Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 536 din 30 mai 2002  pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 536 din 30 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 4 iulie 2002
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 38 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 464/2001 ,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aproba Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activitãţile deţinãtorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Prezenta hotãrâre va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 3
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga <>Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 225/1996 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în activitãţile deţinãtorilor şi autorizarea artificierilor pirotehnisti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 iunie 1996.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul muncii şi solidaritãţii sociale,
Marian Sarbu

p. Ministru de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat

Ministrul apãrãrii naţionale,
Ioan Mircea Pascu

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Ministrul industriei şi resurselor,
Dan Ioan Popescu



ANEXA 1

NORME TEHNICE
privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activitãţile deţinãtorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor

CAP. 1
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Domeniu de aplicare şi definiţii

ART. 1
Prezentele norme tehnice se aplica persoanelor juridice şi fizice care deţin, prepara, experimenteaza, distrug, transporta, manuiesc şi folosesc materii explozive sau care comercializeazã obiecte artizanale şi de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice.
ART. 2
Prezentele norme tehnice nu se aplica persoanelor juridice şi fizice care au ca obiect de activitate fabricarea materiilor explozive.
ART. 3
În sensul prezentei hotãrâri, urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) deţinãtor - persoana fizica şi/sau juridicã care desfãşoarã în condiţiile legii activitãţi de aprovizionare şi/sau utilizare de materii explozive în scopuri productive sau care transporta şi/sau comercializeazã obiecte artizanale şi de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice;
b) distrugere - operaţiunea prin care materiile explozive care şi-au pierdut capacitatea de detonatie din cauza depãşirii termenelor de garanţie sau alterarii, precum şi cele care nu au explodat în urma operaţiilor de impuscare se distrug;
c) experimentare - procedeul de verificare a materiilor explozive prin care se apreciazã eficienta tehnica şi de siguranta a acestora;
d) manuire - operaţiunea de manipulare manualã a materiilor explozive;
e) operaţiuni specifice - operaţiunile care sunt proprii numai materiilor explozive;
f) preparare - ansamblul de operaţiuni manuale sau mecanizate prin care se obţine un amestec exploziv simplu şi care se realizeazã în apropierea locului de munca în care urmeazã a se utiliza.

SECŢIUNEA a 2-a
Clasificarea materiilor explozive

ART. 4
(1) Materiile explozive se clasifica, din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului în caz de explozie, în urmãtoarele grupe:



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa Categoria de materii Coeficient
explozive de Exemple de materii explozive
echivalenta din grupa
cu trotilul
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I Explozivi de mare putere 1,3 - Explozivi pe baza de nitroglicerina
sau mai sau nitroglicol (cu conţinut
mare de peste 6%)
- Pentrita, hexogen, octogen şi
amestecurile lor
- Explozivi plastici, elastici, fitile
detonante şi explozivi de iniţiere

II Explozivi de putere medie 1,0 - Trotil, tetril şi ceilalţi explozivi
nitroaromatici, precum şi cei pe baza
de azotat de amoniu cu mai puţin
de 6% nitroglicerina sau nitroglicol
- Explozivi pe baza de clorati şi
perclorati
- Geluri explozive, amestecuri explozive
simple de tip AMAL
- Emulsii explozive

III Explozivi de mica putere 0,7 - Amestecuri explozive simple de tip
nitramon (AM-1) şi nitramonit
- Pulberi negre cu fum şi similare
- Amestecuri explozive cu peste 30%
materii inhibitoare (clorura de sodiu,
clorura de amoniu etc.)
- Explozivi antigrizutosi
- Capse detonante de orice fel, relee
intarzietoare şi sisteme de iniţiere
neelectrica

IV Explozivi slabi 0,5 - Pulberi coloidale fãrã fum, pe baza
de nitroceluloza, de nitroceluloza şi
amestecuri de nitroglicerina cu
nitroglicoli
- Amestecuri incendiare şi fitile de
amorsare (Bickford)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



(2) Materiile explozive noi produse în ţara trebuie încadrate de producãtor, prin asimilare cu caracteristicile lor pirotehnice, în una dintre grupele de mai sus, iar cele importate pentru prima data trebuie încadrate de cãtre un organ de specialitate autorizat stabilit prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Calculele de eficienta şi de efect asupra obiectivelor din vecinãtate se fac pe baza coeficienţilor de echivalenta ai materiilor explozive, consideraţi în raport cu trotilul luat ca exploziv de referinta.
ART. 5
(1) Obiectele artizanale şi de distractie, pe baza de amestecuri pirotehnice, se clasifica, din punct de vedere al periculozitatii lor şi scopului de utilizare, în urmãtoarele clase:



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clasa Categoria de obiecte Masa maxima Exemple
pirotehnice de amestec
pirotehnic
(grame)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I Obiecte pirotehnice de 3
distractie, foarte mici:
- artificii - Stelute
- Lumanari scanteietoare
- Jerbe cu scantei
- Minifacle
- Minisori
- Inele de foc, sateliti
- Obiecte zburãtoare luminoase
- pocnitori - Minipetarde cu confeti
- Minipocnitori
- Alte obiecte similare

II Obiecte pirotehnice
de distractie, mici:
- baterii de artificii 200 - Baterii de artificii
- artificii 50 - Arteziana de artificii, sori
şi sori rotitori
- Jerbe scanteietoare
- Jeturi luminoase
- Facle
- Minicandele
- rachete 10 - Minicandele de diferite tipuri
- Rachete cu meteoriti
- pocnitori 10 - Pocnitori mici de diferite tipuri
- Pocnitori chinezesti
- Tunet de tun şi petarde de
diferite tipuri
- Alte obiecte similare

III Obiecte pirotehnice
de distractie, medii:
- cascade de apa 1.200 - Cascade de apa
- baterii de artificii 800 - Baterii de artificii
- artificii 250 - Candele de diferite tipuri
- Facle colorate
- Produse scanteietoare sau cu fum
colorat, de diferite tipuri
- Sori rotitori
- rachete 75 - Rachete de diferite tipuri
- pocnitori 100 - Bombite pocnitoare de diferite
tipuri şi calibre
- Alte obiecte similare

IV Obiecte pirotehnice Cu masa mai mare
de distractie, mari decât a celor din
clasa a III-a

T1 Obiecte pirotehnice
pentru scopuri
tehnice:
- fumigene 1.000 - Mijloace producãtoare de fum şi
ceata
- combaterea dãunãtorilor 1.000 - Mijloace de iritare, combatere
şi protecţia plantelor a dãunãtorilor şi protecţia
plantelor în agricultura
- luminoase 500 - Mijloace de semnalizare
luminoase de diferite tipuri
- artificii de scena 50 - Artificii de scena pentru
interioare
- Artificii de scena pentru
exterioare
- cu efect acustic 10 - Mijloace de semnalizare acustice
- Alte obiecte similare.

T2 Obiecte pirotehnice Cu masa mai mare
pentru scopuri decât a celor din
tehnice clasa T1

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



(2) Obiectele artizanale şi de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice noi, produse în România trebuie încadrate de producãtor, prin asimilare cu caracteristicile acestora, în una dintre clasele de mai sus, iar cele importate pentru prima data trebuie încadrate de cãtre un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Este interzisã utilizarea obiectelor pirotehnice din clasele T1 şi T2 în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.

SECŢIUNEA a 3-a
Experimentarea materiilor explozive noi în vederea certificãrii

ART. 6
(1) Experimentarea în subteran sau în lucrãri la suprafata, în vederea certificãrii unor noi tipuri de materii explozive, se face în baza verificãrii în poligon de cãtre un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, precum şi a documentaţiei întocmite de producãtor privind parametrii balistici şi de siguranta ai produsului, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale.
(2) Pentru materiile explozive de siguranta este necesarã în plus efectuarea de verificãri în poligon de cãtre un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, în prezenta unei comisii numite de Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, care va admite experimentarea în subteran.
(3) Experimentarea materiilor explozive noi în subteran sau în lucrãri la suprafata, în vederea certificãrii, se face de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, în prezenta beneficiarului şi a reprezentantului inspectoratului teritorial de munca, pe baza unui program de lucru întocmit în comun, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale.

SECŢIUNEA a 4-a
Experimentarea materiilor explozive din import

ART. 7
(1) Experimentarea în subteran sau în lucrãri la suprafata a materiilor explozive provenite din import se face în baza verificãrii produselor în poligon de cãtre un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, precum şi a documentaţiei întocmite de beneficiar privind tehnologia de impuscare, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale.
(2) Experimentarea în subteran sau în lucrãri la suprafata a materiilor explozive provenite din import se face de cãtre organele şi în condiţiile menţionate la art. 6 alin. (3).

SECŢIUNEA a 5-a
Folosirea de noi materii explozive şi tehnologii de impuscare

ART. 8
(1) Folosirea unor materii explozive noi certificate în ţara conform prevederilor art. 6 sau importate, precum şi aplicarea unor tehnologii noi de impuscare se fac cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale, în baza unui aviz de specialitate emis de un organ autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Tehnologiile de impuscare care vizeazã şi protecţia seismicã a obiectivelor civile şi industriale se elaboreazã şi se experimenteaza de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului.
(3) În cazul obiectivelor de importanta deosebita, un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, va asigura supravegherea seismicã la intervale de minimum 2 ani prin mãsurarea vitezei oscilatiei solului.

SECŢIUNEA a 6-a
Preluarea de la furnizori a materiilor explozive

ART. 9
La preluarea materiilor explozive de la furnizor primitorul verifica dacã documentele de însoţire ale acestora (ordine de transport, certificate de calitate) sunt completate cu toate datele tehnice şi de identificare şi dacã exista concordanta între datele înscrise în documente şi cele inscriptionate pe ambalaje (denumirea, lotul, data şi producãtorul, cantitatea, temperaturile maxime şi minime în limitele cãrora se pot transporta, depozita şi manui, perioada de garanţie de la data fabricaţiei şi orice alte date necesare unei detineri şi exploatãri în deplina siguranta) şi refuza pe cele care nu conţin aceste date.

SECŢIUNEA a 7-a
Prepararea amestecurilor explozive simple

ART. 10
(1) Prepararea amestecurilor explozive simple de tip AM-1 şi a emulsiilor explozive la deţinãtori se poate face în urmãtoarele moduri:
a) manual, pe platforme;
b) mecanizat, în instalaţii fixe sau mobile.
(2) Prepararea mecanizata a amestecurilor explozive simple şi a emulsiilor explozive la deţinãtori se face cu utilaje certificate, conform normelor specifice de protecţie a muncii, pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive.
(3) În cazul în care prepararea se face în instalaţii fixe, acestea se amplaseaza izolat fata de celelalte construcţii.
(4) Deţinãtorii care au în dotare instalaţii mobile pentru prepararea şi încãrcarea mecanizata a gaurilor pot realiza amestecurile explozive simple de tip AM-1 sau emulsiile explozive la frontul de lucru unde urmeazã sa se execute impuscarea.

SECŢIUNEA a 8-a
Comercializarea, manuirea şi folosirea obiectelor pirotehnice

ART. 11
(1) Comercializarea obiectelor pirotehnice se face numai de cãtre persoane fizice şi juridice autorizate conform legii, în spaţii special amenajate, situate în afarã construcţiilor de locuinţe.
(2) Pe ambalajul obiectelor pirotehnice care se comercializeazã trebuie sa se inscriptioneze în limba romana clasa şi instrucţiunile de folosire.
(3) Obiectele pirotehnice din clasa I pot fi comercializate în tot timpul anului.
(4) Obiectele pirotehnice din clasele a II-a şi T1 se pot comercializa numai în spaţii de vânzare având gradul I de rezistenta la foc, în urmãtoarele perioade:
a) cele din clasa T1, în tot timpul anului;
b) cele din clasa a II-a, în perioada 27-31 decembrie.
(5) Obiectele pirotehnice din clasa a II-a pot fi folosite numai în zilele de 31 decembrie şi 1 ianuarie. Inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti, poate dispune ca obiectele pirotehnice din clasa a II-a sa nu fie folosite nici în zilele de 31 decembrie şi 1 ianuarie, în urmãtoarele situaţii:
a) în apropierea unor clãdiri sau instalaţii cu risc ridicat de incendiu;
b) între anumite ore, în localitãţi dens locuite sau în zone din localitãţi, dacã au efect exclusiv de pocnitura.
(6) Obiectele pirotehnice din clasele a III-a, a IV-a şi T2 se comercializeazã la producãtor în tot timpul anului.
(7) Obiectele pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a pot fi înmânate şi date în folosinta numai persoanelor autorizate ca pirotehnist.
(8) Pentru organizarea de jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a este necesar avizul inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Jocurile de artificii cu obiecte pirotehnice din clasa a IV-a se pot efectua numai de cãtre persoane specializate, autorizate conform legii, cu luarea tuturor mãsurilor pentru prevenirea producerii unor incendii.
(9) În scopul prevenirii producerii unor incendii şi al asigurãrii unor intervenţii operative, organizatorii de jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a trebuie sa anunţe serviciul de pompieri din localitate cu 24 de ore înainte de desfãşurarea acestora.

CAP. 2
Înregistrare şi autorizare

ART. 12
(1) Cererile de înregistrare sau de autorizare a persoanelor juridice sau fizice, precum şi a depozitelor de materii explozive ale acestora trebuie sa cuprindã:
a) pentru persoanele juridice sau fizice: denumirea, sediul şi obiectul activitãţii, cu indicarea actului legal în baza cãruia funcţioneazã, pentru persoanele juridice, respectiv numele şi prenumele, pentru persoanele fizice, şi tipul materiilor explozive pe care le prepara, le prelucreaza, le deţin, le comercializeazã, le experimenteaza, le folosesc, le transporta sau le tranziteaza;
b) pentru depozite: în plus fata de elementele menţionate pentru persoanele juridice sau fizice, cantitãţile maxime de materii explozive, pe tipuri, care pot fi depozitate, şi locul unde se depoziteaza.
(2) Persoanele juridice sau fizice pot efectua operaţiuni cu materii explozive numai dupã ce, în prealabil, au obţinut autorizaţie, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.
ART. 13
Depozitele de materii explozive utilizate de persoane care au dreptul sa efectueze operaţiuni cu materii explozive pot funcţiona numai dupã ce s-a obţinut autorizaţia, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, de la inspectoratul teritorial de munca, care sa ateste ca sunt îndeplinite condiţiile stabilite de lege, şi de la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti, ca sunt îndeplinite toate condiţiile de securitate şi ca nu aduc atingere ordinii publice. Fac excepţie de la aceasta prevedere firidele.

CAP. 3
Transportul, încãrcarea, descãrcarea şi manuirea materiilor explozive

SECŢIUNEA 1
Mijloace de transport

ART. 14
(1) Materiile explozive pot fi transportate în vagoane de cale feratã acoperite, în nave şi alte ambarcatiuni, avioane, elicoptere, autovehicule, carute, sanii, cu samare sau manual, cu respectarea actelor normative în vigoare.
(2) Transportul materiilor explozive cu teleferice destinate transportului de materiale, remorci şi alte asemenea mijloace trebuie fãcut cu luarea de mãsuri adecvate acestui mod de transport pentru siguranta publica şi a persoanelor, cu respectarea regulilor prevãzute în prezentele norme tehnice şi a instrucţiunilor producãtorului.
ART. 15
Dacã temperatura mediului ambiant are tendinta sa coboare sub temperatura de congelare indicatã de producãtor, materiile explozive din grupa I cu conţinut mai mare de 6% nitroglicerina şi cele antigrizutoase se transporta numai cu mijloace speciale - izoterme.

SECŢIUNEA a 2-a
Amenajarea mijloacelor de transport

ART. 16
(1) Vehiculele folosite la transportul materiilor explozive trebuie amenajate astfel încât sa se evite producerea de incendii în timpul deplasarii, trebuie sa fie prevãzute cu suspensii elastice, cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform prevederilor privind transportul substanţelor periculoase, precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare, conform reglementãrilor în vigoare.
(2) Este interzis transportul materiilor explozive în autovehicule cu generatoare de gaze sau în care exista instalaţii cu foc deschis, precum şi în autovehicule care pot fi descãrcate automat.
(3) Deţinãtorul mijlocului de transport este obligat sa efectueze intretinerile şi verificãrile periodice potrivit legislaţiei în vigoare.
(4) Vagoanele de cale feratã folosite la transportul materiilor explozive trebuie sa fie de tipul celor cu osiile pe rulmenti.
(5) Aranjarea vagoanelor încãrcate cu materii explozive în compunerea trenului se face conform Instrucţiunilor de mişcare ale S.N.C.F.R.

SECŢIUNEA a 3-a
Ordinul de transport

ART. 17
(1) Ordinul de transport al materiilor explozive trebuie sa cuprindã:
a) denumirea deţinãtorului pentru care se executa transportul şi sediul acestuia;
b) tipurile şi cantitãţile de materii explozive care urmeazã a fi transportate;
c) locul de unde se ridica şi unde se transporta, cu indicarea traseului de parcurs;
d) mijlocul de transport;
e) data la care începe efectuarea transportului şi durata acestuia;
f) numele şi prenumele, seria şi numãrul cãrţii/buletinului de identitate ale artificierului responsabil de transport şi ale conducatorului mijlocului de transport;
g) numele şi prenumele, seria şi numãrul cãrţii/buletinului de identitate ale personalului de paza, precum şi tipul armei de foc.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) lit. g) transporturile ce se executa de la producãtori la depozitele de baza ale acestora, precum şi transporturile de tranzit pe teritoriul tarii, a cãror paza este asigurata de cãtre unitãţile competente ale Ministerului de Interne.
(3) Când transportul se face pe calea feratã, expeditorul este obligat sa ataseze la scrisoarea de trasura şi ordinul de transport care, dupã efectuarea transportului, trebuie predat destinatarului împreunã cu celelalte documente insotitoare.
(4) În cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu este necesarã emiterea unui ordin de transport, transportul materiilor explozive se efectueazã pe baza formularului "Îndeplinirea comenzii".

SECŢIUNEA a 4-a
Transportul manual

ART. 18
(1) La transportul manual fiecare artificier sau persoana instruita special în acest scop şi numita de conducerea deţinãtorului poate transporta maximum 25 kg de materii explozive în ambalajele originale ale producãtorului, introduse în lãzi sau genti speciale, prevãzute cu încuietori. La aceste transporturi de la depozitul de consum la locul de utilizare în perimetrul persoanei juridice sau fizice nu este necesarã paza cu personal dotat cu arme de foc.
(2) Materiile explozive de iniţiere trebuie transportate separat de explozivii propriu-zisi, numai sub directa supraveghere a artificierilor autorizaţi şi numai cu personal special instruit pentru asemenea operaţiuni.
(3) Capsele detonante pirotehnice trebuie transportate în cutii de tabla în interiorul cãrora se afla fixat un bloc de lemn cu gãuri corespunzãtoare introducerii lor.

SECŢIUNEA a 5-a
Transportul cu vehicule special amenajate

ART. 19
(1) Pentru lucrãrile de prospecţiuni, explorari geologice, perforari de sonde, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, precum şi pentru cele de construcţii sau reparaţii de drumuri, cai ferate, poduri sau terasamente, de demolãri şi altele asemenea, materiile explozive se pot transporta de la depozite la locurile de munca, cu vehicule special amenajate în acest scop.
(2) În aceste cazuri ordinul de transport se emite pentru maximum 1.000 kg explozivi propriu-zisi în echivalent trotil plus mijloacele de iniţiere şi de aprindere necesare pentru fiecare vehicul precum şi raza de acţiune în care sunt permise transportul şi folosirea materiilor explozive respective.

