Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 50 din 25 ianuarie 2012  pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003  privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 50 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

    Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

    ART. I
    Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:

    A. Titlul I "Dispoziţii generale"

    1. Dupã punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 1^1, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Definiţii ale termenilor comuni
    Art. 7. - (1) În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    [...]
    23. persoanã fizicã rezidentã - orice persoanã fizicã ce îndeplineşte cel puţin una dintre urmãtoarele condiţii:
    a) are domiciliul în România;
    b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
    c) este prezentã în România pentru o perioadã sau mai multe perioade ce depãşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricãrui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
    d) este cetãţean român care lucreazã în strãinãtate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat strãin.Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoanã fizicã rezidentã un cetãţean strãin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetãţean strãin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un cetãţean strãin care este funcţionar sau angajat al unui stat strãin în România şi nici membrii familiilor acestora;
    [...]
    Norme metodologice:
    1^1. Prin centrul intereselor vitale se înţelege statul cu care relaţiile personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel, se va acorda atenţie familiei sale, soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreunã cu aceasta, relaţiilor sale economice şi relaţiilor sale sociale. Prin relaţii economice se poate înţelege: angajat al unui angajator român, implicarea întro activitate de afaceri în România, conturi la bãnci în România, carduri de credit/debit la bãnci în România. Prin relaţii sociale se poate înţelege: membru într-o organizaţie caritabilã, religioasã, participãri la activitãţi culturale sau de altã naturã."

    2. Dupã punctul 21 se introduc douã noi puncte, punctele 21^1 şi 21^2, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Definiţia sediului permanent
    Art. 8. - [...]
    (7^1) Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice strãine beneficiare ale unor prestãri de servicii de natura activitãţilor de lucrãri de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţã, asistenţã tehnicã şi orice alte activitãţi, executate de persoane juridice strãine sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia sã înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. Contractele încheiate pentru activitãţi desfãşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrãrii potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activitãţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor activitãţi similare, se va avea în vedere data de începere a activitãţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probeazã începerea activitãţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugã la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de bazã.
    [...]
    Norme metodologice:
    21^1. Prin sintagma orice alte activitãţi din alin. (7^1) al art. 8 din codul fiscal se înţelege serviciile prestate în România, care genereazã venituri impozabile.
    21^2. Atunci când nu este încheiat contract în formã scrisã, se înregistreazã documentele care justificã prestãrile efective de servicii pe teritoriul României: situaţii de lucrãri, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piaţã sau orice alte documente corespunzãtoare."

    B. Titlul II "Impozitul pe profit"

    1. Dupã punctul 14 se introduc douã noi puncte, punctele 14^1 şi 14^2, cu urmãtorul cuprins:
    "14^1. Veniturile şi cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare, efectuatã potrivit reglementãrilor contabile aplicabile, sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil. În valoarea fiscalã a titlurilor de participare se includ şi evaluãrile efectuate potrivit reglementãrilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenţã a stocurilor.
    14^2. Veniturile şi cheltuielile reprezentând dobânzile/ penalitãţile/daunele-interese contractuale anulate prin acte adiţionale la contractele economice încheiate sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, în condiţiile în care dobânzile/penalitãţile/daunele-interese stabilite în cadrul contractelor economice iniţiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe mãsura înregistrãrii lor. În acest caz, se ajusteazã profitul impozabil al perioadei fiscale în care au fost înregistrate iniţial veniturile şi cheltuielile respective."

    2. La punctul 23, litera d) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "d) dobânzile, penalitãţile şi daunele-interese, stabilite în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe mãsura înregistrãrii lor;"

    3. La punctul 23, dupã litera h) se introduc douã noi litere, literele i) şi j), cu urmãtorul cuprins:
    "i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare, înregistratã potrivit reglementãrilor contabile aplicabile;
    j) cheltuielile reprezentând cantitãţile de energie electricã consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de cãtre Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice."

    4. La punctul 43, litera d) se abrogã.

    5. Punctele 45-47 se abrogã.

    6. Dupã punctul 71^7 se introduce un nou punct, punctul 71^8, cu urmãtorul cuprins:
    "71^8. Valoarea imobilizãrilor necorporale/corporale în curs de execuţie care nu se mai finalizeazã şi se scot din evidenţã pe seama conturilor de cheltuieli, în baza aprobãrii/deciziei de sistare sau abandonare, precum şi valoarea rãmasã a investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune, în situaţia în care contractele se reziliazã înainte de termen, reprezintã cheltuieli nedeductibile, dacã nu au fost valorificate prin vânzare sau casare."

    7. Punctul 86 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "86. În scopul aplicãrii prevederilor art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, activele şi pasivele aparţinând unei activitãţi economice a persoanei juridice române care efectueazã transferul sunt identificate pe baza criteriilor de identificare a totalitãţii activelor şi pasivelor, prin care se apreciazã caracterul independent al ramurii de activitate prevãzute la pct. 86^2. Nu se considerã active şi pasive aparţinând unei activitãţi economice elementele de activ şi/sau de pasiv aparţinând altor activitãţi economice ale persoanei juridice române care efectueazã transferul, activele şi/sau pasivele izolate, precum şi cele care se referã la gestiunea persoanei juridice respective."

    8. Dupã punctul 86^2 se introduce un nou punct, punctul 86^3, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Asocieri cu personalitate juridicã înfiinţate potrivit legislaţiei unui alt stat
    Art. 28^2. - [...]
    (2) În cazul în care o persoanã juridicã românã este participant într-o asociere cu personalitate juridicã înregistratã într-un alt stat, aceasta determinã profitul impozabil luând în calcul veniturile şi cheltuielile atribuite corespunzãtor cotei de participare în asociere.
    Norme metodologice:
    86^3. În aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 28^2 din Codul fiscal, pentru situaţia în care profitul obţinut de persoana juridicã românã, participantã într-o asociere cu personalitate juridicã înregistratã într-un alt stat, a fost impozitat în acel stat, acordarea creditului fiscal se efectueazã similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice române care desfãşoarã activitãţi prin intermediul unui sediu permanent într-un alt stat, reglementatã conform normelor date în aplicarea art. 31 din Codul fiscal."

    9. Punctul 94 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Pierderi fiscale externe
    Art. 32. - Orice pierdere realizatã printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiatã o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilã doar din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. În acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursã de venit. Pierderile neacoperite se reporteazã şi se recupereazã în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi.
    Norme metodologice:
    94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfãşuratã printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiatã o convenţie de evitare a dublei impuneri se recupereazã numai din veniturile impozabile realizate de acel sediu permanent. În sensul aplicãrii acestei prevederi, prin sursã de venit se înţelege ţara în care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevãzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal, în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi."

    10. Dupã punctul 97 se introduc patru noi puncte, punctele 97^1-97^4, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Declararea şi plata impozitului pe profit
    Art. 34. - [...]
    (5) Urmãtorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plãti impozitul pe profit, astfel:
    a) organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plãti impozitul pe profit, anual, pânã la data de 25 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul;
    b) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomiculturã şi viticulturã au obligaţia de a declara şi plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 25 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul;
    c) contribuabilii prevãzuţi la art. 13 lit. c)-e) au obligaţia de a declara şi plãti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).
    (6) Contribuabilii, alţii decât cei prevãzuţi la alin. (4) şi (5), care, în anul precedent, se aflau în una dintre urmãtoarele situaţii:
    a) nou-înfiinţaţi;
    b) înregistreazã pierdere fiscalã la sfârşitul anului fiscal precedent; ...
    c) s-au aflat în inactivitate temporarã sau au declarat pe propria rãspundere cã nu desfãşoarã activitãţi la sediul social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecãtoreşti competente, dupã caz;
    d) au fost plãtitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în anul pentru care se datoreazã impozitul pe profit aplicã sistemul de declarare şi platã prevãzut la alin. (1). În sensul prezentului alineat nu sunt consideraţi contribuabili nou-înfiinţaţi cei care se înregistreazã ca efect al unor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii.
    [...]
    (8) Contribuabilii care aplicã sistemul de declarare şi platã a impozitului pe profit anual, cu plãţi anticipate efectuate trimestrial, determinã plãţile anticipate trimestriale în sumã de o pãtrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborãrii bugetului iniţial al anului pentru care se efectueazã plãţile anticipate, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului pentru care se efectueazã plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cãruia se determinã plãţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit, fãrã a lua în calcul plãţile anticipate efectuate în acel an.
    [...]
    (17) Prin excepţie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dobânzile/majorãrile de întârziere şi amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi cele datorate de societãţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizeazã proiecte cu asistenţã financiarã din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective pânã la sfârşitul anului fiscal în care se încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.
    [...]
    Norme metodologice:
    97^1. Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, alţii decât cei prevãzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, aplicã, pentru anul înfiinţãrii, sistemul trimestrial de declarare şi platã a impozitului pe profit prevãzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
    97^2. Încadrarea în activitãţile prevãzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din codul fiscal este cea stabilitã prin Hotãrârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificãrii activitãţilor din economia naţionalã - CAEN, cu modificãrile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomiculturã şi viticulturã se face la sfârşitul fiecãrui an fiscal, iar în situaţia în care veniturile majoritare se obţin din alte activitãţi decât cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal urmãtor sistemul trimestrial de declarare şi platã a impozitului pe profit prevãzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
    97^3. În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectueazã plãţile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modificã şi se corecteazã în condiţiile prevãzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, plãţile anticipate care se datoreazã începând cu trimestrul efectuãrii modificãrii se determinã în baza impozitului pe profit recalculat.
    97^4. În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal, contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi societãţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizeazã proiecte cu asistenţã financiarã din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligaţia de a plãti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe întreaga perioadã în care intervine obligaţia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare."

    11. Punctele 98-99^1 se abrogã.

    12. Dupã punctul 99^4 se introduce un nou punct, punctul 99^5, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Depunerea declaraţiei de impozit pe profit
    Art. 35. - [...]
    (2) Contribuabilii prevãzuţi la art. 13 lit. c) şi e) au obligaţia de a depune şi declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor.
    Norme metodologice:
    99^5. În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii prevãzuţi la art. 13 lit. c) şi e) din codul fiscal efectueazã definitivarea şi plata impozitului pe profit anual prin formularul 100 "Declaraţie privind obligaţiile de platã la bugetul de stat", pânã la data de 25 martie inclusiv a anului urmãtor."

    C. Titlul III "Impozitul pe venit"

    1. Dupã punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 4^1, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Venituri neimpozabile
    Art. 42. - În înţelesul impozitului pe venit, urmãtoarele venituri nu sunt impozabile:
    a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specialã, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi naturã primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de muncã. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
    [...]
    Norme metodologice:
    4^1. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislaţia internã şi reglementãrile europene, de exemplu:
    - ajutoarele de stat acordate producãtorilor agricoli, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind mãsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producãtorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 74/2010, cu completãrile ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat;
    - sprijinul acordat producãtorilor agricoli sub forma schemelor de plãţi directe şi plãţi naţionale directe complementare potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plãţi directe şi plãţi naţionale directe complementare, care se acordã în agriculturã începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societãţile agricole şi alte forme de asociere în agriculturã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 139/2007, cu modificãrile ulterioare, şi actelor normative date în aplicarea acesteia;
    - sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Ruralã, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 - Îmbunãtãţirea competitivitãţii sectoarelor agricol şi forestier, prin mãsurile 112 - Instalarea tinerilor fermieri şi 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţã."

    2. Punctul 7^2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    [...]
    g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decât cele definite la cap. VIII^1. Sunt considerate bunuri mobile la momentul înstrãinãrii şi bunurile valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrãrii, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
    [...]
    Norme metodologice:
    7^2. Veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, în vederea dezmembrãrii, care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice sunt venituri neimpozabile.
    Nu sunt cuprinse în bunurile mobile din patrimoniul personal deşeurile valorificate prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlã şi altele asemenea, veniturile realizate fiind supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IX "Venituri din alte surse" din Codul fiscal."

    3. La punctul 9, liniuţa a doua se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "9. [...]
    - veniturile realizate de cãtre persoane fizice asociate în forme de proprietate asociative prevãzute de art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, din valorificarea direct sau prin intermediul formelor de proprietate asociative respective a produselor silvice, în condiţiile legii;"

    4. Punctul 10 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "10. Se considerã în stare naturalã: produsele agricole obţinute dupã recoltare, masa lemnoasã definitã potrivit legislaţiei în materie, precum şi produsele de origine animalã, cum ar fi: lapte, lânã, ouã, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sãlbaticã, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pãdure, ciuperci, melci, scoici, şerpi, broaşte şi altele asemenea."

