
│cu diametrul 2-3 cm (stadiul III, IV) │ │ │ │ │
│- neoperatã sau operatã şi recidivatã │ │ │ │ │
│bilateral │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    XI.2.5. Boala Ledderhose




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Ledderhose în faza de debut, cu │Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã în │
│îngroşarea nodularã a aponevroziei │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│plantare unilateral pe marginea │ │ │ │ │
│internã a piciorului │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Ledderhose în faza de îngroşare │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã în │
│nodularã a aponevrozei plantare │funcţionalã │ │ │grad de invaliditate │
│bilateral │uşoarã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Boala Ledderhose bilateralã în faza │Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│evolutivã, eu picior boltit bilateral │funcţionalã medie│ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│B. Ledderhose bilateralã în faza │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│evolutivã asociatã cu M. Dupuytren │funcţionalã │ │ │ │
│bilateralã, în faza de fibrozã │accentuatã │ │ │ │
│retractilã cu redoare în flexum a │ │ │ │ │
│degetelor II - III - IV - V │ │ │ │ │
│bilateralã, nereductibilã, cu fixarea │ │ │ │ │
│policelui în flexie │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    10. AFECŢIUNI NEUROLOGICE

    TRAUMATISMELE CRANIENE
    Traumatismele craniene şi leziunile traumatice ale mãduvii spinãrii apar deseori împreunã, frecvenţa cea mai mare fiind cauzatã de accidente.
    Sechelele neuropsihice dupã traumatismele craniene
    Dupã traumatismele uşoare, majoritatea pacienţilor se recupereazã total. Existã probabil o incidenţã mare a tulburãrilor de atenţie şi a deficitelor minore de memorie şi ale altor funcţii dupã traumatismele medii şi severe; dupã cele uşoare se reţin frecvent: obosealã, ameţeli, cefalee, dificultãţi de concentrare - manifestãri care se încadreazã în ceea ce numim sindrom postcomoţional.
    În traumatismele moderate şi severe, tulburãrile neuropsihice apar în mod obişnuit; deseori, explorãrile evidenţiazã deficite care nu sunt importante pentru activitatea obişnuitã a creierului. Rezultatele testelor tind sã se îmbunãtãţeascã rapid în primele 6 luni dupã traumatism şi mai lent în ani de zile.
    Pentru expertiza medico-militarã, respectiv pentru aprecierea incapacitãţii adaptative şi încadrarea corespunzãtoare în grad de invaliditate, importante sunt sechelele rãmase în urma traumatismelor cranio-cerebrale (TCC) dupã o perioadã începând cu 6 luni şi mergând pânã la 8-12 luni, perioadã consideratã necesarã pentru recuperare; sechelele rãmase ulterior sunt ori definitive, ori au o evoluţie lentã de ameliorare în ani de zile (în funcţie de gravitatea sechelelor).
    Aprecierea deficienţei funcţionale dupã clasificarea TCC în:
    1. TCC minore - simptomatologie minimã: cefalee, lipotimie, greaţã; ± vãrsãturi; ± dificultãţi de concentrare, uşoarã înceţoşare a vederii; ± amnezie pentru o scurtã perioadã de timp în jurul impactului. Radiografie craniu ± la majoritatea bolnavilor nu aratã modificãri. Se vor solicita întotdeauna examinãri CT şi/sau IRM la debut şi la 6 luni sau 1 an de la traumatism.
    2. TCC de severitate medie - simptomatologia: scãderea capacitãţii de concentrare, lentoare în gândire, uneori dezinteres; ± tulburãri de vedere (tip deficite: hemianopsie, ambliopie), ± tulburãri de auz (hipoacuzie); ± tulburãri de miros (anosmie); ± tulburãri de mers şi manipulaţie de tip monopareze brahiale sau crurale, sau fruste hemipareze; ± crize de pierderea conştienţei; toate acestea constituindu-se în sechele TCC la cel puţin 6-12 luni.
    3. TCC severe - simptomatologie: tulburãri accentuate psihice; pierderi accentuate de memorie cu performanţe slabe retrograde şi anterograde; irascibilitate, dezinteres; tulburãri accentuate de concentrare; ± tulburãri de mers şi manipulaţie în asociere cu deficite motorii de tip hemiparezã; hemiplegie, tulburãri de vorbire tip afazie mixtã ± tulburãri date de afectarea nervilor cranieni; ± crize comiţiale; ± sindroame diskinetice.
    4. TCC grave, ce duc la sechele definitive: lipsã mare de substanţã osoasã cranianã post operatorie; volete mari, hemiplegii; paraplegii; tetraplegii, tulburãri psihice severe, crize comiţiale frecvente, tulburãri de vorbire, tulburãri sfincteriene permanente. Simptomatologia poate duce la diagnostice grave: sindroame psihoorganice deteriorative pânã la demenţã posttraumaticã.

    Traumatismele craniene




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TCC minore │-farã deficienţã/│ 15-49% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│ │deficienţã │ │(funcţie de │grad de invaliditate │
│ │uşoarã │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TCC de severitate medie │Deficienţã medie │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TCC severe │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TCC grave, ce duc la sechele │Deficienţã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│definitive │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘




              TRAUMATISMELE ŞI ALTE AFECŢIUNI ALE MĂDUVEI SPINĂRII

    Majoritatea leziunilor mãduvei sunt rezultatul leziunilor provocate de fracturã, dislocaţie sau ambele, la nivelul coloanei vertebrale, precum şi de leziunile vasculare intramedulare secundare impactului traumatic.
    Multe leziuni ale mãduvei spinãrii sunt determinate de fenomenele secundare din minutele şi orele de dupã producerea traumatismului.
    Ca şi în cazul TCC, şi în cazurile de fracturi ale coloanei vertebrale şi de leziuni ale mãduvei spinãrii se vor aprecia numai sechelele definitive în stabilirea aptitudinii şi respectiv a incapacitãţii adaptative pentru încadrarea corespunzãtoare în grad de invaliditate.
    Evaluarea completã a afecţiunilor medulare necesitã o examinare atentã completã, teste de laborator incluzând IRM, scanare prin tomografia computerizatã (TC), mielografia, analiza LCR, potenţiale evocate motorii prin stimulare magneticã transcranianã (acestea evalueazã calea motorie - elementul principal de invaliditate).
    Alte afecţiuni ale mãduvei spinãrii
    Bolile mãduvei spinãrii sunt frecvent debilitante, producând invaliditate neurologicã permanentã şi severã. Leziunile pot produce tetraplegie, paraplegie, monoplegii şi deficite senzoriale, tulburãri sfincteriene etc.
    Evaluarea completã a afecţiunilor medulare necesitã o examinare atentã completã, teste de laborator incluzând IRM, scanarea prin tomografia computerizatã (CT), mielografia, analiza LCR, examen electroneurofiziologic (electroneurografie şi electromiografie) şi rãspunsurile evocate somato-senzitive.
    Clasificare:
    ● Mielopatiile neoplazice necompresive, inflamatorii, infecţioase, toxice, degenerative, mielopatiile din afecţiunile metabolice, carenţiale
    ● Infarctele mãduvei spinãrii
    ● Hematomielia
    ● Malformaţiile vasculare ale mãduvei spinãrii
    ● Stenoza lombarã
    ● Siringomielia
    ● Tabesul dorsal.
    Diagnosticul funcţional, incapacitatea adaptativã, respectiv aptitudinea şi încadrarea în grad de invaliditate se vor aprecia conform tabelului de la T.V.M.

    Traumatisme şi alte afecţiuni ale mãduvei spinãrii




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TVM fracturi vertebrale grave │Deficienţã medie │ 50-60% │ ISE │Gradul III │
│(radiologic) în absenţa semnelor │ │ │ │ │
│neurologice, cu tulburãri de staticã │ │ │ │ │
│şi dinamicã vertebralã discontinue │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│- TVM prin compresie spinalã parţialã │Deficienţã medie │ 61-69% │ ISE │Gradul III │
│- realizând de obicei un sindrom de │ │ │ │ │
│hemisecţiune medularã progresivã │ │ │ │ │
│(sindrom Brown-Sequard) şi deseori │ │ │ │ │
│atipicã. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TVM prin compresie spinalã parţialã - │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│care evolueazã cu instalarea de │accentuatã │ │ │ │
│hemiparezã ± tulburãri de │ │ │ │ │
│sensibilitate contralaterale, sau │ │ │ │ │
│parapareze ± tulburãri sfincteriene │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│TVM prin compresie spinalã totalã │Deficienţã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│(apare prin accentuarea tulburãrilor │ │ │ │ │
│prezentate mai sus care tind la o │ │ │ │ │
│secţiune totalã medularã cu: │ │ │ │ │
│paraplegie cu tulburãri sfinteriene │ │ │ │ │
│grave, sau tetraplegie │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    Sindroamele sechelare izolate (senzitiv sau piramidal, fãrã deficit motor important) vor fi clasate apt limitat.
    Malformaţiile vasculare cerebrale, cu manifestãri clinice, confirmate angiografic, operate sau neoperate vor fi clasate ISE şi vor fi încadrate în gradul III/II/I de invaliditate, funcţie de severitatea simptomatologiei,
    Procesele expansive intracraniene
    Prin proces expansiv intracranian se înţelege orice proces înlocuitor de spaţiu, indiferent de natura sa: tumori, revãrsate sangvine (hematoame), malformaţii vasculare expansive, procese inflamatorii expansive (abcese, tuberculoame, gome, parazitoze, pseudotumori.
    Tumorile primitive iau naştere în interiorul meningelui, al parenchimului cerebral.
    Tumorile secundare iau naştere la pacienţii cu un neoplasm primar cu altã localizare, mai rar chiar cerebral, anterior diagnosticat sau nu (adesea primele manifestãri clinice sunt determinate direct de metastazele cerebrale, tumora primarã fiind identificatã sau nu ulterior), uneori aflaţi în tratament pentru un cancer sistemic.

    Tumorile primare pot fi: benigne sau maligne.
    Diagnostic clinic
    - cefaleea este frecvent întâlnitã, dar ea poate lipsi în 10% dintre cazuri;
    - sindromul de HIC (la 40-80% dintre cazuri) - cefalee, greţuri, vomismente, stazã papilarã, tulburãri psihice, semne de iritaţie meningealã, pareze de oculomotori, tulburãri vestibulare;
    - semnele neurologice de focar, refectând sediul anatomic particular al tumorii.
    Investigaţii paraclinice
    - EEG aratã modificãri în proporţie de 50%;
    - examenul radiografic simplu - aratã modificãri în proporţie de 40%;
    - examen FO, CT, IRM.
    Pentru aprecierea deficitului funcţional, a incapacitãţii adaptative şi respectiv a aptitudinii, pentru o corectã încadrare în grad de invaliditate a acestei categorii de bolnavi, se vor contabiliza toate manifestãrile clinice neurologice generate de locul şi mãrimea tumorii, gradul de compresie pe structurile învecinate, gradul de malignitate, tulburãrile psihice generate.

    Procesele expansive intracraniene (PEIC)




┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┤
│Procesele expansive intracraniene operate │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤
│- PEIC operate se apreciazã în funcţie de natura lor│Deficienţã │ 20-55% │AL/IPALR │Nu se │
│(benigne, maligne), de localizare, tulburãri │uşoarã/ │ │(funcţie de │încadreazã/ │
│neurologice (leziuni de focar, tulburãri │medie │ │specificul │Gradul III │
│cognitive) ± crize comiţiale, ± tulburãri psihice │ │ │activitãţii)│ │
│- PEIC la care postoperator nu au rãmas sechele │ │ │ │ │
│neurologice obiective, natura tumorii a fost │ │ │ │ │
│benignã, evoluţia şi prognosticul sunt bune (ex. │ │ │ │ │
│hematoamele, abcesele, anevrisme): se va ţine cont │ │ │ │ │
│de timpul scurs de la intervenţia chirurgicalã. │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│PEIC la care postoperator a rãmas o simtomatologie │Deficienţã │ 56-75% │ ISE │Gradul III/II│
│clinicã cu cefalee rezidualã cvasipermanentâ, crize │medie/ │ │ │ │
│comiţiale parţiale sau grand mal, cu frecvenţã │accentuatã │ │ │ │
│medie, deficite motorii de intensitate medie, │ │ │ │ │
│tulburãri cognitive de intensitate medie ± tulburãri│ │ │ │ │
│psihice de intensitate medie │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│PEIC la care postoperator rãmân deficite motorii │Deficienţã │ 76-89% │ ISE │Gradul II │
│accentuate: hemipareze, tulburãri multiple din │accentuatã │ │ │ │
│partea nervilor cranieni, ± crize comiţiale parţiale│ │ │ │ │
│sau grand malfrecvente, tulburãri de limbaj şi de │ │ │ │ │
│vorbire de la dizartrie pânã la afazie mixtã, │ │ │ │ │
│tulburãri cognitive severe ± tulburãri psihice de │ │ │ │ │
│intensitate accentuatã │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│PEIC la care postoperator rãmân sechele definitive │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│grave: hemiplegii, tetraplegii, paraplegii, │gravã │ │ │ │
│tulburãri grave de limbaj, de vorbire, │ │ │ │ │
│tulburãri cognitive severe, paralizii sau pareze de │ │ │ │ │
│nervi cranieni multiple, crize comiţiale frecvente, │ │ │ │ │
│tulburãri sfincteriene, tulburãri psihice grave │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┤
│Procesele expansive intracraniene neoperate │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤
│PEIC neoperate sau neoperabile, verificate prin │Deficienţã │ 50-75% │ ISE │Gradul III/II│
│examen CT, IRM, angiografic (ependimoame, tumori │medie/ │ │ │ │
│infiltrative de trunchi cerebral, nuclei bazali, │accentuatã │ │ │ │
│anevrisme profunde etc) │ │ │ │ │
│Încadrarea în grad de invaliditate se apreciazã în │ │ │ │ │
│funcţie de simptomatologia clinicã subiectivã, │ │ │ │ │
│semnele obiective neurologice, evolutivitate, │ │ │ │ │
│prognostic, gradul afectãrii nervilor cranieni, │ │ │ │ │
│deficite motorii, tulburãri de limbaj, de vorbire, │ │ │ │ │
│tulburãri cognitive, tulburãri de sensibilitate, ± │ │ │ │ │
│crize comiţiale, ± tulburãri psihice. │ │ │ │ │
│PEIC fãrã sechele neurologice obiective, natura │ │ │ │ │
│tumorii este benignã, evoluţia şi prognosticul sunt │ │ │ │ │
│bune (ex. hematoamele, ependinoame, hemangioame │ │ │ │ │
│etc). │ │ │ │ │
│PEIC simptomatice, cu cefalee cvasipermanentã, crize│ │ │ │ │
│comiţiale parţiale sau grand mal, cu frecvenţã │ │ │ │ │
│medie, deficite motorii de intensitate medie, │ │ │ │ │
│tulburãri cognitive de intensitate medie ± tulburãri│ │ │ │ │
│psihice de intensitate medie. │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│PEIC însoţite de deficite motorii accentuate: │Deficienţã │ 76-89% │ ISE │Gradul II │
│hemipareze, tulburãri multiple din partea nervilor │accentuatã │ │ │ │
│cranieni, ± crize comiţiale parţiale sau grand mal │ │ │ │ │
│frecvente, tulburãri de limbaj şi de vorbire de la │ │ │ │ │
│dizartrie pânã la afazie mixtã, tulburãri cognitive │ │ │ │ │
│severe ± tulburãri psihice de intensitate │ │ │ │ │
│accentuatã. │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│PEIC însoţite de sechele definitive grave: │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│hemiplegii, tetraplegii, paraplegii, tulburãri grave│gravã │ │ │ │
│de limbaj, de vorbire, tulburãri cognitive severe, │ │ │ │ │
│paralizii sau pareze de nervi cranieni multiple, │ │ │ │ │
│crize comiţiale frecvente, tulburãri sfinteriene, │ │ │ │ │
│tulburãri psihice grave. │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘



    BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ
    1. Accident ischemic tranzitoriu carotidian (AIT carotidian)
    2. Accident ischemic tranzitoriu vertebrobazilar (AIT vertebrobazilar)

    AIT carotidian - se stabileşte prin semne clinice: deficite motorii focale, tulburãri de limbaj, de vorbire, tulburãri de vedere (cecitate monocularã, amaurozã tranzitorie, hemianopsie), care se remit complet fãrã sã lase sechele şi care nu se însoţesc de leziuni noi pe un examen IRM cerebral; adesea au tendinţa la repetabilitate. Este o urgenţã medicalã, deoarece într-o proporţie mare preced instalarea unui infarct cerebral definitiv. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza documentelor medicale ce atestã un AIT, dar existã certitudinea factorilor predispozanţi, favorizanţi, determinanţi (HTA, diabet zaharat, modificãri de aterosclerozã la examenul FO, modificãri la examenul eco-Doppler al arterelor cervico-cerebrale; este necesar şi un examen IRM cerebral pentru depistarea eventualelor infarcte cerebrale silenţioase şi/sau unor leziuni abiotrofice cerebrale), ± ecocardiografie (transtoracicã ± transesofagianã). În cazul suspiciunii de stenozã arterialã care ar necesita tratament intervenţional: angiografie cerebralã cu contrast intra-arterial.

    AIT vertebrobazilar
    Diagnosticul clinic se pune pe baza documentelor medicale care atestã existenţa unuia sau mai multor episoade de boalã, fiecare dintre ele cu o duratã de la câteva minute pânã la câteva ore, cu tendinţã la repetabilitate. Se manifestã prin deficite motorii: hemipareze, parapareze, drop-attack-uri, sindroame cerebeloase, tulburãri obiective de sensibilitate, ataxii non-cerebeloase, sindroame vestibulare obiective, hemianopsii, cecitate tranzitorie, amnezie globalã tranzitorie, dezorientare vizuo-spaţialã, sindroame confuzionale, sindroame de nervi cranieni în diverse combinaţii; tulburãri de vorbire.
    Examenele paraclinice necesare: IRM cerebralã, examen FO, examen eco-Doppler pe arterele cervico-cerebrale, în particular pe arterele vertebrale şi pe trunchiul bazilar şi ramurile sale (examen Doppler transcranian), EKG, EEG, ± ecocardiografie (transtoracicã ± transesofagianã), examen de laborator (pentru stabilirea stigmatelor organice). În cazul suspiciunii de stenozã arterialã care ar necesita tratament intervenţional: angiografie cerebralã cu contrast intra-arterial. _




┌──────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │ Diagnosticul │Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Antecedente de AIT unic, nedocumentat,│Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã în │
│fãrã asocierea factorilor de risc. │ │ │ │grad de invaliditate │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│Stabilit conform datelor clinice şi │-fãrã deficienţã/│ 15-49% │APT/AL │Nu se încadreazã în │
│paraclinice enunţate în text şi care │deficienţã │ │(dacã nu │grad de invaliditate │
│relevã un singur AIT verificat în │uşoarã │ │repetã │ │
│clinicã de specialitate prin │ │ │dupã 1 an), │ │
│examene paraclinice │ │ │funcţie de │ │
│ │ │ │specificul │ │
│ │ │ │activitãţii │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│AIT-uri repetate obiectivate clinic şi│Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│paraclinic │medie │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────────┤
│AIT-uri repetate verificate clinic şi │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│paraclinic - ca manifestare a │accentuatã │ │ │ │
│aterosclerozei aa. cervico-cerebrale │ │ │ │ │
│stenozante sau nu, a altei patologii │ │ │ │ │
│de perete arterial, a unor embolii │ │ │ │ │
│cardiace, mai ales în prezenţa unor │ │ │ │ │
│factori de risc vascular ca: HTA, │ │ │ │ │
│dislipidemie, obezitate, fumat, │ │ │ │ │
│sindrom metabolic, diabet zaharat etc.│ │ │ │ │
│şi factori favorizanţi care pot agrava│ │ │ │ │
│simptomatologia clinicã │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────────┘



    ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC CONSTITUIT (INFARCTUL CEREBRAL)

    Diagnosticul clinic: Accidentul ischemic cerebral (AIC) se manifestã prin deficite motorii de diverse forme, hemipareze, hemiplegii, parapareze, tulburãri obiective de sensibilitate primarã şi/sau integrativã, ataxii, hemianopsii sau alte tulburãri de vedere, manifestãri din partea nervilor cranieni, tulburãri de limbaj (sindroame afazice), de vorbire, tulburãri de scris, de citit, de calcul, alterarea stãrii de conştienţã pânã la stadiul de comã.
    Investigaţii paraclinice: confirmarea leziunii trebuie fãcutã obligatoriu în urgenţã, conform ghidurilor de practicã medicalã printr-un examen imagistic cerebral: CT sau preferabil IRM (în diferitele sale variante structurale şi/sau funcţionale, cel puţin în stadiul acut).
    Alte investigaţii paraclinice: eco-Doppler vase cervico-cerebrale extra şi transcranian, EKG, examen FO, examen ORL; în cazul suspiciunii de stenozã arterialã care ar necesita tratament intervenţional, se recomandã angiografîe cerebralã, cu contrast întra-arterial.




┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Entitãţi nosologice cu evoluţie favorabilã spre │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│remisiune, de regulã totalã, sau cu sechele minime │uşoarã │ │ │încadreazã în│
│(de ex. sindrom piramidal) │ │ │ │grad de │
│ │ │ │ │invaliditate │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│AIC cu sechele fruste - hemipareze crurale sau │Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│brahiale, discrete semne din partea nervilor │medie │ │ │ │
│cranieni, de posturã │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│AIC cu sechele definitive, importante, de │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│exemplu: hemipareze, pareze de nervi cranieni, │accentuatã │ │ │ │
│tulburãri de limbaj (afazie senzitivã sau motorie), │ │ │ │ │
│alexii, dislexii, acalculie, tulburãri cognitive, │ │ │ │ │
│tulburãri de sensibilitate de tip talamic, │ │ │ │ │
│disociaţie de tip sirigomielic, tulburãri de │ │ │ │ │
│sensibilitate profundã, ± tulburãri psihice │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│AIC cu sechele grave definitive şi ireversibile │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│de tip motor (hemiplegii, tetraplegii, tetrapareze),│gravã │ │ │ │
│tulburãri de limbaj (afazie mixtã), hemianopsie, │ │ │ │ │
│ataxie importantã, tulburãri severe de │ │ │ │ │
│sensibilitate (mai ales proprioceptivã), tulburãri │ │ │ │ │
│de integrare vizuo-spaţialã, tulburãri cognitive, │ │ │ │ │
│demenţã, tulburãri sfincteriene, ± tulburãri psihice│ │ │ │ │
│care necesitã nursing │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘



    HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ

    Diagnosticul clinic se pune pe baza urmãtoarelor elemente: cefaleee intensã, semne meningeale intens pozitive, fotofobie, vãrsãturi, uneori afectãri din partea nervilor cranieni, în special perechea a III-a, a VI-a, toatã aceastã simptomatologie putând uneori evolua spre stare de comã. Cauza cea mai frecventã o reprezintã anevrismele sau malformaţiile arterio-venoase intracraniene rupte.
    Examinãri paraclinice: prima investigaţie de urgenţã este examenul CT cerebral, care evidenţiazã prezenţa sângelui (hiperdens) în spaţiul subarahnoidian; dacã examenul CT nu evidenţiazã modificãri patologice, nu se poate infirma suspiciunea de HSA, şi doar în aceastã situaţie se va face examenul LCR (xantocrom), dupã ce în prealabil s-a fãcut examen de FO; opţional: IRM, EEG, examen oftalmologic; dacã starea de conştienţã a bolnavului este pãstratã, se face în primele zile de la debut angiografie cerebralã de 4 vase cu contrast prin cateterism arterial (pentru depistarea malformaţilor cerebrale eventuale), probe biologice (glicemie, sodiu, uree, creatininã - în ser) ce pot orienta spre etiologia şi complicaţiile bolii. Evoluţia poate fi favorabilã cu remisiunea semnelor clinice şi paraclinice dupã aproximativ 3 sãptãmâni - 1 lunã. Dacã hemoragia nu a fost determinatã de ruperea unei malformaţii vasculare, sau între timp s-a fãcut tratamentul de excludere a acesteia (chirurgical sau endovascular) prognosticul este favorabil. Dacã evoluţia este prelungitã peste aceastã perioadã şi în plus apar complicaţii cu stare comatoasã, semne de focar şi/sau depistarea de malformaţii cerebrale vasculare, prognosticul este rezervat.





┌──────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HSA- formele cu evoluţie favorabilã şi │Deficienţã │ 20-55% │AL/IPALR │Nu se încadreazã în│
│sechele minime: cefalee, vertij, astenie │Uşoarã/medie│ │(funcţie de │grad de │
│fizicã, ± tulburãri psihice minime │ │ │specificul │invaliditate/ │
│ │ │ │activitãţii)│Gradul III │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HSA - formele cu evoluţie prelungitã mai │Deficienţã │ 56-75% │ ISE │Gradul III/II │
│mult de 1 lunã, cu etiologie bine determinatã │medie/ │ │ │ │
│ce ar predispune la repetarea episodului acut │accentuatã │ │ │ │
│(HTA std. II/III, malformaţii vasculare │ │ │ │ │
│cerebrale, colagenoze, diabet zaharat) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HSA - forme cu evoluţie gravã şi prelungitã │Deficienţã │ 76-89% │ ISE │Gradul II │
│cu persistenţa de sechele chiar minime │accentuatã │ │ │ │
│(sindrom piramidal, sindrom cerebelos, │ │ │ │ │
│afectare de nervi cranieni) cu posibilitate │ │ │ │ │
│mare de repetare a sângerãrii în cazurile în │ │ │ │ │
│care etiologia este certã (malformaţie │ │ │ │ │
│vascularã cerebralã, colagenoze, boala moya- │ │ │ │ │
│moya), diagnosticate cu certitudine CT/RMN, │ │ │ │ │
│angiografc. │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────┘



    *)HSA nu evolueazã cu sechele ireversibile grav invalidante care sã necesite supraveghere şi îngrijire permanentã din partea altei persoane, deci, gradul I de invaliditate.

    HEMORAGIA CEREBRALĂ INTRAPARENCHIMATOASĂ

    Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza unor manifestãri specifice: debut brasc, adesea în stare de sãnãtate aparentã la un bolnav cu antecedente de boalã hipertensivã, diabet zaharat, colagenoze, malformaţii vasculare cerebrale cunoscute sau nu, obezitate şi alţi factori predispozanţi sau favorizanţi (consum cronic de alcool etc). Debutul este caracterizat, de cefalee uneori foarte puternicã şi stare de comã cu respiraţie stertoroasã şi semne de focar (hemiplegii, suferinţã de trunchi cerebral, paralizii ale nervilor cranieni, frecvent perechile III - VI, febrã înaltã, tulburãri neurovegetative severe, hipertensiune arterialã, bradicardie.
    Examene paraclinice: obligatoriu în urgenţã la internare se va face CT cerebralã/sau IRM cerebralã; numai dacã acestea nu sunt posibile, se face examen LCR (hemoragie) şi examen EKG.
    Hemoragiile cerebrale cu inundaţie ventricularã evolueazã de regulã grav, conducând aproape întotdeauna la exitus. Sunt însã multe situaţii de efracţie a sângelui în sistemul ventricular cu evoluţie favorabilã, prin evacuare spontanã a sângelui, atâta timp cât nu blocheazã cãile de drenaj al LCR, situaţie care se complicã cu hidrocefalie hipertensivã acutã/subacutã şi creşterea mortalitãţii dacã nu se poate interveni chirurgical pentru drenaj ventricular extern.
    În cazul hemoragiilor intraparenchimatoase, evoluţia poate fi favorabilã în funcţie de focarul hemoragic, mergând spre remisiunea parţialã a semnelor clinice, de regulã existând sechele invalidante definitive.





┌──────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HC - cazurile în care diagnosticul a fost de │Deficienţã │ 20-55% │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│certitudine (CT sau RMN, examen LCR), iar │uşoarã/ │ │(funcţie de │Gradul III │
│evoluţia a fost favorabilã cu sechele minime │medie │ │specificul │ │
│neurologice (cazuri rare) │ │ │activitãţii)│ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HC - cazurile cu diagnosticul clinic de │Deficienţã │ 56-75% │ ISE │Gradul III/II │
│certitudine, etiologie bine precizatã, cu │medie/ │ │ │ │
│sechele minime, care se apreciazã la circa 6 │accentuatã │ │ │ │
│luni de la debut şi pot sã fie: tulburãri de │ │ │ │ │
│coordonare, tulburãri din partea nervilor │ │ │ │ │
│cranieni (perechile II, III, IV, VI, VII), │ │ │ │ │
│tulburãri motorii fruste, tulburãri minime de │ │ │ │ │
│limbaj; se va ţine seama şi de gravitatea │ │ │ │ │
│factorilor etiologici (HTA, diabet zaharat, │ │ │ │ │
│malformaţii vasculare, colagenoze), precum şi │ │ │ │ │
│de alţi factori predispozanţi/favorizânţi. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HC - formele cu diagnostic clinic şi │Deficienţã │ 76-89% │ ISE │Gradul II │
│paraclinic de certitudine şi care prezintã │accentuatã │ │ │ │
│sechele invalidante, rareori reversibile, ca: │ │ │ │ │
│hemipareze, hemianopsie, ataxie importantã, │ │ │ │ │
│pareze sau paralizii de nervi cranieni, │ │ │ │ │
│tulburãri de limbaj şi de vorbire, de scris, │ │ │ │ │
│de citit, de calcul, tulburãri cognitive, │ │ │ │ │
│tulburãri de sensibilitate de aspect talamic, │ │ │ │ │
│disociaţie siringomielicã, tulburãri de │ │ │ │ │
│sensibilitate profundã, ± tulburãri psihice. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│HC - formele cu diagnostic clinic şi │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│paraclinic de certitudine cu evoluţie şi │gravã │ │ │ │
│prognostic nefavorabil, cu sechele invalidante│ │ │ │ │
│definitive: hemiplegii, hemianopsie, ataxie │ │ │ │ │
│importanta, tulburãri severe de sensibilitate │ │ │ │ │
│(mai ales proprioceptivã), tulburãri de │ │ │ │ │
│integrare vizuo-spaţialã, paralizii de nervi │ │ │ │ │
│cranieni, tulburãri grave de limbaj de tip │ │ │ │ │
│afazie mixtã, tulburãri de scris, de calcul, │ │ │ │ │
│citire, apraxii, agnozii, tulburãri cognitive │ │ │ │ │
│severe pânã la demenţã şi tulburãri psihice │ │ │ │ │
│grave. │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────┘



    ACCIDENTUL VASCULAR ISCHEMIC EMBOLIC

    Din punct de vedere etiologic, presupune existenţa unei afecţiuni de bazã emboligene: afecţiuni cardiace (fibrilaţie atrialã, valvulopatii, risc emboligen post intervenţii chirurgicale pe cord deschis, în special în cazul implantului de protezã valvularã metalicã), intervenţii chirurgicale în micul bazin etc. Clinic, se manifestã prin deficite motorii de aspect hemiparezã, monoparezã, deficite de partea nervilor cranieni, tulburãri de vorbire, tulburãri de coordonare şi echilibru (v. mai sus INFARCTUL CEREBRAL).
    Examenele paraclinice - trebuie sã cuprindã obligatoriu analize de laborator, EKG, EEG, examen oftalmologic, ecografie cardiacã, examen CT cerebral, eventual angiografie cardiacã şi a vaselor.




┌──────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│AVC embolic remis în totalitate clinic şi cu │Deficienţã │ 20-55% │AL/IPALR │Nu se încadreazã │
│sechele minore: frust sindrom piramidal, │Uşoarã/medie│ │(funcţie de │în grad de │
│tulburãri de echilibru, sau/şi tulburãri ale │ │ │specificul │invaliditatate/ │
│CV minore; compensare cardiovascularã │ │ │activitãţii)│Gradul III │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│AVC embolie la care se constatã existenţa unor│Deficienţã │ 56-69% │ ISE │Gradul III │
│sechele ce permit manualitate şi locomoţie │medie │ │ │ │
│cvasinormale sau cu sechele minime din partea │ │ │ │ │
│nervilor cranieni, sindrom vestibular central,│ │ │ │ │
│farã ataxie importantã, tulburãri ale CV, │ │ │ │ │
│dizartrie, fruste sindroame cerebeloase │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│AVC embolie în care sechelele sunt importante,│Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│generând deficite motorii (monopareze, hemi │accentuatã │ │ │ │
│pareze), sechele din partea nervilor cranieni,│ │ │ │ │
│hemianopsii, sindrom cerebelos, sindrom │ │ │ │ │
│vestibular, tulburãri de sensibilitate │ │ │ │ │
│profundã, ± tulburãri psihice. La tabloul │ │ │ │ │
│neurologic se asociazã şi tulburãri generale │ │ │ │ │
│ale afecţiunilor cu risc emboligen. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│AVC embolic cu evoluţie şi prognostic │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│nefavorabile, cu sechele definitive: hemi │gravã │ │ │ │
│plegii, pareze/paralizii de nervi cranieni, │ │ │ │ │
│tulburãri grave de limbaj de tip afazie mixtã,│ │ │ │ │
│tulburãri de scris, de citit, calcul, ataxie │ │ │ │ │
│importantã, apraxii, agnozii, ± tulburãri │ │ │ │ │
│psihice grave. │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────┘



    EPILEPSIILE
    Epilepsia constituie o stare anormalã a creierului, care se manifestã prin tulburãri neuropsihice ce apar sub formã de paroxisme cu caracter recurent. Conţinutul clinic al crizelor variazã în raport cu valoarea funcţionalã a diverselor zone cerebrale cuprinse de paroxismul epileptic, el putând îmbrãca o gamã largã de manifestãri: motorii, senzitive, senzoriale, vegetative sau psihice, care pot apãrea izolat sau în diferite combinaţii.
    Clasificarea epilepsiilor este şi în prezent o problemã deosebit de controversatã; marea dificultate a clasificãrii diferitelor forme de epilepsie este determinatã, printre altele, de numãrul mare de fenomene cu caracter polimorf interesând sfera mentalã şi neurovegetativã. Una dintre clasificãrile acceptate de cãtre Liga Internaţionalã contra epilepsiei şi, la noi, de cãtre Ministerul Sãnãtãţii împarte, în mare, crizele de epilepsie astfel:
    1. crize de epilepsie focalã;
    2. crize parţiale cu simptomatologie complexã;
    3. crize de epilepsie generalizatã;
    4. crize de epilepsie hemigeneralizate;
    5. crize de epilepsie de formã particularã (greu de clasificat);
    6. stãrile de rãu epileptic.
    Diagnosticul clinic este susţinut pe anamnezã, fãcutã atât bolnavului, cât şi aparţinãtorilor, care confirmã stãrile paroxistice de pierdere a conştientei, durata lor, tipul de crizã, aspectul, frecvenţa, manifestãrile postcritice şi existenţa unor tulburãri psihice; este susţinut, de asemenea, de biletele de ieşire din serviciul de neuropsihiatrie care reprezintã de fapt în expertizã documentul clinic de confirmare clinicã a bolii; se vor lua în considerare antecedentele heredocolaterale, antecedentele patologice personale, ca şi istoricul bolii.
    Investigaţii paraclinice: EEG, simplu şi cu activare (hiperpnee, SLI ± activãri farmacologice, cu mare prudenţã în servicii specializate), video-EEG (când EEG standard nu este relevant) CT sau IRM cerebralã (este de preferat examenului CT, dacã se poate face de primã intenţie, raportul cost/beneficiu diagnostic fiind net mai mare)
    În aprecierea IA şi respectiv a aptitudini este necesar de stabilit cu certitudine diagnosticul clinic, tipul de crizã, frecvenţa crizelor sub tratament anticonvulsivant, durata crizelor, manifestãrile post-critice, intensitatea tulburãrilor psihice. Dupã o evoluţie de ani de zile, sunt numeroase cazurile în care, deşi frecvenţa crizelor este medie, gradul tulburãrilor psihice intercritice poate fi de intensitate accentuatã, situaţie în care deficienţa funcţionalã globalã poate fi accentuatã. Rigurozitatea elaborãrii diagnosticului necesitã o documentaţie foarte exactã a crizei. Crizele de pierdere a cunoştinţei suspecte de epilepsie, precum şi crizele de suspendare a conştientei cu traseu iritativ, pânã la confirmarea definitivã vor fi clasate APT LIMITAT.