SECŢIUNEA a 6-a
Încãrcarea şi descãrcarea materiilor explozive în şi din mijloacele de transport

ART. 20
(1) Materiile explozive se incarca şi se descarca în şi din mijloacele de transport numai manual, cu excepţia operaţiunilor executate la producãtori, deţinãtori şi cãrãuşi dotati cu mijloace de încãrcare-descãrcare mecanizate, certificate în acest scop, precum şi cu descãrcare mecanizata la locurile de munca a materiilor explozive produse cu instalaţii speciale mobile certificate.
(2) La operaţiunile de încãrcare-descãrcare efectuate mecanizat se vor respecta instrucţiunile producãtorului privind manuirea materiilor explozive.
(3) În timpul operaţiunilor de încãrcare-descãrcare manualã sau mecanizata a ambalajelor în care se gãsesc materii explozive este interzisã lovirea, rãsturnarea, aruncarea sau tractarea în plan orizontal a acestora.
ART. 21
(1) Încãrcarea şi descãrcarea materiilor explozive în şi din mijloacele de transport se fac numai în locuri special destinate în acest scop, pazite şi marcate cu panouri de semnalizare.
(2) În cazul în care producãtorul, respectiv destinatarul, poseda linie feratã industriala, încãrcarea şi descãrcarea acestor materii se fac pe aceasta linie cu luarea mãsurilor de securitate.
(3) La încãrcarea şi descãrcarea manualã a materiilor explozive în şi din mijloacele de transport se asigura podeţe sau rampe de circulaţie a cãror latime sa permitã trecerea în doua sensuri a cel puţin doua persoane.
(4) Cãile de acces trebuie nivelate şi gropile astupate, iar pe timp de inghet pe cãile de acces şi pe rampele de încãrcare-descãrcare trebuie sa se imprastie material antiderapant.
(5) Toate cãile de acces dinspre locurile de incarcaredescarcare trebuie sa fie în permanenta libere şi sa asigure o circulaţie fluenta.
(6) În cazul folosirii rampelor de cale feratã din staţii C.F.R., încãrcarea se face din vehicule direct în vagon, iar descãrcarea, din vagon direct în vehicule. Dacã prin statia respectiva trec trenuri de persoane, în timpul trecerii acestora operaţiunile de încãrcare-descãrcare se sisteaza.
(7) Depozitarea materiilor explozive pe rampele de cale feratã este interzisã.
(8) Operaţiunile de încãrcare-descãrcare a materiilor explozive se efectueazã numai în timpul zilei. Este interzis ca aceste operaţiuni sa se efectueze noaptea sau în condiţii meteorologice nefavorabile, cu descãrcãri electrice.
(9) La manuirea în orice situaţie, precum şi la încãrcarea sau descãrcarea materiilor explozive trebuie respectate urmãtoarele reguli:
a) executarea oricãrei operaţiuni se face numai de cãtre personal calificat, instruit şi avizat medical în acest scop, sub supraveghere;
b) la manuirea şi manipularea acestora de cãtre personalul muncitor, greutatea unei incarcaturi, inclusiv ambalajul, nu trebuie sa depãşeascã limitele stabilite de reglementãrile în vigoare.
(10) Se interzic:
a) transportul materiilor explozive pe umeri, pe spate, sprijinite pe cap sau folosind manerele din sfoara ale ambalajelor;
b) manipularea materiilor explozive fãrã ambalaje, în ambalaje deteriorate sau care nu sunt închise cu capac;
c) manipularea materiilor explozive care nu sunt fixate corect, pentru a nu permite deplasarea acestora pe timpul transportului şi manipulãrii;
d) sa se rastoarne, sa se tranteasca cutiile sau lazile cu materiale explozive.
(11) Atunci când în timpul operaţiunilor de încãrcare-descãrcare s-au vãrsat materii explozive, se iau mãsuri imediate de inlaturare a acestora şi de curatare a locului respectiv.
ART. 22
(1) La transportul materiilor explozive vehiculele vor fi încãrcate maximum pana la înãlţimea pereţilor laterali, cu excepţia capselor detonante (pirotehnice sau electrice) şi a explozivilor propriu-zisi din grupa I, care se incarca pana la maximum doua treimi din aceasta înãlţime.
(2) Incarcatura de materii explozive se repartizeazã uniform pe platforma vehiculului, fixându-se în asa fel încât ambalajele sa nu se deplaseze sau sa se loveasca între ele sau de pereţii acestuia în timpul transportului.
(3) Când se folosesc vehicule descoperite, intreaga incarcatura se acoperã cu o prelata, iar când transportul se face pe drumuri accidentate, pe platforma vehiculului se pun materiale moi şi greu inflamabile, în grosime de minimum 20 mm, fiind interzisã folosirea materialelor uşor inflamabile.
ART. 23
În timpul operaţiunilor de încãrcare-descãrcare conducãtorul mijlocului de transport are urmãtoarele obligaţii:
a) dupã oprire sa ia mãsuri de asigurare a mijlocului de transport contra pornirii accidentale;
b) sa verifice dacã nu exista pierderi de materii explozive;
c) sa ia mãsuri de curatare în cazul în care exista pierderi de materii explozive;
d) sa verifice ca stivuirea ambalajelor cu materii explozive sa se efectueze corect;
e) sa refuze încãrcarea materiilor explozive cu ambalajul deteriorat;
f) sa nu depãşeascã sarcina maxima admisã pentru mijlocul de transport respectiv;
g) sa nu lase nesupravegheat mijlocul de transport;
h) sa interzicã apropierea oricãrei persoane purtãtoare de flacara deschisã.

SECŢIUNEA a 7-a
Personal de însoţire şi paza

ART. 24
(1) Transportul de materii explozive în convoi, cu mijloace cu tracţiune animala sau cu autovehicule, trebuie sa fie însoţit de cel puţin un artificier care trebuie sa se afle în primul vehicul şi de un numãr de paznici inarmati care se stabileşte şi se repartizeazã în funcţie de numãrul mijloacelor de transport din convoi, iar în ultimul vehicul trebuie sa se afle un paznic inarmat.
(2) În cazul în care transportul se executa cu un singur mijloc de transport, paza se asigura de un artificier inarmat, pe baza ordinului de serviciu eliberat de conducere.
(3) În cazul în care transportul se executa cu autovehicule deschise, personalul de paza trebuie sa stea în caroserie.
ART. 25
(1) Produsele pirotehnice se transporta cu vehicule numai în ambalajul original inscripţionat conform reglementãrilor în vigoare, cu respectarea prevederilor privind transportul materiilor periculoase.
(2) Produsele din clasele I, a II-a şi T1 se pot transporta fãrã insotitor, produsele din clasele a III-a şi a IV-a trebuie sa fie transportate numai cu insotitor autorizat ca pirotehnist pentru focuri de artificii, iar cele din clasa T2 numai cu insotitor instruit de cãtre persoana juridicã sau fizica producãtoare.
(3) În actele insotitoare este obligatoriu sa se menţioneze clasa produselor transportate.

SECŢIUNEA a 8-a
Mãsuri de siguranta la efectuarea transportului

ART. 26
(1) Pe timpul deplasarii responsabilul cu executarea transportului trebuie sa respecte urmãtoarele mãsuri:
a) sa ocoleasca locurile de manifestare a unor incendii la o distanta de cel puţin 300 m, iar în cazul intalnirii focurilor deschise trebuie sa ia mãsuri suplimentare de precautie;
b) în cazul deplasarii în convoi, dacã se impune stationarea, sa respecte distanta de minimum 20 m între carute, samare şi de minimum 50 m între vehiculele auto;
c) pe timp cu condiţii meteorologice nefavorabile (de exemplu: ceata, furtuna), cu vizibilitate sub 20 m, transportul se opreşte, iar vehiculele se scot în afarã arterei de circulaţie;
d) în cazul în care vehiculele auto sau carutele în care se transporta materii explozive ajung seara în apropierea unei localitãţi, sa anunţe organul de poliţie localã, iar acesta, dacã este cazul, ia mãsuri pentru întãrirea pazei şi va anunta formatia de pompieri din localitatea respectiva;
e) sa anunţe organele de poliţie ori de câte ori intervin situaţii neprevãzute, cu precizarea tipului încãrcãturii şi a itinerarului de deplasare.
(2) Este interzis ca vehiculele care transporta materii explozive sa staţioneze la o distanta mai mica de 300 m fata de diverse obiective (de exemplu: fabrici, uzine, lucrãri de arta, centre populate) şi de 100 m fata de arterele principale de circulaţie.
ART. 27
(1) Artificierii, pirotehnistii pentru focurile de artificii şi personalul auxiliar care transporta materii explozive nu au voie sa se opreascã sau sa se abata de la traseul stabilit, sa între în alte locuri decât în cele în care urmeazã sa le depoziteze sau sa execute operaţiuni cu materii explozive şi sa le predea unor persoane neautorizate.
(2) Artificierii şi pirotehnistii pentru focurile de artificii nu au voie sa lase materiile explozive nepazite sau sa le pãstreze în alte locuri decât în cele anume destinate în acest scop.
ART. 28
(1) Autovehiculele-pusca care deservesc echipele de prospecţiuni, explorari geologice şi perforari la sonde, precum şi cele special amenajate care transporta materiile explozive necesare realizãrii efectelor pirotehnice în producţia de filme trebuie sa staţioneze în timpul executãrii lucrãrilor de impuscare şi, respectiv, de filmare, la distanţele prevãzute în prevederile normelor specifice de protecţia muncii, fata de locurile de munca.
(2) Responsabilul transportului trebuie sa aibã grija ca incarcatura de materii explozive sa fie pazita pe timpul stationarii, nepermitand apropierea persoanelor neautorizate, şi sa ia mãsuri de prevenire a producerii incendiilor.
ART. 29
La transportul şi manuirea materiilor explozive, inclusiv a obiectelor pirotehnice, se interzic folosirea mijloacelor de aprindere a focului, fumatul, folosirea lampilor cu flacara deschisã sau a altor mijloace cu foc deschis, fiind obligatorie şi respectarea celorlalte reguli specifice.

CAP. 4
Depozitarea materiilor explozive

SECŢIUNEA 1
Depozite de materii explozive. Generalitati

ART. 30
Materiile explozive trebuie pãstrate numai în locuri special amenajate şi destinate în acest scop - depozite.
ART. 31
Dupã destinaţie, perioada de folosire şi amplasament, depozitele de materii explozive se clasifica astfel:
a) uzinale la producãtor - din care se alimenteazã depozitele beneficiarilor;
b) de baza - din care se face aprovizionarea depozitelor de consum;
c) de consum - din care sunt aprovizionati artificierii;
d) complexe - în care o parte este amenajatã ca depozit de baza, iar cealaltã, ca depozit de consum;
e) permanente - care pot fi de baza sau de consum, cu timp de folosire mai mare de 2 ani;
f) temporare - care pot fi numai depozite de consum, cu timp de folosire pana la un an;
g) de suprafata - care constau în una sau mai multe clãdiri, bordeie sau camere amenajate în coasta unui deal;
h) subterane - care constau în construcţii miniere pentru acces, depozitare, manuire şi distribuire, inclusiv instalaţii, accesorii şi auxiliare, necesare deservirii depozitului;
i) mixte - care constau în clãdiri la suprafata şi camere subterane.
ART. 32
Depozitele de materii explozive ale cãror încãperi de depozitare sunt sapate în panta unui deal şi sunt prevãzute cu val de pãmânt în fata intrãrii sau depozitele bordei care sunt acoperite cu un strat de pãmânt de minimum 1 m grosime şi în jurul lor, în continuarea stratului acoperitor, se gãseşte pãmânt de cel puţin grosimea unui val se considera depozite de suprafata protejate cu val de pãmânt.
ART. 33
(1) Depozitele subterane pot fi construite independent de reţeaua unei mine sau legate de aceasta. Depozitele legate de reţeaua minei pot fi folosite numai ca depozite de consum.
(2) Depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute în anexa nr. 4 a).
ART. 34
(1) Ca depozite temporare pot fi folosite:
a) clãdiri noi sau vechi, izolate şi nelocuite, construite din zidãrie, argila batuta sau pãmânt, tencuite atât în interior, cat şi în exterior;
b) camere ingropate şi amenajate în coasta unui deal sau bordeie;
c) depozite de tip mobil.
(2) Construcţiile noi sau vechi, folosite ca depozite temporare, trebuie sa fie protejate astfel încât în ele sa nu pãtrundã apa sau umezeala, sa fie bine aerisite şi, dupã caz, prevãzute cu instalaţii de iluminat şi de încãlzit, care sa asigure pãstrarea în condiţii corespunzãtoare a materiilor explozive.
(3) În cazul lucrãrilor de prospecţiuni, explorari geologice, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, construcţii sau reparaţii de drumuri, cai ferate, precum şi al minelor cu o durata de funcţionare de pana la 5 ani, depozitele temporare, cu excepţia bordeielor, pot fi folosite pe toatã durata lucrãrilor, dacã corespund cerinţele în baza aprobãrii anuale din partea inspectoratului teritorial de munca şi a inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
ART. 35
Prin excepţie, materiile explozive pot fi pãstrate temporar:
a) în baraci sau în corturi pazite, o cantitate de materii explozive necesare pentru o zi de lucru, în cazul lucrãrilor la santuri şi puţuri de cercetãri geologice, al lucrãrilor de prospecţiuni geofizice sau al altor lucrãri izolate (demolãri, deblocari de gheturi, construcţii de drumuri şi altele asemenea), care trebuie amplasate la o distanta de cel puţin 50 m de lucrãrile respective şi de cantonamentul lucrãtorilor, în zona fiind interzisã utilizarea flacarii deschise;
b) în vehiculul special amenajat pentru transportul explozivilor propriu-zisi şi al celor de iniţiere, în cazul lucrãrilor de realizare a efectelor speciale pirotehnice în producţia de filme, în zona unde se realizeazã filmarea respectiva şi pe toatã durata filmarilor, asigurându-se paza înarmatã a vehiculelor, iar locul de stationare a acestora, pe timpul nopţii, este stabilit de comun acord cu organul de poliţie local;
c) în apropierea locului de munca pana la încãrcare, în cazul impuscaturilor masive, cantitatea de exploziv necesarã pentru 24 de ore, asigurându-se paza înarmatã, iar capsele şi fitilul se aduc din depozit la locul de munca numai în momentul utilizãrii lor.
ART. 36
(1) La proiectarea depozitelor se tine seama de studiile şi documentaţiile de specialitate privind amplasarea, precum şi de distanţele minime de siguranta fata de obiectivele din vecinãtate, prevãzute în anexele nr. 3a), 3b) şi 3c).
(2) Orice modificare adusã unui proiect de depozit se pune în aplicare numai dupã ce se obţine un nou aviz din partea organelor care l-au avizat.
ART. 37
Între clãdirile de la suprafata ale depozitelor de materii explozive, precum şi între clãdiri şi obiectivele din vecinãtate se executa valuri de pãmânt în scopul reducerii distantelor dintre ele potrivit prevederilor din anexele nr. 3a), 3b), 3c) şi 5.
ART. 38
(1) Construcţiile depozitelor de materii explozive, de suprafata şi subterane, vor consta în:
a) încãperi pentru depozitarea diferitelor tipuri de explozivi propriu-zisi;
b) încãperi pentru depozitarea mijloacelor de iniţiere şi aprindere;
c) încãperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea explozivilor propriu-zisi (anticamere sau camere separate);
d) încãperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea mijloacelor de iniţiere şi aprindere (anticamere sau camere separate);
e) cai de acces la construcţii care, în cazul depozitelor subterane, sunt constituite din lucrãri de tip minier (puţuri, galerii, planuri înclinate).
(2) La depozitele de baza, în care materiile explozive sunt pãstrate şi manuite în ambalajele originale ale producãtorului, nu sunt obligatorii construirea şi amenajarea încãperilor de distribuire prevãzute la alin. (1) lit. c) şi d).
ART. 39
(1) În încãperile de depozitare se executa numai operaţiunile necesare pentru introducerea, depozitarea sau scoaterea materiilor explozive, ambalate asa cum au fost livrate de producãtor.
(2) Operaţiunile de despachetare şi distribuire se executa în încãperile destinate acestui scop.
ART. 40
În depozitele complexe, clãdirile, respectiv camerele depozitului de baza, trebuie sa fie separate de cele ale depozitului de consum, astfel încât accesul la acestea sa se facã fãrã a se trece prin depozitul de baza.
ART. 41
Depozitele de consum trebuie sa fie dimensionate astfel încât, ţinându-se seama de posibilitãţile de aprovizionare, sa se asigure consumul pe o anumitã perioada fãrã sa se creeze stocuri care sa conducã la depãşirea termenelor de garanţie ale materiilor explozive.

SECŢIUNEA a 2-a
Cantitatea maxima care poate fi pastrata într-un depozit

ART. 42
(1) Cantitatea maxima de materii explozive în echivalent trotil care poate fi pastrata într-un depozit, în funcţie de tipul acestuia, este:
a) 240 de tone - pentru un depozit de baza de suprafata;
b) 6,5 tone - pentru depozitele de consum subterane, legate de reţeaua minei;
c) 5 tone - pentru depozitele temporare, fãrã a depãşi consumul pentru maximum 3 luni.
(2) Pentru depozitele de baza subterane, nelegate de reţeaua minei, capacitatea maxima nu se limiteazã, cu condiţia respectãrii celorlalte elemente constructive (de exemplu: asigurarea grosimii pereţilor despartitori între camere şi a stratului acoperitor).
(3) Capacitatea maxima a unei clãdiri sau camere subterane din ansamblul oricãrui tip de depozit se limiteazã la 40 de tone materii explozive în echivalent trotil.
(4) Prin instrucţiuni specifice privind regimul materiilor explozive se stabilesc cantitãţile maxime ce pot fi depozitate la producãtor.
(5) În laboratoarele de analiza specializate în cercetãri asupra materiilor explozive se pãstreazã numai cantitãţile strict necesare experimentarilor pentru un schimb de lucru.

SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii privind construcţia şi amenajarea depozitelor de materii explozive

ART. 43
(1) Clãdirile depozitelor de materii explozive de suprafata trebuie sa fie construite din materiale incombustibile şi sa aibã acoperisuri de tip uşor, cu excepţia depozitelor de consum cu capacitate mai mica de 2.000 kg în echivalent trotil, precum şi a construcţiilor folosite ca depozite temporare, al cãror acoperis poate fi executat şi din materiale combustibile ignifugate sau placate cu materiale incombustibile.
(2) Clãdirile destinate depozitarii materiilor explozive pe baza de nitroglicerina sau nitroglicoli în proporţie mai mare de 6% trebuie sa fie prevãzute cu acoperis cu izolatie termica incombustibila sau cu poduri cu acces interzis.
ART. 44
(1) La depozitele de materii explozive de suprafata, de consum şi complexe, încãperile aceleiaşi clãdiri în care se depoziteaza tipuri diferite de materii explozive trebuie sa fie despãrţite între ele prin pereţi incombustibili.
(2) Încãperile de depozitare trebuie sa aibã ieşirea în anticamere care, de asemenea, trebuie sa fie despãrţite prin pereţi incombustibili.
(3) Atât la intrarea în depozite, cat şi în diferitele încãperi ale depozitelor nu se admit trepte, iar eventualele denivelari trebuie sa fie amenajate cu pante constante la maximum 10%.
ART. 45
(1) Uşile şi ferestrele clãdirilor depozitelor de materii explozive de suprafata trebuie sa se deschidã spre exterior, iar ferestrele trebuie sa fie asigurate cu zabrele sau plase metalice.
(2) Geamurile ferestrelor trebuie sa fie mate sau vopsite în alb pe partea interioarã, iar gurile de ventilaţie trebuie sa fie protejate cu grilaje metalice duble.
(3) Uşile de intrare în depozitele de materii explozive şi în încãperile de depozitare trebuie sa fie confectionate din tabla de oţel cu grosimea minima de 3 mm.
(4) În cazul depozitelor subterane de materii explozive, uşile de intrare trebuie sa fie prevãzute cu orificii de aerisire şi control, iar uşile încãperilor de depozitare şi manuire, precum şi cele ce despart depozitul de baza de cel de consum pot fi confectionate şi din grilaje din bare de oţel cu diametrul de minimum 12 mm, cu ochiuri cu latura de maximum 100 mm.
(5) La încãperile din depozitele de materiale explozive temporare uşile pot fi confectionate şi din material lemnos ignifugat.
(6) La depozitele pentru pulberi cu fum numai uşile exterioare trebuie sa fie metalice.
(7) Uşile de intrare în depozite trebuie sa fie prevãzute cu încuietori duble diferite (zavor cu lacat şi broasca cu cheie).
ART. 46
(1) În funcţie de condiţiile locale încãperile de suprafata şi depozitele subterane de materii explozive trebuie sa fie prevãzute cu instalaţii de semnalizare şi de alarmare.
(2) Sistemul de funcţionare şi de utilizare a acestor instalaţii, precum şi locul de amplasare a lor se stabilesc de organele care autorizeaza depozitele.
ART. 47
(1) La pãrãsirea depozitului de materii explozive gestionarul sau locţiitorul închide şi sigileaza, cu sigiliul personal, uşile de la intrarea acestuia şi poarta de la imprejmuirea interioarã, pãstrând cheile asupra sa.
(2) Al doilea rând de chei se pãstreazã în permanenta într-o cutie sigilatã, în cabina paznicului.
(3) În procesul-verbal încheiat între paznici la schimbarea serviciului se fac menţiuni cu privire la predarea-primirea cutiei cu chei şi la starea sigiliului.
ART. 48
(1) În depozite materiile explozive se asaza pe rastele prevãzute cu rafturi sau în stive, conform instrucţiunilor producãtorului.
(2) Înãlţimea rastelelor şi stivelor nu va depãşi 1,75 m. Distanţele dintre rastele şi pereţii incaperii de depozitare trebuie sa fie de cel puţin 0,20 m, iar cele dintre stive şi pereţii incaperii de depozitare trebuie sa fie de cel puţin 0,75 m.
(3) Printre rastele şi printre stive se lasa spaţii de trecere de cel puţin 1,30 m latime.
(4) Lazile se asaza pe rafturi într-un singur rând, având o distanta de 40 mm între ele, capacul în sus şi inscripţia înspre afarã.
ART. 49
Anticamerele şi camerele în care se face distribuirea capselor detonante trebuie sa fie prevãzute cu mese confectionate din material lemnos, cu bordura şi captusite cu pasla sau covor de cauciuc.
ART. 50
(1) Instalatia electrica şi echipamentul electric pentru iluminatul stationar al depozitelor de materii explozive trebuie sa corespundã gradului de periculozitate al mediului respectiv, folosindu-se numai cabluri armate, cu conductori de cupru.
(2) Corpurile de iluminat trebuie sa fie montate în exteriorul încãperilor de depozitare, de unde vor lumina prin ferestrele sau luminatoarele special prevãzute în acest scop.
(3) În cazul când iluminatul din exterior nu este posibil de realizat, corpurile de iluminat pot fi montate şi în interiorul camerelor de depozitare, cu condiţia ca acestea sa fie astfel concepute şi sa funcţioneze, încât sa nu determine explozia materiilor depozitate sau generarea de incendii (construcţia antiexploziva).
(4) Intrerupatoarele electrice şi conductorii electrici se monteaza în exteriorul încãperilor de depozitare a materiilor explozive.
ART. 51
(1) Ca lampi individuale portabile se folosesc numai lampi de tip minier (lampi electrice cu acumulatoare sau lampi de siguranta cu benzina).
(2) În cazul depozitelor temporare sau al celor mici de consum ale santierelor izolate, fãrã pericolul gazelor explozive, pentru iluminatul individual portabil se pot folosi şi lanterne de buzunar cu baterii de maximum 4,5 V, care trebuie sa aibã cutia sigilatã cu fir plombat, pentru ca deschiderea lor sa fie facuta numai de persoane abilitate şi în afarã depozitului.
ART. 52
(1) Încãlzirea încãperilor de la suprafata în care se depoziteaza materii explozive congelabile se face numai cu aer cald introdus cu ajutorul unui ventilator dintr-o camera de încãlzire alãturatã, printr-o deschizatura protejata cu plasa metalicã.
(2) În cazul folosirii energiei electrice corpurile de încãlzire (radiatoarele) trebuie protejate cu carcase.
(3) Camera de încãlzire trebuie sa fie separatã de cea de depozitare printr-un perete termoizolator şi incombustibil.
(4) În cazul folosirii aburului sau a apei calde, cazanele pentru încãlzirea centrala, precum şi depozitele de combustibili trebuie sa fie amplasate la cel puţin 50 m de cea mai apropiatã încãpere de depozitare, în afarã perimetrului împrejmuit, şi sa aibã coşurile prevãzute cu parascantei.
ART. 53
(1) În încãperile în care se depoziteaza sau se manipuleaza materii explozive trebuie sa se asigure temperaturi cu cel puţin 5°C peste temperaturile minime la care acestea îşi pãstreazã caracteristicile precizate de producãtor.
(2) Temperatura maxima în încãperile de depozitare şi manipulare trebuie sa fie de +25°C şi în mod excepţional de +30°C pentru materiile explozive care, conform standardelor, normelor interne sau documentaţiilor speciale ale producãtorului, sunt considerate stabile.
(3) Pentru controlul temperaturii fiecare încãpere de depozitare trebuie sa fie dotatã cu un termometru amplasat la doua treimi din înãlţimea incaperii.
ART. 54
(1) Depozitele de materii explozive de suprafata şi cele subterane nelegate de reţeaua unei mine cu strat acoperitor mai mic de 10 m trebuie sa fie protejate contra descarcarilor electrice atmosferice prin paratrasnete, iar depozitele mobile în carcasa metalicã, prin legarea acestora la o priza de pãmânt.
(2) Rezistenta prizelor de legare la pãmânt a instalaţiilor de protecţie impotriva descarcarilor electrice atmosferice se mãsoarã de cãtre personal autorizat, conform reglementãrilor în vigoare.
(3) În ambele cazuri rezistenta prizelor de legare la pãmânt va fi de maximum 4 ohmi.
(4) Paratrasnetele trebuie executate astfel încât sa asigure o protecţie completa impotriva descarcarilor electrice atmosferice şi a acţiunilor secundare ale acestora.
ART. 55
(1) Pãstrarea în depozitele de materii explozive a altor materiale este interzisã.
(2) Ambalajele din care au fost scoase materiile explozive trebuie sa fie depozitate în magazii amplasate în afarã perimetrului depozitului, iar la depozitele subterane legate de reţeaua minelor, ambalajele trebuie sa fie evacuate periodic la suprafata, pe cãile de acces menţinute în permanenta deblocate.
(3) Uneltele destinate deschiderii ambalajelor sau curãţeniei depozitelor trebuie sa fie pãstrate în anticamere sau în camerele de distribuire şi sa fie confectionate din materiale care nu se incarca electrostatic şi nu produc scantei.
ART. 56
(1) Terenul aferent depozitelor de materii explozive de suprafata sau subterane nelegate de reţeaua minei trebuie împrejmuit cu doua randuri de gard de sarma ghimpata, înalt de cel puţin 2 m, la o distanta de 5 m între ele.
(2) La depozitele subterane nelegate de reţeaua minei se admite lipsa celui de-al doilea gard, cu condiţia ca galeria de acces în depozit sa fie prevãzutã cu doua usi metalice şi doua sisteme diferenţiate de încuietori.
(3) Atunci când gura suitorului de aeraj nu se afla în incinta depozitului, acesta trebuie blocat cu grilaj metalic şi împrejmuit separat cu un gard de sarma ghimpata de cel puţin 2 m înãlţime şi amplasat la 5 m de suitor.
(4) În jurul terenului împrejmuit ce constituie incinta depozitului se stabileşte, în funcţie de condiţiile locale, o zona de interdicţie de minimum 10 m, marcata prin panouri de avertizare şi de interdicţie.
(5) Terenul împrejmuit (incinta depozitului) trebuie defrisat şi curatat de vegetatia care impiedica vizibilitatea sau poate propaga incendii.
(6) Depozitarea oricãror materiale pe acest teren, cu excepţia mijloacelor pentru stingerea incendiilor, este interzisã.
ART. 57
Distanţele de la clãdirile depozitelor de suprafata, de la uşile de acces în încãperile ingropate sau de la galeriile de acces ale depozitelor subterane nelegate de reţeaua minei pana la gardul exterior imprejmuitor trebuie sa fie de 20-40 m, în funcţie de condiţiile locale.
ART. 58
(1) Terenul împrejmuit al depozitului de materii explozive va fi iluminat pe timp de noapte.
(2) Corpurile de iluminat se monteaza pe stâlpii amplasati pe conturul gardului imprejmuitor exterior, astfel încât sa se asigure iluminarea întregului teren împrejmuit (incinta).
(3) Acolo unde iluminatul electric nu este posibil se utilizeazã felinare de vant, numãrul acestora şi locul de amplasare a acestora stabilindu-se în comun de organele care autorizeaza depozitul.
ART. 59
(1) Traversarea incintei depozitului cu conductori electrici sau cu teleferice este interzisã.
(2) În cazuri excepţionale, de stricta necesitate şi numai peste incintele depozitelor subterane, se admit asemenea traversari, însã numai pe baza de proiecte avizate de Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale.
ART. 60
(1) La intrarea în incinta depozitelor, între cele doua garduri se amplaseaza o cabina pentru paznic, construitã din materiale incombustibile şi incalzita cu mijloace fãrã flacara deschisã.
(2) La depozitele imprejmuite cu un singur gard cabina paznicului se amplaseaza în afarã incintei.
(3) În interiorul depozitelor de materii explozive şi în incinta acestora sunt interzise fumatul şi utilizarea flacarii deschise.
ART. 61
(1) Pana la intrarea în depozite se amenajeaza cai de acces (drumuri sau cai ferate) care trebuie menţinute permanent în stare buna de circulaţie.
(2) Incintele depozitelor de materii explozive de suprafata trebuie prevãzute cu drumuri sau fasii de teren amenajate, care sa asigure pe orice vreme accesul autospecialelor pentru stingerea incendiilor pe toate laturile clãdirilor sau grupurilor de clãdiri (în exteriorul valurilor de protecţie).
ART. 62
(1) Valurile de pãmânt construite pentru reducerea distantelor dintre clãdirile depozitelor de suprafata sau fata de obiectivele din vecinãtate se executa pe acele laturi ale clãdirilor în direcţia cãrora sunt obiective de protejat şi trebuie sa aibã o secţiune trapezoidala cu panta minima rezultatã din calcul stabilitatii taluzului natural, dar nu mai mica de 1/1, o creasta cu lãţimea de 1 m şi înãlţimea care sa depãşeascã partea superioarã a pereţilor clãdirilor depozitelor cu 1 m.
(2) Distanta de la baza taluzurilor pana la pereţii clãdirilor trebuie sa fie de pana la 2 m, spaţiu în care se amenajeaza rigole pentru scurgerea apelor.
(3) Valurile se construiesc din pãmânt fãrã pietriş care trebuie bine batut, astfel ca reducerea inaltimii lor prin tasari ulterioare sa fie minima.
(4) În cazul valurilor de pãmânt care inconjoara clãdirile depozitelor pe toate laturile lor, se va prevedea accesul la drumuri al mijloacelor de transport curente, inclusiv al autospecialelor pentru incendii. Accesele practicate în astfel de situaţii sunt de doua feluri: valuri de pãmânt cu traversare (fig. 1, anexa nr. 6) şi valuri de pãmânt cu tunele (fig. 2, anexa nr. 6).
(5) În cazul terenurilor denivelate înãlţimea valurilor masurata pe ax trebuie sa depãşeascã cu 1 m linia ce uneste partea superioarã a pereţilor clãdirilor depozitelor cu punctul cel mai înalt al obiectivului de aparat.
(6) Dacã terenul permite, barierele naturale (de exemplu: dealuri, movile) existente pe unele laturi pot înlocui valurile de pãmânt sau se pot combina cu acestea prin ingemanare, astfel încât sa se obţinã înãlţimea reglementara.
(7) În situaţii excepţionale, când taluzurile create de sãpãturile efectuate în coastele de deal au tendinta de alunecare, acestea se consolideaza corespunzãtor.
ART. 63
(1) Toate depozitele de materii explozive trebuie prevãzute cu echipamente tehnice (maşini, instalaţii, utilaje, aparatura), mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, echipamente de protecţie şi agenţi stingatori pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, conform normelor legale în vigoare.
(2) Pentru depozitele de materii explozive de suprafata şi pentru cele subterane nelegate de reţeaua unei mine, care au o capacitate mai mare de 5.000 kg în echivalent trotil, trebuie sa se asigure obligatoriu alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor, din bazine sau rezervoare cu o capacitate de minimum 25 mc ori prin hidranti de incendiu exteriori cu un debit de cel puţin 10 l/sec. şi cu o durata de funcţionare de cel puţin 3 ore.

SECŢIUNEA a 4-a
Încãperi subterane cu capacitatea de pana la 200 kg pentru pãstrarea materiilor explozive

ART. 64
(1) În subteran materiile explozive pot fi pãstrate în încãperi legate de reţeaua lucrãrilor miniere, construite şi amenajate conform schitei din anexa nr. 4b), a cãror capacitate nu va depãşi cantitatea de 200 kg în echivalent trotil.
(2) Galeria de acces şi camera de pãstrare trebuie sa aibã un profil liber de minimum 4,80 mp. În cazul lucrãrilor susţinute, pentru sustinere se folosesc numai materiale incombustibile.
(3) Usa de la intrare în galeria de acces trebuie confectionata sub forma de grilaj din bare de oţel cu diametrul de minimum 8 mm şi ochiuri cu latura de maximum 100 mm, având tocul metalic bine incastrat în roca din jur, şi prevãzutã cu doua încuietori (zavor cu lacat şi broasca cu cheie).
(4) Firida pentru capse trebuie captusita cu material lemnos, iar la partea inferioarã se pune pasla sau covor de cauciuc şi poate fi împãrţitã, dupã necesitaţi, în mai multe compartimente.
(5) Firida pentru capse trebuie sa aibã usa din tabla metalicã cu grosimea de minimum 3 mm, prevãzutã cu incuietoare şi fãrã orificii de aerisire.
(6) Camera pentru pãstrarea materiilor explozive trebuie sa aibã usa din tabla metalicã cu grosimea de minimum 3 mm, prevãzutã cu orificii de aerisire şi incuietoare.
(7) Pentru distribuirea materiilor explozive cãtre artificieri, între camera de depozitare a explozivilor propriu-zisi şi firida pentru capse se monteaza o masa acoperitã cu pasla sau covor de cauciuc.
(8) La terminarea ultimului schimb, înainte de zilele nelucrãtoare, se plaseaza post de paza sau materiile explozive se evacueaza din subteran şi se returneazã la depozitul de consum.
(9) Distribuirea şi evidenta materiilor explozive se realizeazã de cãtre un artificier gestionar.
(10) În ceea ce priveşte amplasarea, autorizarea, amenajarea, dotarea, aerajul, iluminatul etc. trebuie respectate prevederile prezentelor norme tehnice referitoare la depozitele subterane legate de reţeaua minelor.

SECŢIUNEA a 5-a
Firide pentru pãstrarea materiilor explozive

ART. 65
(1) Firidele sunt construcţii cu capacitatea maxima de 60 kg, în care artificierii îşi pãstreazã materiile explozive necesare pentru un schimb de lucru.
(2) Firidele amenajate în subteran trebuie sa fie executate în locuri uscate, la minimum 50 m de puţuri sau camere subterane şi la minimum 6 m de o alta firida.
(3) Firida pentru explozivii propriu-zisi se executa pe peretele lateral al unui spaţiu de acces cu o lungime de minimum 2 m, sãpat perpendicular pe peretele unei galerii.
(4) Firida pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere se construieste direct în peretele unei galerii, fãrã spaţiu de acces.
(5) Construirea firidelor în galeriile principale de transport este interzisã.
(6) Firidele pentru explozivii propriu-zisi, care se executa la suprafata şi sunt sapate în panta de deal, trebuie sa respecte distanta de:
a) minimum 20 m de axa galeriei (tunelului), în cazul galeriilor de cercetare geologica sau cu caracter hidroenergetic şi hidrotehnic, tunele şi altele similare;
b) cel puţin 300 m de extremitatea fronturilor de lucru, în cazul exploatarilor miniere la zi.
(7) La exploatãrile miniere la zi materiile explozive se pot pãstra şi în firide mobile metalice sau din beton, executate pe baza de proiect avizat de Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale.
(8) Acolo unde se executa impuscaturi masive firidele se golesc de materiile explozive înainte de efectuarea acestor operaţiuni.
(9) Mijloacele de iniţiere şi aprindere se pãstreazã atât în subteran, cat şi la suprafata în firide special amenajate, amplasate la o distanta de minimum 6 m de firida destinatã depozitarii explozivilor propriu-zisi.
(10) Firidele pentru materii explozive trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa fie susţinute şi captusite cu scanduri, iar cele executate în cãrbune sa fie betonate;
b) sa aibã usi din tabla de oţel de cel puţin 3 mm grosime, prevãzute cu încuietori.
(11) Firidele pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere trebuie captusite la partea inferioarã cu pasla sau cu covor de cauciuc.
(12) Atunci când firidele conţin materii explozive, uşile se inchid şi se incuie. Pe uşile firidelor se pune panou de avertizare în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate la locul de munca.

SECŢIUNEA a 6-a
Încãperi pentru pãstrarea diferitelor materii explozive (altele decât explozivii propriu-zisi şi mijloacele de iniţiere)

ART. 66
(1) Încãperile în care se depoziteaza şi se manuiesc materii explozive pentru articole de vanatoare, perforari de sonde, obiecte de distractie, pistoale de implantat bolturi, fuzee antigrindina, capse de alarmare C.F.R., diferite tipuri de cartuse de semnalizare, aruncatoare de bandula şi altele asemenea trebuie construite din materiale incombustibile şi sa aibã o singura usa de acces confectionata din metal.
(2) Pardoseala trebuie sa fie incombustibila, plana şi fãrã fisuri.
(3) În aceste încãperi este interzisã pãstrarea împreunã cu materiile explozive a altor materiale şi trebuie sa existe mijloace corespunzãtoare verificate, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, care sa fie accesibile în orice moment.
(4) În aceste încãperi sunt interzise fumatul şi utilizarea flacarii deschise.
(5) Distribuirea şi evidenta materiilor explozive din aceste încãperi se efectueazã numai de persoane desemnate în scris de cãtre conducãtorul unitãţii deţinãtoare de materii explozive.

SECŢIUNEA a 7-a
Pãstrarea pulberii de vanatoare

ART. 67
(1) Pulberea de vanatoare se pãstreazã într-un seif sau dulap metalic, având grosimea pereţilor şi a usii de minimum 3 mm, prevãzut cu incuietoare, amplasat într-o încãpere construitã conform prevederilor art. 66, în care temperatura nu o depãşeşte pe cea maxima admisã de depozitare, stabilitã de producãtor, dupã cum urmeazã:
a) în clãdiri cu spaţii comerciale, într-o încãpere alãturatã spaţiului de comercializare este admisã pãstrarea a maximum 3 kg neto pulbere de vanatoare;
b) în încãperile de comercializare este interzisã pãstrarea pulberii de vanatoare;
c) în clãdiri nelocuite situate în zone populate, într-o încãpere de depozitare a unei clãdiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisã pãstrarea a maximum 25 kg neto pulbere de vanatoare.
(2) Cantitãţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se pãstreazã numai în depozitele de materii explozive autorizate conform legii.