    5. Punctul 36 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitãţi independente, determinat pe baza contabilitãţii în partidã simplã
    Art. 48. - (1) Venitul net din activitãţi independente se determinã ca diferenţã între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50.
    (2) Venitul brut cuprinde:
    a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în naturã din desfãşurarea activitãţii;
    b) veniturile sub formã de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legãturã cu o activitate independentã;
    c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentã, exclusiv contravaloarea bunurilor rãmase dupã încetarea definitivã a activitãţii;
    d) veniturile din angajamentul de a nu desfãşura o activitate independentã sau de a nu concura cu o altã persoanã;
    e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de platã apãrute în legãturã cu o activitate independentã;
    f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscalã, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
    (3) Nu sunt considerate venituri brute:
    a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în naturã fãcute la începerea unei activitãţi sau în cursul desfãşurãrii acesteia;
    b) sumele primite sub formã de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
    c) sumele primite ca despãgubiri;
    d) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donaţii.
    (4) Condiţiile generale pe care trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
    a) sã fie efectuate în cadrul activitãţilor desfãşurate în scopul realizãrii venitului, justificate prin documente;
    b) sã fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite;
    c) sã respecte regulile privind amortizarea, prevãzute în titlul II, dupã caz;
    c^1) sã respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16);
    d) cheltuielile cu primele de asigurare sã fie efectuate pentru:
    1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
    2. activele ce servesc ca garanţie bancarã pentru creditele utilizate în desfãşurarea activitãţii pentru care este autorizat contribuabilul;
    3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
    4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitãrii sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plãţii de cãtre suportator.
    (5) Urmãtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
    a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);
    b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);
    c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plãtitã pe perioada delegãrii şi detaşãrii în altã localitate, în ţarã şi în strãinãtate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
    d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de pânã la 2% la fondul de salarii realizat anual;
    e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevãzute de actele normative în materie;
    f) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, potrivit legii;
    f^1) cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţã acordate de angajatori, potrivit legii;
    g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoanã;
    h) prima de asigurare voluntarã de sãnãtate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoanã;
    i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentã, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuialã care este aferentã activitãţii independente;
    j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncã şi boli profesionale, potrivit legii;
    k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfãşoarã activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfãşurarea activitãţii, pe baza contractului încheiat între pãrţi, în limita nivelului dobânzii de referinţã a Bãncii Naţionale a României;
    l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing;
    m) cotizaţii plãtite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinatã conform alin. (6);
    n) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
    (6) Baza de calcul se determinã ca diferenţã între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plãtite la asociaţiile profesionale.
    (7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
    a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
    b) cheltuielile corespunzãtoare veniturilor neimpozabile ale cãror surse se aflã pe teritoriul României sau în strãinãtate;
    c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strãinãtate;
    d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevãzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
    e) donaţii de orice fel;
    f) amenzile, confiscãrile, dobânzile, penalitãţile de întârziere şi penalitãţile datorate autoritãţilor române şi strãine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plãtite conform clauzelor din contractele comerciale;
    g) ratele aferente creditelor angajate;
    h) Abrogatã.
    i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
    j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsã din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacã inventarul nu este acoperit de o poliţã de asigurare;
    k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încãlcãrii dispoziţiilor legale în vigoare;
    l) impozitul pe venit suportat de plãtitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
    l^1) 50% din cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximã autorizatã care sã nu depãşeascã 3.500 kg şi care sã nu aibã mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului. Prin excepţie, cheltuielile privind combustibilul efectuate în cadrul activitãţii în scopul realizãrii de venituri sunt deductibile integral pentru situaţia în care vehiculele respective se înscriu în oricare din urmãtoarele categorii:
    1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pazã şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfãşurare a activitãţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzãri şi de agenţi de recrutare a forţei de muncã;
    2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu platã, inclusiv pentru activitatea de taxi;
    3. vehiculele utilizate pentru închirierea cãtre alte persoane, inclusiv pentru desfãşurarea activitãţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi;
    m) alte sume prevãzute prin legislaţia în vigoare. ...
    (8) Contribuabilii care obţin venituri din activitãţi independente sunt obligaţi sã organizeze şi sã conducã contabilitate în partidã simplã, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenţa contabilã, şi sã completeze Registrul-jurnal de încasãri şi plãţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevãzute de legislaţia în materie.
    (9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfãşurãrii activitãţii.
    Norme metodologice:
    36. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în naturã, cum ar fi: venituri din vânzarea de produse şi de mãrfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrãri, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, venituri obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii prin centrele de colectare a deşeurilor şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activitãţii, inclusiv încasãrile efectuate în avans care se referã la alte exerciţii fiscale, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bãnci pentru disponibilitãţile bãneşti aferente afacerii, din alte activitãţi adiacente şi altele asemenea. În venitul brut se includ şi veniturile încasate ulterior încetãrii activitãţii independente, pe baza facturilor emise şi neîncasate pânã la încetarea activitãţii.
    Prin activitãţi adiacente se înţelege toate activitãţile care au legãturã cu obiectul de activitate autorizat.
    În venitul brut al afacerii se include şi suma reprezentând contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitãrii activitãţii şi la încetarea definitivã a acesteia în patrimoniul personal al contribuabilului, operaţiune consideratã din punct de vedere fiscal o înstrãinare. Evaluarea acestora se face la preţurile practicate pe piaţã sau stabilite prin expertizã tehnicã.
    În cazul încetãrii definitive a activitãţii, din punct de vedere fiscal, sumele obţinute din valorificarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloacele fixe, obiectele de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mãrfuri se includ în venitul brut.
    În cazul schimbãrii modalitãţii de exercitare a unei activitãţi, precum şi al transformãrii formei de exercitare a acesteia într-o altã formã, potrivit legislaţiei în materie, în condiţiile continuãrii activitãţii, se include în venitul brut al afacerii care urmeazã sã se transforme/schimbe şi contravaloarea bunurilor şi drepturilor care trec în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat.
    În cazul bunurilor şi al drepturilor amortizabile care trec în patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitãţii de exercitare a unei activitãţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia într-o altã formã, potrivit legislaţiei în materie, se aplicã urmãtoarele reguli:
    - cele cu valoare rãmasã de amortizat se înscriu în Registrul-inventar la aceastã valoare, care constituie şi bazã de calcul al amortizãrii;
    - cele complet amortizate se înscriu în Registrul-inventar la valoarea stabilitã prin expertizã tehnicã sau la preţul practicat pe piaţã; pentru acestea nu se calculeazã amortizare şi valoarea acestora nu constituie cheltuialã deductibilã din veniturile noii activitãţi.
    În cazul bunurilor şi al drepturilor neamortizabile care trec în patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitãţii de exercitare a unei activitãţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia într-o altã formã, potrivit legislaţiei în materie, acestea se înscriu în Registrul-inventar la valoarea înscrisã în evidenţa contabilã din care provin şi nu constituie cheltuialã deductibilã din veniturile noii activitãţi.
    Nu constituie venit brut urmãtoarele:
    - aporturile fãcute la începerea unei activitãţi sau în cursul desfãşurãrii acesteia;
    - sumele primite sub formã de credite bancare ori de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
    - sumele primite ca despãgubiri;
    - sumele ori bunurile primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donaţii.
    În cazul începerii unei activitãţi ca urmare a schimbãrii modalitãţii de exercitare a activitãţii şi/sau transformãrii formei de exercitare a acesteia într-o altã formã, potrivit legislaţiei în materie, aporturile aduse în noul patrimoniu nu constituie venit brut.
    În cazul schimbãrii modalitãţii de exercitare a unei activitãţi şi/sau al transformãrii formei de exercitare a acesteia într-o altã formã, potrivit legislaţiei în materie, în timpul anului, venitul net/pierderea se determinã separat pentru fiecare perioadã în care activitatea independentã a fost desfãşuratã de contribuabil într-o formã de organizare prevãzutã de lege.
    Venitul net anual/Pierderea anualã se determinã prin însumarea venitului net/pierderii înregistrat/înregistrate în toate perioadele fiscale din anul fiscal în care a avut loc schimbarea şi/sau transformarea formei de exercitare a activitãţii.
    Venitul net anual/Pierderea anualã se înscrie în declaraţia privind venitul realizat.
    Pierderea fiscalã înregistratã în anul în care a avut loc schimbarea şi/sau transformarea formei de exercitare a activitãţii se reporteazã şi se compenseazã potrivit regulilor de reportare prevãzute la art. 80 din Codul fiscal."

    6. Punctul 36^1 se abrogã.

    7. Punctul 37 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, astfel cum rezultã din evidenţele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
    Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizãrii veniturilor sunt şi urmãtoarele:
    a) sã fie efectuate în interesul direct al activitãţii;
    b) sã corespundã unor cheltuieli efective şi sã fie justificate cu documente;
    c) sã fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite, inclusiv în cazul cheltuielilor reprezentând plãţi efectuate în avans care se referã la alte exerciţii fiscale."

    8. La punctul 38, liniuţa a 19-a se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "- cheltuielile cu pregãtirea profesionalã pentru contribuabili şi salariaţii lor, potrivit legii;"

    9. Punctul 42 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
    Art. 49. - (1) În cazul contribuabililor care realizeazã venituri comerciale definite la art. 46 alin. (2), venitul net anual se determinã pe baza normelor de venit de la locul desfãşurãrii activitãţii.
    (2) Ministerul Finanţelor Publice elaboreazã nomenclatorul activitãţilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobã prin ordin al ministrului finanţelor publice, în conformitate cu activitãţile din Clasificarea activitãţilor din economia naţionalã - CAEN, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificãrile ulterioare. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au urmãtoarele obligaţii:
    a) stabilirea nivelului normelor de venit;
    b) publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmeazã a se aplica.
    (2^1) Norma de venit pentru fiecare activitate independentã desfãşuratã de contribuabil care genereazã venit comercial nu poate fi mai micã decât salariul de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Prevederile prezentului alineat se aplicã şi în cazul în care activitatea se desfãşoarã în cadrul unei asocieri fãrã personalitate juridicã, norma de venit fiind stabilitã pentru fiecare membru asociat.
    (3) La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulţirea cu 12 a salariului de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã reprezintã venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor. Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti sunt cele prevãzute în normele metodologice.
    (4) În cazul în care un contribuabil desfãşoarã o activitate independentã, care genereazã venituri comerciale, pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentã acelei activitãţi se corecteazã astfel încât sã reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfãşuratã activitatea respectivã.
    (5) Dacã un contribuabil desfãşoarã douã sau mai multe activitãţi care genereazã venituri comerciale, venitul net din aceste activitãţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzãtoare fiecãrei activitãţi.
    (6) În cazul în care un contribuabil desfãşoarã o activitate desemnatã conform alin. (2) şi o altã activitate independentã, venitul net anual se determinã pe baza contabilitãţii în partidã simplã, conform art. 48.
    (7) Abrogat.
    (8) Contribuabilii care desfãşoarã activitãţi pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit au obligaţia sã completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasãri şi plãţi referitoare la încasãri, potrivit reglementãrilor contabile elaborate în acest scop.
    (9) Contribuabilii pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal urmãtor, au obligaţia determinãrii venitului net anual în sistem real. Aceastã categorie de contribuabili are obligaţia sã completeze corespunzãtor şi sã depunã declaraţia privind venitul estimat/norma de venit pânã la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionalã a României, la sfârşitul anului fiscal.
    Norme metodologice:
    42. În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeazã venituri comerciale şi desfãşoarã activitãţi cuprinse în nomenclatorul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, venitul net se determinã pe bazã de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplicã criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz.
    Prin ordin al ministrului finanţelor publice se vor stabili activitãţile din Clasificarea activitãţilor din economia naţionalã - CAEN, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificãrile ulterioare, care genereazã venituri comerciale în sensul art. 49 din Codul fiscal.
    În situaţia în care un contribuabil desfãşoarã aceeaşi activitate în douã sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determinã pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectueazã prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfãşurare a activitãţii.
    În cazul în care un contribuabil desfãşoarã mai multe activitãţi pentru care venitul net se determinã pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectueazã prin însumarea nivelului normelor de venit de la locul desfãşurãrii fiecãrei activitãţi, corectate potrivit criteriilor specifice."

    10. Punctul 58 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidã simplã
    Art. 51. - (1) Contribuabilii care obţin venituri din activitãţi independente, impuşi pe bazã de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectualã au dreptul sã opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.
    (2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadã de 2 ani fiscali consecutivi şi se considerã reînnoitã pentru o nouã perioadã dacã contribuabilul nu solicitã revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzãtoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea formularului la organul fiscal competent pânã la data de 31 ianuarie inclusiv a anului urmãtor expirãrii perioadei de 2 ani.
    (3) Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercitã prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent pânã la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfãşurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activitãţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.
    Norme metodologice:
    58. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:
    a) în cazul contribuabililor prevãzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfãşurat activitate în anul precedent şi au fost impuşi pe bazã de norme de venit, prin completarea corespunzãtoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea acesteia pânã la data de 31 ianuarie inclusiv;
    b) în cazul contribuabililor prevãzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin completarea corespunzãtoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea acesteia în termen de 15 zile de la începerea activitãţii."