┌──────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│Formele de epilepsie cu evoluţie favorabilã │Deficienţã │ 50-60% │ ISE │Gradul III │
│sub tratament anticonvulsivant în care │medie │ │ │ │
│frecvenţa crizelor este rarã (1 crizã la 3-4 │ │ │ │ │
│luni), se vor face recomandãri riguroase │ │ │ │ │
│privind regimul de viaţã, contraindicaţiilor │ │ │ │ │
│medicale specifice (siguranţa circulaţiei, │ │ │ │ │
│surse de apã şi de foc, agregate în mişcare, │ │ │ │ │
│înãlţime etc.) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│Formele de epilepsie ce prezintã crize │Deficienţã │ 61-75% │ ISE │Gradul III/II │
│generalizate, convulsive sau akinetice, cu │medie/ │ │ │ │
│frecvenţa de 1-2 crize/lunã, sau 1-2 crize │accentuatã │ │ │ │
│parţiale/sãptãmânã sub tratament anticonvul- │ │ │ │ │
│sivant şi/sau prezenţa unor tulburãri psihice │ │ │ │ │
│intercritice specifice de intensitate medie │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│Formele de epilepsie ce prezintã crize │Deficienţã │ 76-89% │ ISE │Gradul II │
│generalizate convulsive cel puţin 2-3/lunã, │accentuatã │ │ │ │
│sau crize parţiale > 2/3 sãptãmânã sub │ │ │ │ │
│tratament anticonvulsivant şi sunt prezente │ │ │ │ │
│manifestãri psihice specifice intercritic cu │ │ │ │ │
│intensitate accentuatã │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────────────┤
│Formele de epilepsie în care crizele │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│generalizate şi/sau parţiale sunt frecvente, │gravã │ │ │ │
│cu stãri postcritice prelungite, sau stãri │ │ │ │ │
│subintrante frecvente ce necesitã perioade │ │ │ │ │
│mari de spitalizare şi supraveghere în special│ │ │ │ │
│din cauza tulburãrilor psihice grave │ │ │ │ │
│(diagnosticate de serviciul de psihiatrie), │ │ │ │ │
│care pun în pericol viaţa bolnavului sau a │ │ │ │ │
│anturajului. │ │ │ │ │
│Astfel de cazuri sunt rare; ele denotã, în │ │ │ │ │
│special, un tratament inadecvat, consum cronic│ │ │ │ │
│de alcool │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────────────┘



    AFECŢIUNILE GANGLIONILOR BAZALI ŞI ALE SISTEMELOR MOTORII DIN SNC
    Principalele afecţiuni incluse în aceastã categorie sunt:
    I. Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene
    II. Coreea acutã Sydenham
    III. Coreea cronicã Hungtington
    IV. Alte sindroame coreice: congenitale, metabolic-endocrine, toxice, vasculare, traumatice şi degenerative
    V. Boala Wilson (Degenerescenţa hepatolenticularã)
    VI. Balbismul (hemibalbism, monobalbism, bibalbism)
    VII. Distonii primare (cele mai multe sunt boli genetice neurochimice) şi secundare (postAVC, post-traumatice, postencefalitice, în boli metabolice genetice, în boli prionice, medicamentoase ş.a)
      a. Distonii generalizate şi semigeneralizate (ex. spasmul de torsiune, camptocormia ş.a.)
      b. Distonii focale şi segmentare:
         i. Craniene: blefarospasm, paraspasm facial, hemispasm facial distonic, sindromul Meige, strabism distonic, distonia limbii ş.a.
         ii. Cervicale: distonii cer le (torticolis spasmodic, laterocolis, retrocolis, antecolis), tremor distonic al capului, disfonia distonicã, distonia muzicienilor care cântã la instrumente de suflat etc.
         iii. ale membrelor: crampa scriitorului, crampa muzicianului, tremor distonic al membrelor superioare, distonia piciorului s.a.
    VIII. Anomalii motorii produse de medicamente
    IX. Alte boli mai rare.
    Boala Parkinson este a doua boalã neurodegenerativã ca frecvenţã, dupã boala Alzheimer. Ca regulã generalã, vârsta de debut a bolii este între 40 şi 70 de ani, cu un vârf în decada a 6-a de vârstã, având o prevalentã de circa 1% la vârsta de 65 de ani şi de 3,5% la 85 de ani. Boala Parkinson este o afecţiune multilezionalã a sistemului nervos central, care afecteazã mai multe structuri din trunchiul cerebral, bulbii olfactivi şi sistemul nervos vegetativ periferic foarte precoce, înainte de apariţia manifestãrilor motorii, iar tardiv - substanţa neagrã din mezencefal, diencefalul, sistemul limbic şi neocortexul.
    Clinic, se manifestã prin tulburãri motorii (cauzate de deficitul dopaminergic, dar şi non-dopaminergic) şi non-motorii (vegetative, senzitive, afective, cognitive - pânã la demenţã, psihotice, tulburãri de control impulsiv, tulburãri de miros, tulburãri de somn). Semnele clinice majore ale parkinsonismului motor sunt:
    - tremorul de repaus cu o frecvenţã de 4-7 cicli/s;
    - hipokinezia, definitã ca o dificultate în iniţierea actelor motorii, mai evidentã atunci când este necesarã trecerea de la un anumit tip de mişcare la altul (care adesea nu se poate face decât dupã o perioadã de blocaj motor) şi care determinã un aspect global de "sãrãcire" a complexitãţii comportamentului motor; forma extremã a hipokineziei este akinezia; - bradikinezia, definitã ca o scãdere a vitezei de realizare a mişcãrilor (lentoare); deoarece diferenţierea clinicã a hipokineziei de bradikinezie este uneori dificil de realizat, ele reprezentând caracteristici ale actului motor care se întrepãtrund în mare mãsurã; în practica clinicã se foloseşte adesea doar termenul de bradikinezie, cu sens mai larg (care include de fapt şi caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS);
    - rigiditatea muscularã caracteristicã parkinsonismului, cu fenomenul de roatã dinţatã;
    - postura în flexie şi mersul cu paşi mici, cu vitezã variabilã, uneori cu fenomene de "freezing" şi cãderi frecvente.
    Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mişcãrilor automate, postura caracteristicã a mâinii ş.a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular în formele clinice de debut, dar numai dacã se asociazã unuia sau mai multor semne majore.
    Parkinsonismul se caracterizeazã clinic prin orice combinaţie între tremor de repaus (cu frecvenţa de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate muscularã, posturi în flexie şi fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convenţional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în:
    ● Boala Parkinson primarã;
    ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic):
      - paralizia supranuclearã progresivã;
      - atrofia multisistemicã.
    ● Sindromul Shy-Drager;
    ● Degenerescenta strio-nigricã;
    ● Atrofia olivo-ponto-cereheloasã:
      - boala difuzã cu corp Lewy;
      - degenerescentã corticobazalã.
    ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trãsãturã clinicã primarã):
      - demenţa frontotemporalã cu parkinsonism;
      - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson;
      - sindromul Parkinson-SLA - demenţã Guam;
      - SLA asociatã cu parkinsonism şi demenţã (taupatie, diferitã de complexul Guam);
      - boala Huntington - varianta rigidã;
      - boala Hallervorden-Spatz.
    ● Parkinsonism secundar (consecinţã a unei leziuni cerebrale dobândite):
    Toxic:
      - MPTP (metil-4-fenil-tetrahidropirinina);
      - mangan;
      - monoxid de carbon.
    Indus medicamentos:
      - neuroleptic;
      - metoclopramid, proclorperazinã;
      - rezerpinã;
      - valproat;
      - blocanţi ai canalelor de calciu non-dihidropiridinici.
    Vascular:
      - lacune multiple în ganglionii bazali;
      - boala Binswanger;
      - hidrocefalii;
      - traumatisme cranio-cerebrale;
      - tumori;
      - degenerescenta cronicã hepatocerebralã;
      - boala Wilson.
    Boli infecţioase:
      - parkinsonismul postencefalitic;
      - boala Creutzfeldt-Jakob;
      - infecţia HIV/SIDA.
    Pentru diagnosticul pozitiv al bolii Parkinson, Societatea de Neurologie din România recomandã criteriile UK Parkinson's Disease Society Brain Bank Clinical Diagnostic Criteria, unanim acceptate în prezent pe plan internaţional:
    ● Criterii de confirmare:
      - bradikinezie (obligatoriu) şi cel puţin unul dintre:
        - Rigiditate muscularã
        - Tremor cu frecvenţã de 4-6 Hz;
        - Instabilitate posturalã (necauzatã de o disfuncţie primarã vizualã, vestibularã cerebeloasã sau proprioceptivã).
    ● Criterii de susţinere (cel puţin 3, pentru BP definitã):
      - debut unilateral;
      - tremor de repaus;
      - evoluţie progresivã;
      - asimetrie persistentã (mai accetuat pe partea de debut);
      - rãspuns excelent la 1-DOPA;
      - coree severã indusã de 1-DOPA;
      - responsivitate la 1-DOPA cel puţin 5 ani;
      - evoluţie clinicã >/= 10 ani.
    ● Criterii de excludere:
      - AVC repetate cu sindrom parkinsonian treptat evolutiv;
      - istoric de TCC repetate;
      - istoric definit de encefalitã;
      - crize oculogire;
      - tratament neuroleptic la debutul simptomelor;
      - remisiune susţinutã;
      - simptome strict unilaterale dupã 3 ani;
      - paralizie supranuclearã a privirii;
      - semne cerebeloase;
      - afectare vegetativã severã precoce;
      - demenţã severã precoce cu tulburãri de limbaj, memorie şi de praxie;
      - semn Babinski;
      - CT: tumorã cerebralã/hidrocefalie comunicantã;
      - rãspuns negativ la doze mari de levodopa (dacã se exclude un sindrom de malabsorbţie);
      - expunere la MPTP.
    Examene paraclinice: IRM sau CT nu aduc informaţii importante directe pentru diagnosticul de boalã Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM pentru excluderea altor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice specifice, precum atrofia multisistemicã, bolile vasculare cerebrale, hidrocefaliile, tumorile ş.a.); examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru intervenţiile terapeutice prin stereotaxie. Examenul SPECT de tip DaT-scan aduce informaţii patognomonice tipice pentru boala Parkinson şi se poate face opţional (fiind şi costisitor şi greu accesibil deocamdatã) atunci când diagnosticul diferenţial este incert.
    Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectã prin modificarea metaboliţilor acestora în LCR şi urinã.
    EMG - deceleazã caracteristicile fiziologice ale tremorului (descãrcãri ritmice de 4-7 cicli/secundã).

    Afecţiunile ganglionilor bazali şi ale sistemelor motorii din SNC





┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele clinice la debut: │Deficienţã │ 40-69% │AL/IPALR │Nu se încadreazã/ │
│Semne puţin evocatoare: dureri nesistematizate,│uşoarã/medie│ │(funcţie de │Gradul III │
│obosealã rapidã, reducerea activitãţii, │ │ │specificul │ │
│tulburãri vegetative, frecvent cu tremor cu │ │ │activitãţii)│ │
│caracter localizat la membrul superior │ │ │ │ │
│(hemisindromul parkinsonian); hipertonie │ │ │ │ │
│discretã, lipsa balansului membrelor de aceeaşi│ │ │ │ │
│parte, prezenţa semnului Noica +/- tremor │ │ │ │ │
│discret evidenţiat EMG │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Forme clinice în care predominã tremorul sau │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│cele akineto - hipertone - la care │accentuatã │ │ │ │
│simptomatologia subiectivã şi modificãrile │ │ │ │ │
│obiective clinice sunt cu caracter permanent, │ │ │ │ │
│parţial infuenţate de terapia medicamentoasã şi│ │ │ │ │
│la care se adaugã întregul cortegiu de simptome│ │ │ │ │
│însoţitoare: tulburãri vegetative, tulburãri de│ │ │ │ │
│vorbire, tulburãri psihice │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele clinice cu evoluţie îndelungatã - care │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│duc la imobilizarea bolnavului - se însoţesc de│gravã │ │ │ │
│tulburãri psihice grave şi tulburãri de │ │ │ │ │
│vorbire, deficienţe de deglutiţie şi respiraţie│ │ │ │ │
│permanente (rezistente la diverse variante │ │ │ │ │
│terapeutice) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Sindromul parkinsonian postencefalitic - │Deficienţã │ 50-79% │ IPALR │Gradul III/II, │
│sechelã majorã a encefalitei epidemice Von │medie/ │ │ │funcţie de │
│Economo (istoric) sau a altor forme sporadice, │accentuatã │ │ │severitatea │
│rare, de encefalitã. Semiologia parkinsonianã │ │ │ │simptomatologiei │
│se instaleazã dupã o perioadã de timp ce │ │ │ │ │
│variazã de la câteva sãptãmâni la câţiva ani. │ │ │ │ │
│Clinic - debutul în jurul vârstei de 40 de ani,│ │ │ │ │
│tremorul este mai puţin constant, de regulã │ │ │ │ │
│mixt (de repaus şi de acţiune); prezenţa │ │ │ │ │
│manifestãrilor oculare sub formã de crize │ │ │ │ │
│oculogirc; paralizia convergenţei, tulburãri │ │ │ │ │
│ale vigilenţei (inversarea ritmului somn- │ │ │ │ │
│veghe); tulburãri psihice; tulburãri │ │ │ │ │
│vegetative. │ │ │ │ │
│Caracteristic - dupã o instalare relativ │ │ │ │ │
│rapidã, evoluţia ulterioarã este lentã │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Sindromul parkinsonian postmedicamentos şi │Deficienţã │ 20-55% │AL/IPALR │Nu se încadreazã │
│toxic - intoxicaţii (cu oxid de carbon şi │uşoarã/medie│ │(funcţie de │în grad de │
│mangan). Este rezultatul introducerii │ │ │specificul │invaliditate/ │
│neurolepticelor de primã generaţie în terapia │ │ │activitãţii)│Gradul III │
│psihiatricã sau rezultatul expunerii la │ │ │ │ │
│toxicele menţionate. Principalele manifestãri │ │ │ │ │
│sunt rigiditatea (akinezia) ± hiperkinezii │ │ │ │ │
│intricate (facio-buco-linguale); torticolis, │ │ │ │ │
│spasme de torsiune. Dispar de regulã dupã o │ │ │ │ │
│perioadã scurtã de la oprirea medicaţiei. În │ │ │ │ │
│multe situaţii, chiar dupã întreruperea │ │ │ │ │
│definitivã, persistã cronic sindromul de │ │ │ │ │
│diskinezie/distonie tardivã (dificil de tratat;│ │ │ │ │
│ameliorãri cu injecţii cu toxina botulinicâ şi │ │ │ │ │
│utilizarea unor neuroleptice atipice + │ │ │ │ │
│clonazepam). │ │ │ │ │
│Sindroamele parkinsoniene de etiologie │ │ │ │ │
│vascularã şi traumaticã vor fi tratate la │ │ │ │ │
│capitolele respective │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Coreea cronicã (Hungtington) │Deficienţã │ 50-25% │ ISE │Gradul III/II │
│Coreea cronicã progresivã ereditarã autosomal │medie/ │ │ │ │
│dominantã este însoţitã de tulburãri psihice │accentuatã │ │ │ │
│care evolueazã spre demenţã. Forme cu debut de │ │ │ │ │
│regulã între 30-35 ani, cu modificãri psihice │ │ │ │ │
│de la iritabilitate pânã la crize de violenţã, │ │ │ │ │
│tulburãri de atenţie, de memorie şi tulburãri │ │ │ │ │
│psihice de intensitate medie │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Forme cu mişcãri coreice cu caracter atetozic │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│şi distonic, care se accentueazã la nivelul │accentuatã │ │ │ │
│trunchiului, gâtului, când apar grimase ale │ │ │ │ │
│feţei ce duc la tulburãri de vorbire şi │ │ │ │ │
│deglutiţie, când tulburãrile psihice devin │ │ │ │ │
│marcate (de la deliruri paranoice pânã la │ │ │ │ │
│demenţã lent progresivã) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele cu evoluţie progresivã ce conduc la │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│tulburãri de mers - mers cu sprijin, │gravã │ │ │ │
│rigiditate, akinezie duc în final la caşexie │ │ │ │ │
│prin tulburãri de deglutiţie accentuate de │ │ │ │ │
│mişcãrile hiperkinetice. Se adaugã deteriorare │ │ │ │ │
│cognitivã gravã - demenţã │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Degenerescentã hepatolenticularã (Boala Wilson)│Deficienţã │ 50-69%) │ ISE │Gradul III │
│- afecţiune metabolicã determinatã genetic şi │ │ │ │ │
│medie caracterizatã prin acumularea cuprului în│ │ │ │ │
│S.N.C., ficat, cornee, rinichi, cord, pancreas.│ │ │ │ │
│Astãzi se recunoaşte o singurã entitate │ │ │ │ │
│anatomoclinicã şi geneticã bine identificatã │ │ │ │ │
│(legatã de anomalii ale genei pentru o ATP-aza │ │ │ │ │
│cuplatã la pompa membranarã care evacueazã │ │ │ │ │
│cuprul hepatocitar cãtre cãile biliare, gena ce│ │ │ │ │
│se aflã pe braţul lung al cromozomului 13): │ │ │ │ │
│- debut de regulã între 7-15 ani, dar se poate │ │ │ │ │
│şi la vârste mai înaintate, dominatã de │ │ │ │ │
│rigiditate extrapiramidalã, tremor wilsonian │ │ │ │ │
│cu aspect de "recul", facies hipomimic, │ │ │ │ │
│bradikinezie, puerilism, degradare intelectualã│ │ │ │ │
│progresivã. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele cu tulburãri de mers, de manipulaţie şi│ │ │ │ │
│tulburãri psihice de intensitate medie. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele cu tulburãri de mers şi de manipulaţie │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│severe, tulburãri de vorbire şi tulburãri │accentuatã │ │ │ │
│psihice accentuate. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele cu tulburãri de mers şi de manipulaţie │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│ce fac imposibilã deplasarea şi autoservirea │gravã │ │ │ │
│bolnavului, cu tulburãri de vorbire şi │ │ │ │ │
│tulburãri psihice grave, cu pierderea │ │ │ │ │
│discernãmântului. │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────┘



    BOLILE INFLAMATORII CRONICE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

    Entitãţi clinice:
    1. SCLEROZA MULTIPLĂ (termeni încã acceptaţi, dar nerecomandaţi de nomenclatura internaţionalã ştiinţificã: scleroza în plãci, leuconevraxita). Variante foarte rare: forma malignã acutã Marburg, forma cu leziuni concentrice Balo. Nu este doar o boalã demielinizantã, ci este o boalã inflamatorie cronicã difuzã a SNC, care afecteazã atât substanţa albã cu leziuni focale, cât şi substanţa albã aparent normalã, precum şi substanţa cenuşie, având douã tipuri de leziuni coexistente încã de la debutul subclinic: degenerescenta axonalã ireversibilã (responsabilã de invalidarea clinicã ireversibilã) şi demielinizãrile focale care se pot vindeca (de obicei cu defect) şi spontan şi care sunt corespondente în plan clinic episoadelor de recãdere (puseelor):
    Forme clinice:
      - forma recurent remisiva;
      - forma primar progresivã;
      - forma secundar progresivã;
      - forma progresivã cu recãderi.
    2. NEUROMIELITA OPTICĂ (NMO, Boala Devic) - este o boalã independentã de scleroza multiplã, de care a fost separatã odatã cu identificarea modificãrilor imunologice care o caracterizeazã, respectiv prezenţa anticorpilor antiaquaporina 4 de la nivelul astrocitelor.
    3. ENCEFALOMIELITA ACUTĂ DISEMINATĂ - este o boalã acutã inflamator-demielinizantã cu focare multiple, determinatã, de obicei, de prezenţa la distanţã a unui focar infecţios în organism, sau dupã o vaccinare la persoane cu o reactivitate imunitarã de tip hiperergic. Cel mai adesea apare la copii de vârstã mai mare, dar poate apãrea şi la adulţii tineri. De regulã are o evoluţie monofazicã, dar nu rareori se poate manifesta şi prin episoade clinice repetate, ridicând probleme de diagnostic diferenţial cu sclerozã multiplã (mai ales la copii).

    SCLEROZA MULTIPLĂ
    Diagnosticul de sclerozã multiplã se bazeazã pe asocierea de semne clinice şi paraclinice, întrucât nu existã un singur semn clinic sau rezultat de investigaţie cu valoare patognomonicã.
    În prezent, în întreaga lume sunt acceptate şi folosite criteriile McDonald (revizuite în 2005):

    Criteriile de diagnostic McDonald revizuite în 2005




┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Prezentare clinicã │ Date adiţionale necesare diagnosticului │
│crt.│ │ de sclerozã multiplã │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│> = 2 pusee; semne clinice obiective │ │
│ │pentru > = leziuni │Niciuna │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│> = 2 pusee; semne clinice obiective │Diseminarea în spaţiu, demonstratã prin: │
│ │pentru 1 leziune │1. RM sau │
│ │ │2. > = 2 leziuni sugestive la examen RM + LCR │
│ │ │pozitiv, sau │
│ │ │3. se aşteaptã alte pusee clinice cu alte │
│ │ │localizãri │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│1 puseu; semne clinice obiective │Diseminarea în timp, demonstratã prin: │
│ │pentru > = 2 leziuni │1. RM sau │
│ │ │2. Al doilea puseu │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│1 puseu; semne clinice obiective pentru 1 leziune│Diseminarea în spaţiu, demonstratã prin: │
│ │(prezentarea monosimptomaticâ; sd. izolat clinic)│l. RM sau │
│ │ │2. > = 2 leziuni sugestive la examen RM + LCR │
│ │ │pozitiv şi │
│ │ │Diseminarea în timp, demonstratã prin: │
│ │ │1. RM sau │
│ │ │2. Al doilea puseu │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Progresie neurologicã insidioasã sugestivã │Progresie a bolii timp de 1 an (documentatã │
│ │pentru SM │retrospectiv sau prospectiv) şi 2 din │
│ │ │urmãtoarele: │
│ │ │a. RM pozitiv (9 leziuni T2 sau >=4 leziuni T2 │
│ │ │şi PEV modificate); │
│ │ │b. RM medular pozitiv ( > = 2 leziuni focale); │
│ │ │c. LCR pozitiv │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



    Criteriile revizuite Mc Donald pun accentul pe obiectivarea clinicã a leziunilor şi oferã evidenţa diseminãrii în timp şi spaţiu. Criteriile utilizeazã, examene paraclinice suportive, pentru a grãbi stabilirea diagnosticului şi pentru a elimina diagnostice fals-pozitive sau fals-negative. Ele pun accent asupra specificitãţii şi mai puţin asupra sensibilitãţii metodelor de diagnostic, precum şi asupra necesitãţii de a elimina conceptul, de "cea mai bunã explicaţie pentru diagnostic pentru clinicã".
    Totodatã, ele "liberalizeazã" realizarea anumitor criterii paraclice (IRM şi LCR), considerate anterior absolut necesare.
    Manifestãrile clinice cele mai sugestive pentru diagnosticul de sclerozã multiplã pot fi grupate dupã cum urmeazã :
    a) anomalii senzitive:
       - parestezii, adesea sub formã de amorţeli;
       - dureri;
       - semnul Lhermitte.
    b. anomalii motorii:
       - deficit motor de tip piramidal;
       - spasticitate;
       - contracţii spastice (în flexie, în extensie).
    c. anomalii vizuale:
       - nevritã opticã (pierderea monocularã a vederii, însoţitã eventual de durere şi de scotom central).
    d. anomalii cerebeloase:
       - ataxie, incoordonare;
       - tremor cerebelos (asociat uneori cu tremor postural);
       - dizartrie cerebeloasã.
    e. anomalii ale funcţiilor trunchiului cerebral:
       - diplopie;
       - dizartrie, disfagie, disfonie;
       - parestezii la nivelul feţei;
       - parezã facialã;
       - oftalmoplegie internuclearã;
       - nevralgie trigeminalã;
       - vertij.
    f. alte anomalii (mai rare la debutul bolii):
       - crize paroxistice (cu durata de secunde/minute, dar care apar repetat timp de mai multe sãptãmâni pentru a avea semnificaţie de puseu SM);
       - anomalii vezicale;
       - disfuncţii sexuale;
       - tulburãri cognitive.
    Un atac (puseu, recãdere) este definit ca o tulburare neurologicã sugestivã pentru SM (relatare subiectivã sau observaţie obiectivã), cu durata de minimum 24 ore, în absenţa febrei. Trebuie excluse pseudoatacurile sau episoadele paroxistice singulare. Se considerã, prin convenţie, durata de 30 de zile ca interval minim de timp între douã pusee diferite.
    Modificãrile LCR sugestive pentru diagnosticul de SM sunt: pleiocitozã moderatã sub 50/mmc, discretã hiperproteinorahie, dar sub 0, 8 g/l, cantitate crescutã de IgG cu un index mai mare de 0,7 (faţã de cantitãţile de IgG şi albuminã din ser), distribuţie oligoclonalã a IgG la electroforeza în gel de agarozã în LCR, nu şi în ser. Deşi sugestive în context clinic, aceste modificãri nu sunt patognomonice pentru SM.
    Mãsurarea potenţialelor evocate, în special a celor vizuale, poate evidenţia o alungire semnificativã a anumitor unde bine definite. în SM, examinarea electrofiziologicã aratã creşterea latenţei undei P 100 de partea ochiului afectat (valoare peste 120 msec), cu o uşoarã scãdere a amplitudinii acesteia, forma undei fiind relativ bine pãstratã. Anomaliile PEV pot fi tranzitorii, în sensul cã amplitudinea rãspunsului poate reveni la normal odatã cu recãpãtarea vederii, însã modificarea latenţei undei este permanentã, ceea ce serveşte diagnosticului retrospectiv al unei nevrite optice subclinice sau ignorate în contextul sclerozei multiple.
    Criteriile Barkhof de diagnostic prin IRM - sunt criterii cu valoare predictivã, ce se aplicã pacienţilor care se prezintã pentru prima oarã la neurolog, având sindroame clinice izolate, sugestive pentru diagnosticul de SM,
    Întrunirea a 3 dintre urmãtoarele 4 criterii are valoare predictivã pentru instalarea la un pacient a SM definite clinic ("IRM pozitiv pentru SM"):
    ● o leziune cerebralã sau spinalã Gd-captantã sau 9 leziuni T2 hiperintense cerebrale şi/sau spinale, dacã nu existã nîcio leziune Gd-captantã;
    ● una sau mai multe leziuni cerebrale infratentoriale sau spinale;
    ● una sau mai multe leziuni juxtacorticale;
    ● 3 sau mai multe leziuni periventriculare.
    Notã: Leziunile spinale individuale pot contribui împreumã cu leziunile individuale cerebrale la
atingerea numãrului de leziuni T2 cerute.

    Criteriile RMN incluse în criteriile McDonald, sunt cele propuse de Barkhof, modificate de Tintore, pentru a evidenţia diseminarea în spaţiu şi timp.




┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele clinice cu evoluţie favorabilã în timp,│Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã │
│cu simptomatologie subiectivã absentã sau │uşoarã │ │ │în grad de │
│minimã şi obiectiv cu: sindrom piramidal, ± │ │ │ │invaliditate │
│sindrom vestibular sau sindrom cerebelos frust │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele clinice cu pusee rare, în perioada de │Deficienţã │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│remisiune cu tulburãri motorii de intensitate │medie │ │ │ │
│(fruste hemipareze sau monopareze) la care se │ │ │ │ │
│asociazã tulburãri de echilibru şi\sau de │ │ │ │ │
│coordonare şi uneori tulburãri vizuale de │ │ │ │ │
│intensitate medie (scor EDSS < 3) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Forme clinice cu evoluţie progresivã cu pusee │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│acute repetate ce conduc la tulburãri de mers │accentuatã │ │ │ │
│accentuate (parapareze spastice şi\sau │ │ │ │ │
│hemipareze spastice) la care se asociazã │ │ │ │ │
│tulburãri de echilibru şi\sau de coordonare │ │ │ │ │
│(sindrom cerebelo-vestibular), tulburãri │ │ │ │ │
│vizuale - frecvent diplopie, şi\sau modificãri │ │ │ │ │
│de câmp vizual, tulburãri de sensibilitate, ± │ │ │ │ │
│tulburãri sfincteriene (scor EDSS = 3-6 ) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│Formele clinice cu evoluţie continuã farã │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│remisiuni, care conduc în timp la imobilizarea │gravã │ │ │ │
│bolnavului, facându-l dependent (parţial sau │ │ │ │ │
│permanent) de ajutorul altei persoane (scor │ │ │ │ │
│EDSS > 6). │ │ │ │ │
│Simptomatologia obiectivã indicã prezenţa │ │ │ │ │
│tuturor sindroamelor: sindrom piramidal │ │ │ │ │
│(hemiplegie, paraparezã/paraplegie ± asocierea │ │ │ │ │
│cu monopareze brahiale, tetrapa rezã/ │ │ │ │ │
│tetraplegie); sindrom cerebelo-vestibular - │ │ │ │ │
│evidenţiazã tulburãri de echilibru şi │ │ │ │ │
│coordonare; tulburãri de vizuale grave; │ │ │ │ │
│tulburãri de sensibilitate, tulburãri │ │ │ │ │
│sfincteriene (frecvent incontinenţã urinarã) │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────┘



    PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ SI EREDODEGENERATIVĂ

    DISTROFIILE MUSCULARE PROGRESIVE (DMP) - afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic, cu evoluţie lent progresivã şi etiopatogenezã incomplet stabilitã. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completã este aceea bazatã pe date clinico-genetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei, electrofiziologiei şi histopatologiei (clasificarea modificatã a DMP dupã Waltore şi Gardnen-Medwin):
    1. DMP cu transmitere geneticã X - recesivã: forma severã (Duchenne); forma benignã (Becker-Kiene).
    2. DMP cu transmitere geneticã autosomal-recesivã: fenotip Duchenne forma centurilor.
    3. DMP cu transmitere geneticã autosomal dominantã: facio-scapulo-humeralã; distalã; ocularã; oculofaringianã.
    Simptomatologie clinicã generalã - simptomul care dominã tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico-geneticã, dar, indiferent dacã debutul este distal sau proximal, generalizarea prin afectarea ulterioarã a altor grupe musculare este constantã. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascatã de adipozitatea mai mult sau mai puţin evidentã a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu existã un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special, dar şi deltoidul, maseterii, musculatura limbii).
    În cursul evoluţiei survin refracţii tendinoase care compromit funcţionalitatea segmentelor respective. Reflexele osteotendinoase diminua progresiv pânã la abolire. Aceşti bolnavi nu prezintã tulburãri de sensibilitate. În cursul evoluţiei se constatã cardiomiopatie distroficã, aritmie, modificãri EKG ale complexului ventricular, fãrã a se ajunge decât în mod excepţional la o insuficienţã cardiocirculatorie.
    Simptomatologia pulmonarã este expresia hipoventilaţiei permanente, iar infecţiile cãilor respiratorii sunt foarte comune.

    Testele paraclinice de diagnostic - diagnosticul de certitudine al DMP este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esenţiale: enzimograma sericã, biopsia muscularã, EMG.

    DISTROFIA MUSCULARĂ PROGRESIVĂ (DMP)



┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬──────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│Incapaci- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ tatea │ │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│DMP-forme clinice la 1-2 ani de la debut, cu o │Deficienţã │ 50-69% │ ISE │Gradul III │
│simptomatog subiectivã şi obiectivã │medie │ │ │ │
│centratã pe modificãrile generate de │ │ │ │ │
│amiotrofiile musculare şi deficitul motor │ │ │ │ │
│secundar de intensitate medie, ce duc la │ │ │ │ │
│scãderea performanţelor de mers şi a │ │ │ │ │
│ortostatismului prelungit │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│DMP - formele clinice cu evoluţie îndelungatã, │Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│mai mult de 5 ani, care conduc la amiotrofii │accentuatã │ │ │ │
│musculare accentuate şi respectiv un │ │ │ │ │
│deficit accentuat, la care se adaugã │ │ │ │ │
│cardiomiopatie distroficã, aritmii, tulburãri │ │ │ │ │
│respiratorii, expresia hipoventilaţiei │ │ │ │ │
│pulmonare │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│DMP - formele clinice dupã o evoluţie │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │Gradul I │
│îndelungatã, care, prin deficitul motor │gravã │ │ │ │
│instalat progresiv face imposibilã deplasarea │ │ │ │ │
│bolnavului prin forţe proprii şi la care se │ │ │ │ │
│adaugã tot cortegiul tulburãrilor respiratorii,│ │ │ │ │
│fonatorii, de deglutiţie etc. şi tulburãri │ │ │ │ │
│cardiovasculare │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴──────────────────┘




    MIASTENIA

    Miastenia este o boalã a sinapsei neuromusculare care se caracterizeazã prin obosealã excesivã şi deficit al musculaturii striate.

    Simptomatologia - deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivã a muşchiului care se contractã şi prin diminuarea progresivã a forţei musculare. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei, reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. Boala evolueazã în general în pusee, cu evoluţie din ce în ce mai severã, ajungând pânã la paralizia de muşchi respiratori. Simptomatologia bolii se amelioreazã numai prin administrarea de anticolinesterazice.

    Topografia deficitului miastenic:
    1. tulburãri oculare: strabism, diplopie, ptoza palpebralã, poate sã aparã imposibilitatea convergenţei;
    2. tulburãri de fonaţie: sunt caracteristice deoarece apar sau se accentueazã la efort; acestea sunt: disfonie, nazonare, dizartrie;
    3. tulburãri de deglutiţie: se pot manifesta pentru solide, lichide şi, în cazurile mai grave, chiar şi pentru salivã;
    4. tulburãri de masticaţie: apar mai mult sau mai puţin precoce, pot merge pânã la deficit total şi se pot asocia cu cãderea mandibulei;
    5. atingerea musculaturii faciale: produce "faciesul miastenic" caracteristic;
    6. afectarea musculaturii cefei şi a trunchiului produce o invalidare importantã - cãderea capului, necesitã menţinerea bãrbiei cu mâna. Trecerea din clinostatism la ortostatism poate fi imposibilã sau se executã cu efort, interesarea membrelor inferioare se remarcã iniţial la urcatul şi coborâtul scãrilor, iar ulterior chiar şi la mersul pe teren plat;
    7. tulburãrile respiratorii, exprimate prin dispnee şi senzaţie de lipsã de aer, sunt obiectivate de reducerea capacitãţii vitale.

    Investigaţii paraclinice:
    ● scala de efort specificã miasteniei;
    ● testul cu neostigmina;
    ● EMG cu stimulare repetitivã;
    ● dozare de anticorpi anti-receptori colinergici nicotinici +/- dozare de anticorpi anti MuSK.



┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬───────┬──────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitu-│Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ dinea │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│Formele de debut cu simptomatologie sãracã şi │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│tulburãri funcţionale uşoare │ uşoarã │ │ │încadreazã│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│Formele de debut - simptomatologie sãracã, │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III│
│diagnosticul este susţinut pe probele de │ medie │ │ │ │
│provocare şi cu rãspuns 100% la terapia │ │ │ │ │
│medicamentoasã; se pot manifesta prin tulburãri│ │ │ │ │
│oculare (ptoza palpebralã parţialã), tulburãri │ │ │ │ │
│de fonaţie, senzaţie de obosealã la masticaţie,│ │ │ │ │
│obosealã muscularã, mers pe distanţe relativ │ │ │ │ │
│lungi, sau urcarea a 1-2 etaje │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│Formele cu tulburãri oculare, de fonaţie, │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│deglutiţie, masticaţie şi tulburãri motorii cu │ accentuatã │ │ │ │
│caracter cvasipermanent cu rãspuns ineficient │ │ │ │ │
│la terapia medicamentoasã care genereazã │ │ │ │ │
│tulburãri funcţionale de intensitate accentuatã│ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│Formele ce se însoţesc de tulburãri mari de │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│deglutiţie, tulburãri respiratorii ce necesitã │ gravã │ │ │ │
│uneori respiraţie asistatã, când deficitul │ │ │ │ │
│motor este permanent şi rezistent la terapia │ │ │ │ │
│medicamentoasã asociatã, ducând la necesitatea │ │ │ │ │
│supravegherii permanente din partea altei │ │ │ │ │
│persoane │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴───────┴──────────┘



    Miozitele şi polimiozitele - vezi capitolul Colagenoze.

    SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (SLA)

    Face parte din afecţiunile neuronului motor şi este definitã clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali şi periferici (fasciculaţii, amiotrofii distale, semne piramidale).
    Criterii de diagnostic în SLA (conform Ghidului Federaţiei Societãţilor Europene de Neurologie adoptat şi de Societatea de Neurologie din România şi de Ministerul Sãnãtãţii din România):
    Diagnosticul SLA necesitã prezenţa (criterii pozitive):
    - semnelor de NMP (inclusiv caracteristicile EMG la nivelul musculaturii neafectate);
    - semnelor de NMC;
    - progresiei simptomelor şi a semnelor.

    Diagnosticul SLA necesitã absenţa (diagnostic prin excludere):
    ● semnelor senzitive;
    ● tulburãrilor sfincteriene;
    ● tulburãri vizuale;
    ● disfuncţiei ganglionilor bazali;
    ● demenţei de tip Alzheimer;
    ● sindroamelor ce "mimeazã" SLA

    Diagnosticul SLA este sprijinit de:
    - fasciculaţii într-una sau mai multe regiuni;
    - modificãri neurogene la EMG;
    - viteze de conducere nervoasã senzitive şi motorii normale;
    - absenţa blocului de conducere.
    În funcţie de predominanţa tablourilor clinice, se definesc urmãtoarele variante de SLA: paralizia bulbarã progresivã cu predominanţa fenomenelor bulbare; atrofia muscularã progresivã cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza lateralã primarã cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.

    Investigaţii paraclinice:
    - E.M.G;
    - microscopia opticã;
    - microscopia electronicã.



┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬───────┬──────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitu-│Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ dinea │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│SLA-la debut cu tulburãri funcţionale uşoare │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│ │ uşoarã │ │ │încadreazã│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│SLA - forma pseudopolineuropaticã - formã │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │Gradul III│
│relativ atipicã, simptomatologia de neuroni │ medie │ │ │ │
│motori periferici dominã tabloul clinic, iar │ │ │ │ │
│simptomatologia de tip piramidal este foarte │ │ │ │ │
│discretã sau absentã │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│SLA - forma generalizatã este una dintre cele │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │Gradul II │
│mai frecvente, cu evoluţie lentã, cu predomi- │ accentuatã │ │ │ │
│nanţa simptomelor de neuron motor central. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────────┤
│SLA - forma bulbarã - forma cu evoluţie │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│dramaticã, simptomatologia fiind manifestã la │ gravã │ │ │ │
│musculatura inervatã de nucleii motori bulbari.│ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴───────┴──────────┘



    EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH

    Simptomatologia - ataxia cerebeloasã este de obicei cea care atrage atenţia asupra bolii, determinatã fiind de tulburãrile de sensibilitate ca şi cele de tip cerebelos. Mersul este tabetic, cerebelos cu baza de susţinere lãrgitã, bolnavul prezintã dismetrie, vorbire lentã, R.O.T. se abolesc precoce. Amiotrofiile sunt de regulã distale, mai accentuate la membrele inferioare, descriindu-se aspectul "picior de cocoş", aspect de picior scobit.
    Implicaţiile cardiace sunt prezente, manifestându-se de timpuriu cu extrasistole atriale, hipertrofie ventricularã, semne de ischemie cardiacã.
    Investigaţii paraclinice:
    - examen electroneurofiziologic (electroneurografie + EMG);
    - ecocardiografie şi EKG;
    - IRM cranianã (evaluarea în particular a cerebelului);
        - opţional: diagnostic genetic.




┌─────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│EASC - formele clinice la debut, cu │ Deficienţã │ 20-55% │ AL/IPALR │ Nu se │
│modificãri obiective discrete mult timp, │uşoarã/medie│ │(funcţie de │încadreazã/│
│la care examenul obiectiv semnaleazã doar│ │ │ specificul │ Gradul III│
│abolirea R.O.T., schiţã de picior scobit,│ │ │activitãţii)│ │
│cifoscoliozã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│EASC - formele clinice bine exprimate │ Deficienţã │ 56-69% │ IPALR/ISE │ Gradul │
│la care diagnosticul nu mai ridicã semne │ medie │ │(funcţie de │ III/II │
│de întrebare, dar a cãror evoluţie este │ │ │ specificul │ │
│lent progresivã şi prezintã deficite │ │ │activitãţii)│ │
│motorii medii │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│EASC - formele clinice cu evoluţie │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│îndelungatã la care s-au instalat atrofii│ accentuatã │ │ │ │
│musculare şi deficite motorii accentuate │ │ │ │ │
│însoţite de tulburãri de sensibilitate ± │ │ │ │ │
│tulburãri cardiace, endocrine, psihice │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│EASC - formele clinice care, din cauza │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│amiotrofiilor musculare şi a deficien- │ gravã │ │ │ │
│ţelor motorii şi generalizate, conduc la │ │ │ │ │
│imobilizarea bolnavului │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────┘



    EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE

    Este o formã diferenţiatã din grupul eredoataxiilor, foarte asemãnãoare cu eredoataxia Freidreich în care însã semnele cerebeloase şi piramidale sunt predominente. Debutul şi evoluţia sunt asemãnãtoare cu maladia Friedreich, dar predominã:
    - semnele cerebeloase cu ataxie, tremor intenţional şi vorbire cerebeloasã;
    - semnele piramidale sunt mai bine exprimate în forma Pierre-Marie, dar cu afectare mai micã a sensibilitãţii profunde; ROT pot fi vii; se poate gãsi doar aspectul contracturii piramidale, mai ales la membrele inferioare; tulburãrile de sensibilitate obiective pot fi absente sau discrete, bolnavul nu prezintã atrofii sau malformaţii articulare (sau acestea sunt, în general, mai puţin exprimate).
    Investigaţii: aceleaşi ca la boala Friedreich.



┌─────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│Formele clinice la debut în care tulbu- │ Deficienţã │ 20-55% │ AL/IPALR │ Nu se │
│rãrile de coordonare şi echilibru sunt │uşoarã/medie│ │(funcţie de │încadreazã/│
│uşoare. │ │ │ specificul │ Gradul III│
│ │ │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│Formele clinice în care tulburãrile de │ Deficienţã │ 56-75% │ IPALR/ISE │ Gradul │
│coordonare şi echilibru şi tulburãrile de│ medie/ │ │ (funcţie de│ III/II │
│vorbire sunt moderate. │ accentuatã │ │ specificul │ │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│Formele clinice cu evoluţie progresivã │ Deficienţã │ 76-89% │ ISE │ Gradul II │
│la care ataxia cerebeloasã este │ accentuatã │ │ │ │
│accentuatã, însoţitã de tulburãri de │ │ │ │ │
│vorbire, precum şi de accentuarea │ │ │ │ │
│contracturii piramidale +/- tulburãri │ │ │ │ │
│de sensibilitate │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│EAC-PM Formele clinice dupã ani de la │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│debut şi care prin tulburãrile ataxice │ gravã │ │ │ │
│fac deplasarea bolnavului foarte dificilã│ │ │ │ │
│sau imposibilã. │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────┘



    DISCOPATIILE

    Formularea diagnosticului: diagnosticul corect al discopatiei se formuleazã dupã stadiul evolutiv al bolii, clinic şi radiologic.
    De obicei este unicã, dar poate fi multiplã, întâlnindu-se în aceeaşi regiune sau în diferite regiuni ale coloanei vertebrale. Cel mai frecvent apare în regiunea lombarã, apoi în cea cervicalã şi, rareori, în regiunea dorsalã. Regiunea lombarã şi mai ales ultimele douã discuri lombare reprezintã sediul de predilecţie al bolii.
    Diagnostic clinic: pentru stabilirea diagnosticului clinic sunt necesare un examen clinic complet şi examenul radiologic.
    Date clinice: dureri vertebrale (cervicale, lombare, toracale) şi pe traiectul nervului, spontan sau la mişcãri active şi/sau pasive, dureri provocate prin manevrele de elongaţie, deficite motorii segmentare sau globale, tulburãri de reflexe, tulburãri trofice, tulburãri de sensibilitate obiectivã,
tulburãri circulatorii, tulburãri sfincteriene etc.

    Investigaţii obligatorii:
    1. examen IRM (doar când examenul IRM nu este accesibil în timp util, se poate face examen CT al segmentului vertebral afectat);
    2. examen electroneurofiziologic (electroneurografie detaliatã, inclusiv cu latenţa undei F +/- EMG).

    Date radiologice clasice (opţional) - se sprijinã pe triada:
    1. pensarea spaţiului intervertebral;
    2. densificarea platourilor intervertebrale;
    3. modificãri ale curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale.
    În prezenţa complicaţiilor postoperatorii (arahnoidite, epidurite, cicatrici compresive etc), examenul clinic trebuie coroborat obligatoriu cu examenul neurochirurgical, examene radiologice speciale (IRM-CT doar dacã IRM nu este accesibil, electroneurofiziologie, examen LCR.)




┌───────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1. Discopatie vertebralã - faza I (faza│ - fãrã │ 10-49% │ APT/AL, │ Nu se │
│dureroasã) │deficienţã/ │ │ funcţie de │ încadreazã │
│dureri la nivelul coloanei vertebrale, │ deficienţã │ │ specificul │ în grad de │
│spontane sau la apãsare │ uşoarã │ │activitãţii │invaliditate.│
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2. Discopatie vertebralã - faza II │ - fãrã │ 10-49% │ APT/AL, │ Nu se │
│(faza de blocaj) │deficienţã/ │ │ funcţie de │ încadreazã │
│- blocaj al segmentului vertebral │ Deficienţã │ │ specificul │ în grad de │
│- contracturã muscularã paravertebralã │ uşoarã │ │activitãţii │invaliditate.│
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│3. Discopatie vertebralã - faza III │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│(faza neurologicã) │ uşoarã │ │ │ încadreazã │
│Stadiu I (algic) Iritaţie radicularã; │ │ │ │ în grad de │
│bolnavul prezintã dureri la tuse │ │ │ │invaliditate.│
│strãnut sau eforturi │ │ │ │ │
│Semne de elongaţie pozitive (Lasseque, │ │ │ │ │
│Bonnet) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Stadiu II (de compresiune) se caracte- │ Deficienţã │ 55-89% │ IPALR/ISE │Gradul III/II│
│rizeazã prin: │ medie/ │ │(funcţie de │ │
│- deficit motor moderat; │ accentuatã │ │ specificul │ │
│- diminuarea reflexelor osteotendinoase│ │ │activitãţii)│ │
│- tulburãri de sensibilitate obiectivã │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Stadiul III (paralitic sau paretic, de │ Deficienţã │ 70-80% │ ISE │ Gradul II │
│întrerupere) se caracterizeazã prin: │ accentuatã │ │ │ │
│- deficit motor; │ │ │ │ │
│- absenţa reflexelor osteotendinoase; │ │ │ │ │
│- tulburãri de sensibilitate obiectivã;│ │ │ │ │
│- sechelele operatorii ale herniei de │ │ │ │ │
│disc. │ │ │ │ │
│Deficit motor unilateral brahial sau │ │ │ │ │
│crural, cu tulburãri de sensibilitate. │ │ │ │ │
│Hernii de disc operate iterativ (2-3 │ │ │ │ │
│intervenţii chirurgicale) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Deficit motor brahial sau crural cu │ Deficienţã │ 81-89% │ ISE │ Gradul II │
│tulburãri de sensibilitate şi tulburãri│ accentuatã │ │ │ │
│sfincteriene │ │ │ │ │
│(sindrom de coadã de cal) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Tetraplegie, tetraparezã sau parparezã,│ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│paraplegie însoţite de tulburãri de │ gravã │ │ │ │
│sensibilitate şi tulburãri sfincteriene│ │ │ │ │
│tip incontinenţã(cazuri extrem de rare)│ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘



    Discopatiile vertebrale operate vor fi apreciate pentru aptitudine şi/sau încadrare în grad de invaliditate în funcţie de intensitatea simptomatologiei restante (vezi tabelul de mai sus).

    NEUROPATII PERIFERICE
    Neuropatia perifericã este un termen generic care indicã tulburãrile nervilor periferici de orice cauzã.

    Descriere generalã
    Polineuropatiile sunt neuropatii periferice des întâlnite şi foarte importante. Tabloul tipic al polineuropatiei apare cel mai frecvent în cadrul unor afecţiuni metabolice (cauza cea mai frecventã este diabetul zaharat), inflamatorii, imunologice, paraneoplazice sau toxice. Primele simptome par a fi de tip senzitiv şi constau în furnicãturi, înţepãturi, arsuri, sau parestezii în plante sau vârful degetelor, sau în general cu distribuţie în alte zone ale membrelor inferioare. Simptomele şi semnele sunt în general simetrice şi distale, dar ocazional paresteziile apar la nivelul unui singur membru inferior şi apoi la celãlalt, mult mai pronunţate. Trebuie sã avem grijã sã nu fie fãcutã confuzia cu mono - sau multinevrite. Dacã polineuropatia este mai puţin severã, nu vor putea fi decelate semne clinice motorii şi/sau senzitive.

    Examene paraclinice
    - Examen neuroelectrofiziologic detaliat;
    - Biopsia de nerv.

    Clasificarea neuropatiilor periferice:
    - Polineuropatiile axonale: acute, subacute, cronice;
    - Polineuropatiile demielinizante: acute, cronice;
    - Mononeuropatii multiplex;
    - Mononeuropatii.



┌─────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬───────┬────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ dinea │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│Formele clinice de neuropatii, indiferent│ Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã│
│de etiologie - cu simptomatologie frustã,│ uşoarã │ │ │ în grad de │
│predominant senzitivã (parestezii distale│ │ │ │ invaliditate │
│predominant membrele inferioare) ± fruste│ │ │ │ │
│deficite motorii │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│Formele clinice cu simptomatologie │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│motorie manifestã - deficite motorii │ medie │ │ │ │
│predominant distale şi predominant la │ │ │ │ │
│membrele inferioare însoţite de tulburãri│ │ │ │ │
│de sensibilitate superficialã şi/sau │ │ │ │ │
│profundã (ataxie) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│Formele clinice cu deficite motorii │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│manifeste constituite - parapareze, sau │ accentuatã │ │ │ │
│tetrapareze, cu tulburãri de sensibi- │ │ │ │ │
│litate superficialã sau profundã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│Formele clinice (foarte rar) cu deficite │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│motorii tip tetraplegie sau paraplegie + │ gravã │ │ │ │
│tulburãri sfincteriene (foarte rare, │ │ │ │ │
│în special, sindromul Guillain-Barre; │ │ │ │ │
│forme severe de polineuropatie cronicã │ │ │ │ │
│inflamatorie demielinizantã - CIDP) │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴───────┴────────────────┘



    În stabilirea diagnosticului funcţional şi al aptitudinii se vor aprecia separat paraliziile de plex brahial şi paraliziile plexului lombo-sacrat care, prin modificãrile date, pot conduce la scãderea capacitãţii de muncã parţial sau în cea mai mare parte.




┌───────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL - pot fi │ Deficienţã │ 20-55% │ AL /IPALR, │ Nu se │
│parţiale sau totale. Plexul brahial │uşoarã/medie│ │ (funcţie de│ încadreazã │
│este format din rãdãcinile cervicale │ │ │ specificul │ în grad de │
│C5, C6, C7, C8 şi rãdãcina toracalã T1.│ │ │activitãţii)│invaliditate/│
│Rãdãcinile C5 şi C6 formeazã împreunã │ │ │ │ Gradul III │
│trunchiul superior, rãdãcina C7 for- │ │ │ │ │
│meazã trunchiul mijlociu, iar rãdãcina │ │ │ │ │
│C8 şi T1 formeazã trunchiul inferior. │ │ │ │ │
│PARALIZIA PARŢIALĂ DE PLEX BRAHIAL │ │ │ │ │
│cuprinde trei tipuri: │ │ │ │ │
│1 .Tipul superior (Duchenn Erb) - se │ │ │ │ │
│caracterizeazã prin reducerea │ │ │ │ │
│mişcãrilor de ridicare a umãrului, │ │ │ │ │
│abolirea abducţiei, a mişcãrilor de │ │ │ │ │
│rotaţie externã, membrul superior în │ │ │ │ │
│adducţie şi rotaţie internã; atrofia │ │ │ │ │
│umãrului (muşchiul deltoid); ROT │ │ │ │ │
│bicipital absent, tulburãri de │ │ │ │ │
│sensibilitate. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2. Tipul mijlociu (Remack) - se carac- │ Deficienţã │ 20-55% │ AL/IPALR, │ Nu se │
│terizeazã prin paralizia muşchilor │ uşoarã (în │ │(funcţie de │ încadreazã │
│inervaţi de nervul radial, cu excepţia │ paralizia │ │ specificul │ în grad de │
│lungului supinator care rãmâne indemn │parţialã de │ │activitãţii)│invaliditate/│
│şi a tricepsului care este parţial │nerv radial)│ │ │ Gradul III │
│paralizat. Se caracterizeazã prin │/medie │ │ │ │
│imposibilitatea flexiei antebraţului │ │ │ │ │
│pe braţ şi a supinaţiei. Obiectiv: ROT │ │ │ │ │
│tricipital abolit, tulburãri de sensi- │ │ │ │ │
│bilitate inconstante, frecvent pe faţa │ │ │ │ │
│dorsalã a antebraţului şi porţiunea │ │ │ │ │
│externã a feţei dorsale a mâinii. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│În paralizia totalã de nerv radial, │ Deficienţã │ 50-79% │ ISE │Gradul III/II│
│mâna este cãzutã în "gât de lebãdã" şi │ medie/ │ │ │ funcţie de │
│bolnavul nu poate face extensia │ accentuatã │ │ │ membrul │
│policelui, falagelor proximale ale │ │ │ │ dominant │
│degetelor, extensia mâinii, pumnului şi│ │ │ │ │
│antebraţului pe braţ. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│3. Tipul inferior (Klumpke) - se │ Deficienţã │ 50-79% │ ISE │ Gradul │
│caracterizeazã prin paralizia nervului │ medie/ │ │ │ III/II, │
│cubital anterior, flexorilor degetelor,│ accentuatã │ │ │ funcţie de │
│interosoşii musculaturii tenare şi │ │ │ │ membrul │
│hipotenare; tulburarea motorie este │ │ │ │ dominant │
│similarã cu cea a unei paralizii │ │ │ │ │
│combinate de nerv median şi nerv │ │ │ │ │
│cubital, având ca rezultat aspectul │ │ │ │ │
│de mânã simianã. Tulburarea de sensibi-│ │ │ │ │
│litate este de tipul hipoesteziei şi se│ │ │ │ │
│întinde pe faţa internã a braţului şi │ │ │ │ │
│antebraţului. ROT tricipital abolit. │ │ │ │ │
│Se poate adãuga leziunea simpaticului │ │ │ │ │
│cervical şi apariţia sindromului Claud-│ │ │ │ │
│Bernard-Horner. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│Paralizia totalã de Plex brahial - │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│membrul toracal balant (constã în │ accentuatã │ │ │ │
│combinaţia celor trei tipuri de │ │ │ │ │
│paralizii) - conduce la impotenţa │ │ │ │ │
│funcţionalã a membrului superior │ │ │ │ │
│respectiv. │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘



    PARALIZIILE PLEXULUI LOMBO-SACRAT



┌─────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬───────┬────────────────┐
│ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ dinea │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│a. Paralizia nervului femuro-cutanat │ Deficienţã │ 20-30% │ AL │Nu se încadreazã│
│Expresia clinicã a leziunii este meralgia│ uşoarã │ │ │ în grad de │
│parestezicã. Se caracterizeazã prin │ │ │ │ invaliditate │
│parestezii sub formã de senzaţie de piele│ │ │ │ │
│cartonatã cu topografie caracteristicã în│ │ │ │ │
│formã de "rachetã" pe faţa externã a │ │ │ │ │
│coapsei. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│b. Paralizia nervului femural - se │ Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III/II │
│caracterizeazã prin dificultate în flexia│ medie/ │ │ │ │
│coapsei pe bazin şi imposibilitatea │ accentuatã │ │ │ │
│extensiei gambei pe coapsã, areflexie │ │ │ │ │
│rotulianã, anestezie în teritoriul │ │ │ │ │
│cutanat (faţa anterioarã coapsã, faţa │ │ │ │ │
│internã genunchi, faţa antero-internã │ │ │ │ │
│gambã, maleolã tibialã şi jumãtatea │ │ │ │ │
│posterioarã a marginii interne a │ │ │ │ │
│piciorului). Obiectiv: hipotrofie, │ │ │ │ │
│hipotonie cvadriceps, rotulã flotantã. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│c. Paralizia nervului obturator │ Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ Gradul III/II │
│Însoţeşte, de regulã, paralizia de nerv │ medie/ │ │ │ │
│femural şi se caracterizeazã prin │ accentuatã │ │ │ │
│paralizia adducţiei şi rotaţiei interne │ │ │ │ │
│şi externe a coapsei, tulburãri de │ │ │ │ │
│sensibilitate în porţiunea mijlocie a │ │ │ │ │
│coapsei şi genunchiului. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│d. Paralizia nervului sciatic │ │ │ │ │
│Paralizia totalã este destul de rarã şi │ │ │ │ │
│se manifestã clinic printr-o paralizie │ │ │ │ │
│completã a celor douã ramuri terminale │ │ │ │ │
│(SPE şi SPI). │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│1. Paralizia de nerv sciatic popliteu │ Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ Gradul III/II │
│extern (SPE) │ medie/ │ │ │ │
│Clinic: deficit motor la nivelul gambei, │ accentuatã │ │ │ │
│pe gambierul anterior, extensorul propriu│ │ │ │ │
│al halucelui, extensorul comun al │ │ │ │ │
│degetelor, lungul şi scurtul peronier şi │ │ │ │ │
│pediosul; tulburãri senzitive la nivelul │ │ │ │ │
│feţei antero-externe a gambei, douã │ │ │ │ │
│treimi interne ale plantei, faţa dorsalã │ │ │ │ │
│a primelor trei degete şi jumãtatea │ │ │ │ │
│internã deget 4. │ │ │ │ │
│Obiectiv: mers stepat, bolnavul ridicã │ │ │ │ │
│mult genunchiul şi afecteazã mult gamba │ │ │ │ │
│de partea bolnavã, nu poate merge pe │ │ │ │ │
│cãlcâie. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼───────┼────────────────┤
│2. Paralizia de nerv sciatic popliteu │ Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ Gradul III/II │
│intern (SPI) │ medie/ │ │ │ │
│Clinic: deficit motor la nivelul gambei │ accentuatã │ │ │ │
│(gastrocnemienii, popliteu, plantar │ │ │ │ │
│subţire, solear, tibial posterior), la │ │ │ │ │
│nivelul piciorului (nervul plantar │ │ │ │ │
│medial, flexorul scurt al degetelor, │ │ │ │ │
│abductorii şi flexorul scurt al halucelui│ │ │ │ │
│şi primii lombricali, nervul plantar │ │ │ │ │
│lateral, pãtratul plantar, abductorul │ │ │ │ │
│degetului 5, flexor şi opozant deget 5, │ │ │ │ │
│interosoşii dorsali şi plantari şi │ │ │ │ │
│ultimii lombricali); tulburãri senzitive │ │ │ │ │
│la nivelul porţiunii dorsolaterale a │ │ │ │ │
│gambei, marginea lateralã a piciorului, │ │ │ │ │
│plantã şi degete. │ │ │ │ │
│Obiectiv: mers talonat, absenţa desprin- │ │ │ │ │
│derii cãlcâiului de pe sol, a reflexiei │ │ │ │ │
│ahilianã, tulburãri trofice, degete în │ │ │ │ │
│"ciocan". │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴───────┴────────────────┘



    Aspecte clinico-funcţionale generale
    Observaţie. Aspectele prezentate au caracter orientativ. Încadrarea în grade de invaliditate corespunzãtoare se va face în funcţie de contextul clinic în care apar aceste sindroame, conform criteriilor de la capitolele respective.

    NERVII CRANIENI

    Perechea I (nervul olfactiv)
    Nervul olfactiv este responsabil de modificãrile de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bazã de craniu, intoxicaţii exogene (alcool, droguri, tabagism etc), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracranianã, migrene, afecţiuni endocrine, alergii ale cãilor respiratorii, epilepsii, diverse afecţiuni psihice. În sine, tulburãrile de miros nu duc la deficienţe funcţionale; incapacitatea adaptativã între 0-30% nu se încadreazã în grad de invaliditate (APT/AL în funcţie de specificul activitãţii)

    Perechea II (nervul optic)
    Afecţiunile nervului optic apar în cadrul diverselor entitãţi nozologice, neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul Afecţiuni oftalmologice, în special în ceea ce priveşte modificãrile polului anterior, acuitãţi vizuale, modificãri retiniene etc. Din punct de vedere neurologic, sunt evaluate modificãrile de câmp vizual şi modificãrile de fund de ochi.
    Modificãrile câmpului vizual sunt: scotoame, îngustãri concentrice ale câmpului vizual, hemianopsii.
    - Scotoamele pot fi centrale şi periferice; îngustãri concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (sclerozã multiplã, intoxicaţie exogenã, procese expansive intracraniene); îngustãri concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame, nevrite optice etc. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologicã purã, scotoamele şi îngustãrile concentrice ale câmpului visual vor fi tratate din punct de vedere al incapacitãţii adaptative la capitolul Oftalmologie;
    - Hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime, bitemporale sau binazale;
    - Hemianopsiile bilaterale în sine, farã agnozii, conduc la o deficienţã medie cu o incapacitate adaptativã de 50-69% - ISE şi pot fi încadrate în gradul III de invaliditate sau alt grad, în funcţie de etiologie;
    - Hemianopsiile bilaterale, în special cele omonime temporale cu agnozie, în sine, conduc la deficienţã accentuatã cu incapacitate mai mare de 70%-ISE şi pot fi încadrate în gradul II de invaliditate sau alt grad, în funcţie de etiologie;
    - Cvadrananopsiile în diverse combinaţii, în funcţie de lateralitate, şi tulburãrile de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus.

    Perechea III (nervul oculomotor comun)
    Modificãrile aduse de afecţiunile acestuia pot apãrea în majoritatea afecţiunilor neurologice, dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene, tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe, accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne), sclerozã multiplã, diabet zaharat, intoxicaţii exogene etc; se manifestã prin ptozã palpebralã totalã sau incompletã şi laterodeviaţie a globului ocular.
    - pareza de oculomotor comun unilateralã cu ptozã palpebralã şi strabism, ce poate avea în sine o deficienţã uşoarã cu o incapacitate 20-49% - AL şi nu se încadreazã în grad de invaliditate, luând în considerare reversibilitatea fenomenelor; în funcţie de unele cauze, se poate încadra în gradul III sau II - IPALR;
    - pareza unilateralã parţialã cu ptozã palpebralã parţialã poate avea o deficienţã uşoarã cu o incapacitate 20-30% - AL; nu se încadreazã în grad de invaliditate; în funcţie de unele cauze, se poate încadra în gradul III sau II - IPALR;
    - pareza bilateralã completã sau incompletã este foarte rarã, beneficiazã de o deficienţã accentuatã sau gravã - incapacitate 70-100% - ISE, încadrabilã în gradul II sau gradul I de invaliditate.

    Perechea IV (nervul patetic)
    Se întâlneşte mai rar şi, de obicei, în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. De regulã este unilateralã şi, dacã se însoţeşte de diplopie, poate conduce la o deficienţã medie - incapacitate 50-69% - se încadreazã în gradul III de invaliditate - ISE.

    Perechea V (nervul trigemen)
    Nervul trigemen are douã componente: senzitivã şi motorie.
    - nevralgia de trigemen este esenţialã şi secundarã; se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate, tumorile de unghi cerebelos, neurinomul de acustic, scleroza multiplã etc; nevralgia de trigemen esenţialã, deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia, va fi apreciatã din punct de vedere al expertizei medicale dupã epuizarea tuturor metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cãrora nu s-au constatat ameliorãri esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos dupã intervenţie chirurgicalã asupra nucleului nervului trigemen; în sine, poate beneficia de o deficienţã medie cu o incapacitate 50-69% -IPALR şi poate fi încadratã în gradul III de invaliditate. Dacã nevralgia de trigemen esenţialã sau secundarã se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei, dificultãţi de masticaţie care afecteazã ramul motor al trigemenului etc), ea poate beneficia de o deficienţã accentuatã cu o incapacitate peste 70%-ISE, fiind încadrabilã în gradul II de invaliditate.
    - nevralgia de trigemen cu crize rare se încadreazã ca AL; criza unicã, nerepetatã în decurs de 1 an - se încadreazã APT.

    Perechea VI (nervul oculomotor extern)
    Din punct de vedere etiologic, afectãrile nervului oculomotor extern se regãsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor III şi IV de nervi oculomotori:
    - pareza unilateralã totalã sau parţialã de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţã, dar poate beneficia de incapacitate 10-20%- APT; nu se încadreazã în grad de invaliditate, având în vedere cã este aproape întotdeauna reversibilã în totalitate;
    - pareza bilateralã de nerv VI este foarte rarã, se întâlneşte în special în scleroza multiplã, tumori de bazã de craniu, intoxicaţii exogene, beneficiazã de o deficienţã uşoarã cu o incapacitate 20-49% (clasare AL), nu se încadreazã în grad de invaliditate (precizare: doar în sine, când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul II.

    Perechea VII (nervul facial)
    Leziunile nervului facial însoţesc majoritatea entitãţilor descrise mai sus; pareza facialã poate fi esenţialã ("a frigore"), de obicei evolueazã fãrã o etiopatogenie clarã, se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu Pneumocystis carinii, în situaţiile cu scãderea rezistenţei imunitare în special, şi, mai nou, în infecţii cu HIV etc.:
    - pareza facialã tip periferic unilateralã, în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii, sensibilitãţii şi masticaţiei, poate beneficia de o deficienţã uşoarã/farã deficienţã, cu incapacitate 20-49% şi nu se încadreazã în grad de invaliditate, fiind, de obicei, reversibilã; va fi clasatã APT/AL, funcţie de simptomatologie
    - pareza facialã unilateralã cu lagoftalmie ireductibilã şi deci, subsecvent, leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile, poate beneficia de o deficienţã medie, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR şi poate fi încadrabilã în gradul III de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşeazã deficienţa). De obicei acest tip de parezã apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod; ea este de cele mai multe ori recidivantã, iar diagnosticul etiopatogenic este incert; la aprecierea comisiei se poate acorda şi gradul II de invaliditate.
    - pareza facialã perifericã bilateralã este o entitate foarte rarã, cel mai frecvent întâlnindu-se în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentã, afecteazã grav masticaţia, deglutiţia, vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari, dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintã, poate beneficia în sine de o deficienţã accentuatã, incapacitate 70-89%-ISE şi poate fi încadratã în gradul II de invaliditate;
    - parezele faciale tip central însoţesc de regulã diverse entitãţi neurologice cu leziune dominantã în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv; în sine, nu conduc la deficienţe (se vor clasa conform prevederilor de la AVC). în funcţie de etiologie, se pot încadra în gradul III sau II (ex. formaţiunile tumorale de pol frontal).

    Perechea VIII (nervul acustico-vesibular)
    - Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburãrilor lui în criteriile de expertizã se vor face la capitolul Afecţiuni O.R.L.:
    - componenta vestibularã are douã manifestãri: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic; sindroamele vestibulare se manifestã prin vertij sistematizat, nesistematizat, rotator, de poziţie etc, nistagmus, ataxie, proba Romberg pozitivã, laterodeviaţii şi, în sine, conduc la deficienţe uşoare, cu incapacitate 20-49% - AL sau medii - IPALR, cu incapacitate 50-69%, fiind încadrabile şi în gradul III de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii mari cu imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul Afecţiuni O.R.L.

    Perechea IX (nervul glosofaringian)
    Rãspunde parţial de masticaţie, deglutiţie şi fonaţie.
    - pareza de glosofaringian unilateralã cu tulburãri de masticaţie, deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţã medie sau accentuatã, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR şi încadrare în gradul III, sau II de invaliditate (cu o incapacitate între 70-89%) - ISE, în funcţie de gravitatea tulburãrilor de deglutiţie; se poate întâlni în sindroame alterne de trunchi cerebral (ex. sindrom Wallenberg), procese expansive intracraniene cu afectãri complexe şi combinate ale nervilor cranieni etc.
    - pareza bilateralã de nerv glosofaringian este foarte rarã, dar de o gravitate maximã, afectând în totalitate deglutiţia, în special; poate beneficia în sine de o deficienţã gravã, cu incapacitate 90-100%-ISE fiind încadrabilã în gradul I de invaliditate.
    - nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rarã şi însoţeşte uneori celelalte manifestãri din partea acestui nerv, farã deficienţã funcţionalã sau deficienţã uşoarã; cu incapacitate 0-30%, nu este încadrabilã în grad de invaliditate, se poate clasa APT/AL.

    Perechea X (nervul vag)
    Nervul vag nu dã tulburãri specifice unei anumite boli neurologice; este responsabil de tulburãrile de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afecteazã cu precãdere muşchii diafragmului, reglând mişcãrile respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie.

    Perechea XI (nervul spinal)
    Cel mai frecvent, disfuncţia sa conduce la torticolis; torticolisul, în formele evolutive de lungã duratã în care nu au fost depistaţi alţi factori, psihici sau extrapiramidali, poate beneficia de o deficienţã uşoarã, cu o incapacitate 20-39% şi nu se încadreazã în grad de invaliditate - AL, sau, în formele grave, în care au fost epuizate toate modalitãţile de tratament medicamentos şi chirurgical, poate beneficia de o deficienţã medie sau chiar accentuatã, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR, sau peste 70% - ISE, putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate.
    Torticolisul de cauzã centralã este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III - ISE.

    Perechea XII (nervul hipoglos)
    Tulburãrile de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate - IPALR. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate-ISE.

    TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE
    - Vor fi evaluate în funcţie de gradul de deficit motor care afecteazã motilitatea, gestualitatea şi prehensiunea şi vor fi clasate în funcţie de specificul activitãţii, APT/AL/IPALR (gradul III de invaliditate).
    - Deficit motor total al unui membru superior ce împiedicã activitatea zilnicã, autoservirea şi activitatea profesionalã sau deficit motor bilateral moderat - incapacitate 70-89% - ISE, gradul II sau I de invaliditate.
    - Deficit motor total la ambele membre superioare şi/sau asociat cu alte deficienţe (de locomoţie, vorbire etc.), care fac ca bolnavul sã-şi piardã total capacitatea muncã şi de autoservire -incapacitate 90-100% - ISE, gradul I de invaliditate.

    TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE
    - Bolnavul se deplaseazã cu uşoarã dificultate pe distanţe lungi, din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor membre inferioare, dar care nu afecteazã desfãşurarea activitãţii vieţii cotidiene sau profesionale - incapacitate 20-55% - AL/IPALR (gradul III de invaliditate), funcţie de specificul activitãţii.
    - Bolnavul se deplaseazã cu dificultate moderatã şi pe distanţe scurte, dar tarã sprijin, din cauza unui deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor, incapacitate 50-75% - IPALR, gradul III sau II de invaliditate, funcţie de intensitatea simptomatologiei.
    - Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit, dar cu mare dificultate, neputând realiza mersul normal, nici chiar pentru distanţe scurte (10-50 metri); considerãm cã are o deficienţã accentuatã, cu o incapacitate 70-89% - ISE şi este încadrabil în gradul II de invaliditate.
    - Bolnavul nu se poate deplasa nici cu sprijin, nici fãrã sprijin, fiind dependent de un mijloc de transport adecvat (cãrucior, alte dispozitive) şi nu îşi poate îndeplini activitãţile vieţii cotidiene, sau nu îşi poate câştiga existenţa prin activitatea pentru care era pregãtit (în special munca fizicã), prezintã o deficienţã gravã cu incapacitate 90-94% şi este încadrabil în gradul I de invaliditate - ISE.
    - Dacã bolnavul prezintã deficit de locomoţie şi/sau manipulaţie de peste 95% şi nu se poate autoservi, nu poate desfãşura nicio activitate şi necesitã sprijin şi îngrijire din partea altei persoane (este nevoit sã beneficieze de un însoţitor), beneficiazã de incapacitate 100% - ISE, fiind încadrabil în gradul I cu însoţitor.