SECŢIUNEA a 8-a
Pãstrarea obiectelor pirotehnice

ART. 68
(1) Obiectele pirotehnice se pãstreazã în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mica a furnizorului, în încãperi construite conform prevederilor art. 66, în care temperatura nu o depãşeşte pe cea maxima admisã de depozitare, stabilitã de producãtor, dupã cum urmeazã:
a) în clãdiri cu spaţii comerciale:
- în încãperile de comercializare, numai obiectele pirotehnice din clasele I, a II-a şi T1, pana la o greutate bruta de 100 kg;
- într-o încãpere alãturatã spaţiului de comercializare care nu serveşte şederii continue a persoanelor, numai obiectele pirotehnice din clasele I, a II-a şi T1, pana la o greutate bruta de 300 kg;
b) în clãdiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încãpere de depozitare a unei clãdiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisã pãstrarea obiectelor pirotehnice din clasele I, a II-a şi T1, pana la o greutate bruta de 1.000 kg.
(2) Cantitãţi mai mari decât cele menţionate la alin. (1) şi obiectele pirotehnice din clasele a III-a, a IV-a şi T2 se pãstreazã numai în depozite de materii explozive autorizate conform legii.

SECŢIUNEA a 9-a
Pãstrarea capselor pentru pistoale de implantat bolturi

ART. 69
(1) Capsele pentru pistoale de implantat bolturi se pãstreazã în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mica a furnizorului, într-un seif, dulap metalic sau lada metalicã având grosimea pereţilor şi a capacului de minimum 3 mm, prevãzutã cu incuietoare, amplasata într-o încãpere construitã conform prevederilor art. 66, dupã cum urmeazã:
a) în clãdiri cu birouri şi spaţii comerciale este admisã pãstrarea a maximum 10.000 capse;
b) în clãdiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încãpere de depozitare a unei clãdiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale, precum şi în depozite semimobile metalice (baraca metalicã tip) situate într-o zona industriala este admisã pãstrarea a maximum 250.000 capse.
(2) Cantitãţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se pãstreazã numai în depozite de materii explozive autorizate conform legii.

CAP. 5
Evidenta şi eliberarea materiilor explozive

ART. 70
(1) Materiile explozive sosite în depozitul deţinãtorului se receptioneaza cantitativ şi calitativ şi sunt luate în primire de cãtre gestionarul depozitului sau de inlocuitorul acestuia, care verifica actele de livrare şi de transport, starea ambalajelor (integritatea, inscriptionarea, existenta sigiliilor) şi cantitãţile primite, pe tipuri şi loturi de fabricaţie.
(2) Gestionarul depozitului sau inlocuitorul acestuia trebuie sa urmãreascã dacã descãrcarea din mijloacele de transport şi aşezarea materiilor explozive se fac în bune condiţii în depozit, inregistrandu-le în registrul de evidenta întocmit conform anexei nr. 7.
(3) Registrul de evidenta trebuie numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat la unitatea cãreia îi aparţine depozitul, iar înscrierile în registru se fac cu creion chimic, cerneala sau pasta şi se pãstreazã în condiţii care sa nu ducã la deteriorarea lui.
(4) Atunci când în lotul de materii explozive sosit la destinatar se constata ambalaje desigilate, cantitatea de exploziv se verifica prin deschiderea lãzilor respective, iar când ambalajul s-a deteriorat şi materiile explozive s-au risipit în vehicul, acestea se aduna şi se ambaleaza, verificandu-se cantitativ.
(5) În cazul în care se constata lipsuri, se anunta imediat conducãtorul unitãţii de care aparţine depozitul, iar acesta trebuie sa anunţe organul de poliţie local şi inspectoratul teritorial de munca, încheindu-se un proces-verbal dupã procedura stabilitã prin dispoziţiile legale în vigoare cu privire la recepţia, expediţia şi primirea mãrfurilor.
ART. 71
Miscarea zilnica a materiilor explozive în cadrul depozitului (distribuirile, consumurile, restituirile şi materiile explozive provenite din resturi neexplodate) se înscrie în registrul de evidenta pe baza formularelor "Comanda de materii explozive" şi "Îndeplinirea comenzii", întocmite conform anexelor nr. 8 şi 9.
ART. 72
(1) Pentru eliberarea materiilor explozive gestionarul înscrie pe formularul "Îndeplinirea comenzii", la rubricile respective, cantitãţile eliberate şi, dacã este cazul, şi materiile explozive luate în primire de la artificierul din schimbul anterior.
(2) În toate cazurile cei care predau şi preiau materii explozive semneazã de predare sau de primire pe formularele respective.
(3) Dupã efectuarea lucrãrilor se înscriu pe formularul "Îndeplinirea comenzii" cantitãţile folosite, care se confirma prin semnatura, pe acelaşi formular, de cãtre conducãtorul locului de munca din schimbul respectiv.
(4) În cazul în care conducãtorul locului de munca este şi artificier şi executa lucrãrile de impuscare, atestarea cantitãţii de materii explozive consumate se face pe baza de semnatura, de cãtre un membru al echipei care îl asista pe artificier.
(5) La sfârşitul schimbului (zilei) de lucru se restituie gestionarului la depozit, formularul "Îndeplinirea comenzii", completat la rubricile "materii consumate" şi "materii restituite/predate".
(6) Artificierii autorizaţi pentru efectuarea lucrãrilor de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme completeazã formularul "Îndeplinirea comenzii" la sfârşitul fiecãrei zile de lucru, precum şi la orice schimbare a locului de filmare. Acest formular se restituie gestionarului la înapoierea din teren.
(7) La lucrãrile izolate (construcţii de drumuri, lucrãri geologice, hidroenergetice, hidrotehnice, cariere şi altele asemenea), situate la distanţe mai mari de 5 km de depozitul de materii explozive, artificierii care au consumat intreaga cantitate preluatã din depozit sau care le-au predat pe cele neconsumate artificierilor din schimbul urmãtor (în cazul lucrului pe mai multe schimburi) depun formularul "Îndeplinirea comenzii" atunci când se prezintã la depozit pentru a ridica o noua cantitate, fãrã însã a depãşi 3 zile de la data ultimei ridicari de materii explozive.
(8) La rubricile corespunzãtoare din formularul "Îndeplinirea comenzii" se înscriu şi cantitãţile de materii explozive recuperate dupã efectuarea lucrãrilor (de exemplu: resturi neexplodate, exploziv aruncat din gãuri), care se predau gestionarului la depozit în vederea distrugerii.
(9) Gestionarul depozitului înscrie în Registrul de evidenta a intrãrii şi iesirii materiilor explozive cantitãţile respective de care se descarca prin procesul-verbal de distrugere a materiilor explozive devenite inutilizabile.
ART. 73
(1) Gestionãrii sunt obligaţi sa verifice zilnic stocurile de materii explozive din depozit.
(2) Trimestrial, o comisie formatã din 2-3 persoane, condusã de cãtre organul financiar al deţinãtorului depozitului, inventariaza materiile explozive din depozit.
(3) În caz de neconcordanta între stocul faptic şi cel scriptic, se sesizeazã imediat conducerea, care anunta organul de poliţie local şi inspectoratul teritorial de munca.
ART. 74
(1) La fiecare depozit de materii explozive se afişeazã obligatoriu urmãtoarele:
a) lista nominalã cuprinzând persoanele care au dreptul sa semneze comenzi pentru materii explozive, cu specimenele de semnãturi, aprobatã de conducãtorul unitãţii;
b) lista nominalã cuprinzând artificierii care au dreptul sa ridice materii explozive din depozit, cu specimenele de semnãturi, aprobatã de conducãtorul unitãţii;
c) lista cuprinzând instituţiile şi persoanele care au drept de control la depozitul de materii explozive;
d) autorizaţia de funcţionare a depozitului de materii explozive (în original sau copie);
e) prevederi din normele specifice de protecţia muncii cu privire la manuirea materiilor explozive;
f) mãsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;
g) dosarul cu extrase din standardele, caietele de sarcini sau normele interne ale materiilor explozive existente în depozit, cu referire la cerinţele de calitate.
(2) Este interzisã eliberarea de materii explozive din depozit cãtre alte persoane sau pe baza de comenzi semnate de alte persoane decât cele prevãzute în liste.
ART. 75
(1) Este interzisã eliberarea materiilor explozive din depozit cãtre artificieri care nu dispun de mijloace de transport corespunzãtoare cerinţelor stabilite pentru securitatea transportului şi de documente legale de transport.
(2) De asemenea este interzisã eliberarea de materii explozive din depozit de cãtre artificieri care efectueazã transport manual şi nu au asigurate dotãrile prevãzute în actele normative în vigoare.
ART. 76
(1) Registrele de evidenta a materiilor explozive de la depozite, precum şi formularele privind miscarea materiilor explozive trebuie sa aibã caracter de document cu "regim special".
(2) Caracterul de "regim special" al registrelor de evidenta la depozitele de materii explozive se referã la numerotarea fiecãrei file, snuruirea, sigilarea, parafarea şi înregistrarea de cãtre conducãtorul deţinãtor al depozitului.
(3) Celelalte formulare: "Comanda de materii explozive" şi "Îndeplinirea comenzii" trebuie sa poarte în mod obligatoriu seria şi numãrul de ordine, care se completeazã în mod obligatoriu înaintea utilizãrii.
ART. 77
Înainte de a fi eliberate materiile explozive din depozit trebuie verificate urmãtoarele:
a) existenta pe ambalaje a datelor de identificare certa;
b) starea ambalajului şi a explozivului;
c) încadrarea în termenul de garanţie.

CAP. 6
Verificarea calitãţii materiilor explozive

ART. 78
(1) Materiile explozive care sunt în termen de garanţie se vor verifica atunci când se constata:
a) degradarea ambalajului cartusului de explozivi ca urmare a manuirii sau umiditatii excesive;
b) rateuri, deflagrari sau resturi de explozivi la efectuarea lucrãrilor de impuscare;
c) rateuri de capse, mai mult de 1% din numãrul de capse folosite într-un lot;
d) rateuri la sistemul de iniţiere neelectrica;
e) rateuri la fitilul de amorsare (Bickford) sau când nu se aprinde la darea focului.
(2) Aceste verificãri se pot efectua la persoane, la un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, sau la fabrica producãtoare, în funcţie de incercarile necesar a fi efectuate.
(3) Materiile explozive pentru medii inflamabile (explozivii propriu-zisi şi capsele detonante electrice) se verifica şi se atesta de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, prin probe de tunel, pentru fiecare lot, înainte de a fi date în folosinta.

SECŢIUNEA 1
Verificãri ce se pot face la persoane

ART. 79
(1) Verificãrile la persoane se efectueazã de cãtre şeful de depozit în prezenta unui cadru tehnic numit în acest scop de cãtre conducãtorul unitãţii, în afarã incintei depozitului de materii explozive, într-un loc izolat astfel ales şi pazit, încât incercarile sa nu pericliteze construcţiile invecinate, iar accesul persoanelor strãine sa poatã fi controlat şi interzis.
(2) Fiecare verificare se consemneazã într-un proces-verbal în care se indica: fabrica furnizoare, numãrul lotului şi data fabricaţiei, data verificãrii, incercarile efectuate şi rezultatele obţinute.
ART. 80
(1) Pentru explozivii propriu-zisi se pot efectua la persoane urmãtoarele operaţiuni:
a) controlul vizual al stãrii ambalajului cartuselor şi al explozivului se face cu ocazia manuirii explozivilor în depozit.
În cazul în care la unele cartuse se constata ca hârtia de ambalaj este inmuiata şi uşor de rupt din cauza umiditatii excesive, se controleazã în continuare întregul lot, reţinându-se la depozit în vederea distrugerii toate cartusele cu ambalajul degradat. Explozivul din lotul respectiv cu ambalajul nedegradat se distribuie cu prioritate la consum pana la epuizare. În cazul în care prin pipaire se constata ca explozivul este intarit sau rigid ca urmare a inghetarii, acesta se retine în depozit în vederea dezghetarii;
b) verificarea fenomenului de exudatie la explozivii pe baza de nitroglicerina se realizeazã concomitent cu controlul stãrii ambalajului cartuselor şi se face vizual, prin constatarea existenţei unor picaturi de lichid în/sau pe ambalajele cartuselor.
Picaturile se culeg într-un pahar cu apa şi dacã acestea nu se amesteca cu apa, ci cad la fundul paharului, având un aspect uleios, atunci exista indicaţia precisa ca s-a produs fenomenul de exudatie. În caz ca s-a constatat fenomenul de exudatie, întregul lot se declara necorespunzãtor şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus;
c) verificarea sensibilitãţii la transmiterea detonatiei se face când se constata rateuri, deflagrari sau resturi de materii explozive la efectuarea lucrãrilor de impuscare. Verificarea se face pe un teren plat, pe un pat de nisip realizat într-o groapa de 0,5 m adancime. Se asaza 6 cartuse aranjate coaxial şi echidistante, iar pentru cartusele de explozivi cu masa de 200 g sau mai mari, probele se efectueazã folosind numai 3 cartuse. Primul cartus din coloana astfel formatã se amorseaza electric sau pirotehnic. Se considera ca explozivul poseda sensibilitate corespunzãtoare la transmiterea detonatiei când la 3 probe consecutive toate cartusele explodeaza complet la distanta dintre cartuse egala cu diametrul cartusului. În cazul în care se constata ca explozivul nu poseda sensibilitate corespunzãtoare la transmiterea detonatiei, întregul lot se declara necorespunzãtor şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.
(2) Pentru fitilul de amorsare (Bickford) se efectueazã la persoane urmãtoarele operaţiuni:
a) verificarea aspectului exterior se face vizual, cu ochiul liber, pentru colacii prelevati conform art. 83 lit. g) Stratul exterior al fitilului trebuie sa fie uniform, fãrã crapaturi sau rupturi, iar cel rezistent la apa sa nu aibã deteriorat stratul izolant;
b) comportarea la ardere în aer liber se face pe o suprafata orizontala. Fitilele se asaza la o echidistanta de 5 cm şi se aprind. Arderea trebuie sa fie fãrã pocnituri, emiteri de scantei prin invelis şi fãrã sa se stinga;
c) determinarea duratei de ardere a fitilului în aer liber se face pe bucãţi de fitil de 1 m lungime, luate din fiecare colac al probei. Se aprinde la unul dintre capete, masurandu-se cu un cronometru timpul scurs pana la tasnirea flacarii la celãlalt capãt. Durata de ardere trebuie sa fie cuprinsã între 100-125 sec./m. Între valoarea maxima şi cea minima a probelor supuse incercarii se admite o diferenţa de maximum 15 secunde.
(3) În cazul în care se constata ca fitilul de amorsare (Bickford) nu corespunde cerinţelor de calitate, se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.
(4) Pentru fitilul detonant persoanele efectueazã o examinare vizuala exterioarã asupra a cel puţin 50 m din zece bobine prelevate la întâmplare din fiecare lot, înainte ca acesta sa fie dat în consum.
(5) Examinarea vizuala exterioarã a fitilului detonant consta în:
a) verificarea exterioarã a calitãţii impletiturii sau a uniformitatii stratului acoperitor;
b) verificarea subtierilor sau a ingrosarilor;
c) verificarea prin sondaj a diametrului;
d) verificarea etanseitatii capetelor prin capsulare sau izolare cu banda adeziva.
(6) Dacã la examinarea exterioarã se constata ca fitilul detonant din proba prelevata prezintã deficiente la una dintre verificãrile la care a fost supus, se trece la examinarea exterioarã a întregului lot.
(7) Cantitãţile de fitil detonant gãsite necorespunzãtoare nu se utilizeazã la lucrãrile de impuscare, urmând sa fie distruse.

SECŢIUNEA a 2-a
Verificãri la laboratoarele de specialitate

ART. 81
Determinarile privind densitatea, umiditatea, compozitia chimica, capacitatea de lucru, brizanta, antigrizutanta, termorezistenta, gazele toxice de explozie şi alte probe pentru explozivi, precum şi efectuarea de expertize asupra unor loturi de capse, relee intarzietoare, fitil de amorsare (Bickford), fitil detonant şi sistem de iniţiere neelectrica se efectueazã numai de cãtre laboratoare de specialitate, respectiv de fabrica producãtoare sau de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, conform metodologiilor prevãzute de reglementãrile în vigoare.

SECŢIUNEA a 3-a
Prelungirea termenului de garanţie

ART. 82
(1) Prelungirea termenului de garanţie se face la cererea persoanelor, înaintatã producãtorului sau organului de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Materiile explozive la care termenul de garanţie este depãşit se folosesc numai dacã, prin analize de laborator şi prin verificãri efectuate de cãtre organele menţionate la alin. (1), se constata ca îşi menţin calitatea prevãzutã în standarde, norme interne, caiete de sarcini sau în documentaţiile speciale aferente.
(3) În acest sens se elibereazã un buletin de prelungire a termenului de garanţie, respectându-se mãsurile şi condiţiile indicate în buletinul de prelungire a termenului de garanţie.

SECŢIUNEA a 4-a
Prelevarea probelor

ART. 83
În scopul efectuãrii de expertize asupra unor loturi de materii explozive, precum şi pentru prelungirea termenului de garanţie persoanele trimit la producãtor sau la un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotãrâre a Guvernului, probe prelevate din loturile respective de materii explozive în modurile şi cantitãţile urmãtoare:
a) pentru explozivii ordinari probele se iau la întâmplare din 3% din numãrul lãzilor care compun lotul sau restul de lot, iar din aceste lãzi se scoate un numãr de pungi sau cartuse în asa fel încât masa totalã sa fie de minimum 15 kg;
b) pentru explozivii de siguranta de tip clasic (AGP) sau alt tip similar probele se iau la întâmplare din cel puţin 20 de lãzi, iar din fiecare lada se scoate câte o punga cu cartuse a 2,4 kg, în asa fel încât masa totalã sa fie de 48 kg exploziv;
c) pentru explozivii de inalta siguranta cu detonatie selectiva (DS) sau alt tip similar, probele se iau la întâmplare din cel puţin 20 de lãzi, iar din fiecare lada se scot câte doua pungi cu cartuse a câte 2,4 kg fiecare, în asa fel încât masa toala sa fie de 96 kg exploziv;
d) pentru capsele detonante probele se iau la întâmplare din 2 lãzi care compun lotul sau restul de lot şi din fiecare lada, un numãr de capse. În total se trimit:
- 150 bucãţi pentru capse detonante electrice instantanee;
- 50 bucãţi din fiecare treapta de întârziere, pentru capse detonante electrice cu întârziere (semisecunda şi milisecunda);
- 200 bucãţi pentru capse detonante pirotehnice;
- 100 bucãţi din fiecare treapta de întârziere, pentru capse detonante electrice (milisecunda) pentru medii grizutoase;
e) pentru releele detonante intarzietoare se ia la întâmplare din doua cutii care compun lotul sau restul de lot un numãr de 50 relee, din fiecare treapta de întârziere;
f) pentru fitilul detonant probele se iau la întâmplare din 4 lãzi, din fiecare lada câte o bobina, încât bobina supusã verificãrilor sa reprezinte 400 m fitil, în cazul bobinelor de 100 m şi, respectiv 375 m fitil, în cazul bobinelor de 75 m;
g) pentru fitilul de amorsare (Bickford) probele se iau la întâmplare, în funcţie de numãrul de colaci care compun lotul sau restul de lot, într-un numãr total de colaci, dupã cum urmeazã:
- 10 colaci, dacã mãrimea restului de lot este de pana la 50 de colaci;
- 15 colaci, dacã mãrimea restului de lot este de 51-100 de colaci;
- 20 de colaci, dacã mãrimea restului de lot este de 101-200 de colaci;
- 25 de colaci, dacã mãrimea restului de lot este de 201-300 de colaci;
- 35 de colaci, dacã mãrimea restului de lot este de 301-500 de colaci;
- 50 de colaci, dacã mãrimea restului de lot este de peste 500 de colaci;
h) pentru sistemul de iniţiere neelectric probele se iau la întâmplare din cel puţin 10 lãzi care compun lotul sau restul de lot şi din fiecare lada, un numãr de elemente cu capsa, în asa fel încât numãrul total supus verificãrilor sa fie de 10 bucãţi din fiecare element şi treapta de întârziere (semisecunda şi milisecunda).