    11. Punctele 59 şi 60 se abrogã.

    12. Punctele 61, 64, 64^1 şi 66^1 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Reţinerea la sursã a impozitului reprezentând plãţi anticipate pentru unele venituri din activitãţi independente
    Art. 52. - (1) Pentru urmãtoarele venituri, plãtitorii persoane juridice sau alte entitãţi care au obligaţia de a conduce evidenţã contabilã au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursã, reprezentând plãţi anticipate, din veniturile plãtite:
    a) venituri din drepturi de proprietate intelectualã;
    b) venituri din activitãţi desfãşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent;
    c) venituri din activitatea de expertizã contabilã şi tehnicã, judiciarã şi extrajudiciarã;
    d) venitul obţinut de o persoanã fizicã dintr-o asociere cu o persoanã juridicã contribuabil, potrivit titlului IV^1, care nu genereazã o persoanã juridicã.
    (2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte dupã cum urmeazã:
    a) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. a)-c), aplicând o cotã de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursã potrivit titlului IX^2;
    b) în cazul veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. d), aplicând cota de impunere prevãzutã pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.
    (3) Impozitul ce trebuie reţinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost plãtit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevãzute la alin. (1) lit. d), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV^1.
    Norme metodologice:
    61. Plãtitorii veniturilor prevãzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din codul fiscal au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira în cursul anului fiscal impozitul reprezentând platã anticipatã în contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipatã se calculeazã prin aplicarea cotei de 10% la diferenţa dintre venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursã potrivit titlului IX^2 din Codul fiscal. Reţinerea impozitului reprezentând platã anticipatã se efectueazã din veniturile plãtite în baza contractului civil încheiat în formã scrisã între plãtitorul de venit şi beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal.
    [...]
    64. În cazul contribuabililor ale cãror plãţi anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din codul fiscal pentru veniturile de aceastã naturã şi care realizeazã venituri din activitãţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urmã au obligaţia sã le evidenţieze în contabilitate separat şi sã efectueze în cursul anului plãţi anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.
    64^1. Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente pentru care venitul net anual este stabilit în sistem real şi pentru care plãtitorii de venituri au obligaţia reţinerii la sursã a impozitului reprezentând plãţi anticipate în conformitate cu art. 52 din codul fiscal determinã venitul net anual pe baza contabilitãţii în partidã simplã. Fac excepţie de la determinarea venitului net anual pe baza contabilitãţii în partidã simplã contribuabilii care realizeazã venituri prevãzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din codul fiscal care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal.
    [...]
    66^1. Persoanele fizice care realizeazã venituri din drepturi de proprietate intelectualã, din activitãţi desfãşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, a contractelor de agent, precum şi din activitãţi de expertizã contabilã şi tehnicã, judiciarã şi extrajudiciarã, au dreptul sã opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 52^1 din Codul fiscal."

    13. Dupã punctul 66^1 se introduce un nou punct, punctul 66^2, cu urmãtorul cuprins:
    "66^2. Pentru veniturile realizate în baza contractelor aflate în derulare la data de 1 octombrie 2011, altele decât cele pentru care la data respectivã erau aplicabile prevederile art. 52 din Codul fiscal, şi care sunt calificate drept contracte civile începând cu data de 1 octombrie 2011, obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului reprezentând plãţi anticipate sunt cele în vigoare la data plãţii veniturilor respective."

    14. Punctul 85 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "85. În categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare şi de detaşare în ţarã şi în strãinãtate, stabilite în condiţiile prevãzute de lege sau în contractul de muncã aplicabil."

    15. Punctul 112 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "112. În scopul determinãrii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se aflã funcţia de bazã se înţelege:
    a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncã, locul unde are încheiat contractul individual de muncã sau alte documente specifice, potrivit legii; ...
    b) în cazul în care activitatea se desfãşoarã pentru mai mulţi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligaţia sã declare numai angajatorului ales funcţia pe care o considerã de bazã, pentru un singur loc de muncã, prin depunerea declaraţiei pe propria rãspundere. Declaraţia pe propria rãspundere nu reprezintã un formular tipizat.
    Funcţia de bazã poate fi declaratã de angajat şi la locul de muncã la care acesta realizeazã venituri din salarii în baza unui contract individual de muncã cu timp parţial. La schimbarea locului unde se aflã funcţia de bazã, angajatul are obligaţia depunerii unei declaraţii pe propria rãspundere de renunţare la funcţia de bazã la angajatorul ales iniţial."

    16. Punctul 122 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Termenul de platã a impozitului
    Art. 58. - (1) Plãtitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecãrei luni la data efectuãrii plãţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecãrei luni, calculat şi reţinut la data efectuãrii plãţii acestor venituri, se vireazã, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului pentru care se datoreazã, de cãtre urmãtorii plãtitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor:
    a) asociaţii, fundaţii sau alte entitãţi fãrã scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un numãr mediu de pânã la 3 salariaţi exclusiv;
    b) persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de pânã la 100.000 euro şi au avut un numãr mediu de pânã la 3 salariaţi exclusiv;
    c) persoanele juridice plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un numãr mediu de pânã la 3 salariaţi exclusiv;
    d) persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercitã profesii libere şi asocierile fãrã personalitate juridicã constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bazã de contract individual de muncã.
    (3) Numãrul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 296^19 alin. (1^3) şi (1^4).
    Norme metodologice:
    [...]
    122. Impozitul calculat şi reţinut lunar se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri, cu excepţia situaţiilor prevãzute la alin. (2) al art. 58 din Codul fiscal."

    17. Punctele 124-126 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Obligaţii declarative ale plãtitorilor de venituri din salarii
    Art. 59. - (1) Plãtitorii de venituri cu regim de reţinere la sursã a impozitului au obligaţia sã completeze şi sã depunã declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit în termenul prevãzut la art. 93 alin. (2).
    (2) Plãtitorul de venituri este obligat sã elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care sã cuprindã cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintã un formular tipizat.
    Norme metodologice:
    124. Declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completeazã de plãtitorul de venit şi se depun la organul fiscal la care plãtitorul de venit este înregistrat în evidenţã fiscalã. Plãtitorul de venit este obligat sã elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care sã cuprindã cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut.
    [...]
    125. Declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru salariaţii care au fost detaşaţi la o altã unitate se completeazã de cãtre unitatea care a încheiat contractele de muncã cu aceştia.
    126. În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi, plãtitorul de venituri din salarii care a detaşat comunicã plãtitorului la care aceştia sunt detaşaţi date referitoare la deducerea personalã la care este îndreptãţit fiecare salariat.
    Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi întocmeşte statele de salarii, calculeazã impozitul şi transmite lunar unitãţii de la care au fost detaşaţi informaţiile solicitate prin ordinul ministrului finanţelor publice, în scopul completãrii declaraţiei privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit."

    18. Punctul 124^1 se abrogã.

    19. Punctele 137^1 şi 138 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
    Art. 62. - (1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintã totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã stabilite potrivit contractului încheiat între pãrţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasãrii acestora. Venitul brut se majoreazã cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinãtor legal, dacã sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.
    (1^1) În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevãzute în contractul încheiat între pãrţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasãrii chiriei.
    (2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
    (2^1) În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între pãrţi şi reprezintã totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã primite.
    (2^2) În cazul în care arenda se exprimã în naturã, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotãrâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, hotãrâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotãrâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unitãţilor fiscale din subordine.
    (2^3) Venitul net din arendã se stabileşte la fiecare platã prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
    (2^4) Impozitul pe veniturile din arendã se calculeazã prin reţinere la sursã de cãtre plãtitorii de venit la momentul plãţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
    (2^5) Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendã se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reţinut.
    (2^6) În cazul în care opteazã pentru determinarea venitului net din arendã în sistem real, contribuabilii sunt obligaţi sã precizeze în scris, în contractul/raportul juridic încheiat, la momentul încheierii acestuia. Modalitatea de impunere aleasã este aplicabilã pentru toate veniturile realizate în baza contractului/raportului juridic respectiv.
    [...]
    Norme metodologice:
    [...]
    137^1. În situaţia în care chiria reprezintã echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determinã pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionalã a României, valabil pentru ultima zi a fiecãrei luni, corespunzãtor lunilor din perioada de impunere.
    138. Venitul net se determinã ca diferenţã între sumele reprezentând chiria în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã, prevãzute în contractul încheiat între pãrţi, şi cota de cheltuialã forfetarã de 25% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului."

    20. La punctul 152, liniuţa a treia se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "- veniturile obţinute din valorificarea deşeurilor prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlã şi altele asemenea; fac excepţie veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor, prin centrele de colectare, în vederea dezmembrãrii, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice care sunt venituri neimpozabile."

    21. La punctul 152, dupã liniuţa a 10-a se introduce o nouã liniuţã, liniuţa a 11-a, cu urmãtorul cuprins:
    "- sume rãmase disponibile dupã acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pãdurilor şi a cãror restituire a fost solicitatã de proprietarii de pãduri persoane fizice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."

    22. Punctele 161-164 şi 166 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Declaraţii privind venitul estimat/norma de venit
    Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fãrã personalitate juridicã, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi sã depunã la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeazã venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursã.
    (2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finalã, au obligaţia sã depunã o declaraţie privind venitul estimat/norma de venit, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între pãrţi. Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit se depune odatã cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între pãrţi. Contribuabilii care obţin venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal au obligaţia înregistrãrii contractului încheiat între pãrţi, precum şi a modificãrilor survenite ulterior, în termen de 15 zile de la încheierea/producerea modificãrii acestuia, la organul fiscal competent.
    (3) Contribuabilii care în anul anterior au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeazã cã vor realiza venituri care diferã cu cel puţin 20% faţã de anul fiscal anterior depun, odatã cu declaraţia privind venitul realizat, şi declaraţia privind venitul estimat/norma de venit.
    (4) Contribuabilii care determinã venitul net pe bazã de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determinã în sistem forfetar şi care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun declaraţia privind venitul estimat/norma de venit completatã corespunzãtor.
    Norme metodologice:
    161. Contribuabilii care încep o activitate independentã au obligaţia declarãrii veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, pe fiecare sursã şi categorie de venit. Declararea veniturilor şi a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit, pe fiecare sursã şi categorie de venit, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
    Obligaţia depunerii declaraţiilor privind venitul estimat/norma de venit revine atât contribuabililor care determinã venitul net în sistem real şi desfãşoarã activitatea în mod individual sau întro formã de asociere care nu dã naştere unei persoane juridice, cât şi contribuabililor pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit.
    Nu depun declaraţii privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care desfãşoarã activitãţi independente pentru care plãţile anticipate se realizeazã prin reţinere la sursã de cãtre plãtitorul de venit.
    În cazul în care contribuabilul obţine venituri într-o formã de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fãrã personalitate juridicã.
    162. Asocierile fãrã personalitate juridicã ce încep o activitate independentã au obligaţia sã depunã o declaraţie privind venitul estimat/norma de venit la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, odatã cu înregistrarea acestuia la organul fiscal.
    163. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia depunerii la organul fiscal competent a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit pe fiecare sursã de realizare a venitului, odatã cu înregistrarea contractului de cedare a folosinţei bunurilor, în termen de 15 zile de la încheierea acestuia.
    Nu depun declaraţie privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care realizeazã venituri din arendã.
    164. Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente şi din activitãţi agricole, impuse pe bazã de norme de venit, şi care solicitã trecerea pentru anul fiscal urmãtor la impunerea în sistem real vor depune declaraţia privind venitul estimat/norma de venit pânã la data de 31 ianuarie, completatã corespunzãtor. Contribuabilii care încep o activitate impusã pe bazã de norme de venit şi opteazã pentru determinarea venitului net în sistem real vor depune declaraţia privind venitul estimat/norma de venit în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, completatã corespunzãtor.
    [...]
    166. În sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaraţii privind venitul estimat/norma de venit în vederea recalculãrii nivelului plãţilor anticipate se înţelege: întreruperi temporare de activitate în cursul anului din motive medicale justificate cu documente, situaţii de forţã majorã, alte cauze care genereazã modificarea veniturilor."

    23. Punctele 168 şi 170 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Stabilirea plãţilor anticipate de impozit
    Art. 82. - (1) Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activitãţi agricole sunt obligaţi sã efectueze în cursul anului plãţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plãţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursã.
    (2) Plãţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursã de venit, luându-se ca bazã de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, dupã caz, prin emiterea unei decizii care se comunicã contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate dupã expirarea termenelor de platã prevãzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuãrii plãţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de platã al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plãţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeazã pe termenele de platã urmãtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plãţi anticipate, venitul net aferent perioadei pânã la sfârşitul anului urmând sã fie supus impozitãrii, potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plãţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendã, se stabilesc de organul fiscal astfel:
    a) pe baza contractului încheiat între pãrţi; sau
    b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidã simplã, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintã echivalentul în lei al unei sume în valutã, determinarea venitului anual estimat se efectueazã pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionalã a României, din ziua precedentã celei în care se efectueazã impunerea.
    (3) Plãţile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pânã la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Nu se datoreazã plãţi anticipate în cazul contribuabililor care realizeazã venituri din arendare şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real, plata impozitului anual efectuându-se potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determinã venitul net din activitãţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datoreazã plãţi anticipate cãtre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în douã rate egale, astfel: 50% din impozit pânã la data de 25 septembrie inclusiv şi 50% din impozit pânã la data de 25 noiembrie inclusiv.
    (4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plãţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã.
    (5) Pentru stabilirea plãţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bazã de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusã o declaraţie privind venitul estimat/norma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupã caz. La stabilirea plãţilor anticipate se utilizeazã cota de impozit de 16% prevãzutã la art. 43 alin. (1).
    (5^1) Impozitul reţinut la sursã de cãtre plãtitori pentru veniturile prevãzute la art. 78 alin. (1) lit. f) se stabileşte prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut şi reprezintã platã anticipatã în contul impozitului anual datorat de cãtre contribuabilii care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri din activitãţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activitãţi agricole, determinate în sistem real.
    (6) Plãţile anticipate stabilite pe baza contractelor încheiate între pãrţi în care chiria este exprimatã în lei, potrivit prevederilor art. 63 alin. (2), precum şi pentru veniturile din activitãţi independente şi agricole, impuse pe baza normelor de venit, reprezintã impozit final.
    Norme metodologice:
    [...]
    168. Sumele reprezentând plãţi anticipate se achitã în 4 rate egale, pânã la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie, cu excepţia veniturilor din activitãţi agricole, pentru care sumele reprezentând plãţi anticipate se achitã pânã la 25 septembrie şi 25 noiembrie. În cazul contribuabililor care realizeazã venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub forma arendei şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real, plata impozitului se efectueazã potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat.
    [...]
    170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de platã anticipatã, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de cãtre contribuabil a unei declaraţii privind venitul estimat/norma de venit."