    TULBURĂRI DE LIMBAJ ŞI DE VORBIRE
    - Bolnavul prezintã tulburãri de vorbire uşoare: disartrie, balbism, alte tulburãri de vorbire specifice unor afecţiuni neurologice (vorbirea monotonã, monocordã din boala Parkinson, vorbirea explozivã din afecţiunile cerebeloase, vorbirea nazonatã, dificilã, lentã, din miastenia gravis), incapacitate adaptativã 20-55% - AL/IPALR (gradul III de invaliditate).
    - Bolnavul are tulburãri de limbaj, de tipul tulburãrilor afazice expresive, moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale, sechele dupã traumatisme cranio-cerebrale), nu poate elabora propoziţii simple sau complexe, dar poate exprima prin gesturi, cuvinte disparate, mimicã etc. idei, trebuinţe sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregãtirea profesionalã) prin stenodactilografie sau operare P.C., prezintã o deficienţã de limbaj medie/accentuatã ce îi permite exercitarea activitãţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei, incapacitate 50-89% - IPALR, este încadrabil în gradul III/II de invaliditate.
    - Bolnavul are tulburãri de limbaj de tip afazie expresivã complexã, dar şi elemente de înţelegere de tipul afaziei de recepţie - înţelege ordinele simple, pe cele complexe şi chiar le poate executa pe cele simple - prezintã o deficienţã accentuatã, cu o incapacitate adaptativã 70-89% -IPALR şi este încadrabil în gradul II de invaliditate.
    - Existã şi situaţia cea mai gravã de afazie mixtã totalã: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe sau cuvinte simple pe care le repetã dându-le un înţeles propriu ("da-da"; "masã-masã" etc.) fãrã nicio legãturã cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("aratã-mi nasul", "ridicã mâna dreaptã", "ce este asta?" etc), deci devine incapabil de a desfãşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale, subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie); nu se poate autoservi, autoconduce (prin imposibilitatea comunicãrii), beneficiazã de o deficienţã gravã, cu o incapacitate 90-100% - ISE şi este încadrabil în gradul I de invaliditate, de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane; incapacitãţile de limbaj de gradul II şi I trebuie obligatoriu expertizate şi în serviciile de neurologie sau psihiatrie, cu ajutorul examenului neuropsihologic.

    TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU
    În acest capitol se încadreazã aşa numitele ataxii, care pot fi cerebeloase, vestibulare şi cele prin tulburãri de sensibilitate profundã.
    a. Ataxiile cerebeloase - bolnavul se deplaseazã cu dificultate, cu baza de susţinere lãrgitã, existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare; ele pot infuenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociazã cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din AVC, parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afecteazã cãile cerebeloase spinale). Când se asociazã deficite motorii cu sindroame cerebeloase, diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. Se încadreazã în gradul III sau II de invaliditate - ISE, funcţie de severitatea simptomatologiei.
    b. Tulburãrile vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul examenului O.R.L., iar aptitudinea va fi apreciatã prin colaborarea obligatorie a medicului neurolog care deceleazã sindromul şi a medicului O.R.L.-ist, care obiectiveazã aceste tulburãri prin probe specifice: probe vestibulare, nistagmografie etc.
    - Bolnavul se poate deplasa, mersul fiind posibil, dar cu oscilaţii, imprecis, având aspect specific de "om beat"; fatigabilitatea apare la distanţe mari, iar mişcãrile ce impun o mare fineţe şi control în desfãşurarea activitãţii profesionale sunt uşor afectate - incapacitate 20-55% - care se încadreazã AL/IPALR (gradul III de invaliditate). De menţionat cã gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central, sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic; în consecinţã, rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplã, boala heredodegenerativã la debut etc).
    - Bolnavul se poate deplasa fãrã sprijin pe distanţe variabile, cu dificultate, cu oscilaţii, având dificultãţi de coordonare motrice şi de manipulaţie, neinfluenţate de deficite motorii (sindrom de neuron central, sindroame extrapiramidale sau sindroame de nervi periferici), beneficiazã de o incapacitate de 70-80%, fiind încadrabil în gradul II de invaliditate - ISE.
    - Bolnavul se deplaseazã cu sprijin unilateral sau nesprijinit, dar cu mare greutate, cu baza de susţinere foarte lãrgitã, cu tendinţã la latero- sau postero-deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare, chiar dacã nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus; el beneficiazã de o incapacitate de 81-89% - ISE, neputând sã desfãşoare activitãţile vieţii cotidiene şi majoritatea activitãţilor profesionale (în special cele ce impun muncã fizicã grea, muncã de fineţe şi coordonare). Este încadrabil în gradul II de invaliditate - ISE.
    - Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice; în acelaşi timp, are deficienţã de manipulaţie în sensul coordonãrii chiar şi pentru mişcãri mai puţin fine; în aceste situaţii, el nu îşi poate duce la bun sfârşit activitãţile cotidiene şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent, deficienţele menţionate apar în coreea cronicã, coreo-atetozele, tulburãrile vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate, boala heredodegenerativã în stadiu avansat). Bolnavul beneficiazã de incapacitate peste 90% - ISE, fiind încadrabil în gradul I de invaliditate. În cazul apariţiei incapacitãţii de autoconducţie, autoservire, orientare temporo-spaţialã (prin modificãri psihice şi/sau senzoriale), bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane, deci este încadrabil în gradul I de invaliditate - ISE.

    11. AFECŢIUNI NEOPLAZICE



┌─────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬───────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã │ citatea │ │ invali- │
│ │ │adaptativã│ │ ditate │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│- leziuni precanceroase: - stadiul │ - farã │ 10-30% │ APT/AL, │ Nu se │
│iniţial, incipient, tratat, în remisiune │ deficienţã/│ │ (funcţie de│ încadreazã│
│completã, dupã supraveghere de cel puţin │ deficienţã │ │ specificul │ │
│5 ani - absenţa recidivelor │ funcţionalã│ │activitãţii)│ │
│- stadiile I, II vindecate sau în │ uşoarã │ │ │ │
│remisiune de duratã (fãrã modificãri │ │ │ │ │
│clinico-biologice la investigaţii │ │ │ │ │
│repetate), dupã supraveghere de cel puţin│ │ │ │ │
│5 ani - absenţa recidivelor │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│- sechele minore ale bolii sau ale │ Deficienţã │ 31-49% │ AL │ Nu se │
│tratamentului │funcţionalã │ │ │ încadreazã│
│Indice de performanţã (IP) = 0 │ uşoarã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│- stadiile I, II, III şi IV în cursul │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III│
│tratamentului oncologic grevat de reacţii│ funcţionalã│ │ │ │
│adverse - sechele ale bolii sau ale │ medie │ │ │ │
│tratamentului Indice de performanţã │ │ │ │ │
│(IP) 1 sau 2 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│ - stadiile I, II, III iniţial, cu boalã │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│în evoluţie în prezent (recidive, │ funcţionalã│ │ │ │
│recurenţe, metastaze) sub tratament; - │ accentuatã │ │ │ │
│sechele importante ale bolii sau ale │ │ │ │ │
│tratamentului greu de controlat │ │ │ │ │
│terapeutic │ │ │ │ │
│Indice de performanţã (IP) = 3 │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│- stadiile III, IV invalidante │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│- stadiul terminal (în boala canceroasã) │funcţionalã │ │ │ │
│Indice de performanţã (IP) = 3 sau 4 │ gravã │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────┘



    Cuantificarea indicelui de performanţã se realizeazã conform OMS sau ECOG*) astfel:


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│ Criterii OMS, ECOG │ Scor │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Activitate fizicã normalã, asimptomatic │ 0 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Simptomatic, uşoarã scãdere a activitãţii fizice, dar capabil sã │ │
│efectueze treburile casnice cotidiene │ 1 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Incapabil sã munceascã, poate efectua majoritatea activitãţii casnice, │ │
│necesitã ocazional asistenţã, repaus la pat sub 50% din zi │ 2 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Incapabil sã se autoîngrijeascã, necesitã asistenţã continuã sau │ │
│spitalizare, evoluţie rapidã a bolii, repaus peste 50% din zi │ 3 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Imobilizat complet la pat, îngrijire medicalã permanentã specializatã │ 4 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘


---------
    *) ECOG - Cooperative Oncology Group

    12. TUMORILE BENIGNE

    Indiferent de localizare, în funcţie de gradul tulburãrilor funcţionale restante dupã tratamentul de specialitate vor fi clasate APT/AL/IPALR şi încadrate în gradul de invaliditate corespunzãtor.

    13. AFECŢIUNI DERMATOLOGICE



┌────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬────────────┬────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã │ Deficienţa │ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã │ citatea │ │invaliditate│
│ │ │adaptativã│ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Dermatoze buloase │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se înca-│
│- pemfigus vulgar │funcţionalã │ │ │ dreazã în │
│- pemfigus seboreic │ uşoarã │ │ │invaliditate│
│- pemfigus vegetant în formele benigne │ │ │ │ │
│- pemfigus foliaceu în formele uşoare de│ │ │ │ │
│boalã │ │ │ │ │
│- pemfigoid bulos în perioada de │ │ │ │ │
│remisiune │ │ │ │ │
│- dermatita herpetiformã în perioada de │ │ │ │ │
│remisiune │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- pemfigus vegetant în formele maligne │ Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul │
│- pemfigus foliaceu în formele medii de │funcţionalã │ │ │ III/II │
│boalã │ Medie/ │ │ │ │
│- pemfigus seboreic în perioada de │ accentuatã │ │ │ │
│activitate │ │ │ │ │
│- pemfigoid bulos în perioada de │ │ │ │ │
│activitate │ │ │ │ │
│- dermatita herpetiformã în perioada de │ │ │ │ │
│activitate │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┴──────────┴────────────┴────────────┤
│- pemfigoidul benign al mucoaselor │ Deficienţã în funcţie de acuitatea vizualã │
│(leziuni la nivelul ochiului), │ │
│sinblefarom, afectare corneeanã │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┬──────────┬────────────┬────────────┤
│- pemfigus vegetant în forme maligne, cu│ Deficienţã │ 76-95% │ ISE │Gradul II/I │
│alterarea stãrii generale, farã rãspuns │ funcţionalã│ │ │ │
│terapeutic │ Accentuatã/│ │ │ │
│- pemfigus foliaceu cu tendinţã rapidã │ gravã │ │ │ │
│la generalizare, cu afectare visceralã │ │ │ │ │
│(renalã, pulmonarã), cu infecţii │ │ │ │ │
│secundare │ │ │ │ │
│- pemfigoidul bulos cu febrã, alterarea │ │ │ │ │
│stãrii generale │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Dermatoze alergice │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se înca- │
│- eczema hiperkeratozicã │funcţionalã │ │ │ dreazã în │
│urticaria cronicã în formele care │ uşoarã │ │ │ grad de │
│rãspund la tratament - prurigo cronic │ │ │ │invaliditate│
│Hebra - prurigo cronic Besnier, în │ │ │ │ │
│formele uşoare urticaria cronicã cu │ │ │ │ │
│evoluţie de peste 1 an (în condiţii de │ │ │ │ │
│tratament) │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- prurigo cronic Besnier când se adaugã │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│tulburãri psihice reactive sau asocieri │ funcţionalã│ │ │ │
│viscerale │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- angioedem recidivant │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│- urticaria cronicã, atunci când trata- │ funcţionalã│ │ │ │
│mentul cu corticoizi nu dã rezultate, │ accentuatã │ │ │ │
│afecteazã şi psihicul bolnavului │ │ │ │ │
│- prurigo cronic Besnier - în funcţie de│ │ │ │ │
│intensitatea simptomelor, este însoţit │ │ │ │ │
│de tulburãri psihice sau asocieri │ │ │ │ │
│viscerale │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Dermatita de contact │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se înca- │
│- dermatita de contact cu leziuni │ funcţionalã│ │ │ dreazã în │
│localizate, sensibile la tratament │ uşoarã │ │ │ grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- dermatita de contact cu leziuni │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│extinse, rezistente la tratament, cu │ funcţionalã│ │ │ │
│determinãri la distanţã │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Eritrodermia (dermatita exfoliativã) cu │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │Gradul III │
│evoluţie cronicã şi rebelã la tratament │ funcţionalã│ │ │ │
│cu documentaţie de specialitate │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Lichenul plan │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se înca- │
│- lichenul plan în perioada de │ funcţionalã│ │ │ dreazã în │
│remisiune, cu leziuni pe suprafeţe mici │ uşoarã │ │ │ grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- lichenul plan în perioada acutã, cu │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│leziuni extinse │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Psoriazis - psoriasis eritrodermic sau │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se înca- │
│pustulos în perioada de remisiune, cu │ funcţionalã│ │ │ dreazã în │
│suprafeţe mici afectate (PASI < 10) - │ uşoarã │ │ │ grad de │
│psoriasis palmo-plantar în perioada de │ │ │ │invaliditate│
│remisiune │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- psoriasis vulgar, eritrodermic sau │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│pustulos cu suprafeţe mari afectate │ funcţionalã│ │ │ │
│(PASI > 10), recidivante sau în │ medie │ │ │ │
│tratament sistemic cronic - psoriasis │ │ │ │ │
│palmo-plantar în perioada de activitate │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- psoriazis artropatic │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│- psoriasis în formele severe, care nu │ funcţionalã│ │ │ │
│rãspund la tratament, cu stare generalã │ accentuatã │ │ │ │
│alteratã (febrã, astenie, artralgii, │ │ │ │ │
│poliadenopatie) │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- psoriasis - în forme severe, cu │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│tulburãri grave de gestualitate şi │ funcţionalã│ │ │ │
│locomoţie │ gravã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Lupus eritematos cronic - lupus │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│eritematos fix (discoid) │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│ │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- lupus eritematos cronic şi subacut │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│diseminat în perioada de acutizare │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┴──────────┴────────────┴────────────┤
│- lupus eritematos sistemic │ conform criteriilor de la capitolul │
│ │ Afecţiuni reumatismale │
├────────────────────────────────────────┼────────────┬──────────┬────────────┬────────────┤
│Porfiria cutanatã tardivã (PCT) - PCT │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│ │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│ │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- PCT cu afectare diseminatã │ Deficienţã │ 50-79% │ IPALR │ Gradul │
│ │ funcţionalã│ │ │ III/II │
│ │ medie/ │ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Sclerodermia - în formele localizate sau│ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│la debut │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│ │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- în formele care asociazã fenomene │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│de tip Raynand şi/sau tulburãri trofice │ funcţionalã│ │ │ │
│şi/sau atrofie muscularã │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- sclerodermia progresivã cu manifestãri│ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│viscerale (digestive, renale sau │ funcţionalã│ │ │ │
│pulmonare) │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- sclerodermia progresivã în forme │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│extinse cu caracter edematos şi │ funcţionalã│ │ │ │
│agravarea tulburãrilor viscerale │ gravã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┴──────────┴────────────┴────────────┤
│Dermatomiozita │ conform criteriilor de la capitolul │
│ │ Afecţiuni reumatismale │
├────────────────────────────────────────┼────────────┬──────────┬────────────┬────────────┤
│Angiosarcomatoza Kaposi - în formele cu │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│leziuni cutanate asociate cu determinãri│ funcţionalã│ │ │ │
│extracutanate (ganglionare, osoase, │ medie │ │ │ │
│viscerale - asociate la un singur organ)│ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- în formele cu tulburãri ale funcţiilor│ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│motorii, determinate de deformãri, │ funcţionalã│ │ │ │
│amputaţii şi/sau existenţa leziunilor │ accentuatã │ │ │ │
│viscerale multiple, în special cele │ │ │ │ │
│digestive │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- în formele cu tulburãri funcţionale │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│grave │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ gravã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Epidermoliza buloasã - în formele │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│simple, farã afectare visceralã │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│ │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Epidermoliza buloasã - în forme │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│asociate, cu localizãri viscerale şi/sau│ funcţionalã│ │ │ │
│tulburãri de gestualitate │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Epidermoliza buloasã - în formele grave │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│cu stenozã cicatricialã esofagianã, cu │ funcţionalã│ │ │ │
│afectare retinianã şi/sau alte distrofii│ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Radiodermitele cronice │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│- în formele extinse, însoţite sau nu │ funcţionalã│ │ │ │
│de afectarea gestualitãţii segmentului │ medie │ │ │ │
│respectiv │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- în formele extinse, cu caracter │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│mutilant │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Keratodermie palmo-plantarã │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│hiperkeratoza palmo-plantarã şi │ funcţionalã│ │ │ │
│keratodermia familialã cu tulburãri │ medie │ │ │ │
│funcţionale accentuate │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Ihtioza primarã sau secundarã care │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│afecteazã gestualitatea, mersul sau │ funcţionalã│ │ │ │
│ortostatismul │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Verucile plantare multiple ce nu │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│afecteazã ortostatismul şi mersul │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│ │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Verucile plantare │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│- formele cu elemente multiple care │ funcţionalã│ │ │ │
│afecteazã ortostatismul şi mersul │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Ulcerul cronic de gambã │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│Modificãri pigmentare, eczemã, │ funcţionalã│ │ │ │
│lipodermatosclerozã, ulcer vindecat │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- ulcer de gambã activ │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Vasculite │ Defiecienţã│ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│- afectare medie │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- afectare severã │ Defiecienţã│ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Tuberculoza cutanatã │ Fãrã │ 20-49% │ APT/AL │ Nu se │
│- afectare uşoarã │deficienţã/ │ │ (funcţie de│ încadreazã │
│ │Deficienţã │ │ specificul │ în grad de │
│ │funcţionalã │ │activitãţii)│invaliditate│
│ │ uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- afectare medie │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│ │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- afectare severã │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ Accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Limfoame cutanate │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│- afectare medie │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│- afectare severã (sindrom Sezary) │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │ funcţionalã│ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Herpes Zoster │ Deficienţã │ 30-69% │ AL/IPALR │ Nu se │
│- algii postzosteriene │ funcţionalã│ │ (funcţie de│ încadreazã │
│ │uşoarã/medie│ │ specificul │ în grad de │
│ │ │ │ (activi- │invaliditate│
│ │ │ │ tãţii) │ /Grad III │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Atrofia cutanatã intinsã peste 15% din │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│suprafaţa corpului şi cu jenã evidentã │ funcţionalã│ │ │ │
│în mişcãri-xerodermie │ medie │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Sifilisul tardiv, forme cu evoluţie de │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│peste 2 ani cu leziuni cutanate sau/şi │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│serologie pozitivã │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Sifilisul tardiv, cu complicaţii │ Deficienţã │ 60-89% │ ISE │ Gradul │
│cutanate, osteoarticulare, viscerale │ funcţionalã│ │ │ III/II │
│ │uşoarã/medie│ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Tulburãri primare de pigmentare ale │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│pielii întinse, inestetice şi rebele │ funcţionalã│ │ │ încadreazã │
│la tratament │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Cicatrici cheloide, cu retracţii │ Deficienţã │ 20-55% │ AL/IPALR, │ Nu se │
│tegumentare şi tulburãri funcţionale │ funcţionalã│ │ funcţie de │ încadreazã │
│ │uşoarã/medie│ │ specificul │ în grad de │
│ │ │ │ activi- │ invali- │
│ │ │ │ tãţii │ditate/-grad│
│ │ │ │ │III de inva-│
│ │ │ │ │ liditate │
└────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴────────────┘



    14. AFECŢIUNI OFTALMOLOGICE

    - Pentru aprecierea invaliditãţii oculare, sunt necesari obligatoriu cei doi parametri funcţionali - AV (vederea centralã) şi CV (vederea perifericã).
    - AV şi CV, dupã care se stabileşte deficienţa funcţionalã, se referã la ochiul cel mai bun şi cu corecţia utilã cea mai bunã.
    - Orice stare patologicã, indiferent de formã, stadiu clinic şi etiologie, care modificã AV şi CV, poate determina invaliditate ocularã, conform baremului.
    - Tumorile maligne intraoculare, indiferent de acuitatea vizualã, determinã o deficienţã vizualã de 70-89% (accentuatã) - ISE şi vor fi încadrate în gradul II de invaliditate.
    - Pseudofachia va fi apreciatã dupã AV şi CV putând fi clasatã APT/AL/IPALR în funcţie de solicitãrile locului de muncã.
    - Dacã nistagmusul constituie semn al afectãrii sistemului nervos sau al unei afecţiuni din sfera ORL, hotãrârea medico-militara trebuie luatã conform bolii de bazã;
    - Acromatopsiile si discromatopsiile vor fi clasate IPALR pentru : auto, aviaţie, marinã, tancuri, apãrare antiaerianã şi radiolocaţie, infanterie, vânãtori de munte, topografie şi alte specialitãţi militare pentru care aceste afecţiuni sunt incompatibile.



┌───────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬────────────┐
│ Afecţiunea. Forma clinicã. │ Deficienţa │ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │funcţionalã │ citate │ │invaliditate│
│ │ │adaptativã│ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Sechele dupã traumatisme ale anexelor │ Fãrã │ 10-40% │ APT/AL │ - nu se │
│globului ocular │ deficienţã/ │ │ (funcţie de│ încadreazã │
│ │cu deficienţã│ │ specificul │ în grad de │
│ │ funcţionalã │ │activitãţii)│invaliditate│
│ │ uşoarã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Epifora produsã prin obstrucţii ale │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ - nu se │
│cãilor lacrimale uni sau bilateralã │ funcţionalã │ │ │ încadreazã │
│ │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Ptoza palpebralã dobânditã, operatã, │ Deficienţã │ 50-79% │ IPALR │ Gradul │
│uni sau bilateralã, care acoperã 2/3 │ funcţionalã │ │ │ III/II │
│din pupilã, cu poziţie vicioasã │ medie/ │ │ │ │
│a capului, cu AV normalã │ accentuatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Paralizia unuia sau mai multor muşchi │ Deficienţã │ 50-69% │ IPALR │ Gradul III │
│ai globului ocular; diplopie la │ funcţionalã │ │ │ │
│privirea binocularã │ medie │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Nistagmus- cu AV pânã la 1/2 inclusiv │ Deficienţã │ 30-60% │ AL/IPALR │ - nu se │
│ │ funcţionalã │ │(AV 1/2 la │ încadreazã │
│ │uşoarã/medie │ │ AO) │ Gradul III │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Nistagmus- cu AV sub 1/2, dar pânã la │ Deficienţã │ 40-69% │ AL/IPALR │ Gradul III │
│1/3 exclusiv │ funcţionalã │ │(AV 1/2-1/3 │ │
│ │ medie │ │ la AO) │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Corpi strãini intravitreeni, extraşi │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ - nu se │
│sau restanţi, care determinã o AV sub │ funcţionalã │ │ │ încadreazã │
│1/2 dupã corecţie │ uşoarã │ │ │ în grad de │
│ │ │ │ │invaliditate│
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Glaucom, cu tulburãri funcţionale │ Fãrã │ 10-49% │ APT/AL │ - nu se │
│uşoare │ deficienţã/ │ │ │ încadreazã │
│ │ deficienţã │ │ │ în grad de │
│ │ funcţionalã │ │ │invaliditate│
│ │ uşoarã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Glaucom cu câmp vizual redus sub 30° │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │ funcţionalã │ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Glaucom absolut cu limitarea câmpului │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│vizual pânã la pierderea punctului de │ funcţionalã │ │ │ │
│fixaţie │ gravã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Degenerescenţã corioretinianã- cu AV │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│între 1/3 - 1/10 la AO │ funcţionalã │ │ │ │
│ │ medie │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Degenerescenţã corioretinianã- cu AV │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│mai bunã de 1/10 la AO, dar cu CV │ funcţionalã │ │ │ │
│redus sub 40° la AO │ accentuatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Degenerescenţã corioretinianã- cu AV │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│sub 1/200 la AO; CV îngustat 0-10° cu │ funcţionalã │ │ │ │
│AV între 1/25 - 1/200 la AO │ gravã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Îngustarea câmpului vizual cu peste │ Deficienţã │ 80-89% │ ISE │ Gradul II │
│10°, hemianopsie definitivã │ funcţionalã │ │ │(CV îngustat│
│ │ accentuatã │ │ │bilateral cu│
│ │ │ │ │ 20-40°) │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Îngustarea câmpului vizual sub 10° │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ - gradul I │
│ │ funcţionalã │ │ │ de │
│ │ gravã │ │ │invaliditate│
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Dezlipirea de retinã, regmatogenã sau │ Deficienţã │ 80-89% │ ISE │ -gradul II-│
│idiopaticã, traumaticã │ funcţionalã │ │ │ │
│ │ accentuatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Dezlipirea de retinã, regmatogenã sau │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │-gradul I de│
│idiopaticã, traumaticã cu cecitate │ funcţionalã │ │ │invaliditate│
│absolutã sau AV 1/25- 1/200 la AO CV │ gravã │ │ │ │
│îngustat 0-10° │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Monoculus posttraumatic │ Deficienţa │ 20-59% │ AL (fãrã │ - nu se │
│AV = 1 f.c. CV = normal │ funcţionalã │ │ deficit │ încadreazã │
│ │ uşoarã/medie│ │ estetic)/ │ în grad de │
│ │ │ │ IPALR │ invali- │
│ │ │ │(funcţie de │ ditate/ │
│ │ │ │ specificul │ Gradul III │
│ │ │ │activitãţii)│ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Monoculus, (un singur ochi funcţional) │ Deficienţã │ 60-69% │ IPALR │ Gradul III │
│AV ≤ 1 (2/3, 1/2, 1/3) cu corecţie │ funcţionalã │ │ │ │
│permanentã CV = normal │ medie │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Monoculus │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│(un singur ochi funcţional │ vizualã │ │ │ │
│AV ≤ 1/4 - 1/9, cu corecţie permanentã │ accentuatã │ │ │ │
│CV redus 10-20 grade │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Monoculus │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│(un singur ochi funcţional │ vizualã │ │ │ │
│AV ≤ 1/10, cu corecţie permanentã │ gravã │ │ │ │
│CV redus 0-10 grade │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Vicii de refracţie │ Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│- miopie 6-8D │ funcţionalã │ │ │ încadreazã │
│- hipermetropie +6D-8D │ uşoarã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Vicii de refracţie │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│Miopie, hipermetropie, astigmatism │ funcţionalã│ │ │ │
│peste 8D cu AV între 1/3-1/10 la AO │ medie │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Vicii de refracţie - miopie, hiperme- │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│tropie, astigmatism cu AV 1/10-1/25 la │ vizualã │ │ │ │
│AO sau CV strâmtat concentric │ accentuatã │ │ │ │
│bilateral cu 20-40 grade; miopii │ │ │ │ │
│fortissime peste 15D, miopiile mari │ │ │ │ │
│evolutive, hipermetropiile fortissime │ │ │ │ │
│bilaterale chiar mai bune de 1/10 │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Vicii de refracţie - miopie, hiperme- │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│tropie, astigmatism, cecitate absolutã │ vizualã │ │ │ │
│cu AV sub 1/200 la AO AV 1/25-1/200 │ gravã │ │ │ │
│la AO sau strâmtarea tabularã │ │ │ │ │
│bilateralã a CV în jurul punctului de │ │ │ │ │
│fixaţie 0-10 grade. │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Afecţiuni oculare evolutive ale │ Deficienţã │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│corneei, uveei sau retinei bine │ funcţionalã │ │ │ │
│documentate cu AV între 1/3-1/10 la AO │ medie │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Afecţiuni oculare evolutive ale │ Deficienţã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│corneei, uveei sau retinei bine │ vizualã │ │ │ │
│documentate cu AV 1/10-1/25 la AO sau │ accentuatã │ │ │ │
│CV strâmtat concentric bilateral cu │ │ │ │ │
│20-40 grade │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Afecţiuni oculare evolutive ale │ Deficienţã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│corneei, uveei sau retinei bine │ vizualã │ │ │ │
│documentate cu cecitate absolutã cu AV │ gravã │ │ │ │
│sub 1/200 la AO AV 1/25-1/200 la AO sau│ │ │ │ │
│strâmtarea tubularã bilateralã a CV în │ │ │ │ │
│jurul punctului de fixaţie 0-10 grade. │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴────────────┘



    15. AFECŢIUNILE O.R.L

    Diagnosticul se bazeazã pe:
    1) examene clinice de specialitate:
       - examen ORL;
       - examen radiologic;
       - examen neurologic;
       - examen oftalmologic.
    2) examene funcţionale:
    - audiometrie (subiectivã - liminarã şi supraliminarã sau audiometrie vocalã şi obiectivã cu potenţiale evocate);
    - impedansmetrie;
    - posturografie staticã şi dinamicã computerizatã;
    - otoemisiuni acustice;
    - electrocohleografie, potenţiale evocate vestibulare
    - electromistagmografie;
    - craniocorpografie;
    - videonistagmografie;
    - proba caloricã.

    A. Tulburãrile de auz
    Consecinţa afecţiunilor otice este scãderea de auz, scãdere produsã prin diferite mecanisme fiziopatologice în raport de segmentul afectat şi de cauza care le-a produs (tulburãri de tip transmisie, tulburãri de tip neuro-senzorial, tulburãri de tip mixt).
    Atunci când nu se poate preciza cauza generatoare, se formuleazã diagnosticul de hipoacuzie sau cofozã.
    Surditatea se poate instala brusc sau se constituie treptat, în timp, şi poate fi unilateralã sau bilateralã.
    Scãderea sau abolirea unilateralã a auzului este compensatã în cea mai mare parte de urechea controlateralã, iar deficienţa funcţionalã generatã este practic neobservabilã în viaţa de toate zilele. În cazul unei asimetrii între pragurile auditive tonale ale celor douã urechi, localizarea surselor sonore se face cu dificultate, deoarece nu va avea loc, practic, o stereoaudiţie.
    Deficienţa funcţionalã auditivã determinã un anumit grad de tulburare de comunicare. Ea poate fi diminuatã/compensatã prin protezare auditivã sau prin mijloace chirurgicale.
    Nivelul deficienţei auditive este stabilit pe baza audiogramei vocale şi tonale liminare în câmp liber la pacientul protezat (unilateral, bilateral), dupã evaluarea câştigului protetic. Pacienţii care beneficiazã de chirurgie vor fi evaluaţi dupã efectuarea intervenţiei chirurgicale.
    În cazul surditãţii brusc instalate, cu deficienţã accentuatã, pacienţii pot fi încadraţi în gradul II de invaliditate.
    Scãderea de auz este apreciatã ca reprezentând circa 40% din capacitatea globalã adaptativã, astfel:


┌─────────────┬──────────────────────┬─────────────┬───────┬────────────────┐
│ Pierderea │Deficienţa funcţionalã│Incapacitatea│Aptitu-│ Gradul de │
│ auditivã │ auditivã globalã │ adaptativã │ dinea │ invaliditate │
├─────────────┼──────────────────────┼─────────────┼───────┼────────────────┤
│ 0-25 db. │ Fãrã deficienţã │ 5-19% │ APT │Nu se încadreazã│
├─────────────┼──────────────────────┼─────────────┼───────┼────────────────┤
│ 26-49 db. │ Deficienţã uşoarã │ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã│
├─────────────┼──────────────────────┼─────────────┼───────┼────────────────┤
│ 50-80 db. │ Deficienţã medie │ 50-59% │ IPALR │ Gradul III │
├─────────────┼──────────────────────┼─────────────┼───────┼────────────────┤
│Peste 81 db. │Deficienţã accentuatã │ ≥60% │ ISE │ Gradul II │
└─────────────┴──────────────────────┴─────────────┴───────┴────────────────┘



    B. Tulburãrile vestibulare
    Tulburãrile echilibrului survin atunci când existã o deficienţã funcţionalã mai mare de 20-30% între cele douã vestibule. Hipo- sau hiperexcitabilitatea vestibularã bilateralã nu este de naturã sã inducã dezechilibrul persoanei. Tulburãrile vestibulare, în contextul unor afecţiuni neurologice, vor fi evaluate conform criteriilor de la capitolul respectiv.

    C. Afectarea regiunii naso-buco-faringo-laringiene şi esofagiene
    Regiunea naso-buco-faringo-laringianã şi esofagianã este o continuitate structuralã şi o încrucişare de cãi cu inervaţie complexã, determinând o simptomatologie clinicã variatã, care poate afecta capacitatea adaptativã a organismului.
    Din multitudinea de afecţiuni proprii acestei regiuni, vom reţine doar pe acelea care determinã pierderea capacitãţii de muncã total sau parţial, astfel:
    1. Afecţiuni ale nasului şi ale sinusurilor
    Dintre afecţiunile nasului, în mod excepţional se vor evalua ca AL/IPALR (încadrare în gradul III de invaliditate) cu I.A. 30-69% pentru cazurile de ozenã neoperatã/operatã sau rinitã atroficã posttraumaticã, afecţiunile supurative ale sinusurilor anterioare şi posterioare.
    2. Afecţiunile esofagului
    Afecţiunile esofagiene sunt evaluate din punct de vedere al incapacitãţi adaptative şi al aptitudinii la capitolul privind Afecţiunile digestive.
    3. Afecţiunile laringelui
    - a. Diplegia recurenţialã (în poziţie de abducţie sau adducţie), cu pãstrarea vocii, dar cu dificultãţi în respiraţie, se apreciazã în funcţie de tulburãrile ventilatorii şi în contextul bolii de bazã.
    - b. Ablaţia laringelui, cu traheostomã permanentã cu sau fãrã erigmofonaţie; deficienţã accentuatã prin tulburãri ventilatorii, de vorbire şi de prognostic, IA 70-89%, gradul II de invaliditate.
    - c. Stenoze laringiene (postcaustice, postradioterapie, iatrogene etc) se vor clasa IPALR (încadrare în gradul III de invaliditate).
    - d. Papilomatoza laringianã, operatã şi recidivatã de 3-4 ori se va clasa APT/AL, funcţie de severitatea simptomatologiei reziduale şi solicitãrile locului de muncã.
    4. Afecţiunile traheei
    Stenozele de diferite grade pot determina tulburãri ventilatorii. Evaluarea va ţine seama de particularitãţile terapeutice (dilataţii, lavaj periodic, endoprotezã etc), de complicaţii (frecvenţa episoadelor supurative bronho-pulmonare) şi de prognostic.

    16. INFECŢIA HIV/SIDA

    CRITERII DE LABORATOR ÎN INFECŢIA HIV LA ADULŢI
    Detectarea anticorpilor anti-HIV include:
    - douã determinãri pozitive efectuate cu truse de tip ELISA, utilizând douã tehnici diferite, la douã probe de sânge prelevate separat;
        - obligatoriu test de confirmare de tip Western blot sau - detectarea acidului nucleic prin PCR (AND sau ARN).