CAP. 7
Dezghetarea explozivilor pe baza de nitroglicerina

ART. 84
Şeful depozitului de materii explozive este obligat sa îl anunţe imediat în scris pe conducãtorul unitãţii ori de câte ori constata ca explozivul din depozit sau din transporturile sosite este inghetat.
ART. 85
Dezghetarea explozivilor se face în baza dispoziţiei scrise a conducatorului unitãţii, în care se specifica: data, locul, responsabilul lucrãrilor şi echipa de artificieri însãrcinaţi cu executarea operaţiunilor de dezghetare.
ART. 86
(1) Dezghetarea explozivilor se face în încãperile din cadrul depozitelor de materii explozive sau în încãperi special amenajate.
(2) În încãperile respective pe perioada dezghetarii sunt interzise pãstrarea altor explozivi, efectuarea altor lucrãri şi accesul altor persoane în afarã de cele însãrcinate cu efectuarea operaţiunilor de dezghetare sau de control.
(3) Cantitatea maxima de explozivi ce poate fi dezghetata simultan într-o încãpere este limitatã de capacitatea de depozitare stabilitã prin autorizaţia depozitului respectiv.
(4) Transportul explozivilor inghetati în încãperile de dezghetare se efectueazã sub directa supraveghere a responsabilului lucrãrii. Transportul lãzilor sau al pungilor se face cu o targa prevãzutã cu bordura şi curele, care în timpul transportului trebuie trecute peste umeri. Incarcatura maxima de explozivi pe targa nu trebuie sa depãşeascã 30 kg.
(5) Pe toatã durata în care se executa dezghetarea în încãperi trebuie asigurata o temperatura cuprinsã între +15°C şi +25°C.
(6) Controlul temperaturii se face cu termometre cu care trebuie prevãzute încãperile, de cãtre responsabilul cu dezghetarea, la introducerea explozivului în încãpere şi periodic de 2 ori pe zi.
(7) În încãperea destinatã pentru dezghetare explozivii ambalati în lãzi sau despachetati din ambalajul intermediar (pungi) se asaza pe mese sau rafturi acoperite cu panza cauciucata, musama sau linoleum, lasandu-se între ele un spaţiu de cel puţin 20 cm, cu excepţia cazurilor în care explozivul este lãsat sa se dezghete pe loc în camera în care a inghetat.
(8) Dupã o perioada de 48 de ore de la introducerea explozivului în încãpere responsabilul lucrãrii controleazã starea explozivului şi dacã constata ca acesta nu este dezghetat, prelungeşte perioada, controland zilnic starea explozivului.
(9) Dupã terminarea operaţiunii de dezghetare panza cauciucata, musamaua sau linoleumul trebuie sters cu o carpa umeda, iar mesele, rafturile, podelele şi instalaţiile incaperii se spala cu o soluţie de apa calda şi soda.
ART. 87
(1) Dupã terminarea lucrãrilor de dezghetare responsabilul întocmeşte un proces-verbal asupra modului cum au decurs lucrãrile şi a stãrii explozivului, pe care îl înainteazã conducatorului unitãţii.
(2) Dacã din procesul-verbal rezulta ca explozivul s-a dezghetat, acesta poate fi dat în consum pe baza unei dispoziţii scrise date de conducãtorul unitãţii.

CAP. 8
Distrugerea materiilor explozive

SECŢIUNEA 1
Generalitati

ART. 88
Materiile explozive necorespunzãtoare şi cele devenite inutilizabile din cauza depãşirii termenelor de garanţie sau a alterarii, precum şi cele provenite din rateuri sau din resturi neexplodate se pãstreazã pana la distrugere, separat de celelalte materii explozive, în lãzi (cutii) marcate corespunzãtor şi trebuie distruse în termen de maximum 30 de zile sau la acumularea unei cantitãţi de maximum 5 kg.
ART. 89
Distrugerea materiilor explozive se face în baza unei cereri scrise întocmite de cãtre şeful de depozit şi aprobatã de cãtre conducãtorul unitãţii, care cuprinde: locul, data, felul materiilor explozive, cantitãţile, metoda de distrugere, locul de plasare a posturilor de paza şi de retragere a persoanelor care asista.
ART. 90
Operaţiunile de distrugere se efectueazã numai de cãtre artificieri autorizaţi, instruiti în acest scop, sub supravegherea personalului tehnic desemnat de conducãtorul unitãţii.
ART. 91
(1) Distrugerea materiilor explozive se consemneazã într-un proces-verbal, care cuprinde:
a) numãrul şi data actului prin care conducãtorul unitãţii a aprobat distrugerea;
b) felul şi cantitatea materiilor explozive distruse;
c) motivul pentru care s-a hotãrât distrugerea;
d) procedeul folosit şi modul în care a decurs distrugerea;
e) menţiuni cu privire la asanarea terenului;
f) numele persoanelor care au condus şi au executat distrugerea.
(2) Procesul-verbal se semneazã de persoanele care au participat la distrugere şi se aproba de conducãtorul unitãţii deţinãtoare de depozit şi se înregistreazã, constituind actul justificativ pentru scãderea materiilor explozive din evidenta depozitului.
ART. 92
Distrugerea materiilor explozive este admisã numai ziua, în condiţii de vizibilitate buna pentru asigurarea supravegherii zonei.
ART. 93
La efectuarea operaţiunilor de distrugere se respecta urmãtoarele:
a) locul distrugerii prin explodare sau ardere a materiilor explozive trebuie sa se gãseascã la o distanta minima de siguranta de cel puţin 300 m fata de orice loc de munca, locuinţe, cantonamente, cai de comunicaţii, lucrãri de arta etc. şi trebuie sa fie asigurat prin paza care trebuie menţinutã pe toatã durata efectuãrii operaţiunilor de distrugere, în asa fel încât nici o persoana sa nu aibã acces în perimetrul stabilit;
b) locul de distrugere se alege pe un teren nisipos sau argilos;
c) materiile explozive se transporta la locul unde se executa distrugerea lor, cu luarea de mãsuri suplimentare se securitate şi numai dupã ce au fost terminate toate lucrãrile pregãtitoare, iar în cazul în care transportul se face pe drumurile publice trebuie înştiinţat şi organul de poliţie local;
d) în cazul în care cantitatea care trebuie distrusa este mai mare decât cea admisã la o distrugere, surplusul de materii explozive se pãstreazã în perimetrul terenului pazit, însã la cel puţin 100 m de locul propriu-zis al distrugerii.
ART. 94
Distrugerea materiilor explozive se face numai pe grupe de acelaşi fel de materii explozive. În acest scop resturile de materii explozive trebuie sa se sorteze dupã grupele din care fac parte, înainte de începerea operaţiunilor de distrugere.
ART. 95
Distrugerea materiilor explozive se face prin explodare, ardere sau dizolvare în apa.

SECŢIUNEA a 2-a
Distrugerea prin explodare

ART. 96
(1) Prin explodare se distrug acele materii explozive care mai pot detona prin iniţiere cu capse detonante.
(2) Distrugerea prin explodare se face prin iniţiere pe cale electrica.
(3) În cazul în care persoana respectiva nu utilizeazã capse electrice, se admite folosirea de capse detonante pirotehnice aprinse, cu fitil de amorsare (Bickford).
ART. 97
(1) Cantitatea maxima care se distruge deodatã, conform art. 94, prin explodare este de:
a) 10 kg de explozivi în echivalent trotil;
b) 100 de capse detonante pirotehnice sau electrice;
c) 100 de relee detonante intarzietoare;
d) 100 de elemente de iniţiere neelectrice;
e) 250 m fitil detonant.
(2) În cazuri deosebite, cu aprobarea conducatorului unitãţii se poate distruge o cantitate de pana la 50 kg exploziv în echivalent trotil, cu condiţia ca locul de distrugere sa se gãseascã la o distanta minima de siguranta de cel puţin 1.000 m fata de orice loc de munca, locuinţe, cantonamente, cai de comunicaţii etc.
ART. 98
Distrugerea prin explodare trebuie executatã într-o groapa cu un diametru de 2 m şi adâncimea de cel puţin 1 m. Fundul gropii trebuie nivelat şi prevãzut cu un strat de nisp sau argila cu o grosime de minimum 0,2 m.
ART. 99
Înainte de a începe distrugerea materiilor explozive artificierul întinde cablul de impuscare de la groapa pana la locul de declansare a exploziei, verificand starea acestuia.
ART. 100
(1) Explozivii propriu-zisi destinaţi pentru distrugere se asaza în centrul gropii şi se explodeaza cu un cartus de exploziv de calitate buna, amorsat cu o capsa detonanta electrica, care se asaza în masa de exploziv ce trebuie distrusa şi apoi se leagã reoforii capsei electrice la capetele cablului de impuscare.
(2) Pentru distrugerea fitilului detonant colacul sau bobina se detoneaza cu ajutorul a 2 cartuse de exploziv, iniţiate cu o capsa detonanta electrica, care se fixeazã pe partea exterioarã a colacului sau a bobinei de fitil detonant care trebuie distrus şi apoi se leagã reoforii capsei electrice la capetele cablului de impuscare.
(3) Capsele detonante pirotehnice, electrice, releele detonante intarzietoare şi capsele de la sistemul de iniţiere neelectrica care urmeazã a fi distruse se ambaleaza într-un sul de hârtie dupã care se fixeazã în jurul unui cartus amorsat cu o capsa detonanta electrica.
ART. 101
(1) Declanşarea exploziei cu capse detonante electrice se face dintr-un loc adapostit, situat la o distanta de cel puţin 100 m de groapa.
(2) În cazul amorsarii cartusului de exploziv cu capsa detonanta pirotehnica şi fitil de amorsare (Bickford), acesta trebuie sa aibã o lungime minima de 2 m, iar dupã aprinderea fitilului artificierul se retrage într-un loc adapostit, situat la o distanta de minimum 100 m de groapa.
(3) În cazuri deosebite, dacã explozivul ce se distruge depãşeşte 10 kg, iniţierea se face numai pe cale electrica, iar locul de declansare a exploziei trebuie sa se afle la o distanta de cel puţin 200 m de groapa.
ART. 102
În timpul declansarii exploziei personalul tehnic de supraveghere numit şi persoanele care asigura paza trebuie sa se afle la minimum 300 m de locul de distrugere.
ART. 103
Înaintea declansarii exploziei artificierul semnalizeaza prin semnale acustice retragerea, aprinderea focului şi terminarea distrugerii, dupã un cod de semnalizare stabilit şi adus la cunostinta tuturor celor care participa la operaţiunea de distrugere.
ART. 104
Dupã fiecare operaţiune de distrugere artificierul controleazã dacã n-au rãmas materii explozive neexplodate în groapa sau în imediata apropiere a acesteia, pe o raza de cel puţin 10 m.
ART. 105
(1) În cazul unui rateu, dupã trecerea a 20 de minute, artificierul verifica sistemul de iniţiere pentru a stabili cauza rateului şi repeta iniţierea.
(2) În cazul repetarii rateului, dupã alte 20 de minute de asteptare, artificierul utilizeazã pentru iniţiere un alt cartus amorsat cu ajutorul cãruia se realizeazã distrugerea.
ART. 106
În cazul rãmânerii unor resturi de materie exploziva neexplodata, acestea se distrug printr-o noua operaţiune, dupã acelaşi procedeu.

SECŢIUNEA a 3-a
Distrugerea prin ardere

ART. 107
(1) Prin ardere se distrug acele materii explozive care şi-au pierdut capacitatea de detonatie, precum şi acelea care nu fac explozie (fitil de amorsare Bickford).
(2) Este interzisã distrugerea prin ardere a capselor detonante electrice sau pirotehnice şi a cartuselor amorsate.
(3) Se interzice efectuarea operaţiunilor de distrugere prin ardere pe timp cu precipitatii sau cu vant puternic.
ART. 108
Se admite distrugerea prin ardere separat pe grupe, conform prezentelor norme tehnice, a urmãtoarelor cantitãţi maxime:
a) 25 kg explozivi propriu-zisi în echivalent trotil;
b) 40 kg fitil de amorsare Bickford.
ART. 109
(1) Terenul şi locul arderii materiilor explozive se aleg în conformitate cu prescripţiile art. 93.
(2) În plus, suprafata terenului trebuie sa fie plata pe o raza de 10 m, iar în jurul locului de distrugere, pe o raza de 20 m, se curata vegetatia şi orice substanta combustibila.
(3) În apropierea locului de distrugere prin ardere se pregãteşte din timp o cantitate de apa cu care sa se poatã raci locul pe care s-a efectuat distrugerea, iar acolo unde este posibil se instaleaza hidranti.
ART. 110
Materiile explozive supuse distrugerii prin ardere se scot din ambalaj.
ART. 111
(1) Distrugerea materiilor explozive prin ardere se executa astfel:
a) pe terenul amenajat conform art. 109 se sapa un sant de 30-50 cm latime, 15-20 cm adancime şi cu lungimea în funcţie de cantitatea de materii explozive ce se arde deodatã;
b) în sant se asaza lemne sau scanduri care formeazã patul focului;
c) cartusele de exploziv sau fitil de amorsare Bickford tãiat în bucãţi de cel puţin 2 m lungime se asaza pe patul de lemn sau de scanduri sub forma unei grãmezi cu înãlţimea de maximum 100 mm, peste care se pun resturile de la ambalaje;
d) aprinderea focului se face prin intermediul unei dare formate din materiale uşor combustibile, ca hârtie sau talas, de cel puţin 5 m lungime.
(2) Dupã aprinderea materialului uşor combustibil artificierul se retrage într-un loc adapostit, situat la minimum 100 m de locul distrugerii.
ART. 112
(1) Apropierea de locul unde au fost arse materiile explozive este admisã numai dupã ce exista certitudinea ca focul s-a stins şi numai dupã 30 de minute de la stingerea acestuia.
(2) Dupã terminarea fiecãrei arderi amplasamentul se stropeste cu apa.
(3) Pentru focul urmãtor se amenajeaza alt amplasament situat la minimum 5 m de ultimul.
(4) La sfârşitul operaţiunii de ardere a unui foc, dupã stropire cu apa, amplasamentul focului şi terenul din jur, pe o raza de cel puţin 10 m, vor fi cercetate pentru a se asigura ca nu au mai rãmas pãrţi incandescente sau resturi de materii explozive nearse.
(5) Resturile de materii explozive nedistruse prin ardere se aduna, dupã care se supun din nou distrugerii la operaţiunea de ardere urmãtoare.
(6) Cenusa rãmasã de la focurile dintr-o zi se aduna la sfârşitul zilei într-o groapa şi se acoperã cu pãmânt.
(7) Amplasamentele curatate de orice resturi de ardere pot fi folosite din nou, numai dupã trecerea a 24 de ore de la distrugere.

SECŢIUNEA a 4-a
Distrugerea prin dizolvare în apa

ART. 113
(1) Prin dizolvare în apa se distrug explozivii propriu-zisi pe baza de azotat de amoniu şi pulberile cu fum.
(2) Distrugerile prin dizolvare se executa în vase anume destinate pentru aceasta operaţiune.
(3) Distrugerea prin dizolvare se executa prin introducerea explozivului în apa, cu menţiunea ca cei incartusati se scot din ambalajul de hârtie parafinata.
(4) Explozivul este considerat distrus atunci când pe fundul vasului nu se mai constata existenta cristalelor de saruri nedizolvate.
(5) Dupã dizolvare soluţia trebuie aruncata într-o groapa anume sapata. Resturile insolubile, precum şi hârtia de ambalaj se aduna şi se distrug prin ardere.

CAP. 9
Autorizarea artificierilor şi pirotehnistilor pentru focuri de artificii

ART. 114
(1) Efectuarea operaţiunilor cu explozivi propriu-zisi şi mijloace de iniţiere, precum şi supravegherea încãrcãrii-descãrcãrii şi a transportului se încredinţeazã numai persoanelor care sunt autorizate ca artificier, cu excepţia operaţiunilor de declansare a exploziilor necesare realizãrii efectelor speciale pirotehnice în producţia de filme, care în anumite situaţii speciale se efectueazã de cãtre interpretul secventei.
(2) Efecutarea operaţiunilor cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a, precum şi supravegherea încãrcãrii-descãrcãrii şi a transportului se încredinţeazã numai persoanelor care sunt autorizate ca pirotehnist pentru focuri de artificii.
(3) Verificãrile în poligon, gestionarea, depozitarea, încãrcarea, descãrcarea şi transportul materiilor explozive la laboratoarele de specialitate autorizate în acest scop se asigura prin personal calificat şi instruit de cãtre persoanele juridice şi fizice, fãrã a fi necesarã autorizarea acestuia ca artificier, respectiv ca pirotehnist pentru focuri de artificii.
ART. 115
(1) Autorizarea pentru exercitarea activitãţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se acorda persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevãzute în cap. X şi primesc avizul inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şi promoveazã un examen susţinut în fata unei comisii.
(2) Autorizarea se atesta prin eliberarea unui carnet conform modelului din anexa nr. 10 a) sau 10 b).
(3) Carnetele prevãzute la alin. (2) se elibereazã de cãtre inspectoratul teritorial de munca al cãrui delegat a participat la examinare în vederea autorizãrii.
(4) Dupã obţinerea carnetului posesorul acestuia lucreazã timp de o luna sub supravegherea unui artificier, respectiv pirotehnist pentru focuri de artificii, cu experienta.
(5) Exercitarea activitãţii pentru care s-a obţinut autorizaţia este permisã numai pentru categoria de lucrãri înscrisã în carnet.
(6) În cazul când un artificier urmeazã sa execute operaţiuni de impuscare la altfel de lucrãri decât cele pentru care a fost autorizat, se procedeazã la o noua autorizare.
(7) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) artificierii autorizaţi pentru lucrãri de impuscare în subteran, care au îndeplinit aceasta activitate timp de 3 ani şi care au dreptul de a se prezenta la autorizare în vederea obţinerii dreptului suplimentar de a executa impuscari pentru lucrãrile prevãzute la art. 126 alin. (1) lit. a), b) şi d).
(8) Exercitarea activitãţii de artificier pentru noul tip de lucrãri se atesta printr-o menţiune facuta în carnetul de artificier.
ART. 116
Cursurile de pregãtire a artificierilor, respectiv a pirotehnistilor pentru focuri de artificii, vor fi organizate de persoanele juridice sau fizice autorizate care au obţinut avizul Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale şi care dispun de baza materialã, didactica şi de cadre cu studii tehnice superioare în domeniu şi au o durata de minimum 30 de ore.
ART. 117
În vederea înscrierii la cursurile de pregãtire a artificierilor sau a pirotehnistilor pentru focuri de artificii, candidaţii trebuie sa prezinte persoanelor prevãzute la art. 116 urmãtoarele acte:
a) cererea candidatului;
b) copie de pe diploma de bacalaureat sau, dupã caz, adeverinta de absolvire a cel puţin 8 clase;
c) certificat medical din care sa rezulte ca este sanatos;
d) certificat psihologic din care sa reiasã ca este apt pentru activitatea de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii;
e) acte din care sa reiasã ca îndeplineşte condiţiile prevãzute la cap. X, în funcţie de lucrãrile pe care urmeazã sa le execute;
f) avizul inspectoratului de poliţie judeţean respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în raza cãruia domiciliazã.
ART. 118
(1) Dupã absolvirea cursului de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, candidatul susţine un examen în fata comisiei din cadrul unitãţii care a organizat cursul, în urma cãruia i se elibereazã un certificat de absolvire.
(2) Programul şi tematica cursului se supun avizãrii de cãtre autoritãţile în domeniu, respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Inspectoratul General de Poliţie.
ART. 119
(1) Autorizarea pentru exercitarea activitãţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se face pe baza unui examen susţinut în fata unei comisii formate din delegatul inspectoratului teritorial de munca şi delegatul persoanei la care lucreazã sau la care urmeazã sa funcţioneze candidatul.
(2) Pentru susţinerea examenului candidatul prezintã comisiei urmãtoarele acte:
a) cererea candidatului;
b) copie de pe certificatul de absolvire a cursului de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii;
c) doua fotografii 3 x 4.
(3) Examenul de autorizare pentru exercitarea activitãţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se susţine imediat sau dupã maximum 60 de zile de la absolvirea cursului de pregãtire.
ART. 120
(1) Candidaţii la examenul de autorizare pentru exercitarea activitãţii de artificier sunt examinati cu privire la:
a) cunoştinţele privind materiile explozive şi atribuţiile artificierilor în tehnologii de impuscare;
b) reglementãrile privind transportul, pãstrarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive în condiţii de securitate, potrivit specificului lucrãrilor pentru care se solicita autorizarea de funcţionare;
c) regulile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
(2) Candidaţii la examenul de autorizare pentru exercitarea activitãţii de pirotehnist pentru focuri de artificii sunt examinati cu privire la:
a) cunoştinţele privind obiectele pirotehnice şi atribuţiile pirotehnistilor pentru focuri de artificii la jocurile de artificii;
b) reglementãrile privind transportul, pãstrarea, manuirea şi folosirea obiectelor pirotehnice în condiţii de securitate;
c) regulile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
(3) Rezultatul examenului de autorizare pentru exercitarea activitãţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se consemneazã într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei.
ART. 121
(1) Actele menţionate la art. 117 se înregistreazã şi se pãstreazã la unitãţile care au organizat cursurile de pregãtire pentru exercitarea activitãţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii.
(2) Inspectoratele teritoriale de munca înregistreazã şi pãstreazã actele menţionate la art. 119 pentru persoanele cãrora le-au eliberat carnetul de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, ţinând evidenta carnetelor respective.
ART. 122
(1) Inspectoratul teritorial de munca tine evidenta nominalã, pe unitãţi, a tuturor artificierilor şi pirotehnistilor pentru focuri de artificii de pe raza inspectoratului respectiv.
(2) Persoanele juridice sau fizice au obligaţia sa comunice inspectoratelor teritoriale de munca orice schimbare survenitã în situaţia artificierilor, respectiv a pirotehnistilor pentru focuri de artificii, din cadrul acestora.
(3) Încadrarea unui artificier, respectiv a unui pirotehnist pentru focuri de artificii, la o alta unitate se face numai dupã ce a fost luat în evidenta de inspectoratul teritorial de munca în raza cãruia se afla aceasta.
ART. 123
(1) Carnetul de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se ridica pe termen de cel mult 3 luni de cãtre organele de control prevãzute în actele normative în vigoare, atunci când constata abateri de la prevederile legale privind regimul materiilor explozive.
(2) Carnetul de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se anuleazã de organul emitent:
a) la retragerea avizului organului de poliţie;
b) ca urmare a sãvârşirii unor abateri grave de la prevederile legale privind regimul materiilor explozive sau ale normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii;
c) la întreruperea activitãţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, mai mult de 4 ani.
ART. 124
(1) În cazul anulãrii carnetului de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, obţinerea unui nou carnet este posibila numai dupã trecerea a cel puţin un an de la data anulãrii, pe baza unui examen susţinut în condiţiile menţionate la art. 119.
(2) Fac excepţie situaţiile prevãzute la art. 123 alin. (2) lit. c) pentru care nu este necesarã scurgerea perioadei de un an de la data anulãrii carnetului, fiind obligatorie însã absolvirea unui nou curs de pregãtire pentru funcţia de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii.
ART. 125
(1) Persoanele juridice organizeazã cel puţin anual verificarea cunoştinţelor pe care trebuie sa le posede personalul care manuieste, transporta, pãstreazã şi foloseşte materii explozive.
(2) Verificarea cunoştinţelor privind regimul materiilor explozive va fi precedatã de efectuarea unui examen psihologic în baza cãruia se confirma ca artificierul, respectiv pirotehnistul pentru focuri de artificii, este apt pentru activitatea pe care o îndeplineşte.
(3) Verificarea cunoştinţelor şi examinarea psihologicã nu exclud efectuarea instructajelor prevãzute în normele specifice de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi în instrucţiunile de securitate a muncii.