    24. Punctele 176 şi 177 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Declaraţia privind venitul realizat
    Art. 83. - (1) Contribuabilii care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri din activitãţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activitãţi agricole, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pânã la data de 25 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completeazã pentru fiecare sursã şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formã de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere.
    (1^1) Declaraţia privind venitul realizat se completeazã şi pentru contribuabilii prevãzuţi la art. 63 alin. (2), caz în care plãţile anticipate de impozit vor fi luate în calcul la stabilirea impozitului anual datorat, pentru situaţiile în care intervin modificãri ale clauzelor contractuale, cu excepţia art. 82 alin. (7).
    (2) Declaraţia privind venitul realizat se completeazã şi se depune la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal pânã la data de 25 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a câştigului net anual/pierderii nete anuale, generat/generatã de:
    a) transferuri de titluri de valoare, altele decât pãrţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societãţilor închise;
    b) operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
    (2^1) Declaraţia de impunere trimestrialã se completeazã pentru câştigul net determinat/pierderea netã determinatã la sfârşitul fiecãrui trimestru, generat/generatã de tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât pãrţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societãţilor închise.
    (3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat pentru urmãtoarele categorii de venituri:
    a) venituri nete determinate pe bazã de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plãţi anticipate, conform legii;
    b) venituri din activitãţi menţionate la art. 52 alin. (1) lit. a)-c), a cãror impunere este finalã potrivit prevederilor art. 52^1;
    b^1) venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub formã de arendã, a cãror impunere este finalã potrivit prevederilor art. 62 alin. (2^1);
    c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor prevãzute la art. 63 alin. (2), a cãror impunere este finalã, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plãţi anticipate, conform legii;
    d) venituri sub formã de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevãzuţi la art. 60;
    e) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevãzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a cãror impunere este finalã;
    f) venituri din pensii;
    g) venituri din activitãţi agricole, a cãror impunere este finalã potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
    h) venituri din transferul proprietãţilor imobiliare; ...
    i) venituri din alte surse.
    Norme metodologice:
    176. Declaraţiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri din activitãţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi venituri din activitãţi agricole pentru care venitul net se determinã în sistem real.
    Fac excepţie de la depunerea declaraţiei privind venitul realizat contribuabilii prevãzuţi la art. 63 alin. (2) din codul fiscal şi cei care obţin venituri prevãzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din codul fiscal şi care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal, pentru care impozitul reţinut este final.
    Declaraţiile privind venitul realizat se depun, în intervalul 1 ianuarie-25 mai inclusiv al anului urmãtor celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent, definit potrivit legislaţiei în materie.
    Pentru veniturile realizate dintr-o formã de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuitã din asociere.
    177. Contribuabilii care realizeazã venituri din strãinãtate impozabile în România au obligaţia sã declare în România veniturile respective pânã la data de 25 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a venitului."

    25. Punctul 209 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "209. Contribuabilii prevãzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Codul fiscal, care desfãşoarã activitate salarialã în strãinãtate şi sunt plãtiţi pentru activitatea salarialã desfãşuratã în strãinãtate de cãtre angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salarialã desfãşuratã în strãinãtate.
    În cazul în care acelaşi venit din salarii este supus impunerii atât în România, cât şi în strãinãtate, statului strãin revenindu-i dreptul de impunere potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu respectivul stat, organul fiscal competent din România va proceda la regularizarea impozitului datorat de rezidentul român, pe baza cererii depuse. În vederea regularizãrii impozitului, contribuabilii care au fost impuşi pentru aceleaşi venituri obţinute din salarii, atât în România, cât şi în alt stat cu care România are încheiatã o convenţie de evitare a dublei impuneri vor depune la registratura organului fiscal competent sau prin poştã, împreunã cu cererea de restituire ori declaraţia privind veniturile realizate din strãinãtate, dupã caz, urmãtoarele documente justificative:
    a) fişa fiscalã sau documentul menţionat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal, dupã caz, întocmitã/întocmit de angajatorul rezident în România ori de cãtre un sediu permanent în România care efectueazã plãţi de naturã salarialã;
    b) certificatul de atestare a impozitului plãtit în strãinãtate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentã a statului strãin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat şi impozitul plãtit în celãlalt stat, eliberat de autoritatea competentã din ţara în care s-a obţinut venitul;
    c) contractul de detaşare;
    d) orice alte documente care pot sta la baza determinãrii sumei impozitului plãtit în strãinãtate pentru veniturile plãtite de angajatorul rezident în România sau de cãtre un sediu permanent în România.
    Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul român se va stabili prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã.
    Veniturile din activitãţi dependente desfãşurate în strãinãtate şi plãtite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România potrivit prevederilor Codului fiscal şi nu fac obiectul creditului fiscal extern."

    26. Punctele 212 şi 213 se abrogã.

    D. Titlul V "Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor strãine înfiinţate în România"

    1. La punctul 2, alineatul (12) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(12) Sumele plãtite operatorilor de sateliţi de cãtre societãţile de radio, televiziune sau de cãtre societãţile de telecomunicaţii ori de cãtre alţi clienţi, în baza unor contracte de închiriere de transponder care permit utilizarea capacitãţii de a transmite în mai multe zone geografice, nu reprezintã redevenţã dacã nu este transferatã nicio tehnologie legatã de satelit şi dacã clientul nu se aflã în posesia satelitului când realizeazã transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. În situaţia în care proprietarul satelitului închiriazã satelitul unei alte pãrţi, suma plãtitã de operatorul de satelit proprietarului este consideratã ca reprezentând închirierea unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific. Un tratament similar se aplicã sumelor plãtite pentru închirierea ori achiziţionarea capacitãţii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicaţii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau al petrolului."

    2. Punctul 9 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "9. La impunerea şi declararea veniturilor ce reprezintã remuneraţii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfãşuratã în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române sunt aplicabile dispoziţiile titlului III din Codul fiscal."

    3. La punctul 9^6, litera d) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "d) În cazul în care transferul oricãror titluri de valoare deţinute de o persoanã fizicã nerezidentã se realizeazã printr-un intermediar, obligaţia de calcul şi virare a impozitului pe câştigul din transferul unor astfel de titluri, precum şi celelalte obligaţii declarative revin beneficiarului nerezident al câştigului sau reprezentantului fiscal/împuternicitului desemnat de beneficiar pentru cazurile prevãzute astfel în titlul III din Codul fiscal. În acest caz, intermediarul va îndeplini obligaţiile ce îi revin potrivit art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al câştigului sau împuternicitul desemnat va depune declaraţia de impunere trimestrialã, respectiv declaraţia privind venitul realizat, va îndeplini obligaţiile fiscale şi va anexa la aceste declaraţii câte o copie legalizatã a certificatului de rezidenţã fiscalã sau a documentului prevãzut la pct. 13 alin. (1), însoţitã de o traducere autorizatã în limba românã.În situaţiile prevãzute în mod expres în titlul III din Codul fiscal, când intermediarul are obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozitul pe câştigul din transferul oricãror titluri de valoare, acesta are obligaţia de a pãstra certificatul de rezidenţã fiscalã al beneficiarului venitului, precum şi de a îndeplini celelalte obligaţii declarative.
    În situaţia în care beneficiarul câştigului din transferul oricãror titluri de valoare este o persoanã fizicã nerezidentã, iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligaţia de calcul, reţinere şi virare a impozitului, precum şi celelalte obligaţii declarative şi de pãstrare a certificatului de rezidenţã fiscalã al beneficiarului câştigului revin, dupã caz, reprezentantului fiscal/împuternicitului desemnat de beneficiar."

    4. La punctul 12, alineatele (4) şi (5) se abrogã.

    5. La punctul 12, dupã alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (10^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(10^1) În cazul României, întreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului încheiat între Comunitatea Europeanã şi Confederaţia Elveţianã de stabilire a unor mãsuri echivalente cu cele prevãzute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plãţilor de dobânzi sunt cele menţionate la pct. 213 din normele de aplicare a art. 201 din Codul fiscal, respectiv cele menţionate la art. 124^26 lit. x) din Codul fiscal."

    6. Punctul 13 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene
    Art. 118. - [...]
    (2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plãtitorului de venit, în momentul realizãrii venitului, certificatul de rezidenţã fiscalã eliberat de cãtre autoritatea competentã din statul sãu de rezidenţã, precum şi, dupã caz, o declaraţie pe propria rãspundere în care se indicã îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia aplicãrii legislaţiei Uniunii Europene. Dacã certificatul de rezidenţã fiscalã, respectiv declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintã în acest termen, se aplicã prevederile titlului V. În momentul prezentãrii certificatului de rezidenţã fiscalã şi, dupã caz, a declaraţiei prin care se indicã calitatea de beneficiar se aplicã prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei Uniunii Europene şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie. În acest sens, certificatul de rezidenţã fiscalã trebuie sã menţioneze cã beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscalã în statul contractant cu care este încheiatã convenţia de evitare a dublei impuneri, întrun stat al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb pentru toatã perioada în care s-au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicãrii legislaţiei Uniunii Europene va fi doveditã prin certificatul de rezidenţã fiscalã şi, dupã caz, declaraţia pe propria rãspundere a acestuia de îndeplinire cumulativã a condiţiilor referitoare la: perioada minimã de deţinere, condiţia de participare minimã în capitalul persoanei juridice române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevãzute în titlul II sau titlul V, dupã caz, calitatea de contribuabil plãtitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fãrã posibilitatea unei opţiuni sau exceptãri. Certificatul de rezidenţã fiscalã prezentat în cursul anului pentru care se fac plãţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul urmãtor, cu excepţia situaţiei în care se schimbã condiţiile de rezidenţã.
    Norme metodologice:
    13. (1) Pentru a beneficia de prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul sãu de rezidenţã, precum şi de cele ale legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie sã prezinte certificatul de rezidenţã fiscalã eliberat de autoritatea fiscalã din statul respectiv sau un alt document eliberat de cãtre o altã autoritate decât cea fiscalã, care are atribuţii în domeniul certificãrii rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat.
    (2) Nerezidenţii care sunt beneficiarii veniturilor din România vor depune la plãtitorul de venit originalul sau copia legalizatã a certificatului de rezidenţã fiscalã ori a documentului menţionat la alin. (1), însoţite de o traducere autorizatã în limba românã.
    (3) În ipoteza în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România transmite un singur original al certificatului de rezidenţã fiscalã sau al documentului prevãzut la alin. (1) unui plãtitor de venituri rezident român care are filiale, sucursale ori puncte de lucru în diferite localitãţi din România şi care fac plãţi, la rândul lor, cãtre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenţã fiscalã sau al documentului prevãzut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizatã a certificatului de rezidenţã fiscalã sau a documentului prevãzut la alin. (1), însoţitã de o traducere autorizatã în limba românã. Pe copia legalizatã primitorul originalului certificatului de rezidenţã fiscalã sau al documentului prevãzut la alin. (1) va semna cu menţiunea cã deţine originalul acestuia.
    (4) Prevederile alin. (3) sunt valabile şi în situaţia în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România are înfiinţatã o filialã în România care are relaţii contractuale cu diverşi clienţi din localitãţi diferite din România şi care primeşte un singur original al certificatului de rezidenţã fiscalã sau al documentului prevãzut la alin. (1). Filiala aparţinând persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clienţilor români.
    (5) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat şi ca urmare a informaţiilor primite pe baza schimbului de informaţii iniţiat/procedurii amiabile declanşate de o ţarã partenerã de convenţie de evitare a dublei impuneri.
    (6) În certificatul de rezidenţã fiscalã sau în documentul prevãzut la alin. (1), prezentat de nerezidenţii care au obţinut venituri din România, trebuie sã se ateste cã aceştia au fost rezidenţi în statele cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, în anul/perioada obţinerii veniturilor sau în anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenţã fiscalã ori documentul prevãzut la alin. (1).
    (7) Plãtitorul de venit este rãspunzãtor pentru primirea în termenul stabilit a originalului sau a copiei certificatului de rezidenţã fiscalã ori a documentului prevãzut la alin. (1) şi pentru aplicarea prevederilor din convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu diverse state.
    (8) Forma şi conţinutul certificatului de rezidenţã fiscalã sau ale documentului prevãzut la alin. (1) pentru nerezidenţi sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenţã al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenţã fiscalã sau documentul prevãzut la alin. (1) trebuie sã cuprindã, în principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum şi a autoritãţii care a emis certificatul de rezidenţã fiscalã sau documentul prevãzut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscalã, menţiunea cã este rezident fiscal în statul emitent, precum şi data emiterii certificatului sau a documentului."