    Categorii clinice de infecţie hiv la adulţi
    (dupã Centrul de Control al Bolilor - Atlanta, SUA, 1993)


┌────────────────────┬────────────────────────┬────────────────┬───────────────┐
│ Categorii dupã │ A │ B │ C │
│ celulele CD4 ± ml │ Asimptomatici/infecţie │ Simptomatic, │ Manifestãrile │
│ │ acutã/adenopatie │ dar nu a sau c │clinice de SIDA│
│ │generalizatã persistentã│ │ │
├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│(1) ≤ 500 cel/mmc │ A1 │ B1 │ C1 │
├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│(2) 200-499 cel/mmc │ A2 │ B2 │ C2 │
├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│(3) < 200 cel/mmc │ │ │ │
│(= indicator celular│ A3 │ B3 │ C3 │
│de SIDA) │ │ │ │
└────────────────────┴────────────────────────┴────────────────┴───────────────┘






┌─────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬────────────┬────────────┐
│ Deficienţa funcţionalã │ Incapa- │Aptitudinea │ Gradul de │
│ │ citate │ │invaliditate│
│ │adaptativã│ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│1. Fãrã deficienţã funcţionalã (A1) │ 20-30% │ AL │ Nu se │
│- infecţie HIV asimptomaticã (vezi criteriile de │ │ │ încadreazã │
│laborator pentru infecţia HIV) - infecţie HIV │ │ │ în grad de │
│simptomaticã (sindrom retroviral acut) │ │ │invaliditate│
│- adenopatii generalizate persistente - în tratament │ │ │ │
│antiretroviral │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│2. Deficienţã globalã uşoarã (B1) │ 31 -49% │ AL │ Nu se │
│- manifestãri clinice din cauza infecţiei HIV sau │ │ │ încadreazã │
│a scãderii imunitãţii celulare: angiomatozã bacilarã,│ │ │ în grad de │
│candidozã orofaringianã, candidozã vulvovaginalã, │ │ │invaliditate│
│- simptome constituţionale (febrã/diaree cu durata de│ │ │ │
│peste 1 lunã) │ │ │ │
│- Herpes Zoster (cel puţin 2 episoade sau │ │ │ │
│2 dermatoame) │ │ │ │
│- purpurã trombocitopenicã idiopaticã; - boli infla- │ │ │ │
│matorii pelvine, │ │ │ │
│- neuropatie perifericã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│3. Deficienţã globalã medie (A2, B2) │ 50-69% │ ISE │ Gradul III │
│- manifestãrile clinice de la punctele 1 şi 2, dar cu│ │ │ │
│valori ale CD4 = 200-500 cel/mmc plus; - displazia │ │ │ │
│cervicalã uterinã, - listeriozã │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│4. Deficienţã globalã accentuatã (A3, B3, C1, │ 70-89% │ ISE │Gradul II de│
│C2, C3) - manifestãrile clinice de mai sus, dar cu │ │ │invaliditate│
│valori ale CD4 < 200 cel/mmc (categoriile clinico- │ │ │ Pentru │
│imunologice A3 şi B3) plus │ │ │categoriile │
│- infecţie cu virus Herpes Simplex, ulcer │ │ │C1, C2 şi C3│
│cutaneomucos persistent (durata de peste 1 lunã) sau │ │ │nu mai este │
│bronşite, pneumonii, esofagite cu orice │ │ │ necesarã │
│duratã; - sarcom Kaposi (cu leziuni cutanate sau │ │ │ revizuirea │
│mucoase) - sepsis recurent cu Salmonella │ │ │ încadrãrii │
│(netifoidicã); - pneumonie recurentã (mai mult de │ │ │ (încadrare │
│un episod pe an) cu caracter acut, persistent │ │ │ definitivã)│
│- candidozã esofagianã; - encefalopatia HIV la debut │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│5. Deficienţã globalã gravã │ 90-100% │ ISE │Gradul I de │
│- infecţii cu M. tuberculosis cu orice localizare, │ │ │invaliditate│
│pulmonarã sau extrapulmonarã │ │ │ Nu mai este│
│- pneumonia cu Pneumocystis carinii │ │ │ necesarã │
│- infecţii cu Mycobacterii atipice de tip diseminat │ │ │ revizuirea │
│- criptococozã extrapulmonarã │ │ │ încadrãrii │
│- candidozã pulmonarã │ │ │ (încadrare │
│- histoplasmozã diseminatã │ │ │ definitivã)│
│- sarcom Kaposi visceralizat (pulmonar şi alte │ │ │ │
│diseminãri │ │ │ │
│- limfom Burkitt, imunoblastic, non hodgkinian, │ │ │ │
│limfom cu celule mari de tip B, limfom de fenotip │ │ │ │
│imunologic necunoscut │ │ │ │
│- limfom primar cerebral │ │ │ │
│- leucoencefalopatia HIV │ │ │ │
│- encefalopatia HIV (Complex demenţial SIDA) │ │ │ │
│- infecţii cu CMV (retinita CMV, infecţii ale SNC │ │ │ │
│etc.) │ │ │ │
│- toxoplasmozã cerebralã cu simptomatologie │ │ │ │
│neurologicã (deficite motorii, paralizii de nervi │ │ │ │
│cranieni, panhipopituitarism, mielopatie cervicalã, │ │ │ │
│toracicã şi sindrom de con medular) cu caracter de │ │ │ │
│focalizare sau prin modificãri ale stãrii de │ │ │ │
│conştienţã │ │ │ │
│- retinocoroiditã necrotizantã toxoplasmoticã sau cu │ │ │ │
│virus varicelozosterian │ │ │ │
│- sindromul dc emaciere HIV (Wasting sindrom) │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴────────────┴────────────┘



    17. TULBURĂRILE PSIHIATRICE

    I. COORDONATE GENERALE
    Criteriile de diagnostic clinic vor fi conforme cu ICD-10 (codificarea tulburãrii psihiatrice) şi/sau DSM-IV-TR pentru evaluarea clinicã şi funcţionalã.
    Utilizarea diagnosticului multiaxial permite obiectivarea diagnosticului funcţional, ţinând cont de dinamica evolutivã şi posibilitatea de cuantificare atât în momentul iniţial al diagnosticului, cât mai ales pe parcursul evaluãrilor periodice.
    Aprecierea clasãrii de APT/AL se va face prin cuantificarea restantului morfo-funcţional în raport cu solicitãrile locului de muncã pe care îl ocupã subiectul în momentul examinãrii.
    Dacã subiectul îşi schimbã specificul activitãţii sau locului de muncã, iar implicit fişa postului şi atribuţiile se schimbã, unitatea va solicita o nouã expertizã pentru stabilirea aptitudinii în concordanţã cu cerinţele noului post.
    Expertizarea şi cuantificarea aptitudinii şi eventual, încadrarea în grad de invaliditate nu pot fi influenţate în niciun fel de cãtre situaţia juridicã de moment, statutul profesional sau de altã naturã al subiectului.
    În cadrul componentei somatice va fi acordatã o atenţie specialã efectelor adverse induse de medicaţia psihotropã necesarã şi oportunã pentru menţinerea remisiunii:
    - manifestãri extrapiramidale - posibil de cuantificat prin scalele AIMS, BARNES etc.;
    - sindromul cardiometabolic - creşterea în greutate, dislipdemiile, EKG, diabetul zaharat, prelungirea intervalului QT;
    - niveluri de prolactinã crescute.
    Evaluarea corectã a remisiunilor, remisiunile parţiale, incomplete sau cu simptome reziduale antrenând dizabilitãţi psihiatrice ce pot afecta într-o manierã evidentã capacitatea funcţionalã în vederea exercitãrii cerinţelor impuse de atribuţiile de serviciu specifice.
    Evaluarea interferãrii în evoluţia bolii a unor evenimente psihotraumatice majore sau a unor comportamente antisociale.

    II. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL
    În scopul creşterii obiectivitãţii diagnosticului funcţional, se recomandã utilizarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) de cãtre medicii specialişti psihiatri. Scala GAFS este validatã internaţional.
    Scala globalã de evaluare a funcţionalitãţii sociale (GAFS)


┌────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 100-91 │- funcţioneazã la nivel superior într-o gamã largã de activitãţi; │
│ │- problemele existenţei par sã nu scape niciodatã de sub control; │
│ │- este apreciat de ceilalţi datoritã calitãţilor sale; │
│ │- niciun simptom psihopatologic. │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 90-81 │- simptome absente sau minime (de exemplu, anxietate uşoarã înaintea│
│ │unui examen); │
│ │- funcţionare bunã în toate zonele de activitate; │
│ │- este interesat şi implicat într-o gamã largã de activitãţi; │
│ │- este eficient social, în general satisfãcut de viaţã; │
│ │- nu are mai mult decât problemele şi grijile de fiecare zi │
│ │(de exemplu, o ceartã ocazionalã cu membrii familiei). │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 80-71 │- dacã sunt prezente simptome psihopatologice, ele sunt tranzitorii │
│ │şi sunt reacţii comprehensibile la stresori psihosociali │
│ │(de exemplu, dificultãţi de concentrare dupã un conflict cu familia)│
│ │- nu mai mult decât tulburãri discrete în funcţionarea socialã, │
│ │ocupaţionalã sau şcolarã (de exemplu, rãmâne pentru scurt timp în │
│ │urmã cu temele); │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 70-61 │- simptome uşoare (de exemplu, dispoziţie depresivã sau insomnie │
│ │uşoarã); │
│ │- unele dificultãţi în funcţionarea socialã, ocupaţionalã sau │
│ │şcolarã (de exemplu, chiul ocazional sau furturi din casã), dar │
│ │funcţionarea generalã este relativ bunã); - existã câteva relaţii │
│ │interpersonale semnificative. │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 60-51 │- simptome moderate (de exemplu, aplatizare afectivã, vorbire │
│ │circumstanţialã, ocazional atacuri de panicã); │
│ │- dificultate moderatã în funcţionarea socialã, ocupaţionalã sau │
│ │şcolarã (de exemplu, prieteni puţini, conflicte cu colegii, │
│ │salariaţii). │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 50-41 │- simptome serioase (de exemplu, ideaţie suicidarã, ritualuri │
│ │obsesionale severe, furt frecvent din magazin); │
│ │- tulburãri severe în funcţionarea socialã, ocupaţionalã sau şcolarã│
│ │(de exemplu, fãrã prieteni, incapabil de a-şi pãstra slujba). │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 40-31 │- tulburãri în testarea realitãţii sau în comunicare (de exemplu, │
│ │în unele momente vorbirea este ilogicã, obscurã, irelevantã); │
│ │- tulburãri majore în unele domenii, printre care: judecatã, │
│ │gândire, dispoziţie, muncã sau şcoalã, relaţii din familie │
│ │(de exemplu, persoana depresivã care îşi evitã prietenii, îşi │
│ │neglijeazã familia, este incapabil de muncã, manifestã agresivitate,│
│ │înregistreazã eşecuri şcolare). │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 30-21 │- comportament infuenţat considerabil de delir sau halucinaţii; │
│ │- tulburare severã în comunicare sau judecatã (de exemplu, uneori │
│ │incoerent, acţioneazã evident neconcordant cu situaţia); │
│ │- preocupãri suicidare; │
│ │- incapacitate de a funcţiona în majoritatea domeniilor: social, │
│ │ocupaţional sau familial (de exemplu, stã în pat toatã ziua, nu are │
│ │serviciu, nu are prieteni). │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 20-11 │- existã pericol de a face rãu altora sau sieşi (de exemplu, │
│ │tentative suicidare); │
│ │- frecvent violent, agresivitate sau excitaţie maniacalã; │
│ │- nu reuşeşte sã menţinã o minimã igienã personalã; │
│ │- tulburare grosierã în comunicare (de exemplu, incoerenţã │
│ │cvasipermanentã). │
├────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10-1 │- pericol persistent de a produce rãnire severã altora sau sieşi │
│ │(de exemplu, violenţã recurentã); │
│ │- inabilitate persistentã de a menţine igiena personalã minimã; │
│ │- acte homicidare; │
│ │- expectaţie mare de moarte; │
│ │- frecvente tentative de suicid. │
└────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    III. CORELAŢIA ÎNTRE SCALA GAFS (EVALUAREA GLOBALĂ A FUNCŢIONALITĂŢII SOCIALE), DEFICIENŢA FUNCŢIONALĂ, INCAPACITATEA ADAPTATIVĂ ŞI APTITUDINE


┌──────────┬─────────────────────────┬─────────────┬─────────┬────────────────┐
│ Scorul │ Deficienţa │Incapacitatea│ Aptitu-│ Gradul de │
│GAFS-SEGFS│ funcţionalã │ adaptativã │ dinea │ invaliditate │
├──────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────────┤
│ 100-81 │Fãrã deficienţã psihicã │ 0-19% │ APT │Nu se încadreazã│
├──────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────────┤
│ 80-61 │Deficienţã psihicã uşoarã│ 20-49% │ AL │Nu se încadreazã│
├──────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────────┤
│ 60-41 │Deficienţã psihicã medie │ 50-69% │IPALR/ISE│ Gradul III │
├──────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────────┤
│ 40-21 │Deficienţã psihicã │ 70-89% │ ISE │ Gradul II │
│ │accentuatã │ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────┼────────────────┤
│ 20-1 │Deficienţã psihicã gravã │ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
└──────────┴─────────────────────────┴─────────────┴─────────┴────────────────┘



    TULBURĂRI MENTALE ORGANICE
    Sunt tulburãri mentale eu etiologie organicã, constând fie în boalã sau afectare cerebralã, fie în perturbãri ce produc disfuncţii cerebrale. Disfuncţia poate fi:
    - primarã - ca în boli, leziuni sau traumatisme ce afecteazã direct sau cu predilecţie creierul;
    - secundarã - ca în bolile sau tulburãrile sistemice ce afecteazã atât creierul, cât şi alte organe şi sisteme ale organismului.

    DEMENŢA
    Marea majoritate a demenţelor constituie o clasã de afecţiuni neurodegenerative caracterizate prin alterarea persistentã şi progresivã atât a funcţiilor cognitive (memoria, intelectul, cunoaşterea, limbajul, judecata), cât şi a celor noncognitive (afectivitatea, percepţia, comportamentul), cu evoluţie cãtre invaliditate.

    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR
    1. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
    a) Afectarea memoriei (scãderea capacitãţii de a învãţa informaţii noi sau de a evoca informaţii sau evenimente petrecute anterior).
    b) Cel puţin una dintre urmãtoarele:
    I. afazie;
    II. apraxie;
    III. agnozie;
    IV. perturbarea funcţiei executive.
    2. Deficitele cognitive menţionate mai sus reprezintã un declin faţã de nivelul anterior de funcţionare şi care cauzeazã afectarea semnificativã a funcţionãrii sociale sau ocupaţionale.
    3. Deficienţele cognitive menţionate mai sus nu apar exclusiv în cursul unui episod de delirium.
    4. Criteriile de diagnostic specifice se adaugã pentru stabilirea diferitelor etiologii ale demenţei.
    5. Afectarea memoriei trebuie sã fie prezentã, însã, uneori, poate sã nu fie simptomul predominant.
    6. Pentru a putea stabili diagnosticul de demenţã, deliriumul şi orice alt tip de tulburare confuzionalã trebuie exclusã prin diagnostic diferenţial.

    Forme clinice
    - demenţã de tip Alzheimer (ICD 10: F00.*0):
      ● cu debut precoce;
      ● cu debut tardiv.
    - demenţã vascularã (ICD 10: F01.*0):
      ● cu debut acut;
      ● prin infarcte multiple;
      ● subcorticalã.
    - demenţã cauzatã de boala Pick (ICD 10: F02.*0).
    - demenţã cauzatã de boala Creutzfeld-Jakob.
    - demenţã cauzatã de boala Huntington.
    - demenţã cauzatã de boala Parkinson.
    - demenţã cauzatã de maladia HIV.
    - demenţã cauzatã de traumatismul cranian.
    - demenţã cauzatã de alte condiţii medicale generale.
    - demenţã persistentã indusã de o substanţã.
    - demenţã cauzatã de etiologii multiple.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor cognitive, precum şi a celor noncognitive (depresie, delirium, sindrom de dependenţã de substanţe) conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (MMSE şi testul ceasului), paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬──────────────────┬──────────┬───────┬───────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │ Incapa- │Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ citatea │ dinea │ invaliditate │
│ │ │adaptativã│ │ │
├────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────┼───────────────┤
│Demenţã forma uşoarã*) │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ ISE │ Gradul III │
│Scor MMSE = 20-26 │ medie │ │ │ │
├────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────┼───────────────┤
│Demenţã în forma medie*)│Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│Scor MMSE = 11-19 │ accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────┼──────────────────┼──────────┼───────┼───────────────┤
│Demenţã în forma │Deficienţã psihicã│ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│severã/gravã*) │ gravã │ │ │ Necesitã │
│Scor MMSE = 3-10 │ │ │ │ supraveghere │
│ │ │ │ │ permanentã din│
│ │ │ │ │ partea altei │
│ │ │ │ │ persoane │
└────────────────────────┴──────────────────┴──────────┴───────┴───────────────┘


--------
    *) În aprecierea diagnosticului funcţional se va ţine seama de prezenţa manifestãrilor noncognitive (delirium, idei delirante, halucinaţii, depresie, tulburãri de comportament).
    **) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    DELIRIUM (ICD 10: F05.*0)
    Elementul esenţial îl constituie obnubilarea conştiinţei şi o modificare în cunoaştere, debutul este relativ rapid şi evoluţia fluctuantã, tulburãrile fiind determinate de condiţia medicalã generalã sau induse de o substanţã sau cauzate de o etiologie multiplã.

    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR
    Tulburarea conştientei cu scãderea capacitãţii de concentrare a atenţiei.
    Modificarea cogniţiei sau apariţia unei tulburãri de percepţie.
    Tulburarea se dezvoltã într-o perioadã de timp şi tinde sã fluctueze pe parcursul zilei.
    Istoricul, examenul somatic şi datele de laborator furnizeazã date potrivit cãrora tulburarea este consecinţa fiziologicã directã a unei condiţii medicale generale sau indusã de o substanţã sau determinatã de o etiologie multiplã.

    Diagnostic funcţional
    Se stabileşte dupã investigaţie clinicã complexã: somaticã, neurologicã, psihicã, analize biochimice, investigaţii imagistice, radiografii, CT, RMN, ecografie, EEG.


┌────────────┬───────────────────────┬─────────────┬───────┬───────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul funcţional│Incapacitatea│Aptitu-│ Gradul de │
│ │ │ adaptativã │ dinea │ invaliditate │
├────────────┼───────────────────────┼─────────────┼───────┼───────────────┤
│ Delirium │Deficienţã psihicã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│ │accentuatã │ │ │ │
└────────────┴───────────────────────┴─────────────┴───────┴───────────────┘


----------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of FuncTioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA AMNESTICĂ (ICD 10: F04)
    Tulburarea amnesticã se caracterizeazã printr-o perturbare a memoriei cauzatã fie de o condiţie medicalã generalã, fie de efectele persistente ale unor substanţe.

    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR
    A. Dezvoltarea unei deteriorãri a memoriei, manifestatã prin perturbarea capacitãţii de a învãţa informaţii noi, sau incapacitatea de a evoca evenimente petrecute anterior.
    B. Perturbarea memoriei determinã o scãdere semnificativã în funcţionarea socialã şi profesionalã şi reprezintã un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.
    C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv în cursul unui delirium sau demenţe.
    D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator aratã cã perturbarea este consecinţa fiziologicã a unei condiţii medicale generale/induse de o substanţã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (MMSE şi testul ceasului), paraclinice - inclusiv examen toxicologic, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬───────┬────────────┐
│ criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼────────────┤
│Tulburãri moderate ale│Deficienţã psihicã│ 50-75% │ ISE │ Gradul III │
│funcţiei mnezice │moderatã │ │ │ │
│globale cu relativã │ │ │ │ │
│conştientizare │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼────────────┤
│Tulburãri severe ale │Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│funcţiei mnezice │accentuatã │ │ │ │
│globale, confabulaţii,│ │ │ │ │
│absenţa criticii │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴───────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.2)
    Criterii de diagnostic clinic
    1. Ideile delirante persistente sau recurente sunt elementul central.
    2. Nu existã obnubilare, pierderea capacitãţilor intelectuale sau halucinaţii.
    3. Prezenţa factorilor organici.
    Aceste tulburãri apar în epilepsia temporalã, coreea Huntington, leziuni ale emisferului nedominant.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor cognitive în urma examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), cât şi a investigaţiei sociale.


┌─────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬───────┬──────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │ invaliditate │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Deteriorare cognitivã│Deficienţã psihicã│ 50-75% │ ISE │ gradul III │
│uşoarã, stereotipii, │moderatã │ │ │ │
│disforie │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Gândire magicã, │Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ gradul II │
│ritualuri, disforie, │accentuatã │ │ │ │
│perplexitate, vorbire│ │ │ │ │
│dezlânatã sau │ │ │ │ │
│incoerentã, inhibiţie│ │ │ │ │
│psihomotorie sau │ │ │ │ │
│nelinişte │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Potenţial marcat de │Deficienţã psihicã│ 90-100% │ ISE │ gradul I │
│periculozitate │gravã │ │ │ necesitã │
│ │ │ │ │ supraveghere │
│ │ │ │ │ permanentã │
│ │ │ │ │ din partea │
│ │ │ │ │altei persoane│
└─────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴───────┴──────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.3)
    Elementul esenţial este o tulburare de dispoziţie asemãnãtoare unui episod maniacal sau depresiv major, determinatã de un factor organic specific.

    Criterii de diagnostic clinic
    1. Tulburarea dispoziţiei cu cel puţin 2 din simptomele asociate menţionate la episodul maniacal sau depresiv.
    2. Nu existã obnubilare, deteriorarea activitãţii intelectuale, idei delirante sau halucinaţii.
    3. Prezenţa factorilor organici.
    Diagnosticul funcţional, al incapacitãţii adaptative şi al aptitudinii este identic cu cel indicat la capitolul Tulburãri de afectivitate.

    TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.4)

    Criterii de diagnostic clinic
    - prezenţa etiologiei organice;
    - prezenţa anxietãţii generalizate;
    - prezenţa atacurilor de panicã;
    - asocierea altor tulburãri.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice în urma examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Anxietate generalizatã│Deficienţã psihicã│ 20-49%/ │AL/IPALR│ Nu se │
│sau episoade paroxis- │uşoarã/medie │ 50-60% │(funcţie│încadreazã/ │
│tice. Nu interfereazã │ │ │de spe- │ Gradul III │
│cu activitatea │ │ │cificul │ de │
│profesionalã │ │ │activi- │invaliditate│
│ │ │ │tãţii │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Prezente cele douã │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│forme de anxietate │moderatã │ │ │ │
│care interfereazã cu │ │ │ │ │
│activitatea │ │ │ │ │
│profesionalã │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Frecvente decompensãri│Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│cu interferenţa impor-│accentuatã │ │ │ │
│tantã a activitãţii │ │ │ │ │
│profesionale şi a │ │ │ │ │
│relaţiilor sociale, │ │ │ │ │
│izolare │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA DISOCIATIVĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.5)

    Criterii de diagnostic clinic
    - fondul organic prezent;
    - pierderea parţialã sau completã a integrãrii normale în amintirile din trecut, continuitatea identitãţii şi a senzaţiilor mediate şi controlul mişcãrilor corporale.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor cognitive în urma examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌─────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬───────┬──────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │ invaliditate │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Tulburãri de │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ IPALR │ gradul III │
│intensitate nevroticã│moderatã │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Tulburãri de inten- │Deficienţã psihicã│ 76-90% │ ISE │ gradul II │
│sitate psihoticã, cu │moderatã │ │ │ │
│scãderea posibili- │ │ │ │ │
│tãţilor compensatorii│ │ │ │ │
│ale bolnavului │ │ │ │ │
└─────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴───────┴──────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    LABILITATEA EMOŢIONALĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.6)

    Criterii de diagnostic clinic
    - labilitate emoţionalã marcatã şi persistentã;
    - disconfort cenestezic;
    - prezenţa certã a factorului organic.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor cognitive în urma examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌─────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬───────┬──────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu-│ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │ invaliditate │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Labilitate emoţionalã│Deficienţã psihicã│ 20-49% │ AL │ Nu se │
│organicã │uşoarã │ │ │ încadreazã │
├─────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────┼──────────────┤
│Coexistenţa cu │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ ISE │ Gradul II │
│tulburãri somatoforme│moderatã │ │ │ │
│importante │ │ │ │ │
└─────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴───────┴──────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA ORGANICĂ DE PERSONALITATE (ICD 10: F07.0)

    Criterii de diagnostic clinic
    1. Marcatã modificare a personalitãţii şi a comportamentului care era obişnuit individului înainte de a interveni boala:
    - labilitate emoţionalã;
    - deteriorarea conţinutului pulsional şi a simţului critic;
    - apatie marcatã şi indiferenţã;
    - suspiciozitate şi ideaţie paranoidã.
    2. Nu existã obnubilare, deteriorare intelectualã, idei delirante, tulburãri ale dispoziţiei sau halucinaţii.
    3. Prezenţa certã a factorului organic.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice în urma examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Suspiciozitate, │Deficienţã psihicã│ 20-49%/ │AL/IPALR│ Nu se │
│deteriorare cognitivã │uşoarã/moderatã │ 50-60% │(funcţie│încadreazã/ │
│uşoarã, iritabilitate │ │ │de spe- │ Gradul III │
│ │ │ │cificul │ │
│ │ │ │activi- │ │
│ │ │ │tãţii) │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Comportament │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│inacceptabil, disforie│moderatã │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Comportament impulsiv,│Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│exploziv, antisocial, │accentuatã │ │ │ │
│periculozitate, │ │ │ │ │
│deficit important de │ │ │ │ │
│autocontrol │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.



┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Sindrom postencefa- │Deficienţã psihicã│ 40-60%/ │ AL (în │ Nu se │
│litic-F07.1-alterarea │uşoarã/moderatã │ │ timpul │încadreazã/ │
│rezidualã a comporta- │ │ │ trata- │ Gradul III │
│mentului nespecific şi│ │ │ men- │ │
│variabil, dupã vinde- │ │ │ tului) │ │
│carea unei encefalite │ │ │ IPALR │ │
│virale sau bacteriene;│ │ │ │ │
│siodromul este │ │ │ │ │
│reversibil, ceea ce │ │ │ │ │
│constituie principala │ │ │ │ │
│diferenţã între acest │ │ │ │ │
│tablou şi tulburãrile │ │ │ │ │
│organice ale persona- │ │ │ │ │
│litãţii │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘



    TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE
    (opiacee, cocainã, stimulente, halucinogene) (echivalente în CIM 10 OMS cu codurile de boalã de la F10 la F19 cu subdiviziunile acestora, excepţie F15 şi F17).

    SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ (ICD 10: F1X.2)

    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR:
    Un model dezadaptativ de uz de o substanţã care duce la deteriorare sau scãdere semnificativã clinic manifestatã prin trei sau mai multe din urmãtoarele:
    - toleranţã;
    - abstinenţã;
    - substanţa este luatã în cantitãţi mai mari sau o periodã mai lungã de timp decât era preconizat;
    - existã o dorinţã persistentã de a suprima sau controla uzul de substanţã;
    - o mare parte a timpului este ocupatã cu activitãţi necesare obţinerii substanţei, uzului substanţei sau recuperii din efectele acesteia;
    - activitãţile sociale profesionale sau recreaţionale sunt abandonate sau reduse din cauza uzului de substanţe;
    - uzul de substanţe este continuat, deci subiectul ştie cã are o problemã somaticã sau psihologicã persistentã sau recurentã care este posibil sã fi fost cauzatã sau exacerbatã de substanţã.

    Specificanţi:
    - cu dependenţã fiziologicã;
    - fãrã dependenţã fiziologicã;
    - remisiune completã precoce;
    - remisiune parţialã precoce;
    - remisiune completã persistentã;
    - remisiune parţialã persistentã;
   - subterapie agonistã;
    - în mediu controlat.
    Tulburãrile induse de consumul de substanţe psihoactive (altele decât alcool, cofeinã şi tutun) se vor clasa ca IPALR sau ISE şi se vor încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    Diagnostic funcţional pentru tulburãrile induse de consumul de alcool
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor cognitive în urma examinãrii psihologice, paraclinice, inclusiv toxicologice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a notei de relaţii.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Tulburãri psihice │Fãrã deficienţã │ 0-19% │ APT │ Nu se │
│uşoare care nu │ │ │ │ încadreazã │
│deranjeazã anturajul │ │ │ │ │
│şi nu interfereazã cu │ │ │ │ │
│activitatea │ │ │ │ │
│profesionalã │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Tulburãri de atenţie, │Deficienţã psihicã│ 20-49% │ AL │ Nu se │
│iritabilitate. │uşoarã │ │ │ încadreazã │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Accentuarea tulburã- │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│rilor de atenţie şi │moderatã │ │ │ │
│memorie, comportament │ │ │ │ │
│inadecvat, deranjeazã │ │ │ │ │
│anturajul şi interferã│ │ │ │ │
│cu activitatea socio- │ │ │ │ │
│profesionalã, deficit │ │ │ │ │
│de autocontrol. │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Apariţia elementelor │Deficienţã psihicã│ 75-90 │ ISE │ Gradul II │
│de deteriorare, │accentuatã │ │ │ │
│nelinişte, imposibili-│ │ │ │ │
│tate de autocontrol │ │ │ │ │
│şi autocenzurã, │ │ │ │ │
│apariţia complica- │ │ │ │ │
│ţiilor (afecţiuni │ │ │ │ │
│somatice invalidante),│ │ │ │ │
│intoxicaţii acute │ │ │ │ │
│recurente │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURĂRI INDUSE DE UTILIZAREA UNEI SUBSTANŢE PSIHOACTIVE
    1. Intoxicaţia acutã. (ICD 10: F1X.0)
    2. Sevraj.
    3. Delirium prin intoxicaţie/abstinenţã.
    4. Demenţã indusã de utilizarea substanţei psihoactive.
    5. Tulburarea amnesticã indusã de utilizarea substanţei psihoactive.
    6. Tulburarea psihoticã indusã de utilizarea substanţei psihoactive.
    7. Turburarea afectivã indusã de utilizarea substanţei psihoactive.

    Sevraj/abstinenţã (ICD 10: F1X.3)
    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR
    A. încetarea sau reducerea uzului excesiv şi prelungit de substanţã psihoactivã;
    B. douã sau mai multe dintre urmãtoarele simptome ce survin în decurs de câteva ore sau zile dupã criteriul A:
    1. hiperactivitate vegetativã;
    2. tremur marcat al extremitãţilor;
    3. insomnie;
    4. greţuri sau vãrsãturi;
    5. iluzii sau halucinaţii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii;
    6. agitaţie psihomotorie;
    7. anxietate;
    8. crize de grand-mal.
    C. simptomele de la criteriul B) determinã scãderea sau deteriorarea semnificativã clinic în funcţionarea socio-profesionalã;
    D. simptomele nu se datoreazã unor condiţii medicale generale şi nu sunt explicate mai bine de altã tulburare mentalã.

    Specificant
    Cu tulburãri de percepţie (ICD 10: F1x.4 - Sindrom de sevraj cu delirium)

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, în urma examinãrii psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), cât şi a investigaţiei sociale.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Simptomatologie │Deficienţã psihicã│ 20-49% │ AL │ Nu se │
│clinicã uşoarã │uşoarã │ │ │ încadreazã.│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Simptomatologie │Deficienţã psihicã│ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│clinicã moderatã cu │moderatã │ │ │ │
│interferarea activi- │ │ │ │ │
│tãţii profesionale │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Simptomatologie │Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│accentuatã cu apariţia│accentuatã │ │ │ │
│consecinţelor │ │ │ │ │
│(afecţiuni somatice │ │ │ │ │
│invalidante) şi a │ │ │ │ │
│deliriumului │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE UTILIZAREA SUBSTANŢEI PSIHOACTIVE (ICD 10: F1X.5)

    Criterii de diagnostic clinic:
    - halucinaţii auditive sau polisenzoriale;
    - idei delirante, în special de tip persecutor;
    - agitaţie psihomotorie sau stupoare;
    - anxietate marcatã;
    - prezenţa unui grad de obnubilare a conştiinţei, fãrã a atinge caracterul unei confuzii grave.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, în urma examinãrii psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a notei de relaţii.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Elementele diagnos- │Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│ticului clinic │accentuatã │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA AMNESTICĂ PERSISTENTĂ INDUSĂ DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (ICD 10: F1X.6)

    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR:
    - afectarea memoriei recente;
    - absenţa deficitului de evocare imediatã a afectãrii câmpului de conştiinţã şi afectãrii cognitive generalizate;
    - istoric de consumator.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii simptomatologiei conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, în urma examinãrii psihologice, paraclinice, somatice, neurologice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌──────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬────────┬────────────┐
│ Criteriile │ Diagnosticul │Incapacitatea│Aptitu- │ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ dinea │invaliditate│
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Semnele clinice │Deficienţã psihicã│ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│descrise │accentuatã │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼────────┼────────────┤
│Accentuarea │Deficienţã psihicã│ 90-100% │ ISE │ Gradul I │
│deteriorãrii cu │gravã │ │ │ │
│afectarea capacitãţii │ │ │ │ │
│de muncã │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────────────┴─────────────┴────────┴────────────┘


---------
    *) Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    DEMENŢA INDUSĂ DE SUBSTANŢELE PSIHOACTIVE (ICD 10: F1X.7)
    Vezi Criteriile de diagnostic pentru Demenţã.

    MODIFICĂRI DURABILE DE PERSONALITATE (ICD 10: F62. *) - se vor clasa ca ISE şi se vor încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    Aceastã categorie se referã la anomaliile de personalitate şi de comportament la adult, survenind în absenţa tulburãrilor prealabile ale personalitãţii şi urmând dupã un factor de stres, fie catastrofic, fie excesiv şi prelungit sau în urma unei boli psihice severe. Acest diagnostic nu trebuie pus decât în cazurile în care existã dovada unei modificãri manifeste şi durabile a modului de percepţie, de relaţii sau cognitive. Modificarea trebuie sã fie semnificativã şi asociatã unui comportament rigid şi maladaptat, absent înaintea apariţiei evenimentului patogen. Modificarea nu trebuie sã fie manifestarea unei alte tulburãri mentale şi nici simptom rezidual al unei tulburãri mentale anterioare.
    Manifestãrile clinice trebuie sã persiste cel puţin doi ani dupã acţiunea evenimentului patogen.

    Criterii de diagnostic clinic
    - atitudine ostilã sau neîncrezãtoare faţã de lume;
    - retragerea socialã;
    - sentimentul de vid sau disperare;
    - impresia permanentã de a fi sub presiune;
    - detaşarea;
    - dependenţã şi atitudine de cerere excesivã faţã de alţii;
    - imposibilitatea de a stabili sau menţine relaţii interpersonale strânse;
    - pasivitate;
    - pierdere de interes;
    - plângeri persistente legate de starea de sãnãtate;
    - asocierea ocazionalã a unor uneori manifestãri hipocondrice;
    - dispoziţie disforicã sau labilã.

    Forme clinice:
    - modificãri durabile ale personalitãţii neatribuite unei leziuni sau boli cerebrale.
    - modificãri durabile ale personalitãţii dupã o experienţã catastroficã.
    - modificãri durabile ale personalitãţii dupã o boalã psihicã.

    Diagnostic funcţional:
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã atât a intensitãţii tulburãrilor cognitive, cât şi a celor non-cognitive (depresie, delirium, sindrom de dependenţã de substanţe), conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum şi a notei de relaţii.


    SCHIZOFRENIA - (ICD 10: F20) se va clasa ca ISE şi se va încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.
    Este o tulburare psihoticã cu potenţialitate evolutivã deficitarã (o degradare progresivã a vieţii psihice). Este o boalã cronicã cu o evoluţie care include o fazã prodromalã, o fazã activã şi o fazã rezidualã.

    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Simptome caracteristice: douã sau mai multe din urmãtoarele, fiecare simptom prezent timp de o lunã:
    1. idei delirante;
    2. halucinaţii;
    3. vorbire dezorganizatã;
    4. comportament catatonic/dezorganizat;
    5. simptome negative.
    B. Disfuncţie socialã/socio-profesionalã.
    C. Durata: persistenţa timp de cel puţin 6 luni a semnelor tulburãrii.
    D. Excluderea tulburãrilor afective şi schizoafective.
    E. Excluderea condiţiilor medicale generale/legate de substanţe.
    F. Relaţia cu o tulburare pervazivã a dezvoltãrii.

    Clasificarea evoluţiei longitudinale
    1. Episodicã, cu simptome reziduale interepisodice.
    2. Episodicã, fãrã simptome reziduale interepisodice.
    3. Continuã.
    4. Episod unic în remisiune parţialã.
    5. Episod unic în remisiune completã.

    Forme clinice
    1. Schizofrenie paranoidã.
    2. Schizofrenie dezorganizatã (hebefrenicã).
    3. Schizofrenie catatonicã.
    4. Schizofrenie nediferenţiatã.
    5. Schizofrenie rezidualã.
    6. Schizofrenie simplã.
    7. Depresia postschizofrenicã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.


┌───────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul │Incapacitatea│ Gradul de │
│ │ funcţional │ adaptativã │ invaliditate │
├───────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Episodicã cu/farã simptome │Deficienţã │ 50-75% │ Gradul III │
│reziduale interepisodice. │psihicã medie│ │ │
│Schizofrenie rezidualã │ │ │ │
│Episod unic în remisiune parţialã │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Schizofrenie cronicã, asociind │Deficienţã │ 75-90% │ Gradul II │
│tulburãri induse de tratament │psihicã │ │ │
│(diabet zaharat, dislipidemie, │accentuatã │ │ │
│parkinsonism), afecţiuni somatice, │ │ │ │
│comportament adictiv; schizofrenie │ │ │ │
│grefatã │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┤
│Pacienţi cu evoluţie progredientã │Deficienţã │ 90-100% │ Gradul I │
│cu degradare severã a personalitã- │psihicã gravã│ │Necesitã │
│ţii şi a comportamentului, │ │ │supraveghere │
│potenţial antisocial │ │ │permanentã din│
│ │ │ │partea altei │
│ │ │ │persoane │
└───────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ
    Este o tulburare psihoticã cu durata limitatã la 1-6 luni şi care respectã criteriul A pentru schizofrenie.