CAP. 10
Condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea autorizãrii pentru activitatea de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii

SECŢIUNEA 1
Pentru activitatea de artificier

ART. 126
(1) În funcţie de lucrãrile pe care urmeazã sa le execute ca artificier candidatul trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) pentru lucrãri de impuscare la exploatãri miniere la zi, la construcţii de drumuri şi terasamente, demolãri sau derocari de alta natura decât cele prevãzute la literele urmãtoare:
- vechime de cel puţin 2 ani în funcţia de miner de suprafata sau subteran;
- vechime de cel puţin 2 ani în activitatea de fabricare sau de verificare a explozivilor;
b) pentru lucrãri de impuscare a obiectelor din metal în vederea dezmembrarii lor:
- vechime de cel puţin 1 an în funcţia de miner de suprafata sau subteran;
- vechime de cel puţin 1 an în funcţia de muncitor pregatitor metale vechi;
- vechime de cel puţin 2 ani în activitãţi de fabricare sau verificare a explozivilor;
c) pentru lucrãri de impuscare în subteran - vechime de cel puţin 3 ani efectiv lucrati în locuri de munca din subteran în care s-au folosit materii explozive, din care cel puţin 2 ani cu calificare de miner categoria a 4-a sau a 5-a;
d) pentru lucrãri de impuscare în prospecţiuni geologice sau perforari de sonde (perforari de coloane) şi la amorsarea fuzeelor antigrindina - vechime de cel puţin 2 ani consecutivi sau doua campanii consecutive în echipe de prospecţiuni geologice, echipe de perforari de coloane sau echipe de fuzee antigrindina, ca lucrator auxiliar pe lângã un artificier;
e) pentru lucrãri de impuscare în masive fierbinti (la cuptoare metalurgice) - vechime de cel puţin 2 ani consecutivi ca lucrator la cuptoarele metalurgice;
f) pentru lucrãri de impuscare sub apa - scafandri care au un numãr de cel puţin 200 de ore imersie;
g) pentru lucrãri de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme - vechime de cel puţin 1 an în funcţia de muncitor specialist instruit în echipele de artificieri pentru lucrãri de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme sau vechime de cel puţin 2 ani ca artificier la una dintre lucrãrile prevãzute la lit. a)-e).
(2) Vechimea în meseriile şi activitãţile menţionate mai sus se considera de la data recrutarii candidaţilor respectivi pentru cursurile de calificare în meseria de artificier.
ART. 127
(1) În vederea obţinerii autorizãrii ca artificier se mai pot prezenta şi:
a) absolvenţii şcolilor de maiştri şi tehnicieni minieri, sondori, constructori, pentru instalaţii de transport forestier, precum şi ai facultãţilor cu profil minier sau electromecanica miniera;
b) maistrii, tehnicienii, subinginerii şi inginerii din activitãţile de fabricare şi verificare a materialelor explozive, cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceste activitãţi;
c) absolvenţii liceelor industriale sau şcolilor profesionale miniere, care fac dovada ca au efectuat o practica de cel puţin 6 luni la fronturi de lucru în care s-au folosit materii explozive şi care au absolvit un curs de artificier de 3 luni;
d) cadrele militare active (ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri) care au absolvit şcoala militarã de geniu.
(2) În urma examenului susţinut aceste persoane pot fi autorizate ca artificieri pentru lucrãrile prevãzute la art. 126 alin. (1) lit. a), b), d) şi g), precum şi pentru funcţia de gestionar de depozit de materii explozive, iar maistrii, tehnicienii, subinginerii şi inginerii minieri şi electromecanici minieri şi pentru cele de la art. 126 alin. (1) lit. c).
ART. 128
Absolvenţii liceelor industriale şi ai şcolilor profesionale cu profil minier sau electromecanica miniera pot fi autorizaţi ca artificieri pentru unitatea miniera subterana sau exploatarea de zi în care şi-au desfãşurat practica de 6 luni, precum şi pentru alte unitãţi cu specific similar.
ART. 129
Absolvenţii şcolilor de maiştri şi tehnicieni minieri şi ai facultãţilor cu profil minier sau electromecanica miniera, care au o activitate de cel puţin 2 ani în funcţii de conducere, control şi supraveghere a lucrãrilor în care s-au utilizat materii explozive, pot fi autorizaţi ca artificieri chiar dacã nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute la art. 126 alin. (1) lit. a)-g).
ART. 130
Cu excepţia absolvenţilor şcolilor de maiştri sau tehnicieni constructori, pentru instalaţii de transport forestier, precum şi a maiştrilor, tehnicienilor, subinginerilor, inginerilor din activitãţile de fabricare şi verificare a materiilor explozive, celor prevãzuţi la art. 127 alin. (1) lit. a) şi d) nu li se cere absolvirea cursului de calificare pentru funcţia de artificier.
ART. 131
Pe baza carnetului de artificier obţinut în condiţiile de mai sus cadrele militare prevãzute la art. 127 alin. (1) lit. d) pot executa operaţiuni de transport, manipulare, precum şi lucrãri de impuscare în unitãţi economice, cu excepţia celor menţionate la art. 126 alin. (1) lit. c) şi f), sub conducerea personalului tehnico-ingineresc de specialitate din unitatea respectiva.

SECŢIUNEA a 2-a
Pentru activitatea de pirotehnist pentru focuri de artificii

ART. 132
În funcţie de lucrãrile pe care urmeazã sa le execute ca pirotehnist pentru focuri de artificii candidatul trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) vechime de cel puţin 1 an ca muncitor special instruit în echipele de pirotehnisti pentru jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice clasele a III-a şi a IV-a;
b) vechime de cel puţin 2 ani în activitatea de fabricare sau de verificare a obiectelor pirotehnice.
ART. 133
Vechimea în meseriile şi activitãţile prevãzute la art. 132 se considera de la data recrutarii candidaţilor respectivi pentru cursurile de calificare în meseria de pirotehnist pentru focuri de artificii.
ART. 134
În vederea obţinerii autorizãrii ca pirotehnist se mai pot prezenta şi cei care fac dovada ca prin natura funcţiilor îndeplinite în cadrul forţelor armate au lucrat cu obiecte pirotehnice cel puţin 3 ani şi nu au trecut mai mult de 4 ani de la întreruperea acestei activitãţi.

CAP. 11
Dispoziţii finale

ART. 135
Mãsurile de siguranta privind folosirea materiilor explozive şi executarea lucrãrilor de impuscare la locurile de munca se vor reglementa prin norme de protecţie a muncii elaborate conform actelor normative în vigoare.
ART. 136
În cazurile în care apar alte categorii de lucrãri decât cele prevãzute la art. 126 alin. (1) lit. a)-g), condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru şcolarizarea şi autorizarea artificierilor se stabilesc de Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale.
ART. 137
Anexele nr. 1-10 fac parte integrantã din prezentele norme tehnice.



ANEXA 1
-------
la normele tehnice
-------------------

MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII MINISTERUL DE INTERNE
SOCIALE INSPECTORATUL DE POLIŢIE
INSPECTORATUL TERITORIAL AL JUDEŢULUI ............
DE MUNCA AL JUDEŢULUI ............ sau
DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE
A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Nr. ........ din ....... Nr. ...... din ....


AUTORIZAŢIE

În baza <>art. 8 din "Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare", se autorizeaza ................ cu sediul în ........................... str. ................................... nr. ....................... judeţul ........................ de a produce, prepara, deţine, transporta, comercializa şi folosi materii explozive, cu respectarea prevederilor din reglementãrile în vigoare *).




INSPECTOR ŞEF, ŞEF
ITM al judeţului Inspectorat de poliţie al judeţului ........
sau
................ Direcţia Generalã de Poliţie
a Municipiului Bucureşti

....................


VIZE ANUALE

┌────┬──────┬──────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Anul │ ITM al judeţului │ Inspectoratul de poliţie al │
│crt.│ │ │ judeţului sau │
│ │ │ │ Direcţia Generalã de Poliţie │
│ │ │ │ a Municipiului Bucureşti │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 1. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5. │ │ │ │
└────┴──────┴──────────────────┴────────────────────────────────────┘



-----------
*) Se vor indica (înscrie) numai operaţiile care fac obiectul autorizãrii.


ANEXA 2
-------
la normele tehnice
-------------------


MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII MINISTERUL DE INTERNE
SOCIALE INSPECTORATUL DE POLIŢIE
INSPECTORATUL TERITORIAL AL JUDEŢULUI ............
DE MUNCA AL JUDEŢULUI ............ sau
DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE
A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Nr. ........ din ....... Nr. ...... din ....


AUTORIZAŢIE

În baza <>art. 9 din "Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare", se autorizeaza funcţionarea depozitului de materii explozive, amplasat pe teritoriul (comuna, oraş, municipiu) .................................. judeţul ................... aparţinând de ..................... cu sediul în ........................... str. ................................................. nr. ..................... judeţul ..........................................
Depozitul are caracter ..........................................*) şi poate fi utilizat pentru pãstrarea cantitãţilor de materii explozive specificate pe verso.




INSPECTOR ŞEF, ŞEF
ITM al judeţului Inspectorat de poliţie al judeţului ........
sau
................ Direcţia Generalã de Poliţie
a Municipiului Bucureşti

....................


VIZE ANUALE

┌────┬──────┬──────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Anul │ ITM al judeţului │ Inspectoratul de poliţie al │
│crt.│ │ │ judeţului sau │
│ │ │ │ Direcţia Generalã de Poliţie │
│ │ │ │ a Municipiului Bucureşti │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 1. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5. │ │ │ │
└────┴──────┴──────────────────┴────────────────────────────────────┘



-------------
*) Se indica tipul depozitului conform Normelor Tehnice.




VERSO-UL AUTORIZAŢIEI


Nr. camerei Materii explozive U/M Echivalent în trotil
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................




ANEXA 3 a)
-----------
la normele tehnice
------------------

Distanţele minime de siguranta ale depozitului fata de obiectivele exterioare inconjuratoare se vor stabili dupã valoarea suprapresiunii din frontul undei de soc, calculatã dupã relaţia:

deltapf = 0,84 + 2,7 lambda^2 + 7 lambda^3, în care:

deltapf = suprapresiunea din frontul undei de soc (kg/cmp);

3_____
lambda = √'76 q/R , în care:

q = cantitatea de materii explozive exprimatã în echivalent trotil, aflatã în clãdirea depozitului, al carei efect distrugator se extinde pe cea mai mare distanta (kg);
R = distanta masurata de la aceasta clãdire pana la obiectivul considerat (m).
Suprapresiunea în frontul undei de soc se stabileşte cu ajutorul tabelului din anexa nr. 3 b), corespunzãtor naturii construcţiilor invecinate şi efectului distrugator admis.




ANEXA 3 b)


la normele tehnice
------------------


Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din
frontul undei de soc asupra diferitelor obiective exterioare




┌──┬────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr│ Felul obiectivelor │Valoarea suprapresiunii în frontul undei de soc │
│c │ exterioare │ delta pf (kg/cmp) │
│r │ ├──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬─────────┤
│t.│ │Distrugeri│Distrugeri│Distrugeri│Distrugeri │Avarii │
│ │ │totale │puternice │ medii │ uşoare │neinsem- │
│ │ │ │ │ │ │nate │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 1│Clãdiri din beton │ │ │ │ │ │
│ │armat │0,80-1,00 │0,50-0,80 │0,30-0,80 │0,10-0,30 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 2│Clãdiri din caramida│ │ │ │ │ │
│ │cu mai multe etaje │0,20-0,40 │0,20-0,30 │0,10-0,20 │0,05-0,10 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 3│Clãdiri din caramida│ │ │ │ │ │
│ │cu putine etaje │0,35-0,45 │0,25-0,35 │0,15-0,25 │0,07-0,15 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 4│Case din lemn │0,20-0,30 │0,12-0,20 │0,09-0,12 │0,06-0,08 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 5│Construcţii │ │ │ │ │ │
│ │industriale cu │ │ │ │ │ │
│ │schelet metalic │0,50-0,80 │0,30-0,50 │0,20-0,30 │0,05-0,20 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 6│Reţele ale │ │ │ │ │ │
│ │gospodãriei locale │10,0-15,0 │6,00-10,00│2,00-6,0*)│2,00-6,00*)│ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 7│Poduri metalice de │ │ │ │ │ │
│ │cale feratã │ 1,5-2,0 │ 1,5-2,0 │ 1,0-1,5 │ 0,5-1,00 │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 8│Cale feratã │ 3,0-5,0 │ 3,0-5,0 │ 1,5-3,0 │ 1,0-1,5 │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 9│Garnituri de cale │ │ │ │ │ │
│ │feratã │ 1,0-2,0 │ 1,0-2,0 │ 0,4-0,8 │ 0,3-0,4 │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│10│Linii aeriene de │ │ │ │ │ │
│ │inalta tensiune │ - │ - │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│11│Linii de transmisii │ │ │ │ │ │
│ │aeriene pe stâlpi │ │ │ │ │ │
│ │de lemn │ - │ 0,3 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│12│Cabluri subterane │ - │ 3,8 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│13│Fideri şi staţii │ │ │ │ │ │
│ │de transformatori │ - │ 0,5 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│14│Ziduri de sprijin │ - │ 1,5 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│15│Baraje şi diguri │ - │ 4,5 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│16│Geamuri sparte │ │ │ │ │ │
│ │complet │ │ - │ - │ - │0,02-0,07│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│17│Geamuri sparte │ │ │ │ │ │
│ │parţial │ - │ - │ - │ - │0,01-0,02│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│18│Vãtãmarea omului. │ │ │ │ │ │
│a)│moartea sigura │ 4,0-6,0 │ - │ - │ - │ - │
│b)│traumatisme │ │ │ │ │ │
│ │foarte grave, │ │ │ │ │ │
│ │practic │ │ │ │ │ │
│ │incompatibile cu │ │ │ │ │ │
│ │viata │ - │ 1,0 │ - │ - │ - │
│c)│traumatisme grave │ │ │ │ │ │
│ │(fracturi, │ │ │ │ │ │
│ │ hemoragii interne) │ - │ - │0,50-1,00 │ - │ - │
│d)│traumatisme │ │ │ │ │ │
│ │mijlocii (contuzii, │ │ │ │ │ │
│ │surditate) │ - │ - │ - │ 0,3-0,5 │ - │
│e)│traumatisme uşoare │ │ │ │ │ │
│ │(contuzii, │ - │ - │ - │ - │ │
│ │tiuitul urechilor) │ │ │ │ │ 0,2-0,3 │
├──┴────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴─────────┤
│* Dupã adâncimea la care sunt instalate │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘







ANEXA 3 c)


la normele tehnice
------------------


Tabel cu distanţele de siguranta calculate în funcţie
de valoarea suprapresiunii deltapf din frontul undei de soc