    7. Dupã punctul 13 se introduce un nou punct, punctul 13^1, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene
    Art. 118. - [...]
    (3) În cazul în care s-au fãcut reţineri de impozit ce depãşesc cotele din convenţiile de evitare a dublei impuneri, respectiv din legislaţia Uniunii Europene, suma impozitului reţinut în plus poate fi restituitã la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
    Pentru restituirea impozitului reţinut în plus din veniturile plãtite de un rezident român persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire a impozitului plãtit în plus la plãtitorul de venit rezident român.
    Cererea de restituire a impozitului va fi depusã de persoana nerezidentã în termenul legal de prescripţie, stabilit prin legislaţia statului român.
    Restituirea impozitului reţinut în plus faţã de sarcina fiscalã rezultatã din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, respectiv a legislaţiei Uniunii Europene coroborat cu legislaţia internã, dupã caz, se efectueazã independent de situaţia obligaţiilor fiscale ale contribuabilului rezident român, plãtitor al venitului cãtre nerezident, obligat potrivit legii sã facã stopajul la sursã.
    Norme metodologice:
    13^1. (1) În cazul când în România s-au fãcut reţineri de impozit ce depãşesc prevederile din convenţiile de evitare a dublei impuneri sau din legislaţia Uniunii Europene, dupã caz, suma impozitului reţinut în plus poate fi restituitã la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
    (2) Pentru restituirea impozitului reţinut în plus din veniturile plãtite nerezidentului, acesta depune, în termenul legal de prescripţie, o cerere de restituire a impozitului plãtit în plus la plãtitorul de venit.
    (3) Restituirea impozitului reţinut în plus faţã de sarcina fiscalã rezultatã din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislaţiei Uniunii Europene, dupã caz, coroborate cu legislaţia internã, se efectueazã de cãtre plãtitorul de venit, independent de situaţia obligaţiilor sale fiscale.
    (4) Plãtitorul de venit va calcula şi va restitui nerezidentului suma reprezentând impozit reţinut în plus astfel:
    a) în situaţia în care cota de impunere stabilitã în convenţiile de evitare a dublei impuneri sau de legislaţia Uniunii Europene este mai micã decât cea prevãzutã de Codul fiscal, suma restituitã nerezidentului este egalã cu diferenţa de impozit plãtit în plus;
    b) în situaţia în care potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau legislaţiei Uniunii Europene nu se datoreazã impozit, suma restituitã nerezidentului este egalã cu impozitul plãtit în România.
    (5) În vederea recuperãrii de la buget a sumelor efectiv restituite, plãtitorul de venit va depune la organul fiscal competent în administrarea sa declaraţia/declaraţiile fiscalã/fiscale rectificativã/rectificative cu diminuarea obligaţiilor fiscale, în care va înscrie suma efectiv restituitã persoanei nerezidente cu titlu de impozit reţinut în plus.
    (6) Ulterior depunerii declaraţiei fiscale rectificative, plãtitorul de venit va depune la acelaşi organ fiscal o cerere de restituire a impozitului plãtit în plus, soluţionarea cererii realizându-se potrivit legislaţiei în materie.
    (7) În situaţia în care restituirea impozitului reţinut în plus faţã de sarcina fiscalã rezultatã din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislaţiei Uniunii Europene, dupã caz, coroborate cu legislaţia internã, nu se poate efectua de cãtre plãtitorul de venit, contribuabilul nerezident îşi va recupera de la bugetul statului acest impozit plãtit în plus, personal sau prin împuternicit. Procedura de restituire a impozitului plãtit în plus se va stabili prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã."

    8. Punctele 14 şi 14^1 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene
    Art. 118. - [...]
    (4) Macheta certificatului de rezidenţã fiscalã pentru persoane rezidente în România, precum şi termenul de depunere de cãtre nerezidenţi a documentelor de rezidenţã fiscalã, emise de autoritatea din statul de rezidenţã al acestora, se stabilesc prin norme.
    Norme metodologice:
    14. Ministrul finanţelor publice aprobã prin ordin macheta certificatului de rezidenţã fiscalã atât pentru rezidenţi, cât şi pentru persoanele fizice nerezidente care au îndeplinit condiţiile de rezidenţã prevãzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) din Codul fiscal, care sunt supuşi impozitului pe veniturile obţinute din orice sursã, atât din România, cât şi din afara României, având în România obligaţie fiscalã integralã.
    14^1. Ministrul finanţelor publice aprobã prin ordin macheta Certificatului privind atestarea activitãţii desfãşurate în România de cãtre sediul permanent al unei persoane juridice strãine. Organul fiscal teritorial în raza cãruia este înregistrat sediul permanent ca plãtitor de impozite şi taxe poate elibera, la cererea acestora, certificatul prin care se atestã cã sediul permanent a desfãşurat activitate în România."

    9. Punctul 15 se abrogã.

    10. Punctul 15^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Declaraţii anuale privind reţinerea la sursã
    Art. 119. - (1) Plãtitorii de venituri cu regim de reţinere la sursã a impozitelor, cu excepţia plãtitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligaţia sã depunã o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului fiscal curent pentru anul expirat.
    [...]
    Norme metodologice:
    15^1. Declaraţia depusã de plãtitorii de venituri care au obligaţia sã reţinã la sursã impozitul pentru veniturile obţinute de nerezidenţi din România are urmãtorul cuprins:

                             DECLARAŢIE INFORMATIVÃ
                   privind impozitul reţinut şi plãtit pentru
           veniturile cu regim de reţinere la sursã/venituri scutite,
                      pe beneficiari de venit nerezidenţi

                               Anul .............


    A. Datele de identificare a plãtitorului de venit

     Denumirea/Numele şi prenumele Codul de identificare fiscalã/CNP
    ┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
    └───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
     Adresa: Judeţul Sectorul Localitatea
    ┌─────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────┐
    └─────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────┘
     Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap.
    ┌─────────────────────────────────┬───────┬────────┬───────┬───────┬──────┐
    └─────────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴──────┘
     Cod poştal Telefon Fax Email
    ┌──────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────────┐
    └──────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────────┘

    B. Datele de identificare a beneficiarului de venit nerezident
    ┌────┬────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────┐
    │Nr. │ Denumirea statului de │ Denumirea/ │ Codul de identificare │
    │crt.│ rezidenţã a │ Numele şi │ fiscalã atribuit de │
    │ │beneficiarului de venit │ prenumele │ autoritatea din România │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
    ├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
    ├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
    ├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
    └────┴────────────────────────┴───────────────┴──────────────────────────┘

    C. Date informative privind impozitul reţinut la sursã/venituri scutite pe
       beneficiari de venit nerezidenţi
    ┌────┬──────────────┬─────────┬──────────┬──────────────────┬─────────────┐
    │Nr. │ Denumirea/ │ Natura │ Venitul │Impozit reţinut şi│Actul norma- │
    │crt.│ Numele şi │venitului│beneficia-│plãtit la bugetul │ tiv care │
    │ │ prenumele │ │ rului de │ statului/scutire │reglementeazã│
    │ │beneficiarului│ │ venit │ de impozit │ impunerea/ │
    │ │ de venit │ │nerezident│ │ scutirea │
    │ │ nerezident │ │ (suma │ │ │
    │ │ │ │ brutã) │ │ │
    ├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
    ├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
    ├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
    ├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
    └────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────────────────┴─────────────┘

    Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar cã
    datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.

    Numele şi prenumele ................... Semnãtura şi ştampila

    Funcţia .................

    Loc rezervat organului fiscal Numãr de înregistrare ..............
                                          Data

    Declaraţia se completeazã în douã exemplare:
    - originalul se depune la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se
      aflã domiciliul fiscal al plãtitorului de venit.
    - copia se pãstreazã de cãtre plãtitorul de venit."



    11. Dupã punctul 15^1 se introduce un nou punct, punctul 15^2, cu urmãtorul cuprins:
    "15^2. Plãtitorii de venituri cu regim de reţinere la sursã a impozitelor pot solicita organului fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul lor fiscal atribuirea codului de identificare fiscalã pentru contribuabilii nerezidenţi, definiţi potrivit Codului fiscal, care realizeazã venituri supuse regulilor de impunere la sursã."

    E. Titlul VI "Taxa pe valoarea adãugatã"

    1. La punctul 4, alineatele (4), (7) şi (11) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(4) Grupul fiscal se poate constitui de cãtre persoane impozabile care sunt administrate de cãtre acelaşi organ fiscal competent.
    [...]
    (7) Organul fiscal competent va lua o decizie oficialã prin care sã aprobe sau sã refuze implementarea grupului fiscal şi va comunica acea decizie reprezentantului grupului, în termen de 60 de zile de la data primirii cererii prevãzute la alin. (6).
    [...]
    (11) În situaţiile prevãzute la alin. (9) lit. c)-e) organul fiscal competent va lua o decizie oficialã în termen de 30 de zile de la data primirii notificãrii şi va comunica aceastã decizie reprezentantului. Aceastã decizie va intra în vigoare din prima zi a lunii urmãtoare celei în care a fost transmisã reprezentantului. Pânã la primirea deciziei, persoanele impozabile care au solicitat pãrãsirea sau intrarea în grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus iniţial opţiunea de a fi trataţi ca grup fiscal unic şi au fost acceptaţi în acest sens de cãtre organul fiscal competent. În situaţia în care se solicitã numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleazã calitatea reprezentantului grupului fiscal şi în aceeaşi notificare va numi un alt reprezentant propus de membrii grupului."

    2. La punctul 4 alineatul (13), litera b) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "b) reprezentantul:
    1. va prelua, în primul decont consolidat, soldurile taxei de platã de la sfârşitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pânã la data depunerii acestui decont, precum şi soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
    2. va raporta în propriul decont de taxã, menţionat în art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achiziţie intracomunitarã de bunuri ori de servicii, precum şi orice altã operaţiune realizatã de sau cãtre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
    3. va raporta într-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alţi membri ai grupului fiscal, precum şi rezultatele din propriul decont de taxã pentru perioada fiscalã respectivã;
    4. va depune la organul fiscal de care aparţine toate deconturile de taxã ale membrilor, precum şi formularul de decont de taxã consolidat;
    5. va plãti sau, dupã caz, va cere rambursarea taxei care rezultã din decontul de taxã consolidat."

    3. La punctul 6, alineatul (5) se abrogã.

    4. La punctul 6, alineatele (7) şi (13) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(7) În conformitate cu prevederile art. 145 din Codul fiscal, orice persoanã impozabilã are dreptul sã deducã taxa aferentã achiziţiilor de bunuri şi servicii în mãsura în care face dovada cã acestea sunt utilizate în scopul operaţiunilor sale care dau drept de deducere. Pierderile tehnologice nu intrã sub incidenţa prevederilor art. 128 alin. (4) lit. d) din codul fiscal în limitele stabilite potrivit legii sau, în lipsa acestora, în limitele stabilite de persoana impozabilã în norma proprie de consum, dar pentru a preveni practici abuzive depãşirea acestor norme este asimilatã livrãrii de bunuri conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Prin excepţie, în cazul societãţilor de distribuţie a energiei electrice nu intrã sub incidenţa prevederilor art. 128 alin. (4) lit. d) din codul fiscal cantitãţile de energie electricã consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de cãtre Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei pentru fiecare societate de distribuţie a energiei electrice, care include şi consumul propriu comercial. Deducerea taxei pentru achiziţiile de bunuri/servicii utilizate în activitãţi economice care dau naştere la pierderi tehnologice se realizeazã pe baza prevederilor generale ale art. 145 alin. (2) sau, dupã caz, ale art. 147 din Codul fiscal.
    [...]
    (13) În sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, casarea activelor corporale fixe, indiferent dacã sunt sau nu de natura bunurilor de capital prevãzute la art. 149 din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri. Se aplicã prevederile art. 149 din codul fiscal pentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate dacã la achiziţia sau, dupã caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, construcţia acestora taxa a fost dedusã total ori parţial şi dacã urmãtoarele operaţiuni au intervenit în legãturã cu un bun de capital dupã data aderãrii: achiziţia sau, dupã caz, fabricarea, construcţia, prima utilizare dupã modernizare ori transformare. Prevederile art. 148 nu se aplicã în cazul casãrii de active corporale fixe de altã naturã decât bunurile de capital."