    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Sunt satisfãcute criteriile A, D, E din schizofrenie.
    B. Un episod al tulburãrii dureazã cel puţin o lunã, dar mai puţin de 6 luni.

    Specificanţi:
    - fãrã elemente de prognostic bun;
    - cu elemente de prognostic bun.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a notei de relaţii.


┌──────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │invaliditate│
├──────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┤
│Tulburare schizofreniformã│Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│ │psihicã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
└──────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴────────────┘


--------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în confomiitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ (ICD 10: F25)
    Este o tulburare cu simptome afective şi psihotice concomitente care se caracterizeazã prin faptul cã sunt satisfãcute complet criterile atât pentru faza activã a schizofreniei (criteriul A), cât şi pentru episodul depresiv major, maniacal sau mixt.

    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Perioada neîntreruptã de boalã în cursul cãreia la un moment dat existã un episod depresiv major, un episod maniacal sau un episod mixt în paralel cu simptome care îndeplinesc criteriul A pentru schizofrenie.
    B. În aceeaşi perioadã de boalã au existat deliruri sau halucinaţii timp de cel puţin 2 sãptãmâni în absenţa unor simptome afective proeminente.
    C. Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente pe o porţiune substanţialã din durata totalã a perioadelor active şi reziduale ale tulburãrii.
    D. Tulburarea nu este cauzatã de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale.

    Forme clinice
    1. bipolar
    2. depresiv

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburare schizoafectivã│Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ gradul II │
│ │psihicã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Pacienţi cu evoluţie │Deficienţã │ 90-100% │ ISE │gradul I de │
│progredientã, cu │psihicã │ │ │invaliditate, │
│degradare severã a │gravã │ │ │necesitã │
│personalitãţii şi a │ │ │ │supraveghere │
│comportamentului, │ │ │ │permanentã din│
│potenţial antisocial │ │ │ │partea altei │
│ │ │ │ │persoane │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


--------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA DELIRANTĂ (ICD 10: F22)
    Tulburare în care principala manifestare este un delir nonbizar sistematizat şi nonhalucinator.

    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Idei delirante non-bizare.
    B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost satisfãcut.
    C. În afarã de ideile delirante, comportamentul nu este, în mod evident, straniu sau bizar, iar funcţionarea nu este deterioratã semnificativ.
    D. Dacã episoadele au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor totalã a fost scurtã.
    E. Tulburarea este cauzatã de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale condiţiilor medicale generale.

    Forme clinice
    1. tipul erotomaniac
    2. tipul de grandoare
    3. tipul de gelozie
    4. tipul de persecuţie
    5. tipul somatic
    6. tipul mixt
    7. tip nediferenţiat

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.


┌──────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │invaliditate│
├──────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┤
│Sindrom delirant care │Deficienţa │ 50-75% │IPALR │ Gradul II │
│scade capacitatea de │psihicã │ │ │ │
│inserţie socio- │medie │ │ │ │
│profesionalã │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┤
│Grad mare de deteriorare │Deficienţã │ 75-90% │ISE │ Gradul I │
│performanţialã │psihicã │ │ │ │
│ │accentuatã │ │ │ │
└──────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURĂRI PSIHOTICE ACUTE ŞI TRANZITORII (ICD 10: F23.*)
    - Tulburare psihoticã acutã polimorfã fãrã simptome schizofrenice-F23.0-AL
    - Tulburare psihoticã acutã cu simptome de schizofrenie - F23.1- ISE -Gradul III de invaliditate
    - Alte tulburãri psihotice acute şi tranzitorii (F23.8), psihoza reactivã (scurtã) -F 23.9- AL

    TULBURĂRI AFECTIVE (ALE DISPOZIŢIEI)
    În aceste tulburãri, perturbarea fundamentalã este o schimbare a afectivitãţii sau a dispoziţiei în sensul unei depresii (asociatã sau nu cu anxietatea) sau de expansivitate.
    Schimbarea dispoziţiei este însoţitã de obicei de o modificare a nivelului global de activitate şi majoritatea celorlalte simptome sunt, fie secundare acestor schimbãri ale dipoziţiei şi ale activitãţii, fie uşor înţelese în contextul lor. Majoritatea acestor tulburãri au tendinţa de a fi recurente şi apariţia episoadelor pot fi deseori puse în relaţie cu situaţii sau evenimente stressante.

    EPISODUL MANIACAL (ICD 10: F30)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    1. O perioadã distinctã de dispoziţie maniacalã, expansivã sau iritabilã, anormalã şi persistentã de cel puţin o sãptãmânã.
    2. În perioada de tulburare a dispoziţiei au persistat trei dintre urmãtoarele simptome:
    - stima de sine exageratã sau grandoare;
    - scãderea necesitãţii de somn;
    - locvacitate sau tendinţa de a vorbi continuu;
    - fuga de idei;
    - distractibilitatea;
    - agitaţia psihomotorie sau creşterea activitãţii orientate spre un scop;
    - implicarea excesivã în activitãţi care produc plãcerea (cumpãrãturi exagerate, tulburãri sexuale, investiţii nesãbuite).
    3. Simptomele nu îndeplinesc criteriile unui episod mixt.
    4. Deteriorare marcatã în activitatea profesionalã sau socialã uzualã.

    Intensitatea tabloului clinic
    1. Uşoarã - 3 sau 4 simptome maniacale.
    2. Moderatã - creştere extremã a activitãţii sau deteriorarea judecãţii.
    3. Severã, fãrã elemente psihotice - necesitã supravegherea permanentã.
    4. Cu elemente psihotice - idei delirante sau halucinaţii congruente/incongruente cu dispoziţia.
    5. În remisiune parţialã - sunt încã prezente, dar criteriile complete nu mai sunt satisfãcute sau nu mai existã niciun simptom semnificativ de episod maniacal, dar perioada de remisiune dureazã mai puţin de 6 luni.
    6. În remisiune completã - necesitã o perioadã de cel puţin 6 luni în care sã nu existe simptome semnificative de manie.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), examene paraclinice (afecţiuni somatice), examen somatic, neuroimagistice (CT cerebral), precum şi investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod maniacal în │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│remisiune completã │psihicã │ │ │încadreazã │
│ │uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod maniacal în │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│remisiune parţialã │psihicã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod maniacal formele │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│I-IV, potenţial │psihicã │ │ │ │
│autolitic şi antisocial │accentuatã │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    EPISODUL HIPOMANIACAL (ICD 10: F30.0)
    Criterii de diagnostic clinic
    O perioadã distinctã în care dispoziţia predominantã este expansivã sau iritabilã, cu durata continuã de cel puţin 4 zile,
    În perioada de tulburarea dispoziţiei, au persistat trei dintre urmãtoarele simptome:
    - stima de sine exageratã sau grandoarea;
    - scãderea necesitãţii de somn;
    - locvacitate sau tendinţa de a vorbi continuu;
    - fuga de idei;
    - distractibilitatea;
    - agitaţia psihomotorie;
    - implicarea excesivã în activitãţi care produc plãcerea (cumpãrãturi exagerate, tulburãri sexuale, investiţii nesãbuite). Tulburarea nu este suficient de severã pentru o deteriorare marcatã în activitatea socialã sau profesionalã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral), precum şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Intensitatea │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│tulburãrilor de micã │psihicã │ │ │încadreazã │
│amploare şi de scurtã │uşoarã. │ │ │ │
│duratã cu remisiune, │ │ │ │ │
│fãrã tratament sau cu │ │ │ │ │
│tratament minim sau │ │ │ │ │
│remisiune bunã, dar sub │ │ │ │ │
│tratament de specilitate│ │ │ │ │
│în regim ambulator │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    EPISODUL DEPRESIV MAJOR (ICD 10: F32.x)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Cel puţin 5 din urmãtoarele simptome sunt prezente cel puţin 2 sãptãmâni şi reprezintã o schimbare faţã de funcţionarea anterioarã (cel puţin unul din primele douã simptome):
    1. dispoziţie depresivã cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, indicatã fie de relatarea subiectivã, fie de observarea de cãtre alţii;
    2. diminuarea marcatã a interesului sau plãcerii pentru toate, sau aproape toate, activitãţile, cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic;
    3. pierdere sau câştig ponderal semnificativ, cu scãderea sau creşterea apetitului;
    4. insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
    5. agitaţie sau lentoare psihomotorie, aproape zilnic (observatã de alţii);
    6. fatigabilitate sau pierderea energiei;
    7. sentimente de devalorizare sau culpã, excesivã sau inadecvatã;
    8. diminuarea capacitãţii de a gândi sau de a se concentra, ori indecizie;
    9. idei recurente de moarte, ideaţie suicidarã recurentã fãrã un plan anume, sau o tentativã de suicid.
    B. Simptomele nu îndeplinesc criteriile de episod afectiv mixt.
    C. Simptomele determinã o suferinţã semnificativã clinic şi alterãri socioprofesionale.
    D. Simptomele nu sunt cauzate de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale.
    E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu.

    Intensitatea tabloului clinic
    1. Uşoarã.
    2. Moderatã.
    3. Severã fãrã elemente psihotice, simptome care interfereazã puternic activitatea profesionalã.
    4. Cu elemente psihotice - idei delirante sau halucinaţii congruente/incongruente cu dispoziţia.
    5. În remisiune parţialã.
    6. În remisiune completã.

    Specificanţi
    - episod depresiv major cronic;
    - cu elemente catatonice;
    - cu elemente melancolice;
    - cu elemente atipice;
    - cu debut pospartum;
    - cu pattern sezonier.

    Specificanţi de evoluţie longitudinalã
    - cu recuperare interepisodicã completã.
    - tarã remisiune interepisodicã completã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice (afecţiuni somatice), somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod depresiv major │- fãrã │ 15-49% │APT/AL │ Nu se │
│remis complet │deficienţã/ │ │(funcţie de│ încadreazã │
│ │- deficienţã│ │specificul │ │
│ │psihicã │ │activitã- │ │
│ │uşoarã │ │ţii) │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod depresiv major în│Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│remisiune parţialã │psihicã │ │ │ │
│Episod depresiv major │medie │ │ │ │
│uşor moderat │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod depresiv major │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│sever cu/fãrã elemente │psihicã │ │ │ │
│psihotice cu/fãrã │accentuatã │ │ │ │
│comportament adictiv │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


------------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    EPISOD MIXT - (ICD 10: F38.0) se va clasa ca ISE şi se va încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    Criterii de diagnostic - DSM-IV-TR
    A. Sunt satisfãcute criteriile atât pentru episodul maniacal, cât şi pentru episodul depresiv major aproape în fiecare zi, în cursul unei perioade de cel puţin o sãptãmânã.
    B. Perturbarea afectivã este suficient de severã pentru a cauza o deteriorare semnificativã în funcţionarea profesionalã sau în activitãţile sociale uzuale ori în relaţiile cu alţii sau pentru a necesita spitalizarea spre a preveni vãtãmarea sa sau a altora, ori existã elemente psihotice.
    C. Simptomele nu sunt determinate de efectele fiziologice directe ale unei substanţe ori ale unei condiţii medicale generale.

    TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORA - EPISOD UNIC (ICD 10: F32.X)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    Prezenţa unui singur episod major.
    Episod depresiv major - nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã şi nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofireniformã, tulburarea delirantã.
    Nu a existat niciodatã un episod maniacal mixt sau hipomaniacal.

    Specificanţi:
    - uşor;
    - moderat;
    - sever, farã elemente psihotice;
    - sever, cu elemente psihotice;
    - cronic;
    - cu elemente catatonice;
    - cu elemente melancoliforme;
    - cu elemente atipice;
    - cu debut postpartum;
    - în remisiune parţialã;
    - cu remisiune completã.

    TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORĂ RECURENTĂ(ICD 10: F33)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Prezenţa a douã sau mai multe episode majore;
    B. Episod depresiv major - nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã şi nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniformã, tulburarea delirantã;
    C. Nu a existat niciodatã un episod maniacal mixt sau hipomaniacal.

    Specificanţi:
    - uşor;
    - moderat;
    - sever, fãrã elemente psihotice;
    - sever cu elemente psihotice;
    - cronic;
    - cu elemente catatonice;
    - cu elemente melancoliforme;
    - cu elemente atipice;
    - cu debut postpartum;
    - în remisiune parţialã;
    - cu remisiune completã.

    Specificanţi - evoluţie longitudinalã
    - Cu recuperare interepisodicã completã;
    - Fãrã remisiune interemisfericã completã;
    - Cu pattern sezonier.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Remisiune parţialã sau │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│completã Se va ţine │psihicã │ │ │ │
│seamã de numãrul │medie │ │ │ │
│episoadelor, frecvenţa │ │ │ │ │
│lor, complianţa │ │ │ │ │
│terapeuticã │ │ │ │ │
│interaccesualã │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episod actual cu sau │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│fãrã simptome psihotice │psihicã │ │ │ │
│la care se adaugã şi │accentuatã │ │ │ │
│ceilalţi specificanţi │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA BIPOLARA I (ICD 10: F31)
    Criterii de diagnostic clinic
    A. Prezenţa unui singur episod maniacal sau mixt şi a niciunui episod depresiv în trecut;
    B. Episodul nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã, tulburarea schizofreniformã şi tulburarea delirantã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Remisiune parţialã, │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│remisiune completã, │psihicã │ │ │ │
│Tulburarea bipolarã I - │medie │ │ │ │
│viraj dispoziţional │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA BIPOLARĂ I - CEL MAI RECENT EPISOD HIPOMANIACAL (ICD 10: F31.0)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Cel mai recent episod hipomaniacal;
    B. Anterior a existat cel puţin un episod maniacal sau mixt;
    C. Simptomele afective determinã o deteriorare semnificativã clinic în domeniul socio-profesional;
    D. Episodul nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã, tulburarea schizofreniformã şi tulburarea delirantã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã I │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│ │psihicã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã I, │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│se va ţine seama de │psihicã │ │ │ │
│numãrul de episoade, de │accentuatã │ │ │ │
│frecvenţa acestora şi │ │ │ │ │
│intervalele │ │ │ │ │
│interaccesuale, cu │ │ │ │ │
│pattern sezonier şi cu │ │ │ │ │
│ciclare rapidã, de │ │ │ │ │
│complexitatea terapiei │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA BIPOLARĂ I - CEL MAI RECENT EPISOD MANIACAL MODERAT (ICD 10: F31.1)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Cel mai recent episod maniacal;
    B. Anterior a existat cel puţin un episod depresiv major, maniacal sau mixt;
    C. Simptomele afective determinã o deteriorare semnificativã clinic în domeniul socio-profesional;
    D. Episodul nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã, tulburarea schizofreniformã şi tulburarea delirantã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã I în│Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│remisiune parţialã, în │psihicã │ │ │ │
│remisiune completã │medie │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã I, │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│se va ţine seama de │psihicã │ │ │ │
│numãrul de episoade, │accentuata │ │ │ │
│frecvenţa acestora şi │ │ │ │ │
│intervalul │ │ │ │ │
│interaccesuale, cu │ │ │ │ │
│pattern sezonier şi cu │ │ │ │ │
│ciclare rapidã, │ │ │ │ │
│complexitatea terapiei │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA BIPOLARĂ I - CEL MAI RECENT EPISOD MIXT (ICD 10: F31.6)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Cel mai recent episod maniacal;
    B. Anterior a existat cel puţin un episod depresiv major, maniacal sau mixt;
    C. Simptomele afective determinã o deteriorare semnificativã clinic în domeniul socio-profesional;
    D. Episodul nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã, tulburarea schizofreniformã şi tulburarea delirantã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.



┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã I în│Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│remisiune parţialã, în │psihicã │ │ │ │
│remisiune completã │medie │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã I, │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│se va ţine seama de │psihicã │ │ │ │
│numãrul de episoade, │accentuatã │ │ │ │
│frecvenţa acestora şi │ │ │ │ │
│intervalul │ │ │ │ │
│interaccesuale, cu │ │ │ │ │
│pattern sezonier şi cu │ │ │ │ │
│ciclare rapidã, │ │ │ │ │
│complexitatea terapiei │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) vezi secţiunea III.

    TULBURAREA BIPOLARĂII
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Prezenţa unuia sau mai multor episoade depresive majore;
    B. Prezenţa a cel puţin un episod hipomaniacal;
    C. Nu a existat niciun episod maniacal sau mixt;
    D. Simptomele afective determinã o deteriorare semnificativã clinic în domeniul socio-profesional;
    E. Episodul nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivã, tulburarea schizofreniformã şi tulburarea delirantã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.



┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã II │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│în remisiune parţialã, │psihicã │ │ │ │
│în remisiune completã │medie │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburarea bipolarã II; │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│se va ţine seama de nu- │psihicã │ │ │ │
│mãrul de episoade, de │accentuatã │ │ │ │
│frecvenţa acestora şi de│ │ │ │ │
│intervalele │ │ │ │ │
│interaccesuale, cu │ │ │ │ │
│pattern sezonier şi │ │ │ │ │
│cu ciclare rapidã, de │ │ │ │ │
│complexitatea terapiei │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) vezi secţiunea III.

    CICLOTIMIA (ICD 10: F34.0)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    1. Prezenţa pentru cel puţin 2 ani a numeroase episoade hipomaniacale şi numeroase perioade de dispoziţie depresivã ori a pierderii interesului sau plãcerii (dar nu satisfac criteriile pentru episodul depresiv major);
    2. În timpul unei perioade de 2 ani de perturbare simptomele maniacale sau depresive lipsesc pentru mai mult de 2 luni, consecutive;
    3. Nu existã episod depresiv major sau episod maniacal în primii 2 ani ai tulburãrii;
    4. Nu este suprapusã peste o tulburare psihoticã (schizofrenie, tulburare delirantã);
    5. Nu poate fi stabilit un factor organic.
    Tulburarea începe în adolescenţã sau precoce în viaţa adultã. Are evoluţie cronicã, persoana putând dezvolta o tulburare bipolarã. Este frecvent abuzul de substanţe psihoactive.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Pot exista unele │Fãrã │ 0-19% │ APT │ Nu se │
│dificultãţi de │deficienţã │ │ │ încadreazã │
│adaptabilitate, farã a │psihicã │ │ │ │
│perturba activitatea │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episoadele depresive nu │Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│perturbã activitatea, │psihicã │ │ │ încadreazã │
│nu se asociazã cu consum│uşoarã │ │ │ │
│de substanţe psihoactive│ │ │ │ │
│Pot exista dificultãţi │ │ │ │ │
│în condiţii noi de │ │ │ │ │
│activitate profesionalã │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Episoadele depresive │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│induc deteriorarea │psihicã │ │ │ │
│activitãţii, sau se │medie │ │ │ │
│asociazã consum cronic │ │ │ │ │
│de substanţe psihoactive│ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


-----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA DISTIMICĂ (ICD 10: F34.1)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-VI-TR
    A. Dispoziţie depresivã pentru cea mai mare parte a zilei, timp de mai multe zile (fie prin relatare subiectivã, fie prin observaţia altora) pentru cel puţin 2 ani.
    B. Prezenţa în timpul depresiei a cel puţin douã dintre urmãtoarele:
    1. apetit redus sau exagerat;
    2. insomnie sau hipersomnie;
    3. energie redusã sau fatigabilitate;
    4. stimã de sine redusã;
    5. concentrare redusã sau dificultate în a lua decizii;
    6. sentimente de disperare.
    C. în timpul unei perioade de 2 ani niciodatã farã simptome, pentru mai mult de 2 luni consecutiv.
    D. Nu a prezentat niciodatã, un episod depresiv major.
    E. Nu a prezentat niciodatã un episod maniacal sau hipomaniacal.
    F. Nu se suprapune peste o tulburare psihoticã cronicã.
    G. Nu poate fi stabilit un factor organic.
    Debutul este în adolescenţã sau precoce, în viaţa adultã. Evoluţia este cronicã.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Nu duce la deteriorarea │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│funcţionalitãţii │psihicã │ │ │încadreazã │
│profesionale mai ales la│uşoarã │ │ │ │
│debut sau în apropierea │ │ │ │ │
│acestuia │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Existã în antecedente o │Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ gradul III │
│tentativã de suicid │psihicã │ │ │ │
│sau existã tendinţa de │medie │ │ │ │
│structurare │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Cronicizare care duce la│Deficienţã │ 76-90% │ ISE │ gradul II │
│o deteriorare a │psihicã │ │ │ │
│activitãţii profesionale│accentuatã │ │ │ │
│Tentative de suicid │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURĂRI ANXIOASE

    TULBURARE DE PANICĂ (ICD 10: F41.0)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Unul sau mai multe atacuri de panicã (perioade de fricã sau disconfort intens) neaşteptate (farã cauze aparente);
    B. 4 atacuri de panicã survenite în 4 sãptãmâni; unul sau mai multe atacuri care au fost urmate de o perioadã de cel puţin 1 lunã de teamã persistentã de a nu avea alt atac;
    C. Cel puţin 4 din urmãtoarele simptome apãrute în cel puţin unul dintre atacuri:
    1. dispnee sau sufocare;
    2. ameţealã, senzaţie de dezechilibru sau leşin;
    3. palpitaţii sau tahicardie;
    4. tremurãturi;
    5. transpiraţie;
    6. greaţã, dureri abdominale;
    7. depersonalizare sau derealizare;
    8. amorţeli, parestezii;
    9. valuri de cãldurã, frisoane;
    10. frica de moarte;
    11. frica de a nu înnebuni sau de a face ceva necugetat,
    D. Survin brusc şi cresc în intensitate în decurs de 10 minute;
    E. Nu existã factor organic;
    F. Absenţa agorafobiei.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţie sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Atacurile de panicã apar│Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│pentru o perioadã │psihicã │ │ │încadreazã │
│limitatã de timp │uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Atacurile de panicã │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│dureazã câteva zile, cu │psihicã │ │ │ │
│perioade variabile de │medie │ │ │ │
│remisiune parţialã şi │ │ │ │ │
│perioade de exacerbare │ │ │ │ │
│Cel puţin opt atacuri │ │ │ │ │
│în ultima lunã │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA DE PANICĂ CU AGORAFOBIE (ICD 10: F40.0)
    Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR
    A. Satisface criteriile de diagnostic pentru atacul de panicã;
    B. Prezenţa agorafobiei - frica de a se afla în locuri sau situaţii în care scãparea poate fi dificilã sau în care ajutorul nu poate fi accesibil în eventualitatea unui atac de panicã. Persoana îşi reduce deplasãrile, necesitã un însoţitor când se aflã în afara casei. Include frica de a fi în afara casei, în mijloace de transport, în intersecţii, pe poduri, singur.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Existã o oarecare │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│evitare, dar modul de │psihicã │ │ │încadreazã │
│viaţã este normal │uşoarã │ │ │ │
│(se poate deplasa singur│ │ │ │ │
│la locul de muncã sau │ │ │ │ │
│în alte situaţii) sau se│ │ │ │ │
│poate deplasa singur, │ │ │ │ │
│dar pe distanţe scurte, │ │ │ │ │
│poate folosi unele │ │ │ │ │
│mijloace de transport. │ │ │ │ │
│Remisiune completã, │ │ │ │ │
│fãrã manifestãri clinice│ │ │ │ │
│în ultimele 6 luni. │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Limitare marcatã a │Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ Gradul III │
│distanţelor pe care se │psihicã │ │ │ │
│poate deplasa singur │medie │ │ │ │
│(neînsoţit), evitarea │ │ │ │ │
│mijloacelor de transport│ │ │ │ │
│sau remisiune parţialã, │ │ │ │ │
│mai persistã tulburãri │ │ │ │ │
│în ultimele 6 luni de │ │ │ │ │
│intensitate moderatã │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Nu mai pãrãseşte de loc │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │Se pot │
│sau aproape de loc │psihicã │ │ │încadra în │
│locuinţa de invaliditate│accentuatã │ │ │Gradul II │
│neînsoţit, nu-şi mai │ │ │ │ │
│poate desfãşura │ │ │ │ │
│activitatea fiind │ │ │ │ │
│stãpânit de │ │ │ │ │
│manifestãrile de boalã │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ (ICD 10: F42)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Obsesii sau compulsii;
    B. Obsesiile sau compulsiile cauzeazã o suferinţã marcatã, sunt consumatoare de timp (peste 1 orã pe zi) sau interfereazã semnificativ cu activitatea de rutinã, cu cea profesionalã sau socialã uzualã.

    Diagnostic funcţionai
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatice, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Dominã tabloul obsesiv, │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│care permite însã │psihicã │ │ │încadreazã │
│desfãşurarea activitãţii│uşoarã │ │ │ │
│profesionale şi a celei │ │ │ │ │
│cotidiene │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Este interferatã │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│activitatea profesionalã│psihicã │ │ │ │
│în sensul deteriorãrii │medie │ │ │ │
│sale moderate prin │ │ │ │ │
│scãderea marcatã a │ │ │ │ │
│capacitãţii de │ │ │ │ │
│concentrare şi │ │ │ │ │
│finalizare secundar │ │ │ │ │
│asaltului manifestãrilor│ │ │ │ │
│obsesivo-compulsive │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Întreaga activitate a │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│pacienţilor se │psihicã │ │ │ │
│desfãşoarã conform │accentuatã │ │ │ │
│compulsiunilor şi │ │ │ │ │
│ritualurilor │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


----------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    ANXIETATEA GENERALIZATA (ICD 10: F41.1)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Anxietate şi preocupare iraţionalã sau excesivã referitoare la douã sau mai multe circumstanţe de viaţã;
    B. Perturbarea nu survine numai în cursul unei tulburãri de dispoziţie sau al unei tulburãri psihotice;
    C. Cel puţin 6 dintre urmãtoarele:
    1. tremurãturi, contracţii;
    2. durere sau tensiune muscularã;
    3. nelinişte motorie;
    4. fatigabilitate rapidã;
    5. dispnee, sufocare;
    6. palpitaţii, tahicardie;
    7. gurã uscatã;
    8. ameţealã;
    9. greaţã, diaree;
    10. valuri de cãldurã;
    11. micţiuni frecvente;
    12. dificultãţi de deglutiţie, "nod în gât"
    13. transpiraţii;
    14. surescitãri;
    15. reacţie de alarmã exageratã;
    16. dificultate în concentrare;
    17. dificultate în adormire;
    18. iritabilitate.
    D. Nu poate fi stabilit un factor organic.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice conform criteriilor de diagnostic clinic, a examinãrii psihologice (se va ţine seama de alterarea funcţiei cognitive), paraclinice, somatic, neuroimagistice (CT cerebral) şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Nu este afectatã │Fãrã │ 0-19% │ APT │ Nu se │
│activitatea profesionalã│deficienţã │ │ │ încadreazã │
│ │psihicã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Activitatea profesionalã│Deficienţã │ 20-49% │ AL │ Nu se │
│se poate desfãşura │psihicã │ │ │ încadreazã │
│la un nivel uşor scãzut │uşoarã │ │ │ │
│faţã de nivelul anterior│ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


----------
    ● Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURARE ANXIOS-DEPRESIVĂ MIXTĂ- F41.2
    1) dispoziţie disforicã recurentã sau persistentã care dureazã cel puţin 1 lunã;
    2) însoţitã de simptome adiţionale care trebuie sã dureze cel puţin 1 lunã şi includ cel puţin 4 din:
    - dificutãţi de concentare/memorie
    - perturbarea somnului
    - fatigabilitate/energie scãzutã
    - iritabilitate
    - aprehensiune
    - hipervigilitate
    - aşteptarea la ce e mai rãu
    - disperare/pesimism în legãturã cu viitorul
    - stimã de sine scãzutã
    - sentimente de inutilitate
    3) Simptomele trebuie sã cauzeze o detresã/deteriorare semnificativã (social, profesional, recurenţial);
    4) Simptomele nu se datoreazã efectelor fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei CMG;
    5) Nu au fost satisfãcute niciodatã criteriile pentru tulburare depresivã majorã, tulburare distimicã, panicã, anxietate generalizatã. Simptomele nu sunt explicate mai bine de oricare tulburare mintalã.



┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburare anxios │Fãrã │ 0-19% │ APT │Nu se │
│depresivã mixtã remisã │deficienţã │ │ │încadreazã │
│sub tratament │psihicã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburare anxios │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│depresivã mixtã în │psihicã │ │ │încadreazã │
│tratament │uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburare anxios │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│depresivã mixtã - │psihicã │ │ │ │
│simptomatologia persistã│medie │ │ │ │
│peste 1 an de tratament │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘



    TULBURĂRILE DE PERSONALITATE (ICD 10: F60) - se vor clasa ca ISE şi se vor încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.
    Criterii de diagnostic clinic DSm-IV-TR pentru o tulburare de personalitate.
    A. Un pattern durabil de trãire şi de comportament individual. Acest pattern se manifestã prin douã (sau mai multe) dintre urmãtoarele:
    - cunoaştere;
    - afectivitate;
    - funcţionare interpersonalã;
    - controlul impulsului.
    B. Patternul durabil este inflexibil şi pervaziv în raport cu o gamã largã de situaţii personale şi sociale;
    C. Patternul durabil duce la o detresã, o deteriorare semnificativã clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare;
    D. Patternul este stabil şi de lungã duratã, iar debutul sãu poate fi trasat retrospectiv cel puţin pânã în adolescenţã:
    E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinţã a unei alte tulburãri mentale;
    F. Patternul durabil nu este cauzat de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale.
    Tulburãrile de personalitate sunt grupate în trei clustere:
    - Clusterul A cuprinde tulburãrile de personalitate paranoidã, schizoidã şi schizotipalã.
    - Clusterul B cuprinde tulburãrile de personalitate histrionicã, narcisicã, antisocialã şi borderline.
    - Clusterul C cuprinde tulburãrile de personalitate dependentã, evitantã şi obsesiv compulsivã.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ (ICD 10: F60.0)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. O neîncredere şi suspiciozitate pervazivã faţã de alţii astfel încât motivaţiile celorlalţi sunt interpretate ca rãu-voitoare, indicate de patru din urmãtoarele:
    - suspecteazã, fãrã suficient temei, cã alţii îl exploateazã, prejudiciazã, sau înşalã;
    - este preocupat cu îndoieli nejustificate asupra loialitãţii sau încrederii pe care o prezintã prietenii sau asociaţii;
    - evitã sã aibã încredere în alţii, de teamã nejustificatã cã informaţiile respective vor fi folosite cu rea intenţie împotriva sa;
    - gãseşte înţelesuri ascunse înjositoare sau ameninţãtoare în remarci sau evenimente banale sau inofensive;
    - pãstreazã constant resentimente;
    - percepe atacuri, care nu sunt vizibile pentru alţii, la adresa caracterului sau reputaţiei sale;
    - are suspiciuni repetate lipsite de justificare la adresa fidelitãţii partenerului marital sau sexual.
    B. Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburãri a dispoziţiei cu elemente psihotice sau a unei tulburãri psihotice şi nu este cauzatã de efectele fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDĂ (ICD 10: F60.1)
    A. Un pattern pervaziv de detaşare faţã de relaţiile sociale şi o gamã restrânsã de exprimare emoţionalã indicatã de patru sau mai multe dintre urmãtoarele:
    - nici nu doreşte şi nici nu se bucurã de relaţiile strânse, inclusiv de faptul de a fi parte a unei familii;
    - aproape întotdeauna preferã activitãţile solitare;
    - are puţin sau nu are niciun interes în a avea experienţã sexualã cu altã persoanã;
    - îi plac puţin sau nu-i plac niciun fel de activitãţi;
    - este indiferent la laudele şi criticile altora;
    - nu are prieteni apropiaţi, sau confident, alţii decât rudele de gradul I;
    - prezintã rãcealã emoţionalã, detaşare sau afectivitate plate.
    B. Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburãri a dispoziţiei cu elemente psihotice sau a unei tulburãri psihotice şi nu este cauzatã de efectele fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ (ICD 10: F21)
    A. Un pattern pervaziv de deficite sociale şi interpersonale manifestat prin disconfort acut în relaţii şi reducerea capacitãţii de a stabilii relaţii intime, precum şi prin distorsiuni cognitive de percepţie şi excentricitãţi de comportament, dupã cum este indicat de cinci sau mai multe dintre urmãtoarele:
    - idei de referinţã;
    - gândire magicã;
    - experienţe perceptive insolite;
    - gândire şi limbaj bizar;
    - suspiciozitate, ideaţie paranoidã;
    - afect inadecvat;
    - comportament, aspect bizar, excentric, particular;
    - lipsa de amici sau confidenţi în afara rudelor de gradul I;
    - anxietate socialã.
    B. Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburãri a dispoziţiei cu elemente psihotice sau a unei tulburãri psihotice şi nu este cauzatã de efectele fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ (ICD 10: F60.2)
    A. Un pattern pervaziv de comportament antisocial apãrut de la vârsta de 15 ani, indicat de trei sau mai multe dintre urmãtoarele:
    - incapacitate de a se conforma normelor sociale în legãturã cu comportamentele legale, indicatã
de comiterea repetatã de acte care constituie motive de arest;
    - incorectitudine indicatã de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profitul sau plãcerea personalã;
    - impulsivitate, incapacitate de a plãnui dinainte;
    - iritabilitate şi agresivitate, indicate de luptele, atacurile corporale repetate;
    - neglijenţã nesãbuitã pentru siguranţa sa/a altora;
    - iresponsabilitate considerabilã, indicatã prin incapacitate repetatã de a avea un comportament consecvent în muncã ori de a-şi onora obligaţiile;
    - lipsã de remuşcare.
    B. Individul este în vârstã de cel puţin 18 ani;
    C. Existã proba unei tulburãri de conduitã cu debut înainte de 15 ani;
    D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE (ICD 10: F60.3)
    Un pattern pervaziv de instabilitate a relaţiilor inter/personale, a imaginii de sine şi afectelor, asociat cu impulsivitate marcatã, începând precoce în perioada adultã şi prezent într-o varietate de contexte, dupã cum este indicat de cinci dintre urmãtoarele:
    - eforturi disperate de a evita abandonul real/imaginar;
    - un pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin alternare între extremele de idealizare şi devalorizare;
    - perturbare de identitate: imagine de sine/conştiinta de sine marcat şi persistent instabilã;
    - impulsivitate în cel puţin douã domenii care sunt potenţial autoprejudiciante;
    - comportament, gesturi sau ameninţãri de suicid ori comportament automutilant;
    - instabilitate afectivã datoratã unei reactivitãţi marcate de dispoziţie;
    - sentimentul cronic de vid;
    - mânie intensã, inadecvatã ori dificultate în a controla mânia;
    - ideaţie paranoidã sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legãturã cu stresul.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICĂ (ICD 10: F60.4)
    Un pattern pervaziv de emoţionalitate excesivã şi de cãutare a atenţiei începând precoce în perioada adultã şi prezent într-o varietate de contexte, dupã cum este indicat de cinci dintre urmãtoarele:
    - este incomodat în situaţiile în care nu se aflã în centrul atenţiei;
    - interacţiunea cu alţii este caracterizatã adesea printr-un comportament seducãtor sau provocator sexual inadecvat;
    - prezintã, o schimbare rapidã şi o expresie superficialã a emoţiilor;
    - profitã în mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra sa;
    - are un stil de a vorbi extrem de impresionistic şi lipsit de detaliu;
    - manifestã autodramatizare, teatralism şi o expresie exageratã a emoţiilor;
    - este sugestionabil, adicã uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe;
    - considerã relaţiile a fi mai intime decât sunt în realitate.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISISTICĂ (ICD 10: F60.8)
    Un pattern pervaziv de grandoare (în fantezie şi comportament), necesitatea de admiraţie şi lipsa de empatie, începând precoce în perioada adultã şi prezent într-o varietate de contexte, dupã cum este indicatã de cinci dintre urmãtoarele:
    - are un sentiment grandios de autoimportanţã;
    - este preocupat de fantezii de succes nelimitat de putere, strãlucire, frumuseţe sau amor ideal;
    - crede cã este aparte şi unic şi poate fi înţeles, trebuie sã se asocieze numai cu oameni/instituţii cu status înalt;
    - necesitã admiraţie excesivã;
    - are un sentiment de îndreptãţire, adicã pretenţii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata a dorinţelor sale;
    - este exploatator interpersonal, profitã de alţii pentru a-şi atinge scopurile;
    - este lipsit de empatie, incapabil sã recunoascã sau sã se identifice cu sentimentele şi necesitãţile altora;
    - este invidios pe alţii sau crede cã alţii sunt invidioşi pe el;
    - prezintã comportamente sau atitudini arogante sau sfidãtoare.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTĂ (ICD 10: F60.6)
    Un pattern pervaziv de inhibiţie socialã, sentimente de insuficienţã şi hipersensibilitate la evaluare negativã, începând precoce în perioada adultã şi prezent într-o varietate de contexte, dupã cum este indicat de patru dintre urmãtoarele:
    - evitã activitãţile profesionale care implicã un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de criticã, dezaprobare sau rejecţie;
    - nu doreşte sã se asocieze cu alţi oameni decât dacã este sigur cã este apreciat;
    - manifestã reţinere în relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs sau ridiculizat;
    - este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii sociale;
    - este inhibat în situaţii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare;
    - se vede pe sine inapt social, inatractiv personal sau incapabil sã se angajeze în activitãţi;
    - refuzã sã-şi asume riscuri personale sau sã se angajeze în orice activitãţi noi din cauza faptului cã acestea l-ar putea pune în dificultate.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTĂ (ICD 10: F60.7)
    O necesitate excesivã şi pervazivã de a fi tutelat, care duce la un comportament submisiv şi adeziv şi la frica de separare, şi care începe precoce în perioada adultã şi este prezent într-o varietate de contexte, dupã cum este indicat de cinci dintre urmãtoarele:
    - are dificultãţi în a lua decizii comune fãrã o cantitate excesivã de consilii şi reasigurãri din partea altora;
    - necesitã ca alţii sã-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieţii lui;
    - are dificultãţi în a-şi exprima dezacordul faţã de alţii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea;
    - are dificultãţi în a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în judecata sau capacitãţile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivaţie sau de energie);
    - merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii, pânã la punctul de a se oferi voluntar sã facã lucruri care sunt neplãcute;
    - se simte incomodat sau lipsit de ajutor când rãmâne singur, din cauza fricii exagerate de a nu fi în stare sã aibã grijã de sine;
    - cautã urgent altã relaţie drept sursã de solicitudine şi suport când o relaţie strânsã se terminã;
    - este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lãsat sã aibã grijã de sine.

    TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVĂ(ICD 10: F60.5)
    Un pattern pervaziv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control mental şi impersonal, în detrimentul flexibilitãţii, deschiderii şi eficienţei, începând precoce în perioada adultã şi prezent într-o varietate de contexte, dupã cum este indicat de cel puţin patru dintre urmãtoarele:
    - este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în aşa mãsurã cã obiectivul major al activitãţii este pierdut;
    - prezintã perfecţionism care interfereazã cu îndeplinirea sarcinilor;
    - este excesiv de devotat muncii şi productivitãţii, mergând pânã la excluderea activitãţilor recreative şi a amiciţiilor;
    - este hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de moralitate, eticã sau valori;
    - este incapabil sã se debaraseze de obiecte uzuale sau inutile, chiar când acestea nu au nicio valoare sentimentalã;
    - refuzã sã delege sarcini sau sã lucreze cu alţii în afarã de cazul când aceştia se supun exact modului lui de a face lucrurile;
    - adoptã un stil avar de a cheltui, atât faţã de sine, cât şi faţã de alţii, banii fiind vãzuţi ca ceva ce trebuie strâns pentru eventuale catastrofe;
    - prezintã rigiditate şi obstinaţie.

    Diagnostic funcţional
    În stabilirea diagnosticului funcţional se va ţine seama de:
    1. tipul tulburãrii de personalitate;
    2. frecvenţa şi intensitatea decompensãrilor (nevrotic, psihotic);
    3. durata decompensãrilor;
    4. rãspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;
    5. integrarea socio-profesionalã şi profesionalã;
    6. profesiunea;
    7. toxicofiliile asociate;
    8. alte afecţiuni somatice asociate;
    9. alte afecţiuni psihice asociate (axa I).
    10. vârsta în corelaţie cu procesele involutive şi deteriorative.
    Aceste date vor fi obţinute printr-o anamnezã minuţioasã, corelatã cu nota de relaţii urmãrind depistarea unor date amãnunţite privind atât activitatea profesionalã, cât şi comportamentul longitudinal în familie şi societate. Examenul psihologic aduce date privitoare la posibilele elemente deteriorative, precum şi date care evidenţiazã trãsãturile dominante în cazul tulburãrilor mixte de personalitate.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Decompensãri mai dese │Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ Gradul III │
│(2-3 pe an), de duratã │psihicã │ │ │ │
│mai lungã, nevrotice, cu│medie │ │ │ │
│exacerbãri comportamen- │ │ │ │ │
│tale, eventual în │ │ │ │ │
│asociere cu consum de │ │ │ │ │
│toxice, compensate │ │ │ │ │
│parţial terapeutic │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Decompensãri frecvente │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│(mai mult de 3 pe an), │psihicã │ │ │ │
│de intensitate │accentuatã │ │ │ │
│psihoticã, eficienţã │ │ │ │ │
│terapeuticã slabã, │ │ │ │ │
│asociere de consum de │ │ │ │ │
│toxice cu eventuale │ │ │ │ │
│elemente deteriorarive. │ │ │ │ │
│Dificultãţi majore de │ │ │ │ │
│relaţionare socio- │ │ │ │ │
│profesionalã, │ │ │ │ │
│conflictualitate │ │ │ │ │
│marcatã, eşecuri │ │ │ │ │
│repetate de schimbare │ │ │ │ │
│a locului de muncã │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    SINDROMUL POSTCOMOŢIONAL (ICD 10: F07.2)
    Survine dupã un traumatism cranian suficient de grav pentru a provoca pierderea conştienţei.
    Criterii de diagnostic clinic
    Simptomatologie variatã:
    - cefalee;
    - vertij;
    - obosealã;
    - iritabilitate;
    - dificultate de concentrare;
    - alterarea memoriei;
    - diminuarea toleranţei la stres, emoţii sau alcool.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Prezenţa tulburãrilor 6 │Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│luni-1 an │psihicã │ │ │încadreazã │
│ │uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Alterarea funcţiei │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │Gradul III │
│cognitive │psihicã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    REACŢIA LA UN FACTOR DE STRES IMPORTANT ŞI TULBURĂRILE DE ADAPTARE (ICD 10: F43)
    Un eveniment în mod particular stresant determinã o reacţie acutã sau o schimbare în mod particular marcatã în viaţa persoanei respective, comportând consecinţe dezagreabile şi durabile şi dezvoltând o tulburare de adaptare.
    Aceste tulburãri sunt consecinţa directã a unui factor de stres acut important sau a unui traumatism persistent, sunt rãspunsuri de neadaptare la aceşti factori în mãsura în care ele interferã cu mecanismele adaptative eficace şi împiedicã astfel funcţia socialã.

    1. REACŢIA ACUTĂ LA UN FACTOR DE STRES (ICD 10: F43.0) - se încadreazã ca apt limitat pentru 6 luni, dupã care se reevalueazã diagnosticul.
    Criterii de diagnostic clinic
    - tulburare tranzitorie la o persoanã care nu prezintã tulburarea mentalã manifestã;
    - este determinatã de factor de stres fizic sau psihic, dispãrând dupã câteva ore, zile;
    - este infuenţatã de vulnerabilitatea individualã de a face faţã unui traumatism;
    - simptomatologie mixtã şi variabilã;
    - stare de buimãcire caracterizatã printr-o oarecare îngustare a câmpului conştienţei şi a atenţiei;
    - imposibilitatea de a integra stimuli;
    - dezorientare, stupoare disociativã sau agitaţie cu hiperactivitate (reacţia de a fugi);
    - simptome neurovegetative de anxietate, de panicã: tahicardie, transpiraţii, valuri de cãldurã;
    - apar la câteva minute dupã eveniment, dispar dupã câteva ore, pânã la 2-3 zile;
    - poate exista amnezia parţialã sau completã a episodului.
    - persistenţa simptomelor determinã modificãri de diagnostic.
    2. STARE DE STRES POSTTRAUMATIC (ICD 10: F43.1)
    Este o tulburare care se constituie ca rãspuns diferit sau prelungit la o situaţie sau un eveniment stresant (de scurtã sau lungã duratã), în mod excepţional, ameninţãtor sau catastrofic, care ar provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane.

    Criterii de diagnostic clinic
    - revenirea repetatã a evenimentului traumatic în amintiri invadante; vise; coşmaruri;
    - apar în context durabil de "anestezie psihicã" şi de stãri emoţionale, de detaşare în raport cu ceilalţi;
    - insensibilitate la mediu, anhedonie;
    - evitarea activitãţilor sau situaţiilor care pot redeştepta amintirea traumei;
    - hiperactivitate neurovegetativã cu hipervigilenţã, insomnie asociatã cu anxietate, depresie, idei suicidare;
    - perioada dintre traumã şi apariţia simptomelor variazã de la sãptãmâni la câteva luni;
    - evoluţie fluctuantã spre vindecare sau evoluţie cronicã pe duratã mare de câţiva ani antrenând o modificare durabilã a personalitãţii.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.



┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│evoluţie spre vindecare,│Deficienţã │ 0-49% │ AL 6 luni │Pãstratã │
│de aproximativ 6 luni │psihicã │ │ │ │
│ │uşoarã │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│evoluţie de peste 6 luni│Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│ │psihicã │ │ │ │
│ │medie │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    Tulburare de adaptare ((ICD 10: F43.2) Se va clasa AL-deficienţã funcţionalã uşoarã - Incapacitate adaptativã 20-49%. Dupã 6 luni se va reevalua şi se va încadra APT sau AL funcţie de persistenţa simptomatologiei.

    TULBURĂRILE DISOCIATIVE (ICD 10: F44)- se vor clasa ca ISE şi se vor încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    Criterii de diagnostic
    Tulburãrile disociative se definesc în DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conştienţei, memoriei, identitãţii sau percepţiei mediului". Disocierea reprezintã negarea existenţei traumelor, care ajutã persoanele sã se îndepãrteze de traumã atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaşte patru tulburãri disociative specifice: amnezia disociativã, fuga disociativã, tulburarea disociativã a identitãţii şi tulburarea de personalizare.

    AMNEZIA DISOCIATIVĂ (ICD 10: F44.0)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Perturbarea predominantã constã dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-şi reaminti informaţii personale importante, de obicei de naturã traumatizantã sau stresantã, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea obişnuitã;
    B. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburãri disociative de identitate, al fugii disociative, al unei tulburãri de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburãri acute de stres sau al tulburãrii de somatizare şi nu este cauzatã de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei tulburãri neurologice ori ale unei alte condiţii medicale generale;
    C. Simptomele cauzeazã suferinţe semnificativã clinic sau alterare socialã, ocupaţionalã sau manifestã în alte domenii importante de funcţionare.

    2. FUGA DISOCIATIVĂ (ICD 10: F44.1)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Perturbarea predominantã este plecarea bruscã, neaşteptatã, de acasã sau de la locul obişnuit de muncã, cu incapacitatea reamintirii propriului trecut;
    B. Confuzie în legãturã cu identitatea personalã sau asumarea unei noi identitãţi;
    C. Tulburarea nu apare exclusiv în cursul unei tulburãri disociative a identitãţii şi nu este determinatã de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unor condiţii medicale generale;
    D. Simptomele cauzeazã suferinţã semnificativã clinic sau alterare socialã, ocupaţionalã sau manifestã în alte domenii importante de funcţionare.

    3. TULBURAREA DISOCIATIVĂ A IDENTITĂŢII (ICD 10: F44.8)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Prezenţa a douã sau mai multe identitãţi sau stãri de personalitate (fiecare cu propriul pattern relativ durabil de percepţie, relaţionare şi gândire despre mediu şi self);
    B. Cel puţin douã dintre aceste identitãţi sau stãri de personalitate preiau repetat controlul comportamentului persoanei;
    C. Incapacitatea de a-şi reaminti informaţii personale importante, prea extinsã pentru a putea fi explicatã prin uitarea obişnuitã;
    D. Tulburarea nu este determinatã de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale.

    4. TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE (ICD 10: F48.1)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Trãiri persistente sau recurente de detaşare, ca şi cum cineva ar fi un observator exterior al propiilor procese mintale sau al propriului corp;
    B. În cursul trãirii de depersonalizare testarea realitãţii rãmâne intactã;
    C. Depersonalizarea produce suferinţã semnificativã clinic sau alterãri sociale, ocupaţionale sau în alte domenii importante ale funcţionãrii;
    D. Trãirea de depersonalizare nu apare exclusiv în cursul unei tulburãri mintale, cum ar fi schizofrenia, tulburarea de panicã, tulburarea de stres acutã sau o altã tulburare disociativã şi nu se datoreazã efectelor fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale.

    5. STUPOR DISOCIATIV (ICD 10: F44.2)
    Criterii de diagnostic clinic
    A. Vorbirea şi mişcarea spontanã şi cu scop sunt absente.
    B. Diminuarea sau absenţa mişcãrilor voluntare în prezenţa unei reactivitãţi normale la stimuli externi;
    C. Absenţa unei suferinţe somatice;
    D. Prezenţa evenimentelor psihotraumatizante recente.

    6. TULBURĂRI DE TRANSĂ ŞI POSESIUNE (ICD 10: F44.3)
    Criterii de diagnostic clinic
    A. Pierderea temporarã a simţului identitãţii personale şi a conştientizãrii depline a ambianţei înconjurãtoare;
    B. Survin în afara controlului religios sau cultural al persoanei;
    C. Nu sunt determinate de suferinţe somatice sau psihice.

    7. TULBURĂRI MOTORII DISOCIATIVE (ICD 10: F44.4)
    Criterii de diagnostic clinic
    A. Pierderea capacitãţii de a mişca o parte sau totalitatea unui membru sau a mai multor membre;
    B. Se pot asemãna cu toate formele de atacuri, apraxie, afonie, dizartrie, dischinezie, convulsii sau paralizii;
    C. Nu au substrat organic.

    8. CONVULSII DISOCIATIVE (ICD 10: F44.5)
    Criterii de diagnostic clinic
    A. Convulsii asemãnãtoare celor epileptice;
    B. Muşcarea limbii, rãnirile prin cãdere sau pierderea urinei sunt rare;
    C. Se pot asocia cu o stare de stupoare sau de transã, dar nu este însoţitã de pierderea cunoştiinţei;
    D. Nu are cauzã organicã sau una identificatã în epilepsie.

    9. ANESTEZIA DISOCIATIVĂ ŞI ATINGERILE SENZORIALE (ICD 10: F44.6)
    Criterii de diagnostic clinic
    A. Limitele teritoriilor cutanate anesteziate cuprind mai mult concepţiile personale ale pacientului privind funcţionarea corpului decât cunoştiintele medicale;
    B. Atingerea unui tip de sensibilitate cu pãstrarea altora fãrã a respecta teritoriile anatomice, fãrã a corespunde unor leziuni neurologice cunoscute;
    C. Nu este cauzatã de leziuni organice.

    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.


┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Tulburãri disociative │Deficienţã │ 50-75% │ ISE │ Gradul III │
│care interferã cu │psihicã │ │ │ │
│activitatea profesionalã│medie │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Stãri cronice care │Deficienţã │ 75-90% │ ISE │ Gradul II │
│interfera cu activitatea│psihicã │ │ │ │
│profesionalã, tulburãri │accentuatã │ │ │ │
│motorii, convulsii │ │ │ │ │
│frecvente │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    TULBURĂRI SOMATOFORME(ICD 10: F45.*)
    Tulburãrile somatoforme se caracterizeazã prin simptome somatice care sugereazã o condiţie medicalã, dar care nu sunt explicate pe deplin de condiţia medicalã respectivã, de uzul de substanţe sau de altã tulburare mentalã. DSM-IV-TR recunoaşte cinci tulburãri somatoforme specifice: tulburarea de somatizare, tulburarea conversivã, tulburarea hipocondriacã, tulburarea dismorficã corporalã şi tulburarea algicã; şi douã nespecifice: tulburarea somatoformã nediferenţiatã şi tulburarea somatoformã nespecificatã în alt mod.

    1. TULBURAREA DE SOMATIZARE (ICD 10: F45.0)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Istoric de numeroase acuze somatice, începând înaintea vârstei de 30 ani, care se manifestã pe o perioadã de câţiva ani şi determinã cãutarea unui tratament sau în alterare semnificativã socialã, ocupaţionalã sau manifestatã în alte domenii importante ale funcţionãrii;
    B. Fiecare dintre criteriile urmãtoare trebuie sã fi fost îndeplinit, simptomele individuale putând sã aparã în orice moment pe parcursul tulburãrii:
    - patru simptome algice: istoric de dureri legate de cel puţin patru localizãri sau funcţiuni diferite;
    - douã simptome gastro-intestinale: istoric de cel puţin douã simptome gastro-intestinale, altele decât durerea;
    - un simptom sexual: istoric de cel puţin un simptom sexual sau reproductiv, altul decât durerea;
    - un simptom pseudoneurologic: istoric de cel puţin un simptom sau deficit care sugereazã o condiţie neurologicã şi care nu se limiteazã la durere.
    C. Fie 1, fie 2:
    1) dupã investigarea adecvatã, fiecare dintre simptomele de la criteriul B nu pot fi explicate pe deplin printr-o condiţie medicalã generalã cunoscutã sau prin efectele directe ale unei substanţe;
    2) atunci când existã o condiţie medicalã generalã legatã de simptom, acuzele somatice sau alterãrile sociale sau ocupaţionale rezultante sunt excesive faţã de ceea ce ar fi de aşteptat pe baza anamnezei, a examenului somatic sau a datelor de laborator.
    D. Simptomele nu sunt imitate sau produse intenţionat.

    2. TULBURĂRI SOMATOFORME NEDIFERENŢIATE (ICD 10: F45.1)
    Categorie rezidualã, folositã pentru descrierea unui tablou parţial de tulburare somatoformã.
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Una sau mai multe acuze somatice;
    B. Fie 1, fie 2;
    C. Dupã investigarea adecvatã, simptomele nu pot fi explicate pe deplin de o condiţie medicalã generalã cunoscutã sau de efectele fiziologice directe ale unei substanţe;
    D. Atunci când existã o condiţie medicalã generalã legatã de simptom, acuzele somatice sau alterãrile sociale sau ocupaţionale rezultante sunt excesive faţã de ceea ce ar fi de aşteptat pe baza anemnezei, a examenului somatic sau a datelor de laborator;
    E. Simptomele cauzeazã suferinţã semnificativã clinic sau alterãri sociale, ocupaţionale sau în alte domenii importante ale funcţionãrii;
    F. Durata tulburãrilor este de cel puţin şase luni;
    G. Tulburarea nu este explicatã mai bine de o altã tulburare mintalã;
    H. Simptomele nu sunt imitate sau produse intenţionat.

    3. TULBURĂRI CONVERSIVE (ICD 10: F44)
    Se caracterizeazã printr-unul sau mai multe simptome neurologice asociate cu un conflict sau cu o nevoie psihologicã, şi nu cu o tulburare somaticã, neurologicã sau legatã de substanţe.

    4. TULBURAREA HIPOCONDRIACĂ(ICD 10: F45.2)
    Frica sau convingerea, patologice, de a suferi de o boalã gravã, cu toate cã nicio astfel de boalã nu este prezentã.
    Criterii de diagnostic clinic
    A. preocupare persistentã privind prezenţa eventualã a uneia sau mai multor tulburãri somatice grave şi evolutive;
    B. interpretarea de cãtre persoana respectivã a semnelor şi senzaţiilor fizice normale şi anodine ca fiind patologice, anormale sau penibile;
    C. concentrarea atenţiei asupra unuia sau douã organe sau sisteme;
    D. prezenţa unei depresii şi anxietãţi importante pot justifca un diagnostic suplimentar.

    5. TULBURAREA ALGICĂ (ICD 10: F45.4)
    Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
    A. Durerea în unul sau mai multe sedii anatomice constituie elementul central al tabloului clinic şi este de o severitate suficientã ca sã justifice atenţia clinicã;
    B. Durerea cauzeazã suferinţã semnificativã clinic sau alterãri sociale, ocupaţionale sau în alte domenii importante ale funcţionãrii.
    C. Se apreciazã cã factorii psihologici au un rol important în debutul, severitatea, exacerbarea sau întreţinerea durerii.
    D. Simptomul sau deficitul nu sunt produse sau imitate intenţionat.
    E. Durerea nu se explicã mai bine de o tulburare a dispoziţiei, de o tulburare anxioasã sau de o tulburare psihoticã şi nu îndeplineşte criteriile de dispareunie.

    6. TULBURĂRILE FACTICE
    În tulburãrile factice pacienţii produc deliberat simptome somatice sau psihologice cu scopul de a-şi asuma rolul de bolnav. În aceste tulburãri, bolnavii produc intenţionat semne de boli medicale sau mintale şi îşi prezintã istoricul şi simptomele altfel decât în realitate.

    7. SIMULAREA
    Este producerea voluntarã de simptome somatice sau psihice, în vederea înfãptuirii unui scop specific.
    Diagnostic funcţional
    Se elaboreazã prin aprecierea clinicã a intensitãţii tulburãrilor psihice şi a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinãrii psihologice, paraclinice, EEG şi neuroimagistice (CT), precum şi a investigaţiei sociale.



┌────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Criteriile │Diagnosticul│Incapacitatea│Aptitudinea│ Gradul de │
│ │ funcţional │adaptativã │ │ invaliditate │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Interferã cu activitatea│Deficienţã │ 20-49% │ AL │Nu se │
│profesionalã (zile de │psihicã │ │ │încadreazã │
│incapacitate temporalã │uşoarã │ │ │ │
│de muncã) pentru │ │ │ │ │
│tulburãrile de │ │ │ │ │
│somatizare şi │ │ │ │ │
│tulburãrile somatoforme │ │ │ │ │
│nediferenţiate │ │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤
│Pentru formele 1,2, 3, │Deficienţã │ 50-75% │ IPALR │ Gradul III │
│şi 4 ce interferã cu │psihicã │ │ │ │
│activitatea profesiona- │medie │ │ │ │
│lã, modificãri de │ │ │ │ │
│comportament social, │ │ │ │ │
│familial │ │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┘


---------
    * Aprecierea diagnosticului funcţional va fi fãcutã în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate pe aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.

    ● BAREM DE INVESTIGAŢII NECESARE PENTRU STABILIREA DEFICIENŢEI FUNCŢIONALE, A INCAPACITĂŢII ADAPTATIVE ŞI A APTITUDINII.

    (1) Pentru stabilirea corectã a deficienţei funcţionale, incapacitãţii adaptative şi a aptitudinii sunt necesare investigaţii specifice fiecãrei categorii patologice invalidante. Acestea cuprind teste biologice, explorãri funcţionale, explorãri imagistice etc.
    (2) Investigaţiile specifice sunt necesare pentru:
    a) obiectivarea manifestãrilor clinice de boalã;
    b) stabilirea severitãţii afecţiunii;
    c) evaluarea rãpunsului la tratament;
    d) monitorizarea evoluţiei.
    (3) Investigaţiile solicitate (efectuate) pentru stabilirea deficienţei funcţionale, a incapacitãţii adaptative şi a aptitudinii pot fi:
    a) obligatorii - investigaţii ale cãror rezultate sunt indispensabile pentru evaluarea corectã a cazului; nu necesitã condiţii speciale de dotare tehnicã sau de personal; cu costuri reduse;
    b) suplimentare - investigaţii care completeazã şi susţin diagnosticul clinic şi funcţional; solicitarea acestora este facultativã; vor fi solicitate numai în cazul în care nu implicã eforturi financiare sau de deplasare pentru asigurat.
    c) speciale - utile, dar nu obligatorii; costisitoare şi greu acesibile.
    (4) Nota de relaţii - se întocmeşte la nivelul unitãţii din care face parte persoana expertizatã, de cãtre şeful nemijlocit, colegi, împreunã cu psihologul unitãţii, dupã caz. Este recomandatã în cazul afecţiunilor psihice, al epilepsiei, sechelelor invalidante post AVC, în cazul afecţiunilor oftalmologice severe. În anumite situaţii devine investigaţie obligatorie.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRONICE
    1. investigaţii obligatorii
    a) Funcţionale
    - spirometria - evalurea severitãţii disfuncţiei ventilatorii, monitorizarea evoluţiei şi a rãspunsului la tratament;
    - electrocardiograma - evidenţierea tulburãrilor de ritm, semne de cord pulmonar cronic;
    b) Imagistice
    - radiografie toraco-pulmonarã standard.
    2. investigaţii suplimentare
    a) Funcţionale
    - test bronhodilatator;
    - mãsurarea saturaţiei cu oxigen a sângelui arterial [SaO(2)] - cu pulsoximetru digital;
    - test de efort - testul de mers ± monitorizarea SaO(2) (BPOC şi fibrozele pulmonare).
    b) Imagistice
    - ecografie cardiacã - modM, eco Doppler - în cordul pulmonar cronic, pentru evidenţierea semnelor de hipertensiune pulmonarã şi estimarea presiunii din artera pulmonarã;
    - tomografie computerizatã (CT), tomografie computerizatã de înaltã rezoluţie (HRCT).
    3. investigaţii speciale
    - mãsurarea gazelor sanguine (insuficienţa respiratorie cronicã);
    - test de efort cardio-pulmonar standardizat (de laborator);
    - teste de transfer gazos, teste de elasticitate pulmonarã.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE CARDIOVASCULARE
    Boala cardiacã ischemicã stabilã (BCI)
    1. investigaţii obligatorii:
    - electrocardiogramã (ECG);
    - test ECG de efort sau teste de stres farmacologic;
    - ecocardiografie.
    2. investigaţii suplimentare:
    - testul de stres farmacologic ecocardiografic/scintigrafic;
    - monitorizarea ambulatorie ECG - 24/48 ore (Holter ECG).
    3. investigaţii speciale:
    - CT cu secţiuni multiple (MSCT) pentru evidenţierea arterelor coronare;
    - coronarografia;
    - tomografia cu emisie de pozitroni (PET).

    Hipertensiunea arterialã esenţialã
    Investigaţii obligatorii:
    - examene de laborator: glicemie, spectru lipidic, creatininã, potasemie, examen de urinã;
    - electrocardiogramã (ECG)
    - examen fund de ochi (FO) (stadiul modificãrilor);
    - ecocardiografie (metoda de elecţie pentru diagnosticul HVS prin mãsurarea SIV, PPVS).
    investigaţii suplimentare:
    - ecografie vascularã (aortã, artere carotide, artere renale); - monitorizarea ambulatorie a TA 24/48 ore (Holter TA).

    Hipertensiunea secundarã
    Renalã
    1. investigaţii obligatorii:
    - examene de laborator, test Addis-Hamburger, proba de concentraţie, ionogramã urinarã, hemo-leucogramã, VSH, creatininã (clearance creatininã), acid uric, proteinurie/microalbuminurie;
    - ecografie renalã, ecocardiografîe, ecografie vascularã renalã (HTA reno-vascularã);
    - examen fund de ochi (FO);
    - electrocardiogramã (ECG).
    2. investigaţii suplimentare:
    - monitorizarea ambulatorie a TA 24/48 ore;
    - urografie intravenoasã standard;
    - uretro-pielografie ascendentã;
    - scintigrafia renalã;
    - angiografia renalã (HTA reno vascularã);
    - tomodensitometria renalã (dacã rinichiul polichistic nu a putut fi diagnosticat prin alte metode).
    3. investigaţii speciale:
    - puncţia biopsie renalã.

    Endocrinã
    1. investigaţii obligatorii:
    - dozãri urinare/plasmatice de catecolamine (feocromocitom);
    - dozarea cortizolului în urinã (sindrom Cushing);
    - kaliemia sanguinã, aldosteron plasmatic (hiperaldosteronism);
    - electrocardiogramã (ECG);
    - ecocardiografie (pentru diagnosticul HVS);
    - examen fund de ochi (FO).
    2. investigaţii suplimentare:
    - ecografia abdominalã (identificã tumori cu diametrul > 3cm) (feocromocitom).
    3. investigaţii speciale:
    - tomografia (CT) (feocromocitom);
    - scintigrafia cu MIBG marcat cu I 131 (cea mai mare specificitate în localizarea feocromoci-tomului);
    - rezonanţa magneticã nuclearã (RMN) (feocromocitom, adenom secretant de aldosteron).

    Boli cardiace congenitale: (defect septal atrial (DSA), defect septul ventricular (DSV, persistenţa de canal arterial (PCA), stenozã aorticã congenitalã (StAo), coarctaţie de aortã (CoA) stenozã pulmonarã(StP).
    1. investigaţii obligatorii:
    - electrocardiogramã (ECG);
    - examen radiologie cardio-pulmonar;
    - ecocardiografie.
    2. investigaţii suplimentare:
    - ecografie transesofagianã;
    - RMN cardiac şi aortã.
    3. investigaţii speciale:
    - cateterism cardiac drept şi stâng cu mãsurare de saturaţii şi presiuni;
    - angiografia aortei (CoA);
    - coronarografia (StAo, CoA);
    - CT aortã, CT cu secţiuni multiple (MSCT).

    Cardiomiopatii: (cardiomiopatia dilatativã (CMD), cardiomiopatia hipertroficã (CMH).
    1. investigaţii obligatorii:
    - electrocardiogramã (ECG);
    - ecocardiografie;
    - radiografia cardio-pulmonarã.
    2. investigaţii speciale:
    - coronarografie;
    - cateterism cardiac;
    - explorãri radionucleare;
    - biopsie endomiocardicã;
    - tomografia cu emisie de pozitroni (PET);
    - rezonanţa magneticã nuclearã (RMN).

    Valvulopatii
    1. investigaţii obligatorii:
    - electrocardiogramã (ECG);
    - ecocardiografie;
    - radiografia cardio-pulmonarã.
    2. investigaţii suplimentare:
    - ecocardiografia transesofagianã;
    - test de toleranţã la efort.
    3. investigaţii speciale:
    - cateterism cardiac;
    - scintigrafie miocardicã;
    - ventriculografie/aortografie/coronarografie.
    - CT cu secţiuni multiple (MSCT);
    - RMN cardiac.

    TULBURĂRILE DE RITM ŞI CONDUCERE
    1. investigaţii obligatorii:
    - electrocardiograma (ECG) (dacã e posibil, un traseu lung de 2-3 minute);
    - monitorizarea electrogardiograficã ambulatorie 24/48 ore (Holter ECG);
    - ecocardiografia.
    2. investigaţii suplimentare:
    - test de efort (bolnavii cu BCI pot dezvolta tulburãri de ritm la un nivel redus de efort şi post efort).
    3. investigaţii speciale:
    - studii de electrofiziologie.

    CORDUL PULMONAR CRONIC
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografia pulmonarã;
    - electrocardiograma (ECG);
    - explorãri funcţionale respiratorii
    - ecocardiografia.
    2. investigaţii suplimentare:
    - monitorizarea electrogardiograficã ambulatorie 24/48 ore (Holter ECG)
    3. investigaţii speciale:
    - RMN cardiac şi pulmonar;
    - scintigrafia pulmonarã de perfuzie;
    - angiografia pulmonarã;
    - cateterismul cordului drept - în cordul pulmonar de cauzã vascularã.

    ARTERIOPATIILE PERIFERICE OBSTRUCTIVE
    1. investigaţii obligatorii:
    - indicele gleznã/braţ (IGB)
    - stabileşte diagnosticul şi severitatea bolii;
    - eco-Doppler vascular.
    2. investigaţii suplimentare:
    - oscilometrie;
    - testul de efort standardizat.
    3. investigaţii speciale:
    - arteriografia;
    - angioRMN;
    - CT cu secţiuni multiple (MSCT);
    - oxiometria transcutanatã.

    BOLILE VENELOR
    1. investigaţii suplimentare:
    - ecografia venoasã.
    2. investigaţii speciale:
    - pletismografia;
    - rezonanţa magneticã (alternativa ecografie în studiul anatomiei şi al fluxului venos);
    - venografia cu substanţã de contrast;
    - scintigrafia cu fibrinogen marcat;
    - tomografia computerizatã.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI DIGESTIV
    1. investigaţii obligatorii:
    a) examene de laborator biochimice şi hematologice de uz curent:
    ● testele biochimice (TFH - teste funcţionale hepatice), care includ:
    - dozãri de aminotransferaze (AT);
    - fosfataza alcalinã (FA);
    - gama-glutamil transpeptidaza (GGT);
    - bilirubinemia totalã şi fracţiuni;
    - serinemia;
    - gama-globulinemia;
    - markeri virali.
    ● bilanţul hematologic:
    - dozarea hemoglobinei (Hb) şi a hematocritului (Ht);
    - pentru evalurea severitãţii anemiei;
    - în hepatitele cronice include o hemogramã completã şi evaluarea hemostazei;
    - indicator fidel al funcţiei hepatice (TP = timpul de protrombinã).
    b) explorãri imagistice:
    - ecografîe abdominalã;
    - tranzit baritat eso-gastro-duodenal.
    2. investigaţii suplimentare:
    - teste imunologice;
    - markeri oncologici;
    - investigaţii endoscopice specifice segmentelor de tub digestiv afectate
    - endoscopie esogastricã, colonicã, rectalã.
    3. investigaţii speciale:
    - ecoendoscopie, CT, RMN;
    - investigaţii specifice chirurgiei generale prin laparoscopie, injectare de substanţe de contrast;
    - examen histopatologic al diverselor fragmente de ţesut prelevat prin abord chirurgical, endoscopic sau prin puncţie de organ.

    Teste speciale pentru diagnosticul etiologic al hepatitelor cronice:
    ● teste screening pentru markerii de infecţie cu virusurile B, C etc., completate în caz de pozitivitate cu teste pentru stadiul de evoluţie a infecţiei;
    ● teste pentru diagnosticul etiopatogeniei autoimune (ANA, ASMA, anti-LKMl) sau speciale (ASGPR, pANCA);
    ● dozãri de ceruloplasminã, cupremie, cuprurie (b.Wilson);
    ● dozãri de feritinã în hemocromatozã;
    ● dozãri de alfa-antitripsinã în deficitul de alfa-antitripsinã;
    ● biopsia hepaticã (BH) - singura investigaţie care permite aprecierea leziunilor tisulare;
    ● fibromax.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE RENALE
    1. investigaţii obligatorii:
    a) explorãri de laborator:
    - examenul sumar de urinã:
    - sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
    - proteinuria/24 ore;
    - proteinemie, albuminemie şi electroforeza proteinelor serice;
    - colesterolemia şi trigliceridemie;
    - sindrom biologic inflamator (VSH, fibrinogen);
    - uree şi creatininã sericã;
    - estimarea filtrãrii glomerulare (ciearance-ul creatininei şi al ureei endogene, ecuaţia Cokcroft sau MDRD).
    b) explorare imagisticã renalã (ecografie).
    2. investigaţii suplimentare
    - explorãri adecvate diferitelor complicaţii asociate.
    - bilanţ hidro-electrolitic şi acido-bazic (sodiu, potasiu, bicarbonat în ser);

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN DIABETUL ZAHARAT
    1. investigaţii obligatorii
    - glicemie;
    - mãsurarea tensiunii arteriale (TA);
    - electrocardiogramã (ECG);
    - examen fund de ochi (FO) prin oftalmoscopie directã;
    - indicele gleznã/braţ (IGB) sau oscilometrie (dacã nu sunt posibilitãţi de determinare a IGB);
    - proteinurie;
    - examen sumar urinã (obligatoriiu prezenţa/absenţa corpilor cetonici, ± evaluare cantitativã -Addis-Hamburgher etc);
    - creatininã sericã (clearence la creatininã).
    2. investigaţii suplimentare
    - hemoglobina glicozilatã (HbAlc) (controlul terapeutic);
    - microalbuminurie (diagnostic de nefropatie incipientã, controlul diabetului);
    - ecocardiografie (diagnostic de cardiomiopatie diabeticã - îngroşarea SIV, PPVS);
    - ecografie vascularã Doppler a vaselor gâtului (diagnosticul macroangiopatiei cerebrale);
    - examenul clinic neurologic (dacã existã simptome sau semne neurologice) poate oferi elemente funcţionale prin diagnosticarea neuropatiei diabetice: absenţa ROT, tulburãri de sensibilitate, atrofii musculare etc;
    - test de efort (TE), doar la diabeticii simptomatici (anginã pectoralã) sau cu modificãri ECG.
    3. investigaţii speciale
    - determinarea vitezei de conducere nervoasã (VCN) - motorie şi senzitivã (a nervului median) (diagnosticul neuropatiei periferice);
    - tomografia computerizatã (CT) cerebralã (diagnosticul complicaţiilor vasculare cerebrale);
    - rezonanţa magneticã nuclearã (RMN) cerebralã (diagnosticul complicaţiilor vasculare cerebrale;
    - angiografia radionuclearã cardiacã (diagnosticul de acurateţe al cardiomiopatiei diabetice);
    - angiografia cu fluoresceinã (diagnosticul microanevrismelor, microhemoragiilor retiniene);
    - ecografia ocularã;
    - electroretinograma (ERG) (diagnosticul modificãrilor funcţionale retiniene precoce);
    - fluorometria vitreeanã (detectarea precoce a retinopatiei diabetice);
    - teste pentru diagnosticul neuropatiei vegetative.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE ENDOCRINE
    Investigarea morfologicã şi funcţionalã a glandelor endocrine se realizeazã prin teste specifice şi tehnici imagistice care, de regulã, se efectueazã numai în centre specializate. Sunt de asemenea necesare investigaţii suplimentare pentru evaluarea efectelor sistemice ale disfuncţiilor endocrine.