┌────┬─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ q (kg) echivalent trotil │
│del-│ ├───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┤
│tapf│Lam- │ 10│ 25│ 50│ 75│100│200│300│400│500│600│700│800│900│1000│2000│
│(kg/│bda ├───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┤
│cmp)│ │Distanta, R (m) │
├────┼─────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┤
│2,00│0,504│ 4│ 6│ 7│ 8│ 9│ 12│ 13│ 15│ 16│ 17│ 18│ 18│ 19│ 20│ 25│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,90│0,492│ 4│ 6│ 7│ 8│ 9│ 12│ 14│ 15│ 16│ 17│ 18│ 19│ 20│ 20│ 26│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,80│0,480│ 4│ 6│ 8│ 9│ 10│ 12│ 14│ 15│ 16│ 18│ 18│ 19│ 20│ 21│ 26│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,70│0,468│ 5│ 6│ 8│ 8│ 10│ 12│ 14│ 16│ 17│ 18│ 19│ 20│ 21│ 21│ 27│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,60│0,454│ 5│ 6│ 8│ 9│ 10│ 13│ 15│ 16│ 17│ 19│ 20│ 20│ 21│ 22│ 28│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,50│0,442│ 5│ 7│ 8│ 10│ 10│ 13│ 15│ 17│ 18│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 29│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,40│0,428│ 5│ 7│ 9│ 10│ 11│ 14│ 16│ 17│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 23│ 29│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,30│0,414│ 5│ 7│ 9│ 10│ 11│ 14│ 16│ 18│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 24│ 30│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,20│0,398│ 5│ 7│ 9│ 11│ 12│ 15│ 17│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 24│ 25│ 32│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,10│0,381│ 6│ 8│ 10│ 11│ 12│ 15│ 18│ 19│ 21│ 22│ 23│ 24│ 25│ 26│ 33│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,00│0,362│ 6│ 8│ 10│ 12│ 13│ 14│ 18│ 20│ 22│ 23│ 24│ 26│ 27│ 28│ 35│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,95│0,355│ 6│ 8│ 10│ 12│ 13│ 16│ 19│ 21│ 22│ 24│ 25│ 26│ 27│ 28│ 35│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,90│0,345│ 6│ 8│ 11│ 12│ 13│ 17│ 19│ 21│ 23│ 24│ 26│ 27│ 28│ 29│ 37│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,85│0,335│ 6│ 9│ 11│ 13│ 14│ 17│ 20│ 22│ 24│ 25│ 26│ 28│ 29│ 30│ 38│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,80│0,326│ 7│ 9│ 11│ 13│ 14│ 18│ 20│ 23│ 24│ 26│ 27│ 28│ 30│ 31│ 39│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,75│0,315│ 7│ 9│ 12│ 13│ 15│ 19│ 21│ 23│ 25│ 27│ 28│ 29│ 31│ 32│ 40│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,70│0,304│ 7│ 10│ 12│ 14│ 15│ 19│ 22│ 24│ 26│ 28│ 29│ 31│ 32│ 33│ 41│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,65│0,292│ 7│ 10│ 13│ 14│ 16│ 20│ 23│ 25│ 27│ 29│ 30│ 32│ 33│ 34│ 43│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,60│0,281│ 8│ 10│ 13│ 15│ 16│ 21│ 24│ 26│ 28│ 30│ 32│ 33│ 34│ 36│ 45│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,55│0,267│ 8│ 11│ 14│ 16│ 17│ 22│ 25│ 28│ 30│ 32│ 33│ 35│ 36│ 38│ 47│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,50│0,255│ 8│ 11│ 14│ 17│ 18│ 23│ 26│ 29│ 31│ 33│ 35│ 36│ 38│ 40│ 50│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,45│0,239│ 9│ 12│ 15│ 18│ 19│ 24│ 28│ 31│ 33│ 35│ 37│ 39│ 40│ 42│ 53│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,40│0,225│ 10│ 13│ 16│ 19│ 21│ 26│ 30│ 33│ 35│ 37│ 39│ 41│ 43│ 44│ 56│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,35│0,206│ 10│ 14│ 18│ 20│ 23│ 28│ 32│ 36│ 39│ 41│ 43│ 45│ 47│ 49│ 61│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,30│0,190│ 11│ 15│ 19│ 22│ 24│ 31│ 35│ 39│ 42│ 44│ 47│ 49│ 51│ 53│ 66│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,25│0,168│ 13│ 17│ 22│ 25│ 28│ 35│ 40│ 44│ 47│ 50│ 53│ 55│ 57│ 59│ 75│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,20│0,146│ 15│ 20│ 25│ 29│ 32│ 40│ 46│ 50│ 54│ 58│ 61│ 64│ 66│ 68│ 86│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,15│0,119│ 18│ 25│ 31│ 35│ 39│ 49│ 56│ 62│ 66│ 71│ 75│ 78│ 81│ 84│ 106│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,10│0,088│ 24│ 33│ 42│ 48│ 53│ 66│ 76│ 84│ 90│ 96│101│105│110│ 114│ 143│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,09│0,082│ 26│ 36│ 45│ 51│ 57│ 71│ 82│ 90│ 97│103│108│113│118│ 122│ 154│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,08│0,075│ 29│ 39│ 49│ 56│ 62│ 78│ 89│ 98│106│112│118│124│129│ 133│ 168│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,07│0,066│ 33│ 44│ 56│ 64│ 70│ 98│101│112│120│128│135│141│147│ 152│ 191│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,06│0,059│ 36│ 49│ 62│ 72│ 79│ 99│113│125│135│143│151│157│164│ 170│ 214│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,05│0,050│ 43│ 58│ 74│ 84│ 93│117│134│147│159│169│178│186│193│ 200│ 252│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,04│0,042│ 51│ 70│ 88│100│110│139│159│175│189│201│212│221│230│ 238│ 300│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,03│0,032│ 67│ 91│115│132│145│183│209│230│248│263│278│290│301│ 313│ 394│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,02│0,022│ 98│133│167│192│211│266│304│335│361│383│408│422│440│ 455│ 573│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,01│0,012│180│243│307│352│387│487│558│614│662│703│740│773│804│ 833│1050│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┘

┌────┬─────┬────────────────────────────────────────────────────────────────
│ │ │
│ │ │q(kg) echivalent trotil
│Del-│ ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────
│tapf│Lam- │3000│4000│5000│6000│7000│8000│9000│10000│15000│20000│25000│30000
│ │bda ├────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────
│(kg/│ │Distanta, R (m)
│cmp)│ │
├────┼─────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────
│2,00│0,504│ 29│ 32│ 34│ 36│ 38│ 40│ 41│ 43│ 49│ 54│ 58│ 62
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,90│0,492│ 30│ 32│ 35│ 37│ 39│ 41│ 42│ 44│ 50│ 55│ 59│ 63
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,80│0,480│ 30│ 33│ 36│ 38│ 40│ 42│ 43│ 45│ 51│ 57│ 61│ 65
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,70│0,468│ 31│ 34│ 37│ 39│ 41│ 43│ 44│ 46│ 53│ 58│ 62│ 66
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,60│0,454│ 32│ 35│ 38│ 40│ 42│ 44│ 46│ 47│ 54│ 60│ 64│ 68
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,50│0,442│ 33│ 36│ 39│ 41│ 43│ 45│ 47│ 49│ 56│ 61│ 66│ 70
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,40│0,428│ 34│ 37│ 40│ 42│ 45│ 47│ 49│ 50│ 58│ 63│ 68│ 73
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,30│0,414│ 35│ 38│ 41│ 44│ 46│ 48│ 50│ 52│ 60│ 66│ 71│ 75
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,20│0,398│ 36│ 40│ 43│ 46│ 48│ 50│ 52│ 54│ 62│ 68│ 73│ 78
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,10│0,381│ 38│ 42│ 45│ 48│ 50│ 52│ 55│ 57│ 65│ 71│ 77│ 82
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│1,00│0,362│ 40│ 44│ 47│ 50│ 53│ 55│ 57│ 59│ 68│ 75│ 81│ 86
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,95│0,355│ 41│ 45│ 48│ 51│ 54│ 56│ 59│ 61│ 69│ 76│ 82│ 88
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,90│0,345│ 42│ 46│ 50│ 53│ 55│ 58│ 60│ 62│ 71│ 79│ 85│ 90
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,85│0,335│ 43│ 47│ 51│ 54│ 57│ 60│ 62│ 64│ 74│ 81│ 87│ 93
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,80│0,326│ 44│ 49│ 52│ 56│ 59│ 61│ 64│ 66│ 76│ 83│ 90│ 95
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,75│0,315│ 46│ 50│ 54│ 58│ 61│ 63│ 66│ 68│ 78│ 86│ 93│ 99
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,70│0,304│ 47│ 52│ 56│ 60│ 63│ 66│ 68│ 71│ 81│ 89│ 96│ 102
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,65│0,292│ 49│ 54│ 59│ 62│ 66│ 68│ 71│ 74│ 84│ 93│ 100│ 106
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,60│0,281│ 51│ 56│ 61│ 65│ 68│ 71│ 74│ 77│ 88│ 97│ 104│ 111
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,55│0,267│ 54│ 59│ 64│ 68│ 72│ 75│ 78│ 81│ 92│ 102│ 110│ 116
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,50│0,255│ 57│ 62│ 67│ 71│ 75│ 78│ 82│ 84│ 97│ 106│ 115│ 122
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,45│0,239│ 60│ 66│ 72│ 76│ 80│ 84│ 87│ 90│ 103│ 114│ 122│ 130
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,40│0,225│ 64│ 71│ 76│ 81│ 85│ 89│ 93│ 96│ 110│ 121│ 130│ 138
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,35│0,206│ 70│ 77│ 83│ 88│ 93│ 97│ 101│ 105│ 120│ 132│ 142│ 151
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,30│0,190│ 76│ 84│ 90│ 96│ 101│ 105│ 110│ 113│ 130│ 143│ 154│ 164
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,25│0,168│ 86│ 94│ 102│ 108│ 114│ 119│ 124│ 128│ 147│ 162│ 174│ 185
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,20│0,146│ 98│ 109│ 117│ 124│ 131│ 137│ 142│ 148│ 169│ 186│ 200│ 213
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,15│0,119│ 121│ 133│ 144│ 153│ 161│ 168│ 175│ 181│ 207│ 228│ 246│ 261
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,10│0,088│ 164│ 180│ 194│ 206│ 217│ 227│ 236│ 245│ 280│ 308│ 332│ 353
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,09│0,082│ 176│ 194│ 208│ 222│ 233│ 244│ 254│ 263│ 301│ 332│ 357│ 379
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,08│0,075│ 192│ 212│ 228│ 242│ 255│ 267│ 278│ 288│ 329│ 362│ 390│ 414
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,07│0,066│ 218│ 242│ 259│ 276│ 290│ 303│ 316│ 326│ 363│ 412│ 444│ 471
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,06│0,059│ 244│ 269│ 290│ 308│ 324│ 339│ 353│ 366│ 418│ 460│ 496│ 527
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,05│0,050│ 288│ 318│ 342│ 364│ 382│ 400│ 416│ 431│ 493│ 543│ 585│ 621
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,04│0,042│ 344│ 378│ 407│ 433│ 455│ 476│ 495│ 513│ 587│ 646│ 696│ 740
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,03│0,032│ 450│ 497│ 434│ 568│ 597│ 625│ 650│ 673│ 771│ 848│ 914│ 971
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,02│0,022│ 657│ 721│ 777│ 826│ 868│ 909│ 946│ 980│ 1121│ 1237│ 1330│ 1412
├────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────
│0,01│0,012│1202│1223│1425│1514│1594│1668│1735│ 1795│ 2055│ 2262│ 2440│ 2589
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────
┌────┬─────┬─────────────────┐
│ │ │ │
│ │ │ │
│Del-│ ┬─────┬─────┬─────┤
│tapf│Lam- │35000│40000│45000│
│ │bda ┴─────┴─────┴─────┤
│(kg/│ │ │
│cmp)│ │ │
├────┼─────┼─────┬─────┬─────┤
│2,00│0,504│ 65│ 68│ 71│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,90│0,492│ 67│ 70│ 72│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,80│0,480│ 68│ 71│ 74│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,70│0,468│ 70│ 73│ 76│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,60│0,454│ 72│ 75│ 78│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,50│0,442│ 74│ 77│ 81│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,40│0,428│ 76│ 80│ 83│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,30│0,414│ 79│ 83│ 86│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,20│0,398│ 82│ 86│ 89│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,10│0,381│ 86│ 90│ 93│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1,00│0,362│ 90│ 94│ 98│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,95│0,355│ 92│ 96│ 100│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,90│0,345│ 95│ 99│ 103│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,85│0,335│ 98│ 102│ 106│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,80│0,326│ 100│ 105│ 109│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,75│0,315│ 104│ 109│ 113│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,70│0,304│ 108│ 113│ 117│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,65│0,292│ 112│ 117│ 122│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,60│0,281│ 116│ 122│ 127│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,55│0,267│ 122│ 128│ 133│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,50│0,255│ 128│ 134│ 140│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,45│0,239│ 137│ 143│ 149│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,40│0,225│ 145│ 152│ 158│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,35│0,206│ 157│ 166│ 173│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,30│0,190│ 172│ 180│ 187│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,25│0,168│ 195│ 204│ 212│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,20│0,146│ 224│ 234│ 244│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,15│0,119│ 275│ 287│ 299│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,10│0,088│ 372│ 385│ 405│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,09│0,082│ 399│ 417│ 438│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,08│0,075│ 436│ 456│ 473│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,07│0,066│ 497│ 518│ 538│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,06│0,059│ 554│ 580│ 603│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,05│0,050│ 654│ 684│ 712│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,04│0,042│ 779│ 814│ 848│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,03│0,032│ 1022│ 1069│ 1113│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,02│0,022│ 1489│ 1555│ 1618│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0,01│0,012│ 2726│ 2850│ 2967│
│ │ │ │ │ │
└────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

┌────┬─────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────
│ │ │q (kg) echivalent trotil
│Del-│ ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────
│tapf│Lam- │50000│55000│60000│65000│70000│75000│80000│85000│90000│95000│100000
│(kg/│bda ├─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────
│cmp)│ │Distanta, R (m)
├────┼─────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────
│2,00│0,504│ 73│ 76│ 78│ 80│ 82│ 84│ 85│ 87│ 89│ 91│ 92
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,90│0,492│ 75│ 77│ 80│ 82│ 84│ 86│ 87│ 89│ 91│ 93│ 94
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,80│0,480│ 77│ 79│ 82│ 84│ 86│ 88│ 90│ 92│ 93│ 95│ 97
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,70│0,468│ 79│ 81│ 84│ 86│ 88│ 90│ 92│ 94│ 96│ 97│ 99
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,60│0,454│ 81│ 84│ 86│ 89│ 91│ 93│ 95│ 97│ 99│ 101│ 102
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,50│0,442│ 83│ 86│ 89│ 91│ 93│ 95│ 98│ 99│ 101│ 103│ 105
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,40│0,428│ 86│ 89│ 91│ 94│ 96│ 99│ 101│ 103│ 105│ 107│ 108
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,30│0,414│ 89│ 92│ 95│ 97│ 100│ 102│ 104│ 106│ 108│ 110│ 112
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,20│0,398│ 93│ 96│ 98│ 101│ 104│ 106│ 108│ 110│ 113│ 115│ 117
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,10│0,381│ 97│ 100│ 103│ 106│ 108│ 111│ 113│ 115│ 118│ 120│ 122
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│1,00│0,362│ 102│ 105│ 108│ 111│ 114│ 116│ 119│ 121│ 124│ 126│ 128
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,95│0,355│ 104│ 107│ 110│ 113│ 116│ 119│ 121│ 124│ 126│ 129│ 131
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,90│0,345│ 107│ 110│ 113│ 117│ 119│ 122│ 125│ 127│ 130│ 132│ 135
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,85│0,335│ 110│ 114│ 117│ 120│ 123│ 126│ 129│ 131│ 134│ 136│ 139
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,80│0,326│ 113│ 117│ 120│ 123│ 126│ 129│ 132│ 135│ 137│ 140│ 142
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,75│0,315│ 117│ 121│ 124│ 128│ 131│ 134│ 137│ 140│ 142│ 145│ 147
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,70│0,304│ 121│ 125│ 129│ 132│ 136│ 139│ 142│ 145│ 147│ 150│ 153
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,65│0,292│ 126│ 130│ 134│ 138│ 141│ 144│ 148│ 151│ 153│ 156│ 159
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,60│0,281│ 131│ 135│ 140│ 143│ 147│ 150│ 153│ 157│ 160│ 163│ 165
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,55│0,267│ 138│ 142│ 147│ 151│ 154│ 158│ 161│ 165│ 168│ 171│ 174
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,50│0,255│ 144│ 149│ 153│ 157│ 162│ 165│ 169│ 173│ 176│ 179│ 182
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,45│0,239│ 154│ 159│ 164│ 168│ 172│ 176│ 180│ 184│ 187│ 191│ 194
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,40│0,225│ 164│ 170│ 174│ 179│ 183│ 187│ 192│ 195│ 199│ 203│ 206
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,35│0,206│ 179│ 184│ 190│ 195│ 200│ 205│ 209│ 213│ 218│ 222│ 225
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,30│0,190│ 194│ 200│ 206│ 212│ 217│ 222│ 227│ 231│ 236│ 240│ 244
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,25│0,168│ 219│ 226│ 233│ 239│ 245│ 251│ 256│ 262│ 267│ 272│ 275
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,20│0,146│ 252│ 260│ 268│ 275│ 283│ 289│ 295│ 301│ 307│ 313│ 318
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,15│0,119│ 310│ 319│ 329│ 338│ 346│ 354│ 362│ 369│ 376│ 383│ 390
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,10│0,088│ 419│ 432│ 445│ 457│ 468│ 479│ 490│ 500│ 509│ 519│ 528
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,09│0,082│ 449│ 464│ 477│ 490│ 503│ 514│ 525│ 536│ 546│ 556│ 566
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,08│0,075│ 491│ 507│ 522│ 536│ 549│ 562│ 575│ 586│ 597│ 608│ 619
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,07│0,066│ 558│ 576│ 593│ 609│ 624│ 639│ 654│ 666│ 679│ 691│ 703
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,06│0,059│ 625│ 645│ 664│ 682│ 698│ 715│ 730│ 745│ 760│ 773│ 787
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,05│0,050│ 737│ 761│ 783│ 804│ 824│ 843│ 862│ 879│ 896│ 913│ 928
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,04│0,042│ 877│ 905│ 932│ 937│ 981│ 1004│ 1026│ 1047│ 1067│ 1086│ 1105
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,03│0,032│ 1151│ 1190│ 1224│ 1257│ 1288│ 1318│ 1347│ 1374│ 1400│ 1426│ 1451
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,02│0,022│ 1675│ 1729│ 1780│ 1828│ 1873│ 1917│ 1958│ 1999│ 2037│ 2074│ 2110
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────
│0,01│0,012│ 3071│ 3170│ 3262│ 3351│ 3434│ 3514│ 3591│ 3664│ 3734│ 3803│ 3868
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────
┌────┬─────┬──────────────────────────────────┐
│ │ │ │
│Del-│ ┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│tapf│Lam- │110000│120000│130000│140000│150000│
│(kg/│bda ┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│cmp)│ │ │
├────┼─────┼──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│2,00│0,504│ 95│ 98│ 101│ 103│ 105│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,90│0,492│ 97│ 100│ 103│ 106│ 108│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,80│0,480│ 100│ 103│ 106│ 108│ 111│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,70│0,468│ 102│ 105│ 108│ 111│ 114│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,60│0,454│ 106│ 109│ 112│ 114│ 117│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,50│0,442│ 108│ 111│ 114│ 117│ 120│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,40│0,428│ 112│ 115│ 118│ 121│ 124│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,30│0,414│ 116│ 119│ 122│ 125│ 128│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,20│0,398│ 120│ 124│ 127│ 130│ 133│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,10│0,381│ 126│ 130│ 133│ 136│ 140│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│1,00│0,362│ 132│ 136│ 140│ 144│ 147│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,95│0,355│ 135│ 139│ 143│ 146│ 150│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,90│0,345│ 139│ 143│ 147│ 150│ 154│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,85│0,335│ 143│ 147│ 151│ 155│ 159│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,80│0,326│ 147│ 151│ 155│ 159│ 163│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,75│0,315│ 152│ 157│ 161│ 165│ 169│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,70│0,304│ 158│ 162│ 167│ 171│ 175│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,65│0,292│ 164│ 169│ 173│ 178│ 182│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,60│0,281│ 170│ 176│ 180│ 185│ 189│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,55│0,267│ 179│ 185│ 190│ 194│ 199│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,50│0,255│ 188│ 193│ 199│ 204│ 208│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,45│0,239│ 200│ 206│ 212│ 217│ 222│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,40│0,225│ 212│ 219│ 225│ 231│ 236│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,35│0,206│ 233│ 239│ 246│ 252│ 258│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,30│0,190│ 252│ 260│ 267│ 273│ 280│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,25│0,168│ 285│ 294│ 301│ 309│ 318│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,20│0,146│ 328│ 338│ 347│ 356│ 364│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,15│0,119│ 403│ 414│ 426│ 436│ 446│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,10│0,088│ 544│ 560│ 576│ 590│ 604│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,09│0,082│ 584│ 601│ 618│ 633│ 647│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,08│0,075│ 639│ 658│ 675│ 692│ 708│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,07│0,066│ 726│ 747│ 768│ 787│ 805│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,06│0,059│ 812│ 836│ 859│ 880│ 901│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,05│0,050│ 958│ 986│ 1013│ 1038│ 1064│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,04│0,042│ 1141│ 1174│ 1206│ 1236│ 1265│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,03│0,032│ 1497│ 1541│ 1583│ 1522│ 1660│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,02│0,022│ 2178│ 2242│ 2303│ 2360│ 2415│
├────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,01│0,012│ 3993│ 4110│ 4222│ 4327│ 4428│
│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



NOTA:
--------
● Pentru determinarea distantelor exterioare de siguranta ale depozitului se va stabili mai întâi gradul de distrugeri acceptat pentru obiectivele din vecinãtate, potrivit cu natura şi importanta lor, respectiv valoarea suprapresiunii din frontul undei de soc care va ajunge pana la ele şi cu ajutorul tabelelor se va stabili distanta R pana la obiectivul considerat,
● Pentru obiectivele exterioare care nu sunt menţionate concret în anexa 3 b se va proceda prin asimilare.
● Distanţele de siguranta se vor dubla dacã suflul pe direcţia interesatã este dirijat de-a lungul vailor şi se vor reduce la jumãtate pentru depozitele de suprafata prevãzute cu valuri.
● În cazuri bine justificate, Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale poate da derogãri pe termen limitat la parametrii prevãzuţi mai sus.