    5. La punctul 6 alineatul (14), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "a) se cuprind în categoria bunurilor acordate în mod gratuit în scopul stimulãrii vânzãrilor bunurile care sunt produse de persoana impozabilã în vederea vânzãrii sau sunt comercializate în mod obişnuit de cãtre persoana impozabilã, acordate în mod gratuit clientului, numai în mãsura în care sunt bunuri de acelaşi fel ca şi cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci când bunurile acordate gratuit în vederea stimulãrii vânzãrilor nu sunt produse de persoana impozabilã şi/sau nu sunt bunuri comercializate în mod obişnuit de persoana impozabilã şi/sau nu sunt de acelaşi fel ca şi cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuitã a acestora nu va fi consideratã livrare de bunuri dacã:
    1. se poate face dovada obiectivã a faptului cã acestea pot fi utilizate de cãtre client în legãturã cu bunurile/serviciile pe care le-a achiziţionat de la respectiva persoanã impozabilã; sau
    2. bunurile/serviciile sunt furnizate cãtre consumatorul final şi valoarea bunurilor acordate gratuit este mai micã decât valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;"

    6. La punctul 6, alineatele (19) şi (20) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(19) Furnizarea de programe informatice software standard pe dischetã sau pe un alt purtãtor de date, însoţitã de licenţã obişnuitã care interzice copierea şi distribuirea acestora şi care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezintã orice software produs ca un bun de folosinţã generalã care conţine date preînregistrate, este comercializat ca atare şi, dupã instalare şi eventual o perioadã scurtã de training, poate fi utilizat în mod independent de cãtre clienţi în formatul standard pentru aceleaşi aplicaţii şi funcţii.
    (20) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
    a) livrare de bunuri, în sensul art. 128 din Codul fiscal, în mãsura în care se limiteazã la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupã original;
    b) prestare de servicii, în sensul art. 129 din Codul fiscal, atunci când procesarea este însoţitã de prestãri de servicii complementare care pot avea, ţinând seama de importanţa pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale şi de partea din costul total pe care o reprezintã aceste prestãri de servicii, un caracter predominant în raport cu operaţiunea de livrare de bunuri, astfel încât acestea sã constituie un scop în sine pentru client."

    7. Punctul 7 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Prestarea de servicii
    Art. 129. - (1) Se considerã prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, aşa cum este definitã la art. 128.
    (2) Atunci când o persoanã impozabilã care acţioneazã în nume propriu, dar în contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se considerã cã a primit şi a prestat ea însãşi serviciile respective.
    (3) Prestãrile de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
    a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing;
    b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacã acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mãrcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
    c) angajamentul de a nu desfãşura o activitate economicã, de a nu concura cu altã persoanã sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
    d) prestãrile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autoritãţi publice sau potrivit legii;
    e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţioneazã în numele şi în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
    (4) Sunt asimilate prestãrii de servicii efectuate cu platã urmãtoarele:
    a) utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele folosite în cadrul activitãţii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de cãtre personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziţie în vederea utilizãrii în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfãşurarea activitãţii sale economice, dacã taxa pentru bunurile respective a fost dedusã total sau parţial, cu excepţia bunurilor a cãror achiziţie face obiectul limitãrii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1;
    b) serviciile prestate în mod gratuit de cãtre o persoanã impozabilã pentru uzul propriu sau al personalului acesteia ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfãşurarea activitãţii sale economice.
    (5) Nu constituie prestare de servicii efectuatã cu platã în sensul alin. (4), fãrã a se limita la acestea, operaţiuni precum:
    a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activitãţii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, în condiţiile stabilite prin norme;
    b) serviciile care fac parte din activitatea economicã a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclamã sau în scopul stimulãrii vânzãrilor;
    c) serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de cãtre persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
    (6) Abrogat.
    (7) Prevederile art. 128 alin. (5) şi (7) se aplicã în mod corespunzãtor şi prestãrilor de servicii.
    Norme metodologice:
    7. (1) În sensul art. 129 alin. (1) din Codul fiscal, atunci când nu existã un contract de comision sau intermediere între pãrţi şi nu se refactureazã cheltuielile conform pct. 19 alin. (4), dar pentru aceeaşi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care acţioneazã în nume propriu, prin tranzacţii succesive, se considerã cã fiecare persoanã a primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzacţie se considerã o prestare separatã şi se impoziteazã distinct, chiar dacã serviciul respectiv este prestat direct cãtre beneficiarul final.
    (2) Normele metodologice prevãzute la pct. 6 alin. (3) şi (4) se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru prestãrile de servicii prevãzute la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal.
    (3) Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing este consideratã prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfârşitul perioadei de leasing, dacã locatorul/finanţatorul transferã locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operaţiunea reprezintã o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considerã a fi sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatorul/finanţatorul transferã locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, situaţie în care valoarea de transfer va cuprinde şi suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenţã, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odatã cu rata de leasing. Dacã transferul dreptului de proprietate asupra bunului cãtre locatar/utilizator se realizeazã înainte de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se considerã cã nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispoziţia locatarului/utilizatorului. Dacã în cursul derulãrii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul locatorului/finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimbã locatorul/finanţatorul, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri, considerându-se cã persoana care preia contractul de leasing continuã persoana cedentului. Operaţiunea este consideratã în continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing având aceleaşi obligaţii ca şi cedentul în ceea ce priveşte taxa.
    (4) Este consideratã prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuatã de o persoanã care acţioneazã în numele şi în contul altei persoane atunci când intervine într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. În sensul prezentelor norme, intermediarul care acţioneazã în numele şi în contul altei persoane este persoana care acţioneazã în calitate de mandatar potrivit Codului civil. În cazul în care mandatarul intermediazã livrãri de bunuri sau prestãri de servicii, furnizorul/prestatorul efectueazã livrarea de bunuri/prestarea de servicii cãtre beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueazã o prestare de servicii, pentru care întocmeşte factura de comision care reprezintã contravaloarea serviciului de intermediere prestat cãtre mandant, respectiv cãtre beneficiar sau, dupã caz, cãtre furnizor/prestator.
    (5) Emiterea de cãtre mandatar a unei facturi în numele sãu cãtre cumpãrãtor, pentru livrarea de bunuri intermediatã, este suficientã pentru a-l transforma în cumpãrãtor revânzãtor din punctul de vedere al taxei pe valoarea adãugatã, astfel cum este prevãzut la pct. 6 alin. (3). De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adãugatã un cumpãrãtor revânzãtor, dacã primeşte de la vânzãtor o facturã întocmitã pe numele sãu.
    (6) Prevederile alin. (5) sunt aplicabile şi în cazul în care mandatarul intermediazã o prestare de servicii.
    (7) Prevederile pct. 6 alin. (14)-(16) se aplicã corespunzãtor şi pentru operaţiunile prevãzute la art. 129 alin. (5) lit. a) şi b) din Codul fiscal.
    (8) În sensul art. 129 alin. (5) din Codul fiscal, utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activitãţii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau serviciile prestate în mod gratuit de cãtre persoana impozabilã pentru uzul propriu sunt asimilate unei prestãri de servicii cu platã numai în situaţia în care sunt destinate altor scopuri decât desfãşurarea activitãţii sale economice. De exemplu, o societate comercialã care produce frigidere pe care le pune la dispoziţia grãdiniţei de copii organizate în cadrul societãţii comerciale se considerã cã utilizeazã în folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri decât desfãşurarea activitãţii sale economice.
    (9) Prevederile pct. 6 alin. (9) şi (10) se vor aplica corespunzãtor şi pentru prevederile art. 129 alin. (7) din Codul fiscal.
    (10) Transferul cu platã al unui sportiv de la un club sportiv la un alt club sportiv este considerat o prestare de servicii cu platã în sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele plãtite drept compensaţie pentru încetarea contractului sau drept penalitãţi pentru neîndeplinirea unor obligaţii prevãzute de pãrţile contractante nu sunt considerate prestãri de servicii efectuate cu platã.
    (11) În sensul art. 129 din Codul fiscal, sunt considerate prestãri de servicii urmãtoarele:
    a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice altã reţea electronicã şi care este în principal automatizatã, necesitând intervenţie umanã minimã, fiind un serviciu furnizat pe cale electronicã, conform art. 125^1 alin. (1) pct. 26 din Codul fiscal;
    b) furnizarea de licenţe în cadrul unui contract de licenţã privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse staţii de lucru, împreunã cu furnizarea de programe software standard pe dischetã sau pe un alt purtãtor de date, conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
    c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar şi în cazul în care programul software este furnizat pe dischetã sau pe un alt purtãtor de date. Programul software personalizat reprezintã orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clienţilor, conform cerinţelor exprimate de aceştia."

    8. La punctul 13, alineatele (9), (10) şi (12) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(9) În cazul serviciilor pentru care se aplicã prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite în România, atunci când beneficiarul este o persoanã impozabilã stabilitã în alt stat membru şi serviciul este prestat cãtre sediul activitãţii economice sau un sediu fix aflat în alt stat membru decât România, prestatorul trebuie sã facã dovada cã beneficiarul este o persoanã impozabilã şi cã este stabilit în Comunitate. Se considerã cã aceastã condiţie este îndeplinitã atunci când beneficiarul comunicã prestatorului o adresã a sediului activitãţii economice sau, dupã caz, a unui sediu fix din Comunitate, precum şi un cod valabil de TVA atribuit de autoritãţile fiscale din alt stat membru, inclusiv în cazul persoanelor juridice neimpozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA. Dacã nu dispune de informaţii contrare, prestatorul poate considera cã un client stabilit în Comunitate are statutul de persoanã impozabilã:
    a) atunci când respectivul client i-a comunicat codul sãu individual de înregistrare în scopuri de TVA şi dacã prestatorul obţine confirmarea validitãţii codului de înregistrare respectiv, precum şi a numelui/denumirii şi adresei aferente acestuia în conformitate cu art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativã şi combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adãugatã;
    b) atunci când beneficiarul nu a primit încã un cod individual de înregistrare în scopuri de TVA, însã îl informeazã pe prestator cã a depus o cerere în acest sens, şi dacã prestatorul obţine orice altã dovadã care demonstreazã cã clientul este o persoanã impozabilã sau o persoanã juridicã neimpozabilã care trebuie sã fie înregistratã în scopuri de TVA, precum şi dacã efectueazã o verificare la un nivel rezonabil a exactitãţii informaţiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitãţii ori a plãţii. Dacã nu dispune de informaţii contrare, prestatorul poate considera cã un client stabilit în Comunitate are statutul de persoanã neimpozabilã atunci când demonstreazã cã acel client nu i-a comunicat codul sãu individual de înregistrare în scopuri de TVA, aplicându-se celelalte reguli prevãzute de art. 133 din Codul fiscal, în funcţie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completeazã cu prevederile alin. (4).
    (10) În cazul serviciilor pentru care se aplicã prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoanã impozabilã stabilitã în România cãtre un beneficiar persoanã impozabilã stabilit în alt stat membru, care a comunicat prestatorului un cod valabil de TVA, pentru a stabili dacã serviciile prestate sunt utilizate în scop personal sau pentru uzul personal al angajaţilor persoanei impozabile, prestatorul va ţine cont de natura serviciilor prestate. Numai atunci când datoritã naturii serviciilor prestate se prezumã cã acestea ar putea fi utilizate în scopuri personale prestatorul va solicita o declaraţie din partea clientului sãu în ceea ce priveşte scopul în care serviciile vor fi utilizate. Dacã din aceastã declaraţie reiese cã beneficiarul nu va utiliza respectivele servicii în scop personal sau pentru uzul personal al angajaţilor, se considerã cã prestatorul a acţionat cu bunã-credinţã în ceea ce priveşte determinarea locului prestãrii serviciilor şi este scutit de orice viitoare obligaţie de platã a taxei. Atunci când serviciul urmeazã a fi utilizat de beneficiar parţial pentru scopuri personale sau pentru uzul personal al angajaţilor persoanei impozabile şi parţial în scopul activitãţii economice, prestarea respectivului serviciu va fi tratatã ca fiind realizatã în relaţia cu o persoanã impozabilã. Atunci când serviciul urmeazã a fi utilizat de beneficiar integral în scopuri personale ori pentru uzul personal al angajaţilor persoanei impozabile, prestarea respectivului serviciu va fi tratatã ca fiind realizatã în relaţia cu o persoanã neimpozabilã. În ceea ce priveşte utilizarea fiecãrui serviciu pentru stabilirea locului prestãrii, vor fi luate în considerare numai circumstanţele existente în momentul prestãrii serviciului. Orice modificare subsecventã a uzului serviciului respectiv de cãtre beneficiar în sensul acestui alineat nu va avea consecinţe în ceea ce priveşte stabilirea locului prestãrii, cu excepţia situaţiei în care se poate face dovada unei practici abuzive.
    [...]
    (12) Pentru alte servicii decât cele prevãzute la alin. (11), prestate de o persoanã impozabilã stabilitã în România cãtre o persoanã impozabilã stabilitã în afara Comunitãţii şi care intrã sub incidenţa art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestãrii nu este considerat a fi în România, dacã prestatorul poate face dovada cã beneficiarul este o persoanã impozabilã şi cã este stabilit în afara Comunitãţii. Dacã nu dispune de informaţii contrare, prestatorul poate considera cã un beneficiar stabilit în afara Comunitãţii are statutul de persoanã impozabilã:
    a) dacã obţine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autoritãţile fiscale competente din ţara beneficiarului, prin care se confirmã cã respectivul beneficiar desfãşoarã activitãţi economice astfel încât sã i se permitã acestuia sã obţinã o rambursare a TVA în temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adãugatã persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitãţii;
    b) atunci când beneficiarul nu deţine certificatul respectiv, dacã prestatorul dispune de codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de ţara de stabilire şi utilizat pentru a identifica societãţile ori de orice altã dovadã care sã ateste faptul cã clientul este o persoanã impozabilã şi dacã prestatorul efectueazã o verificare la un nivel rezonabil a exactitãţii informaţiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitãţii sau a plãţii.
    Dacã prestatorul nu poate face dovada cã beneficiarul este o persoanã impozabilã, se va considera cã prestarea de servicii este realizatã cãtre o persoanã neimpozabilã, aplicându-se celelalte reguli prevãzute de art. 133 din Codul fiscal, în funcţie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completeazã cu prevederile alin. (4)."