    Patologia hipofizarã
    1. investigaţii imagistice:
    - care evidenţiazã modificãri morfologice ale hipofizei - radiografia de profil a şeii turceşti;
    - care pun în evidenţã modificãri osoase şi articulare - radiografie craniu, oase lungi, oase mici, coloanã vertebralã (acromegalie şi gigantism).
    2. investigarea funcţiei hipofizare:
    - STH - teste de stimulare cu insulina, L- Dopa, L- argininã;
          - teste de supresie - hiperglicemie provocatã;
    - Prolactina - teste de stimulare la TRH;
                 - teste de supresie - cu L-Dopa.
    - ACTH - teste de stimulare la ACTH, insulina, metyrapone, CRH ovin;
           - teste de supresie - cu dexametazonã;
    - TSH - funcţia bazalã tiroidianã, prin determinarea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni (T3, T4, TBI);
    - LH, FSH - prin determinarea nivelului plasmatic bazal de LH, FSH;
    - teste de stimulare cu hormoni gonadotropi. Obs. În funcţie de nivelul bazal al hormonilor se evalueazã rãspunsul secretor prin teste de stimulare, individual sau combinat.

    PATOLOGIA TIROIDIANĂ
    1. investigaţii imagistice:
    - ecografia tiroidianã - identificarea nodulilor tiroidieni cu diametrul de 1-3 mm.
    - RMN, tomografie computerizatã - pentru diagnosticul diferenţial al nodulilor maligni.
    - scintigrafia tiroidianã, eventual termografie.
    2. investigarea funcţiei tiroidiene:
    - radioiodocaptarea tiroidianã;
    - dozarea hormonilor tiroidieni;
    - tiroxina sericã (T4);
    - revers T3 (rT3);
    - tiroglobulina;
    - TSH (hormonul tireotrop hipofizar) - nivelul seric al TSH coreleazã invers cu nivelul plasmatic al hormonilor tiroidieni; este cel mai util test, atât în hipo- cât şi în hipertiroidii;
    - anticorpi antitiroidieni (antitireoglobulina, antireceptori TSH, T3, T4, antiperoxidazã tiroidianã);
    - biopsia tiroidianã.

    PATOLOGIA SUPRARENALĂ
    Explorarea cortiocosuprarenalei
    1. investigaţii imagistice (morfologice) indicate pentru localizarea tumorilor:
    - ultrasonografia;
    - radiografia simplã sau cu substanţã de contrast (MIBG - metaiodobenzylguanidinã);
    - tomografie computerizatã;
    - rezonanţã magnetic nuclearã.
    2. investigaţii funcţionale:
    - dozarea cortizolului plasmatic;
    - dozarea cortizolului urinar;
    - concentraţia plasmaticã a ACTH (eventual teste de stimulare/supresie);
    - activitatea reninei plasmatice (ARP);
    - dozarea aldosteronului plasmatic şi urinar;
    - în funcţie de linia endocrino - metabolicã afectatã, mai pot fi necesare: dozarea electroliţilor în sânge şi în urinã, glicemia bazalã, eventual hiperglicemia provocatã.
    Explorarea medulosuprarenalei
    - dozarea catecolaminelor şi a metaboliţilor plasmatici;
    - dozarea catecolaminelor urinare;
    - acidul vanil - mandelic (VMA) - feocromocitom.

    PATOLOGIA PARATIROIDIANĂ
    1. explorarea directã:
    - dozarea radioimunologicã a parathormonului (PTH) circulant.
    2. explorarea indirectã:
    - calcemia/calciuria;
    - fosfatemia/fosfaturia;
    - fosfataza alcalinã;
    - explorarea scheletului - radiografie, scintigrafie osoasã;
    - evaluarea funcţiei renale:
    a. diagnostic diferenţial;
    b. evidenţierea efectelor renale - nefrocalcinoza, nefrita interstiţialã, litiaza renalã.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE REUMATISMALE

    POLIARTRITA REUMATOIDĂ (PR)
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografia mâinii bilateral (faţã) - la clasare şi în caz de agravare;
    - radiografia antepicioare bilateral (faţã) - la clasare şi în caz de agravare;
    - factor reumatoid (latex - Waaler-Rose) - la clasare;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - fibrinogen - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - hemograma - la fiecare revizuire;
    - testãri articulare - în PR stadiile III -IV cu redori, anchiloze, luxaţii observate la examenul clinic;
    - radiografii coxofemurale, genunchi, coate sau coloanã cervicalã (profil), dacã la examenul clinic se constatã redori la nivelul acestor articulaţii - la clasare sau agravare
    - TGO, TGP, electroforezã, uree, creatininã - la fiecare revizuire, dacã pacientul este în tratament cu DMARDs: Methotrexat, Sulfasalazinã (Salazopirinã), Lefunomid (Arava), Infiximab (Remicade), Etanercept (Enbrel), Adalimumab (Humira);
    - radiografie pulmonarã - la fiecare revizuire anualã, dacã pacientul este în tratament cu Methotrexat, Infiximab (Remicade), Etanercept (Enbrel), Adalimumab (Humira);
    - spirogramã - la fiecare revizuire anualã, dacã pacientul este în tratament cu Methotrexat.
    2. investigaţii suplimentare:
    - Ac anti CCP;
    - IgM, IgG;
    - complementul seric şi fracţiunile sale;
    - ecografie articularã;
    - tomografia computerizatã;
    - rezonanţa magneticã nuclearã;
    - scintigrafia osoasã.

    SPONDILARTRITELE SERONEGATIVE: SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ (SA)
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografie de bazin pentru sacroiliace - la clasare;
    - radiografie de coloanã dorsolombarã (profil) - la clasare;
    - radiografie de coloanã cervicalã (profil) - la clasare sau în caz de agravare;
    - radiografia mâinii bilateral (faţã) şi antepicioare bilateral (faţã) - doar pentru S.A. în forma perifericã, la clasare sau agravare;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - fibrinogen - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - hemograma - la fiecare revizuire;
    - examen oftalmologic - la fiecare revizuire anualã;
    - spirogramã - la fiecare revizuire anualã;
    - testãri articulare de coloanã vertebralã - la clasare sau în caz de agravare;
    - radiografie de bazin pentru coxofemurale - dacã pacientul prezintã dureri (suspiciune de coxitã) sau redori la nivelul şoldurilor - la clasare sau în caz de agravare;
    - radiografie de genunchi, umeri, coate - dacã la examenul clinic se constatã redori la nivelul acestor articulaţii - la clasare sau în caz de agravare;
    - testãri articulare - şolduri, genunchi, glezne, umeri, coate, dacã la examenul clinic se constatã redori la nivelul acestor articulaţii.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - scintigrafie sau tomografie computerizatã de bazin pentru articulaţiile sacroliliace şi coxofemurale;
    - antigenul HLAB(27) - dacã se pune problema diagnosticului diferenţial;
    - studiul lichidului sinovial.

    ARTRITELE REACTIVE (AR) SAU SINDROMUL REITER - FIESSINGER -LEROY (RFL)
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografie de bazin pentru sacroiliace - la clasare;
    - radiografie de coloanã dorsolombarã (profil) - la clasare;
    - radiografia mâinii bilateral (faţã), antepicioare bilateral (faţã) sau alte articulaţii afectate - la clasare sau în caz de agravare;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - fibrinogen - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - hemograma - la fiecare revizuire;
    - examenul oftalmologic - la fiecare revizuire anualã;
    - testãri articulare - la clasare sau în caz de agravare;
    - testãri articulare - coloana vertebralã, şolduri, genunchi, glezne, umeri, coate etc. - dacã la examenul clinic se constatã dureri sau redori la nivelul acestor articulaţii.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - antigenul HLAB(27) - dacã se pune problema diagnosticului diferenţial;
    - anticorpii specifici: anti Schigella, anti Klepsiella, anti Salmonella etc;
    - tomografia computerizatã axialã;
    - scintigrafie osoasã;
    - R.M.N.;
    - studiul lichidului sinovial.

    ARTROPATIA PSORIAZICĂ (AP)
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografie de bazin pentru sacroiliace - la clasare;
    - radiografie de coloanã dorsolombarã (faţã + profil) - la clasare;
    - radiografia mâinii bilateral (faţã), antepicioare bilateral (faţã) sau alte articulaţii afectate - la clasare sau în caz de agravare;
    - radiografie de bazin pentru coxofemurale - dacã pacientul prezintã dureri (suspiciune de coxitã) sau redori la nivelul şoldurilor - la clasare sau în caz de agravare;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - fibrinogen - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - hemograma - la fiecare revizuire;
    - acid uric - la fiecare revizuire;
    - examen dermatologic - la clasare sau în caz de agravare;
    - testãri articulare de coloanã vertebralã - la clasare sau în caz de agravare;
    - testãri articulare - şolduri, genunchi, glezne, umeri, coate, dacã la examenul clinic se constatã redori la nivelul acestor articulaţii.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - factorul reumatoid (Latex, Waaler Rose) - pentru diagnostic diferenţial;
    - imunoelectroforeza;
    - complexele imune;
    - studiul lichidului sinovial.

    LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMATIC (LES)
    1. investigaţii obligatorii:
    - hemogramã completã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - complementul seric - la fiecare revizuire;
    - FAN - la fiecare revizuire;
    - celule hipice - la fiecare revizuire;
    - uree şi creatininã - la fiecare revizuire;
    - ac. anti AND dublu catenar - la clasare;
    - EKG - la fiecare revizuire.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - complexele imune;
    - timp de coagulare;
    - timp de protombinã;
    - anticorpii anti-ADN dublu catenar;
    - HLA DR2 sau DR3 - DR4;
    - factor reumatoid;
    - electroforeza;
    - biopsie renalã, tegumentarã şi ganglionarã.

    SCLERODERMIA SISTEMICĂ (SS)
    1. investigaţii obligatorii:
    - hemogramã completã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - anticorpii antinucleari - la clasare;
    - anticorpi antinucleari specifici (anticorpii anti-Sc 170, anticentromer şi anti-Ro) - la clasare;
    - complementul seric - la fiecare revizuire;
    - EKG - la fiecare revizuire;
    - tranzit baritat pentru esofag - dacã prezintã disfagie;
    - radiografie mâini bilateral (faţã) - dacã prezintã modificãri la ex. clinic;
    - rx.pulmonar) - dacã prezintã dispnee;
    - probe funcţionale respiratorii - dacã prezintã dispnee.
    2. investigaţii suplimentare:
    - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile);
    - complexele imune;
    - biopsie cutanatã.

    POLIMIOZITA SAU DERMATOMIOZITA
    1. investigaţii obligatorii:
    - transaminaze - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã - la fiecare revizuire;
    - electroforeza - la fiecare revizuire;
    - creatinkinaza - la pensionare;
    - aldolaza - la pensionare;
    - mioglobina - la pensionare.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - EMG;
    - biopsia muscularã;
    - capilaroscopia periunghialã.

    VASCULITELE

    POLI ARTERITA NODOASĂ SAU PERIARTRITA NODOASĂ (PAN)
    Investigaţii obligatorii:
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - Electroforezã - la fiecare revizuire;
    - complementul seric - fracţiunile C3 - C4 - la fiecare revizuire;
    - examen urinã - la fiecare revizuire;
    - dozare antigen HBs - la clasare;
    - Biopsie tegumente, muşchi, rinichi - la clasare.

    ANGEITA ALERGICĂ ŞI GRANULOMATOASĂ (BOALA CHURG - STRAUSS)
    investigaţii obligatorii:
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - dozarea IgE - la fiecare revizuire;
    - Biopsie tegumentarã - la clasare.

    GRANULOMATOZA WEGENER
    Investigaţii obligatorii:
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - dozarea anticorpilor anticitoplasmatici (C-ANCA) - la clasare;
    - reacţia ELISA - proteinaza 3 - la pensionare;
    - biopsie tegumentarã sau muscularã a zonelor afectate - la pensionare.

    ARTERITA TAKAYASU
    Investigaţii obligatorii:
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - imunoglobuline - la fiecare revizuire;
    - arteriografie - la pensionare.

    SINDROMUL BEHCET (SB)
    1. investigaţii obligatorii:
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - Ig A - la fiecare revizuire;
    - crioglobuline - la fiecare revizuire;
    - consult dermatologic - la pensionare;
    - consult oftalmologic - la revizuirea anualã.
    2. investigaţii suplimentare
    - antigenul HLA-B51.

    BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (BMTC)

    Investigaţii obligatorii:
    - dozarea, autoanticorpilor anti-U1 -RNP - la pensionare;
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - electroforezã - la fiecare revizuire;
    - complement seric - la fiecare revizuire;
    - complexe imune circulante - la pensionare;
    - factor reumatoid - la pensionare.
    - biopsie cutanatã - la pensionare

    SINDROMUL SJOGREN (SS)
    Investigaţii obligatorii:
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - electroforezã - la fiecare revizuire;
    - complexe imune circulante - la fiecare revizuire;
    - anticorpi antinucleari - la fiecare revizuire;
    - crioglobuline - la fiecare revizuire;
    - dozarea anticorpilor anti SS-A(Ro) - la pensionare;
    - anti SS-B(La); anti SS-C - la pensionare;
    - consult oftalmologic - la revizuirea anualã.

    ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE

    GUTA
    1. investigaţii obligatorii:
    - acid uric - la fiecare revizuire;
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã;
    - electroforeza - la fiecare revizuire;
    - trigliceride - la fiecare revizuire;
    - radiografie antepicioare bilateral - la pensionare şi agravare;
    - radiografie mâini bilateral - la pensionare şi agravare.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile) - examen lichid sinovial.

    CONDROCALCINOZA (PSEUDO-GUTA)
    Investigaţii obligatorii:
    - acid uric - la fiecare revizuire;
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    - proteina C reactivã;
    - electroforezã - la fiecare revizuire;
    - radiografie antepicioare bilateral - la clasare şi agravare;
    - radiografie mâini bilateral - la clasare şi agravare;
    - examen lichid sinovial - la clasare.

    BOLI ARTICULARE DEGENERATIVE

    COXARTROZA
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografie de bazin pentru coxofemurale - la pensionare şi agravare;
    - testare articularã (bilanţ articular) - la fiecare revizuire.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - R.M.N.;
    - tomografie computerizatã.

    GONARTROZA
    1. investigaţii obligatorii:
    - VSH - formele active;
    - radiografie genunchi (faţã + profil ) - la pensionare şi agravare;
    - testare articularã (bilanţ articular) - la fiecare revizuire.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - examen lichid sinovial;
    - R.M.N.;
    - artroscopie genunchi.

    ARTROZELE PICIORULUI
    1. investigaţii obligatorii:
    - VSH - formele active;
    - radiografie antepicioare bilateral - la clasare şi agravare.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - R.M.N.;
    - ecografie articularã.

    ARTROZELE MÂINII
    1. investigaţii obligatorii:
    - VSH - formele active;
    - radiografie mâini bilateral - la pensionare şi agravare;
    - testãri articulare - la fiecare revizuire.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - Ecografie articularã

    SPONDILOZELE
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografie de coloanã vertebralã (faţã + profil);
    - testãri articulare.

    BOLILE ARTICULARE ABARTICULARE: FIBROMIALGIA (FIBROZITA)
    Investigaţii obligatorii:
    - VSH;
    - TGO;
    - factor reumatoid;
    - anticorpi anitnucleari,
    - enzime musculare;
    - examen radiologic.

    PERIARTRITA SCAPULOHUMERALĂ
    1. investigaţii obligatorii:
    - VSH;
    - examen radiologic;
    - testãri articulare.
    2. investigaţii suplimentare:
    - ecografie articularã;
    - R.M.N.;
    - tomografie computerizatã.

    DISTROFIA SIMPATICĂ REFLEXĂ (DSR)
    Investigaţii obligatorii:
    - VSH;
    - examen radiologic;
    - testãri articulare.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE LOCOMOTORII
    SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR (POST FRACTURI LUXAŢII DISTRUGERI PĂRŢI MOI)

    Redori articulare
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografia articulaţiei afectate (faţã + profil) - la clasare şi în caz de agravare;
    - testãri articulare - la fiecare revizuire.
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - ecografie articularã.

    Anchiloze
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografia articulaţiei afectate (faţã + profil) - la pensionare şi în caz de agravare;
    - testãri articulare.

    Pseudartroza
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografia segmentului afectat (faţã + profil) - la fiecare revizuire.

    Sindrom algo-neurodistrofic post traumatic
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografia segmentului afectat (faţã + profil) - la fiecare revizuire;
    - testãri articulare - la fiecare revizuire.

    Amputaţiile
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografia bontului (faţã + profil) - la pensionare şi în caz de agravare;
    - testãri articulare - articulaţia supraiacentã amputaţiei şi cele care la examenul clinic prezintã limitãri ale mobilitãţii - la clasare şi în caz de agravare;
    - oscilometrie - la clasare şi în caz de agravare.
    - echografie Doppler vascular

    TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografie de coloanã vertebralã - segmentul afectat (faţã + profil) - la clasare şi în caz de agravare;
    - examen clinic neurologic - la fiecare revizuire.
    - examen clinic neurochirurgical
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - tomografie computerizatã axialã;
    - I.R.M.;
    - flebografie;
    - arteriografie;
    - electromiografie;
    - examen L.C.R,

    SECHELELE POST OA - TBC; MORB POTT
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografia articulaţiei afectate (faţã + profil) - la fiecare revizuire;
    - testãri articulare - la fiecare revizuire.

    SECHELELE MORB POTT
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografie de coloanã vertebralã; - testarea coloanei;
    - probe ventilatorii.

    OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografia bazin pentru coxofemurale - la pensionare şi în caz de agravare;
    - testãri articulare - la fiecare revizuire.
    2. investigaţii suplimentare:
    - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile): - I.R.M. - tomografie computerizatã;
    - scintigrafie osoasã;

    OSTEOMIELITA. OSTEITELE FISTULIZATE
    1. investigaţii obligatorii:
    - radiografia segmentului afectat - la fiecare revizuire;
    - hemogramã - la fiecare revizuire;
    - VSH - la fiecare revizuire;
    2. investigaţii suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile):
    - însãmânţare din secreţia localã;
    - examen radiologic: fistulografic (în caz de fistulã activã)

    DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE (SCOLIOZA, CIFOSCOLIOZA - DE ETIOLOGIE POLIMORFĂ AJUNSĂ LA MATURITATE)

    Investigaţii obligatorii:
    - radiografie de coloanã vertebralã (faţã + profil, în ortostatism) segmentului afectat - la pensionare şi în caz de agravare;
    - examen goniometric - efectuat pe o radiografie standard;
    - testare articularã;
    - probe ventilatorii - la fiecare revizuire.

    MALFORMAŢII CONGENITALE
    Membre pelvine:
    - coxa-vara, coxa-valga;
    - coxa-plana;
    - genu varum, genu valgus, genu recurvatum, equin plat
    - picior strâmb congenital - varus - valgus - talus - cavus.

    Coloanã vertebralã:
    A. De origine medularã:
    - siringomielie şi hidromielie;
    - malformaţii vasculare;
    - chist dermoid şi epidermoid.
    B. De origine vertebralã:
    - sindrom de coastã cervicalã;
    - sacralizarea vertebrei L5;
    - angiom vertebral.
    C. Mixte: - spina bifida.
    Investigaţii obligatorii:
    - radiografia segmentului afectat (faţã - profil) - la clasare şi în caz de agravare;
    - testare articularã.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE

    TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE
    Traumatisme cranio-cerebrale minore
    1. Investigaţii obligatorii- radiografie de craniu.
    2. Investigaţii suplimentare - CT cerebral.

    Traumatisme cranio-cerebrale medii
    Investigaţii obligatorii - CT cerebral ± substanţã de contrast; EEG.

    Traumatisme cranio-cerebrale severe
    1. Investigaţii obligatorii - CT cerebral ± substanţã de contrast; EEG.
    2. Investigaţii suplimentare - RMN cerebral.

    Traumatisme cranio-cerebrale grave
    1. Investigaţii obligatorii - RMN cerebral.
    2. Investigaţii speciale - PET; SPECT.

    Traumatisme vertebro-medulare
    1. Investigaţii obligatorii - radiografia segmentului vertebral afectat
    2. Investigaţii suplimentare - CT de segment vertebral afectat; EMG; Eco Doppler artere vertebrale, artere carotide.
    3. Investigaţii speciale - RMN ± s.c segment vertebral afectat; angio-RMN.

    Mielopatii netraumatice
    1. Investigaţii obligatorii - CT ± substanţã de contrast; ex. LCR.
    2. Investigaţii suplimentare - RMN ± substanţã de contrast.

    Infarct medular
    Investigaţii obligatorii - RMN ± substanţã de contrast, angio-RMN.

    Hemoragie intraspinalã
    Investigaţii obligatorii - RMN ± substanţã de contrast, angio-RMN.

    Mielita tranversã acutã (Sindromul Brown Sequard)
    Investigaţii obligatorii - radiografie de segment vertebral afectat, RMN ± substanţã de contrast; ex. LCR.

    Abces epidural spinal
    Investigaţii obligatorii - RMN.

    Scleroza lateralã amiotroficã
    Investigaţii obligatorii - RMN, EMG.

    Degenerescenţa subacutã combinatã a mãduvei (sindromul cordoanelor posterioare - vitamina B12, sindrom Sjogren etc.)
    Investigaţii obligatorii - RMN; nivel sangvin al vitaminei B12 ≤ 170 pg/ml.

    Boalã DEvic
    Investigaţii obligatorii - RMN + substanţã de contrast; ex, LCR-bezioligoclonale, potenţiale evocate (PEV).

    Siringomiette
    Investigaţii obligatorii - RMN.

    Tumori medulare - epidurale, intradurale, extramedulare, intramedulare
    Investigaţii obligatorii - RMN ± substanţã de contrast.

    Mielita de iradiere
    Investigaţii obligatorii - RMN ± substanţã de contrast.

    Tabes-Neurosifilis
    1. Investigaţii obligatorii - markeri serologici - FTA-ABS; anti-TPHA; RPR; VDRL-EEG, CT cerebral.
    2. Investigaţii speciale - RMN ± substanţã de contrast segment vertebral afectat.

    Polineuropatii
    1. Investigaţii obligatorii - EMG.
    2. Investigaţii suplimentare - analize serologice privind etiologia polineuropatiei.

    Miopatii
    1. Investigaţii obligatorii - EMG, analize serologice şi urinare (electroliţi, hormoni tiroidieni, CK , CK-MB, aldolazã, mioglobinã anticorpi specifici pentru polimiozitã, dermatomiozitã, substanţe toxice şi/sau medicamentoase etc.), biopsie muscularã.
    2. Investigaţii suplimentare - EKG, ecocardiografie.

    Miastenia Gravis
    1. Investigaţii obligatorii - EMG, anticorpi anti-receptori acetilcolinã, anticorpi anti-MuSK, examen CT torace, radiografie torace, probe funcţionale ventilatorii, test la miostin.
    2. Investigaţii suplimentare - analize serologice specifice pentru afecţiunile imunologice caracteristice asociate.

    Sindrom miastenic (Eaton-Lambert)
    1. Investigaţii obligatorii - EMG, anticorpi antireceptori -acetilcolinã, anticorpi anti MuSK, examen CT torace, radiografie torace, probe funcţionale ventilatorii; test la miostin.
    2. Investigaţii suplimentare markeri tumorali - AFP, ACE, PSA, CA 19,9, CA 125.

    Miotonii
    1. Investigaţii obligatorii - EMG.
    2. Investigaţii suplimentare - biopsie muscularã.

    Epilepsii
    Investigaţii obligatorii - EEG ± mapping. Investigaţii speciale - RMN cerebral.
    PEIC (operate/neoperate sau inoperabile)
    1. Investigaţii obligatorii - FO, CT cerebral, radiografie craniu (dacã existã PEIC cu leziuni osteolitice, dacã bolnavul este operat), EEG.
    2. Investigaţii suplimentare - markeri tumorali - AFP, ACE, PSA, CA 19,9, CA 125, markeri de inflamaţie, anticorpi specifici diferiţilor agenţi patogeni.
    3. Investigaţii speciale - RMN ± substanţã de contrast.

    Sclerozã multiplã
    1. Investigaţii obligatorii - RMN + substanţã de contrast; examen LCR - benzi oligoclonale.
    2. Investigaţii suplimentare - potenţiale evocate vizuale, auditive, somatosenzoriale, FO, C V, proba diplopiei.
    3. Investigaţii speciale - OCT (occular coherence tomography) - în cazul afectãrii nervului optic

    AVC sau AIT
    1. Investigaţii obligatorii - EKG, FO, ± CV, CT cerebral, examen eco-Doppler.
    2. Investigaţii suplimentare - evaluarea factorilor de risc serologici pentru aterosclerozã şi/sau ateromatozã;
    - evaluarea riscului cardio-embolic - examen ecocardiografic, INR; - evaluarea sindromului de hipercoagulabilitate; - anticorpi specifici unor vasculite cu determinare cerebralã.
    3. Investigaţii speciale - RMN ± substanţã de contrast, angio-RMN.

    Hemoragia subarahnoidianã
    ● Faza acutã
    1. Investigaţii obligatorii - FO, CT cerebral, EKG.
    2. Investigaţii suplimentare - evaluarea factorilor de risc pentru SHA netraumaticã.
    3. Investigaţii speciale - RMN; angio-RMN.

    Hemoragia cerebralã intraparenchimatoasã
    ● Faza acutã
    1. Investigaţii obligatorii - FO, CT cerebral, EKG.
    2. Investigaţii suplimentare - evaluarea factorilor de risc pentru Hemoragia cerebralã intraparenchimatoasã netraumaticã.
    3. Investigaţii speciale - RMN; angio-RMN.

    ● la distanţã de episodul acut
    1. Investigaţii obligatorii - FO, CT cerebral, EKG.
    2. Investigaţii suplimentare - evaluarea factorilor de risc pentru Hemoragia cerebralã intraparenchimatoasã netraumaticã, EEG, radiografie de craniu.

    Sindrom extrapiramidal
    Investigaţii speciale - RMN.

    Encefalopatii infantile
    Investigaţii obligatorii - EEG, FO. Investigaţii suplimentare - examen CT. Investigaţii speciale - RMN.

    Encefalopatii metabolice encefalopatie ischemie-hipoxicã
    Investigaţii obligatorii - EEG, FO, RMN. Investigaţii speciale - PET, SPECT.
    encefalopatie alcoolicã
    Investigaţii obligatorii - EEG, FO, RMN. Investigaţii speciale - PET, SPECT.
    encefalopatie hepaticã
    Investigaţii obligatorii - EEG, FO, analize de laborator. Investigaţii speciale - examen CT.
    encefalopatie uremicã
    Investigaţii obligatorii - EEG, FO, analize de laborator. Investigaţii speciale - examen CT.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE OFTALMOLOGICE
    1. investigaţii obligatorii:
    - acuitate vizualã;
    - dioptron;
    - câmp vizual (manual sau computerizat);
    - fundul de ochi.
    2. investigaţii suplimentare:
    - tensiune ocularã;
    - electroretinogramã (ERG);
    - potenţiale evocate (PEV);
    - electrooculogramã (EOG);
    - angiofluorografie (AFG);
    - topografie corneeanã;
    - tomografie nerv optic (HRT);
    - tomografie retiniana (OCT).

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE HEMATOLOGICE

    ANEMII
    1. investigaţii obligatorii:
    ● Hemograma:
    - hematocrit %;
    - hemoglobina (g/dl) - aprecierea severitãţii;
    - numãr de eritrocite;
    - volum erotrocitar mediu (VEM);
    - numãr de reticulocite- aspectul regenerative;
    - formula leucocitarã;
    - numãr de trombocite.
    ● Frotiu de sânge periferic - clasificare morfologicã.
    ● Bilirubinemie (Bi) - evidenţierea hemolizei.
    2. investigaţii suplimentare - necesare clasificãrii etiologice
    - frotiu de mãduvã osoasã;
    - teste de hemolizã: haptoglobina sericã, hemosiderina urinarã, hemoglobinuria, LDH sericã (anemii megaloblastice);
    - electroforeza hemoglobinei (în cazul hemoglobinopatiior congenitale siclemia, talasemia);
    - testul Coombs (AH autoimune);
    Anemii megalobastice - concentraţia sericã a vitaminei B12, nivelul folaţior eritrocitari, testul Schiling pentru absorbţia vitaminei B12, dozarea acidului methylmalonic în ser, dozarea homocisteinei în ser, nivelul factorului intrinsec (FI) în sucul gastric.
    Obs. Pot fi necesare investigaţii complementare în funcţie de contextul clinic - post - hemoragice, în cadrul afecţiunilor endocrine, în cadrul afecţiunilor hepatice, în insuficienţa renalã cronicã etc.

    LEUCEMII
    Investigaţiile necesare diagnosticului şi evaluãrii leucemiilor cuprind:
    - hemograma completã;
    - examenul sângelui periferic - numãrãtoare elemente şi frotiu;
    - examenul mãduvei osoase;
    - electroforeza proteinelor serice;
    - imunelectroforeza;
    - teste imunologice şi histopatologice speciale/care se pot efectua numai în clinici de hematologie.

    BOALA HODGKIN
    1. investigaţii radiologice:
    - radiografie toracicã;
    - tomografie computerizatã toracicã, abdominalã, pelvianã.
    2. investigaţii hematologice
    - hemograma completã, formula leucocitarã;
    - examenul mãduvei osoase.
    3. investigaţii biochimice
    - explorarea funcţiei hepatice;
    - electroforeza proteinelor plasmatice;
    - LDH sericã, calcemia, cupremia.
    4. investigaţii speciale
    - rezonanţa magneticã nuclearã, scintigrafie, laparotomie exploratorie.

    SINDROAME HEMORAGIPARE (PURPURE, ANOMALII ALE COAGULĂRII):
    - examinarea frotiului de sânge periferic - formula leucocitarã, aspectul morfologic al hematiilor, prezenţa trombocitelor şi aspectul lor morfologic;
    - numãrul de trombocite; - timpul de sângerare;
    - timpul de protrombinã (Quick);
    - timpul parţial de activare a tromboplastinei (TPT);
    - timpul de coagulare global (TC);
    - fibrinogen;
    - produşi de degradare ai fibrinei (PDF);
    - anticoagulanţi în ser;
    - evaluarea activitãţii specifice a factorilor de coagulare.

    BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE ORL
    În stabilirea corectã a deficienţei funcţionale, a incapacitãţii adaptative şi a aptitudinii sunt necesare trei tipuri de investigaţii:
    I. Investigaţii generale, de rutinã: anamnezã, examen clinic obiectiv, explorãri funcţionale şi de laborator, teste imagistice etc (Rx. pulmonar, EKG, TA, hemoleucogramã, glicemic, probe hepatice, examen sumar de urinã etc).
    II. Investigaţii specifice, necesare pentru individualizarea fiecãrei situaţii patologice, invalidante incadrabilã în patologia O.R.L.
    Din punct de vedere a complexitãţii acestora, se pot clasifica în trei categorii:
    1. Indispensabile: necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional;
    2. Suplimentare: necesare pentru completarea diagnosticului clinic şi funcţional;
    3. Speciale: necesare de multe ori pentru, rigurozitatea stabilirii diagnosticului clinic şi funcţional, mai ales atunci când pacientul prezintã o simptomatologie intricatã specificã situaţiilor morbide de graniţã (între specialitãţi). Oricare dintre categoriile 2 şi 3 devin obligatorii alãturi de prima, în funcţie de particularitãţile cazului.
    În funcţie de organul vizat şi de complexitatea examinãrii, investigaţiile specifice ORL se pot clasifica astfel:

    Ureche
    1. investigaţii indispensabile:
    - examen clinic ORL;
    - otoscopie;
    - examen funcţional: cu voce şoptitã, acumetric (cu diapazoane de diferite mãrimi pentru stabilirea câmpului auditiv), audiograme de diferite tipuri (tonala liminarã, automatã etc);
    - +/- radiografii ale regiunii petromastoidiene (diferite incidenţe).
    2. investigaţii suplimentare:
    - impedanmetrie;
    - timpanometrie;
    - test Metz, SISI test, Bekesy test etc;
    - audiogramã vocalã;
    - biopsie;
    - examenul secreţiei auriculare (citologic, bacteriologic şi micologic;
    - antibiogramã, antifungigramã).
    3. investigaţii speciale:
    - TC;
    - RMN;
    - BERA (potenţiale evocate de trunchi cerebral), ASSR, otoemisiuni acustice
    - Eco Doppler (regiunea cervicalã).

    Nas
    1. investigaţii indispensabile - examen clinic ORL;
    - rinoscopie anterioarã, posterioarã (+/-ridicare de vãl, tuşeu cavum).
    2. investigaţii suplimentare:
    - endo/fibroscopie (nazalã, sinuzalã);
    - radiografii (diferite incidenţe);
    - biopsii;
    - examenul secreţiei (nazale, sinuzale; citologic, bacteriologic şi micologic; antibiogramã, antifungigramã) ,rinomanometrie.
    3. investigaţii speciale: - TC, RMN.

    Faringe
    1. investigaţii indispensabile:
    - examen clinic ORL;
    - bucofaringoscopie (inspecţie vãl, gustometrie, examenul orificiilor Stenon şi Warton);
    - examen maseteri;
    - laringoscopie indirectã (hipofaringoscopie).
    2. investigaţii suplimentare:
    - endo/fibroscopie;
    - radiografii (+/- substanţã de contrast);
    - exsudat faringian;
    - biopsii;
    - examenul secreţiilor.
    - directoscopie (examenul hipofaringelui şi al gurii esofagului).
    3. investigaţii speciale: - TC; - RMN; - eco Doppler.

    Laringe
    1. investigaţii indispensabile:
    - examen clinic ORL;
    - laringoscopie indirectã.
    2. investigaţii suplimentare:
    - endo/fibroscopie;
    - radiografii, tomografii;
    - biopsii;
    - examenul de secreţii;
    - examen tiroidian;
    - examenul gurii esofagului.
    3. investigaţii speciale:
    - TC;
    - RMN;
    - laringoscopie în suspensie.

    Vestibul
    1. investigaţii indispensabile:
    - examen clinic ORL;
    - probe vestibulare spontane, sensibilizate.
    2. investigaţii suplimentare:
    - ENG,VNG, proba caloricã
    - radiografii temporoparietale (diferite incidenţe);
    - examen neurologic.
    3. investigaţii speciale:
    - TC, RMN, BERA.
    - Potenţiale evocate vestibulare, electrocohleografie.

    Regiunea cervicalã (tumeferi cervicale):
    1. investigaţii indispensabile:
    - examen clinic ORL (rino-, oro-, hipofaringe, laringe);
    - hemoleucograma, VSH, IDR, examen radiologie pulmonar.
    2. investigaţii suplimentare:
    - radiografii cervicale (faţã şi profil);
    - ecografie.
    3. investigaţii speciale:
    - eco Doppler;
    - angiografie;
    - CT;
    - RMN;
    - angio RMN;
    - scintigrafie.


                                   ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


florea ionut
17 Februarie 2012
yhe6g
olga
26 Iunie 2012
Buna ziua , nu stiu de ce mai faceti reclama cu Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email ,ca degeaba imi postez emailul meu nu se valideaza ,as dori sa primesc acest serviciu gratuit daca se poate . Multumesc 26.06.2012
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016