ANEXA 4 a)
----------
la normele tehnice
------------------

CONDIŢIILE
pe care trebuie sa le îndeplineascã depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine

a) Grosimea minima a stratului de roca aflat deasupra încãperilor depozitelor subterane, în metri, se stabileşte dupã datele din tabelul urmãtor:



────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Natura Capacitatea incaperii (kg echivalent trotil) Obser-
crt. rocii ───────────────────────────────────────────────────────────── vatii
500 1000 2000 3000 4000 5000 8000 0000 2000 15000 20000 25000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Straturi 18 22 28 32 36 38 45 48 51 55 61 65 Pentru
argiloase capa-
neconsolidate cita-
2. Straturi 17 21 27 31 34 36 42 45 48 52 57 62 tile
nisipoase cuprin-
3. Straturi 16 20 25 29 32 34 40 43 46 49 54 59 se în-
pietriş tre va-
marunt lorile
4. Straturi 15 19 24 28 31 33 38 41 44 47 52 56 indica-
pietriş te în
5. Sisturi 15 18 23 27 30 32 37 40 42 45 50 54 aceasta
argiloase şi anexa
marnoase sau mai
6. Roci 14 18 22 26 28 31 36 38 41 44 46 52 mari
sistoase grosi-
7. Roci tari 13 17 21 24 27 29 34 38 38 41 45 49 mea ro-
8. Roci 12 15 17 21 23 27 29 32 34 36 40 42 cii ca-
eruptive re aco-
şi pera
metamorfice depo-
zitele
se va
calcula
dupã
relaţia
3____
R = 2,145 √'76 a/b
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTA:
------
q = capacitatea maxima de materii explozive ce se inmagazineaza, în kg echivalent trotil.
Valorile coeficientului "b" în funcţie de natura rocilor sunt urmãtoarele:
1. Straturi argiloase neconsolidate 1,25
2. Straturi nisipoase 1,50
3. Straturi pietriş marunt 1,75
4. Straturi pietriş 2,00
5. Sisturi argiloase şi marnoase 2,25
6. Roci sistoase 2,50
7. Roci tari 3,00
8. Roci eruptive şi metamorfice 4,50

Dacã la suprafata terenului, deasupra camerelor de depozitare, nu se gãsesc obiective care ar putea fi distruse în cazul unei eventuale explodari a materiilor explozive depozitate, grosimea rezultatã din calcul poate fi redusã cu 25%, fãrã sa fie mai mica de 6 m. În acest caz terenul de la suprafata care ar putea fi influentat de explozie se ingradeste cu gard de sarma ghimpata cu înãlţimea de minimum 2 m.
b) Grosimea pereţilor despartitori dintre doua camere de depozitare vecine se stabileşte dupã camera cu capacitatea de depozitare cea mai mare şi trebuie sa fie de minimum 6 m pentru capacitãţi de pana la 3.900 kg materii prime explozive în echivalent trotil şi de minimum 10 m pentru capacitãţi mai mari de 3.900 kg materii explozive în echivalent trotil.
c) Depozitele se amplaseaza în locuri uscate şi asigurate contra inundatiilor, iar construcţiile se prevãd cu canale pentru scurgerea apei. Susţinerea excavatiilor, dacã este necesarã, se face cu materiale incombustibile şi ignifugate.
d) Galeriile de acces se construiesc în linii frante cu coturi la 90°. În dreptul fiecãrui cot se prevede, în prelungirea direcţiei spre ieşire, o nisa de cel puţin 2 m adancime şi cu acelasi profil ca al galeriei. În dreptul fiecãrei camere de depozitare se vor prevedea de asemenea nise de amortizare, cu aceleaşi profile ca ale galeriilor de acces respective şi a cãror adancime trebuie sa fie:
- de 2 m, în cazul camerelor cu capacitãţi de pana la 1.000 kg materii explozive în echivalent trotil sau în cazul camerelor de manuire;
- de 3 m, în cazul camerelor cu capacitãţi mai mari de 1.000 kg materii explozive în echivalent trotil;
e) La depozitele noi intrarea la diferitele camere de depozitare sau de manuire trebuie sa aibã acelaşi profil cu cel al camerei respective.
f) Profilele galeriilor de acces în depozitele noi trebuie sa aibã urmãtoarele dimensiuni minime:
- la profilele trapezoidale lãţimea vetrei trebuie sa fie de 2,1 m şi înãlţimea de 2 m între vatra şi tavan;
- la profilele circulare raza minima trebuie sa fie de 1,2 m.
g) Lungimea galeriei de acces trebuie sa fie cea necesarã obţinerii deasupra camerelor de depozitare a grosimii de roca acoperitoare, calculatã conform tabelului din prezenta anexa.
h) Fiecare camera de depozitare trebuie prevãzutã cu o singura legatura cu galeria de acces şi trebuie sa aibã lungimea de maximum 10 m. Camerele depozitelor subterane nelegate la reţeaua minei, cu capacitãţi mai mari de 8.000 kg materii explozive în echivalent trotil, pot fi mai lungi de 10 m, însã în acest caz trebuie prevãzute cu doua legãturi cu galeria de acces.
i) Toate pãrţile metalice ale instalaţiilor electrice, care în mod normal nu se gãsesc sub tensiune, dar care în mod accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie legate la pãmânt cu o rezistenta de scurgere de cel mult 2 ohmi.
În afarã de condiţiile de mai sus, la depozitele subterane noi nelegate la reţeaua minei, care se construiesc dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, se respecta şi urmãtoarele:
a) distanta în linie dreapta, masurata în plan, de la prima camera de depozitare spre gura de intrare în depozit, fata de obiectivele din vecinãtate trebuie sa fie de cel puţin 80 m;
b) galeria de acces pana la prima camera de depozitare a materiilor explozive trebuie sa aibã cel puţin 3 coturi la 90° prevãzute cu nise de amortizare;
c) camerele de distribuire pentru materii explozive pot fi amplasate şi dupã al doilea cot, fiind interzisã însã pãstrarea materiilor explozive rãmase dupã distribuire în aceste camere;
d) la capacitãţi de pana la 200 kg materii explozive în echivalent trotil depozitele pot fi aerisite şi cu ajutorul instalaţiilor mecanice de ventilaţie parţialã, care trebuie sa aibã ventilatorul montat în exteriorul depozitelor;
e) pentru capacitãţi mai mari de 200 kg materii explozive în echivalent trotil depozitele trebuie prevãzute cu suitori de aeraj, ale cãror guri de ieşire se acoperã cu gratare. De asemenea, gurile suitorilor de aeraj se inconjoara cu garduri din sarma ghimpata cu înãlţimea de minimum 2 m, la distanta de 5 m de acestea.
Depozitele subterane noi legate la reţeaua minei trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) amplasarea se face la o distanta de minimum 60 m de cele mai apropiate construcţii mai importante (de exemplu: rampe de puţuri, camere de maşini, staţii de ventilare, fronturi de lucru);
b) trebuie sa aibã un pilier de cel puţin 30 m grosime între camerele de depozitare şi cele mai apropiate construcţii miniere prin care se efectueazã transportul mecanic şi circulaţia intensa a oamenilor;
c) la depozitele cu capacitãţi mai mari de 200 kg materii explozive în echivalent trotil, care se vor construi dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, aerisirea se asigura printr-o legatura directa la circuitul de aer principal şi printr-o a doua legatura cu curentul de evacuare a aerului viciat din mina, astfel încât gazele şi fumul de la un eventual incendiu sau explozie în depozite sa nu treacã pe la locurile de munca active din mina.


ANEXA 4 b)*)
----------------
la normele tehnice
-------------------

----------
*) Anexa 4 b) reprezentând ÎNCĂPERE SUBTERANA DE DEPOZITARE MATERII EXPLOZIVE, CU CAPACITATEA DE PANA LA 200 kg ECHIVALENT TROTIL este publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2002, pag. 27.





ANEXA 5


la normele tehnice
-------------------


DISTANŢELE MINIME DE SIGURANTA
interioare, dintre clãdirile depozitului de suprafata
sau semiingropate (bordeie)



┌───────────┬────┬───────────┬────┬──────────────────────────────────────────┐
│Capacitatea│Dis-│Capacitatea│Dis-│ Observaţii │
│clãdirii │tan-│clãdirii │tan-│ │
│depozit │ta │depozit │ta │ │
│(kg) echiv.│ │(kg) echiv.│ │ │
│trotil │ │trotil │ │ │
├───────────┼────┼───────────┼────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├───────────┼────┼───────────┼────┼──────────────────────────────────────────┤
│500 │24 │9000 │62 │ Pentru capacitatile intermediare │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ distanţele de siguranta interioare se │
│1000 │30 │10000 │64 │ vor calcula cu relaţia │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ 3_____ │
│2000 │38 │15000 │74 │ R = 3 √'76 q │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│3000 │43 │20000 │81 │ în care: │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ R: distanta (m) dintre clãdiri masurata │
│4000 │48 │25000 │88 │ între pereţii exteriori ai acestora; │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ q: cantitatea de materii explozive (kg) │
│5000 │51 │30000 │93 │ echivalent trotil │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│6000 │54 │35000 │98 │ │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│7000 │57 │40000 │103 │ │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│8000 │60 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
└───────────┴────┴───────────┴────┴──────────────────────────────────────────┘



NOTA:
-----
1. Distanţele de siguranta interioare calculate ca mai sus se vor putea reduce, pana la jumãtate, pentru clãdirile prevãzute cu obstacole protectoare.
2. Distanta minima între doua clãdiri vecine va fi determinata de clãdirea care are capacitatea cea mai mare.
3. Dacã din calcul sau fata de prevederile pct. 1 rezulta distanţe mai mici de 13 (m) se vor prevedea distanţe de siguranta interioare de minimum 13 (m).



ANEXA 6*)
---------
la normele tehnice
-------------------

-------
*) Anexa 6 reprezentând REALIZAREA VALURILOR DE PĂMÂNT este publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2002, pag. 28.





ANEXA 7


la normele tehnice
------------------

REGIM SPECIAL


DENUMIREA UNITĂŢII
DEPOZITUL ................


REGISTRUL DE EVIDENTA INTRĂRII ŞI IESIRII MATERIILOR
EXPLOZIVE ÎN ŞI DIN DEPOZIT (de baza şi de consum)

ANUL ................


┌─────────────┬──┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ 1│Ziua luna şi ora schimbului │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┬───────────┬─────────┤
│ │ 2│Dinamita, (kg) │Explozivi │Stocul │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤propriuzisi│existent │
│ │ 3│Astralita, (kg) │ │la orele │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │....... │
│ │ 4│Explozivi antigrizutosi tip ... (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 5│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 6│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │ 7│Capse pirotehnice tip ,.., (kg) │Mijloace de│ │
│ │ │ │iniţiere │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 8│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 9│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │10│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │11│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │12│Fitil detonant tip ... (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │13│Bustere tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │14│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │15│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │16│ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │17│Dinamita, (kg) │Explozivi │Cantita- │
│ │ │ │propriuzisi│tile │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │intrate │
│ │18│Astralita, (kg) │ │în cursul│
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │zilei │
│ │19│Explozivi antigrizutosi tip ... (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │20│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │21│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │22│Capse pirotehnice tip . .., (kg) │Mijloace de│ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤iniţiere │ │
│ │23│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │24│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │25│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │26│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │27│Fitil detonant tip ... (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │28│Bustere tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │29│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │30│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ ├─────────┤
│ │31│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │32│Provenienta materialului şi documentele│ │ │
│ │ │în baza cãrora s-a fãcut primirea │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │33│Dinamita, (kg) │Explozivi │Cantita- │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤propriuzisi│tile │
│ │34│Astralita, (kg) │ │eliberate│
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │35│Explozivi antigrizutosi tip ... (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │36│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │37│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │38│Capse pirotehnice tip .... (kg) │Mijloace de│ │
│ │ │ │iniţiere │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │39│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │40│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │41│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │42│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │43│Fitil detonant tip ... (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │44│Bustere tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │45│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │46│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │47│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │48│Documentele în baza cãrora s-a fãcut │ │ │
│ │ │eliberarea │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │49│Cui s-a eliberat? │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │50│Dinamita, (kg) │Explozivi │ Stocul │
│ │ │ │propriuzisi│existent │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │51│Astralita, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │52│Explozivi antigrizutosi tip ... (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │53│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │54│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │55│Capse pirotehnice tip . .., (kg) │Mijloace de│ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤iniţiere │ │
│ │56│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │57│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │58│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │59│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │60│Fitil detonant tip ... (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │61│Bustere tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │62│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip ... (buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┤ │
│ │63│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ ├─────────┤
│ │64│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│ │65│OBSERVAŢII │ │ │
│ │ │ │ │ │
└─────────────┴──┴───────────────────────────────────────┴───────────┴─────────┘







ANEXA 8


la normele tehnice
------------------


REGIM SPECIAL

UNITATEA ............
SUBUNITATEA .........

COMANDA DE MATERII EXPOZIVE NR. ....

Data ............... şi ora schimbului ..........




┌───────┬──────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┬───────────┐
│Numele │Explozivi │ │ Alte │Semnatura │
│şi pre-│propriuzisi │ Mijloace de iniţiere │materii │de primire │
│numele │ │ │prime │ │
│primi- │ │ │ │ │
│torului│ │ │ │ │
│(arti- │ │ │ │ │
│ficie- │ │ │ │ │
│rului) │ │ │ │ │
├───────┼───┬───┬───┬──┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┼────┬────┼───────────┤
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4│ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│ 11 │ 12 │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴───┴───┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───────────┘


1 Dinamita, (kg)
2 Astralita, (kg)
3 Explozivi antigrizutosi tip ... (kg)
4
5 Capse pirotehnice tip ... (buc)
6 Capse electrice instantanee tip ... (buc)
7 Capse electrice cu întârziere de semisecunda de tip ... (buc)
8 Capse electrice cu întârziere de milisecunda de tip ... (buc)
9 Fitil de amorsare (Bickford), (m)
10 Fitil detonant tip ... (m)
11 Bustere tip ... (buc)
12 Sistem de iniţiere neelectric (buc)


Şef schimb subunitate Am predat din depozit
...................... Distribuitor,
..................







ANEXA 9


la normele tehnice
-------------------

REGIM SPECIAL

UNITATEA...........
SUBUNITATEA .......



ÎNDEPLINIREA COMENZII NR.........

Primitorul (artificierul)............ a executat la ...........
data de ................. schimbul......... urmãtoarele lucrãri ....




┌───────┬──────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┬───────────┐
│Opera- │Explozivi │ │Alte ma- │Semnatura │
│tia de │propriuzisi │ Mijloace de iniţiere │terii ex-│celui ce │
│mişcare│ │ │plozive │atesta ope-│
│a mate-├───┬───┬───┬──┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┼────┬────┤ratia şi │
│riilor │ 1 │ 2 │ 3 │4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │10 │ 11 │ 12 │ │ │cantitatea │
│explo- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de materii │
│zive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │explozive │
│(primi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │utilizate │
│re, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consum,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tuire/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│preda- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│re) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┴───┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───────────┤
│Materii│ │
│explo- │ │
│zive │ │
│luate │ │
│în pri-│ │
│mire: │ │
│ ├───┬───┬───┬──┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┬────┬────┬───────────┤
│- de la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Predator │
│depozit│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│- de la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Predator │
│alt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│artifi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primitor │
│primit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │artificier │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│Materii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Conducato- │
│explo- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rul locului│
│zive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de munca │
│consu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mate la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│munca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Primitor │
│consu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │artificier │
│mat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┴───┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───────────┤
│Materii│ │
│explo- │ │
│zive │ │
│resti- │ │
│tuite/ │ │
│redate │ │
│ ├───┬───┬───┬──┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┬────┬────┬───────────┤
│- la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primitor │
│depozit│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│- la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primitor │
│alt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│artifi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Predator │
│predat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───────────┤
│Materii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primitor │
│explo- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prove- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resturi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│neex- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ploata-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│te şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rateuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴───┴───┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───────────┘

Semnatura primitorului (artificierului)
.......................................


1 Dinamita, (kg)
2 Astralita, (kg)
3 Explozivi antigrizutosi tip ... (kg)
4
5 Capse pirotehnice tip ... (buc)
6 Capse electrice instantanee tip ... (buc)
7 Capse electrice cu întârziere de semisecunda tip ... (buc)
8 Capse electrice cu întârziere de milisecunda tip ... (buc)
9 Fitil de amorsare (Bickford), (m)
10 Fitil detonant tip ... (m)
11 Bustere tip ... (buc)
12 Sistem de iniţiere neelectric (buc)







ANEXA 10 a)


la normele tehnice
------------------


Coperta

MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE

CARNET DE ARTIFICIER




──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Pag. 1 Numele şi prenumele
verso-ul copertei ......................

Locul şi data naşterii
........................

┌───────────┐ Emis de I.T.M. judeţul
│ │ .......................
│ foto- │
│ grafie │ nr. ...... din .......
│ │
└───────────┘

INSPECTOR ŞEF,
..............

L.S.

Semnatura artificierului
..........................


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Pag. 2 şi 3 Are dreptul sa execute urmãtoarele
lucrãri de impuscare *):
1. ...............................
2. ...............................
3. ...............................



*) Fiecare completare se va data, semna şi ştampila de cãtre
Inspectoratul teritorial de munca.




──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Pag. 4 Sancţiuni cu ridicarea carnetului
(sancţiunea, data, numele, prenumele,
funcţia şi semnatura celui care
a aplicat sancţiunea)
......................................

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────







ANEXA 10 b)


la normele tehnice
-------------------

Coperta


MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE

CARNET DE PIROTEHNIST PENTRU FOCURI DE ARTIFICII




──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Pag. 1 Numele şi prenumele
verso-ul copertei ......................

Locul şi data naşterii
........................

┌───────────┐ Emis de I.T.M. judeţul
│ │ .......................
│ foto- │
│ grafie │ nr. ...... din .......
│ │
└───────────┘

INSPECTOR ŞEF,
..............

L.S.


Semnatura pirotehnistului pentru focuri
de artificii .........................

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Pag. 2 şi 3 Are dreptul sa execute urmãtoarele lucrãri

1. Focuri de artificii cu obiecte pirotehnice
clasa ............ şi ................


*) Fiecare completare se va data, semna şi ştampila de cãtre
Inspectoratul teritorial de munca.




──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Pag. 4 Sancţiuni cu ridicarea carnetului
(sancţiunea, data, numele, prenumele,
funcţia şi semnatura celui care
a aplicat sancţiunea)
...................................


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────




-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016