    9. Punctul 14 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "14. (1) Serviciile prevãzute la art. 133 alin. (4) din codul fiscal fac excepţie de la regulile generale prevãzute la art. 133 alin. (2) şi (3) din codul fiscal în ceea ce priveşte stabilirea locului prestãrii. Aceste servicii nu se declarã în declaraţia recapitulativã menţionatã la art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, şi nici nu se aplicã prevederile referitoare la înregistrarea în scopuri de taxã, care sunt specifice prestãrilor şi achiziţiilor intracomunitare de servicii.
    (2) Serviciile efectuate în legãturã directã cu un bun imobil includ acele servicii care au o legãturã suficient de directã cu respectivele bunuri imobile şi au locul prestãrii la locul unde este situat bunul imobil conform prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Serviciile efectuate în legãturã cu bunurile imobile cuprind printre altele operaţiuni precum:
    a) elaborarea de planuri pentru o construcţie sau o parte a unei construcţii care sunt alocate unei anumite parcele de teren, indiferent dacã construcţia este ridicatã sau nu;
    b) furnizarea de servicii de supraveghere/securitate pe şantier;
    c) construirea unei clãdiri sau edificarea unei construcţii, precum şi lucrãrile de construcţii şi demolare efectuate asupra unei construcţii ori asupra unor pãrţi ale unei construcţii;
    d) lucrãri asupra pãmântului, inclusiv servicii agricole, cum ar fi aratul, semãnatul, irigatul şi fertilizarea;
    e) supravegherea şi evaluarea riscurilor şi integritãţii bunurilor imobile;
    f) servicii de evaluare a bunurilor imobile, inclusiv în cazul în care astfel de servicii sunt necesare în scopul încheierii unei asigurãri, pentru a determina valoarea unei proprietãţi ca garanţie pentru un împrumut sau pentru evaluarea riscului şi daunelor-interese în contextul unor litigii;
    g) arendarea, concesionarea, leasingul sau închirierea de bunuri imobile, altele decât cele reglementate la alin. (3), inclusiv depozitarea de bunuri pentru care este atribuitã o anumitã parte din bunul imobil pentru uzul exclusiv al clientului;
    h) servicii de cazare în sectorul hotelier sau în sectoare cu funcţie similarã, precum tabere de vacanţã ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, inclusiv dreptul de a sta într-o anumitã locaţie pe o duratã limitatã de timp ca rezultat al conversiei dreptului de utilizare comunã a locaţiei respective;
    i) atribuirea şi transmiterea de drepturi, altele decât cele prevãzute la lit. g) şi h), de a utiliza un bun imobil în întregime sau pãrţi ale unui bun imobil, inclusiv autorizarea de a utiliza o parte a unui bun imobil, cum ar fi acordarea dreptului de pescuit, de vânãtoare ori de acces la sãlile de aşteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se plãtesc taxele de trecere, cum ar fi un pod ori tunel;
    j) lucrãri de transformare, finisare, instalare, reparaţii, întreţinere, renovare a unei construcţii sau a unei pãrţi de construcţii, inclusiv lucrãri cum ar fi curãţarea, placarea, tapetarea şi parchetarea;
    k) instalarea sau asamblarea de maşini ori echipamente care, dupã instalare sau asamblare, se calificã drept bunuri imobile;
    l) întreţinerea, reparaţia, inspecţia şi supravegherea de maşini, utilaje sau echipamente, în cazul în care acestea se calificã drept bunuri imobile;
    m) managementul proprietãţii, altul decât managementul portofoliului de investiţii în proprietãţi imobiliare prevãzut la alin. (3), care constã în exploatarea proprietãţilor imobiliare de tip comercial, industrial sau rezidenţial de cãtre ori în numele proprietarului respectivelor proprietãţi imobiliare;
    n) intermedierea în vânzarea, leasingul sau închirierea de bunuri imobile, precum şi intermedierea în anumite drepturi asupra bunurilor imobile;
    o) serviciile de naturã juridicã referitoare la transmiterea sau transferul unui titlu de proprietate asupra unui bun imobil, la anumite drepturi asupra bunurilor imobile, cum ar fi serviciile notariale, ori întocmirea unui contract de vânzare-cumpãrare pentru un astfel de bun, indiferent dacã tranzacţia în sine care ar conduce la modificarea naturii juridice a proprietãţii se realizeazã sau nu;
    p) acordarea de credite atunci când o anumitã construcţie sau o parte dintr-o construcţie ori un anumit teren ce urmeazã a fi achiziţionate, construite, renovate sau reparate se ipotecheazã;
    q) servicii de asigurare şi de reasigurare care acoperã riscul de pierdere şi de deteriorare a bunurilor imobile;
    r) punerea la dispoziţie de spaţii de parcare;
    s) închirierea de seifuri care sunt bunuri imobile prin natura lor.
    (3) Nu se considerã servicii legate de bunul imobil în sensul art. 133 alin. (4) lit. a) din codul fiscal operaţiuni precum:
    a) elaborarea de planuri/schiţe pentru o construcţie sau o parte a unei construcţii care nu sunt alocate unei anumite parcele de teren;
    b) depozitarea mãrfurilor într-un bun imobil fãrã ca o anume parte a bunului imobil sã fie atribuitã pentru uzul exclusiv al clientului;
    c) închirierea unui bun imobil sau a unei pãrţi a unui bun imobil pentru a fi utilizat/utilizatã în mod concret în scopuri publicitare;
    d) intermedierea în ceea ce priveşte serviciile de cazare la un hotel sau cazare în sectoare cu funcţie similarã, precum tabere de vacanţã ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, în cazul în care este realizatã de cãtre un intermediar care acţioneazã în numele şi în contul altei persoane;
    e) asigurarea unei locaţii în stand la un târg sau la o expoziţie şi la alte evenimente similare şi alte servicii specifice prin care se permite expozantului sã îşi expunã obiectele, cum ar fi designul standului, transportul şi depozitarea obiectelor, furnizarea de utilaje, instalarea de cablu, servicii de asigurare şi furnizarea de materiale publicitare;
    f) instalarea sau asamblarea, întreţinerea şi repararea, verificarea ori supravegherea de maşini sau echipamente care nu sunt ori nu devin parte din bunul imobil;
    g) gestionarea unui portofoliu de investiţii în proprietãţi imobiliare;
    h) servicii de naturã juridicã, altele decât cele reglementate de alin. (2), în legãturã cu contracte, inclusiv recomandãri date cu privire la termenii unui contract de transfer de bunuri imobile, sau în legãturã cu punerea în aplicare a unui astfel de contract ori pentru dovedirea existenţei unui astfel de contract, în cazul în care astfel de servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate pentru un bun imobil.
    (4) Pentru a determina dacã prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intrã sau nu sub incidenţa prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz."

    10. La punctul 14^3, alineatele (1)-(3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "14^3. (1) În scopul aplicãrii prevederilor art. 133 alin. (2), (3), alin. (4) lit. e) şi alin. (6) din Codul fiscal, sunt considerate mijloace de transport vehiculele, motorizate sau nu, şi alte echipamente şi dispozitive destinate transportului de persoane ori obiecte dintr-un loc în altul, care pot fi trase, tractate sau împinse de vehicule şi care sunt în mod normal proiectate sã fie utilizate pentru transport şi pot realiza efectiv acest lucru.
    (2) Potrivit prevederilor alin. (1), sunt incluse în categoria mijloacelor de transport în special urmãtoarele vehicule:
    a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete şi rulote;
    b) remorcile şi semiremorcile;
    c) vagoanele feroviare;
    d) navele;
    e) aeronavele;
    f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau rãnite;
    g) tractoarele agricole şi alte vehicule agricole;
    h) vehiculele pentru invalizi acţionate manual sau electronic.
    (3) Nu sunt considerate mijloace de transport în sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate în permanenţã şi containerele."

    11. La punctul 15^1, alineatul (4) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(4) În sensul art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:
    a) acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau la alte evenimente similare include prestarea serviciilor ale cãror caracteristici esenţiale constau în garantarea dreptului de acces la un eveniment în schimbul unui bilet ori al unei plãţi, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizaţii periodice;
    b) conceptul de acces la un eveniment cuprinde urmãtoarele servicii, fãrã a se limita la acestea:
    1. dreptul de acces la spectacole, reprezentaţii teatrale, reprezentaţii de circ, parcuri de distracţii, concerte, târguri, expoziţii şi alte evenimente similare;
    2. dreptul de acces la evenimente sportive precum meciuri sau competiţii;
    3. dreptul de acces la evenimente educaţionale şi ştiinţifice, precum conferinţe şi seminare;
    c) conceptul de acces la un eveniment nu cuprinde utilizarea unor facilitãţi, în schimbul plãţii unei cotizaţii, precum cele oferite de o salã de gimnasticã sau altele asemãnãtoare;
    d) serviciile auxiliare prevãzute la art. 133 alin. (7) lit. b) din codul fiscal includ serviciile legate în mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau la alte evenimente similare furnizate separat unei persoane care participã la un eveniment, în schimbul plãţii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ în special utilizarea vestiarelor sau a instalaţiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de vânzarea biletelor."

    12. La punctul 15^1, dupã alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu urmãtorul cuprins:
    "(5) În sensul art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, conceptul de eveniment nu cuprinde serviciile de instruire, indiferent de durata procesului de instruire, care nu sunt organizate sub forma unor seminare."

    13. Punctul 16 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Faptul generator pentru livrãri de bunuri şi prestãri de servicii
    Art. 134^1. - (1) Faptul generator intervine la data livrãrii bunurilor sau la data prestãrii serviciilor, cu excepţiile prevãzute în prezentul capitol.
    (2) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se considerã cã livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor sãi.
    (3) Pentru bunurile transmise în vederea testãrii sau a verificãrii conformitãţii, se considerã cã livrarea bunurilor are loc la data acceptãrii bunurilor de cãtre beneficiar.
    (4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se considerã cã livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizãrii, în principal pentru activitatea de producţie.
    (5) Prin norme sunt definite contractele de consignaţie, stocurile la dispoziţia clientului, bunurile livrate în vederea testãrii sau a verificãrii conformitãţii.
    (6) Pentru livrãrile de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrãrii este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Prin excepţie, în cazul contractelor care prevãd cã plata se efectueazã în rate sau a oricãrui alt tip de contract care prevede cã proprietatea este atribuitã cel mai târziu în momentul plãţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrãrii este data la care bunul este predat beneficiarului.
    (7) Prestãrile de servicii care determinã decontãri sau plãţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţã, cercetare, expertizã şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrãri, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cãrora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupã caz, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptãrii acestora de cãtre beneficiari.
    (8) În cazul livrãrilor de bunuri şi al prestãrilor de servicii care se efectueazã continuu, altele decât cele prevãzute la alin. (7), cum sunt: livrãrile de gaze naturale, de apã, serviciile de telefonie, livrãrile de energie electricã şi altele asemenea, se considerã cã livrarea/prestarea este efectuatã la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depãşi un an.
    (9) În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, serviciul se considerã efectuat la fiecare datã specificatã în contract pentru efectuarea plãţii.
    (10) Pentru prestãrile de servicii pentru care taxa este datoratã de cãtre beneficiarul serviciilor în conformitate cu art. 150 alin. (2), care sunt prestate continuu pe o perioadã mai mare de un an şi care nu determinã decontãri sau plãţi în cursul acestei perioade, se considerã efectuate la expirarea fiecãrui an calendaristic, atât timp cât prestarea de servicii nu a încetat.
    Norme metodologice:
    16. (1) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se considerã cã livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor sãi. În sensul titlului VI din Codul fiscal, contractul de consignaţie reprezintã un contract prin care consignantul se angajeazã sã livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urmã sã gãseascã un cumpãrãtor pentru aceste bunuri. Consignatarul acţioneazã în nume propriu, dar în contul consignantului, când livreazã bunurile cãtre cumpãrãtori.
    (2) Pentru bunurile transmise în vederea testãrii sau a verificãrii conformitãţii, se considerã cã transferul proprietãţii bunurilor a avut loc la data acceptãrii lor de cãtre beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificãrii conformitãţii sunt bunurile oferite de furnizor clienţilor, aceştia având dreptul fie sã le achiziţioneze, fie sã le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testãrii este un contract provizoriu prin care vânzarea efectivã a acestora este condiţionatã de obţinerea de rezultate satisfãcãtoare în urma testãrii de cãtre clientul potenţial, testare ce are scopul de a stabili cã bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
    (3) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se considerã cã transferul proprietãţii bunurilor are loc la data la care clientul intrã în posesia acestora. Stocurile la dispoziţia clientului reprezintã o operaţiune potrivit cãreia furnizorul transferã regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, iar transferul proprietãţii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producţie, dar şi pentru alte activitãţi economice.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã în situaţia în care bunurile provin din import şi beneficiarul înregistrat conform art. 153 din codul fiscal a optat pentru calitatea de persoanã obligatã la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 136 din codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru un import."

    14. Punctul 16^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Exigibilitatea pentru livrãri de bunuri şi prestãri de servicii
    Art. 134^2. - (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
    a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
    b) la data la care se încaseazã avansul, pentru plãţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintã plata parţialã sau integralã a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuatã înainte de data livrãrii sau prestãrii acestora;
    c) la data extragerii numerarului, pentru livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.
    (3) Taxa este exigibilã la data la care intervine oricare dintre evenimentele menţionate la art. 138. Totuşi, regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bazã care a generat aceste evenimente.
    Norme metodologice:
    16^1. (1) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. a) din codul fiscal se aplicã în situaţia în care facturile totale ori parţiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise înaintea faptului generator de taxã şi includ şi situaţia în care sunt emise facturi pentru avansuri înainte de încasarea acestora.
    (2) În aplicarea art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, în cazul în care intervin evenimentele prevãzute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota aplicabilã pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operaţiunii de bazã care a generat aceste evenimente. Pentru operaţiunile a cãror bazã impozabilã este determinatã în valutã, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelaşi ca al operaţiunii de bazã care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã pentru operaţiunea de bazã. Totuşi, în cazul în care nu se poate determina operaţiunea de bazã care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul şi, corespunzãtor, şi cursul de schimb valutar de la aceastã datã, în cazul operaţiunilor pentru care baza de impozitare este determinatã în valutã.
    (3) În cazul în care intervin evenimentele prevãzute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, pentru achiziţii intracomunitare de bunuri, cota aplicabilã pentru ajustarea bazei de impozitare este cota în vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitarã potrivit art. 135 din Codul fiscal. În situaţia în care nu se poate determina achiziţia intracomunitarã care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
    Exemplu: Societatea A din România a primit o facturã pentru un avans la o achiziţie intracomunitarã de bunuri în sumã de 1.000 euro, emisã la data de 12 mai 2010. Taxa aferentã achiziţiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb în vigoare la data de 12 mai 2010, respectiv 4,18 lei/euro, aplicându-se cota de TVA de 19%, astfel: 1.000 euro x 4,18 lei/euro x 19% = 794,2 lei.
    În luna iulie, societatea primeşte factura emisã la data de 16 iulie 2010 pentru diferenţa pânã la valoarea integralã a bunurilor care sunt achiziţionate intracomunitar, în sumã de 5.000 euro, valoarea integralã a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferentã achiziţiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb în vigoare la data de 16 iulie 2010, respectiv 4,26 lei/euro, aplicându-se cota de TVA de 24%, astfel: 5.000 euro x 4,26 lei/euro x 24% = 5.112 lei.
    La data de 5 august 2010, furnizorul extern emite un credit-note prin care acordã o reducere de preţ de 10% aferentã livrãrii intracomunitare care a generat achiziţia intracomunitarã de bunuri la societatea A din România. Societatea A are obligaţia sã ajusteze baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:


    1.000 euro x 10% x 4,18 lei/euro x 19% = 79,42 lei
    5.000 euro x 10% x 4,26 lei/euro x 24% = 511,2 lei."



    15. La punctul 19, exemplul nr. 4 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Exemplul nr. 4: Societatea A din Franţa îşi trimite angajaţii în România pentru negocierea unor contracte cu parteneri din România. Conform înţelegerii dintre pãrţi, facturile pentru cazare, transport local şi alte cheltuieli efectuate pentru angajaţii trimişi din Franţa vor fi emise cãtre partenerii din România, aceştia urmând sã îşi recupereze sumele achitate prin refacturare cãtre societatea A din Franţa. Pentru fiecare cheltuialã refacturatã se va avea în vedere în primul rând locul prestãrii serviciului şi, dacã locul este în România, refacturarea se va face aplicându-se acelaşi regim ca şi cel aplicat de prestatorul acestor servicii. Astfel, serviciile de cazare au locul în România, acolo unde este situat bunul imobil [art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], şi vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de cãlãtori au locul în România, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], şi vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA de 24%. În situaţia în care factura de transport ar fi fost emisã în luna iunie 2010 cu cota de 19%, dacã refacturarea ar avea loc în luna iulie 2010, cota de TVA aplicabilã de cãtre persoana impozabilã din România este de 24%. Se considerã cã la aplicarea structurii de comisionar faptul generator pentru operaţiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de cãtre persoana care refactureazã cheltuieli efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operaţiunilor refacturate."

    16. La punctul 22, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(2) În contractele încheiate între pãrţi trebuie menţionat dacã pentru decontãri va fi utilizat cursul de schimb al unei bãnci comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca Naţionalã a României. În cazul emiterii de facturi înainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de încasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã la data emiterii acestor facturi va rãmâne neschimbat la data definitivãrii operaţiunii, respectiv la data regularizãrii operaţiunii. În cazul încasãrii de avansuri pentru care factura este emisã ulterior încasãrii avansului, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã la data încasãrii avansurilor va rãmâne neschimbat la data definitivãrii operaţiunii, respectiv atunci când se fac regularizãrile avansurilor încasate.
    Exemplul nr. 1: În luna august 2010, o persoanã impozabilã A înregistratã în scopuri de TVA potrivit art. 153 din codul fiscal încaseazã 1.000 euro drept avans pentru livrarea în interiorul ţãrii a unui automobil de la o altã societate B; A va emite o facturã cãtre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data încasãrii avansului.
    Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
    Dupã o perioadã de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costã 5.000 euro. Cursul din data livrãrii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrãrii se vor storna avansul şi taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestuia, respectiv 4.200 lei şi 1.008 lei, cu semnul minus.
    Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determinã astfel:


    [(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.



    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã livrãrii se determinã astfel:


    21.400 lei x 24% = 5.136 lei.



    Exemplul nr. 2: Compania A încaseazã în luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea în interiorul ţãrii a unui utilaj cãtre clientul sãu B. Livrarea utilajului are loc în cursul lunii iulie la preţul de 6.000 euro.
    A va emite o facturã pentru avansul de 2.000 euro cãtre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data încasãrii avansului în luna iunie.
    Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
    În luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeazã avansul facturat, inclusiv cota de taxã pe valoarea adãugatã ca urmare a modificãrii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrãrii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizãrile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
    Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adãugatã aferente acestuia, respectiv 8.200 lei şi 1.558 lei, cu semnul minus.
    Baza de impozitare a livrãrii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.
    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã livrãrii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei."

    17. Punctul 24 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţãrii
    Art. 141. - (1) Urmãtoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxã:
    a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfãşurate de unitãţi autorizate pentru astfel de activitãţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sãnãtate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicalã şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unitãţi autorizate sã desfãşoare astfel de activitãţi;
    Norme metodologice:
    24. (1) Scutirea prevãzutã la art. 141 alin. (1) lit. a) din codul fiscal se aplicã pentru:
    a) serviciile de spitalizare şi alte servicii al cãror scop principal îl constituie îngrijirea medicalã, respectiv protejarea, inclusiv menţinerea sau refacerea sãnãtãţii, desfãşurate de unitãţile autorizate prevãzute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Se cuprind în sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinãrilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sânge ori alte probe în vederea testãrii prezenţei unor viruşi, infecţii sau alte boli, în numele angajatorilor ori al asigurãtorilor, certificarea stãrii de sãnãtate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a cãlãtori;
    b) operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare, îngrijirile medicale, incluzând livrarea de medicamente, bandaje, proteze şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare cãtre pacienţi în perioada tratamentului, precum şi furnizarea de hranã şi cazare pacienţilor în timpul spitalizãrii şi îngrijirii medicale, desfãşurate de unitãţile autorizate prevãzute la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Totuşi scutirea nu se aplicã meselor pe care spitalul le asigurã contra cost vizitatorilor într-o cantinã sau în alt mod şi nici pentru bunurile vândute la cantina spitalului.
    (2) Scutirea prevãzutã la art. 141 alin. (1) lit. a) din codul fiscal nu se aplicã pentru:
    a) serviciile care nu au ca scop principal îngrijirea medicalã, respectiv protejarea, menţinerea sau refacerea sãnãtãţii, ci mai degrabã furnizarea unor informaţii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinţe juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sãnãtate a unei persoane, destinate utilizãrii în scopul acordãrii dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertizã medicalã privind stabilirea rãspunderii în cazurile de vãtãmare corporalã, precum şi examinãrile medicale efectuate în acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertizã medicalã privind respectarea normelor de medicina muncii, în vederea soluţionãrii unor litigii, precum şi efectuarea de examinãri medicale în acest scop, pregãtirea unor rapoarte medicale bazate pe fişe medicale, fãrã efectuarea de examinãri medicale;
    b) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare, care nu este efectuatã în cadrul tratamentului medical sau al spitalizãrii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar şi în situaţia în care acestea sunt situate în incinta unui spital ori a unei clinici şi/sau sunt conduse de cãtre acestea;
    c) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronunţatã Hotãrârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza CEJ C-122/87 Comisia Comunitãţilor Europene împotriva Republicii Italia.
    (3) În conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã serviciile de îngrijire medicalã furnizate de unitãţi autorizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicalã balnearã şi de recuperare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 343/2002, cu modificãrile ulterioare, precum şi serviciile de cazare şi masã furnizate pe perioada acordãrii îngrijirilor medicale. Scutirea se aplicã atât pentru serviciile prestate pacienţilor ale cãror bilete sunt decontate de Casa Naţionalã de Pensii Publice, cât şi pentru cele prestate pacienţilor care beneficiazã de tratament pe bazã de trimitere de la medic. Serviciile de cazare şi masã beneficiazã de scutirea de TVA în mãsura în care sunt furnizate de aceeaşi persoanã care furnizeazã serviciul de tratament, fiind considerate accesorii serviciului principal scutit, respectiv serviciului de tratament - Cauza CEJ C-349/96 - Card Protection Plan Ltd (CPP) împotriva Commissioners of Customs & Excise. În acest sens, persoana care furnizeazã pachetul de servicii poate furniza serviciile de tratament, cazare şi masã cu mijloace proprii sau achiziţionate de la terţi. Nu beneficiazã de scutirea de TVA serviciile de cazare şi/sau masã furnizate de alte persoane cãtre persoana impozabilã care furnizeazã pachetul de servicii compus din servicii de tratament, masã şi/sau cazare."

    18. La punctul 25^1, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "25^1. (1) Scutirea prevãzutã la art. 141 alin. (1) lit. f) din codul fiscal pentru formarea profesionalã a adulţilor se aplicã de persoanele autorizate în acest scop conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulţilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de persoanele autorizate pentru formarea profesionalã a personalului aeronautic civil navigant prevãzut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilã din România, cu modificãrile ulterioare, precum şi de Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici pentru activitatea de perfecţionare profesionalã. Sunt de asemenea scutite serviciile de formare profesionalã prestate de furnizorii de formare profesionalã în baza contractelor de parteneriat încheiate cu Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici în baza art. 23 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionalã a funcţionarilor publici."

    19. La punctul 35, alineatele (7)-(9) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(7) Excepţia prevãzutã la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din codul fiscal referitoare la neaplicarea scutirii de TVA pentru recuperarea de creanţe se aplicã în funcţie de natura operaţiunii, indiferent de terminologia utilizatã, respectiv recuperare de creanţe sau factoring.
    (8) În situaţia în care, conform contractului, scopul operaţiunii la care se face referire la alin. (7) nu îl constituie recuperarea de creanţe, ci acordarea unui credit, societatea care preia creanţele aferente unui credit acordat asumându-şi poziţia creditorului, operaţiunea este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã, nefãcând obiectul excepţiei prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
    (9) Operaţiunile cu creanţe se clasificã, în funcţie de contractul încheiat între pãrţi, în:
    a) operaţiuni prin care persoana care deţine creanţele angajeazã o persoanã în vederea recuperãrii acestora, care nu presupun cesiunea creanţelor;
    b) operaţiuni care presupun cesiunea creanţelor."

    20. La punctul 35, dupã alineatul (9) se introduc şase noi alineate, alineatele (9^1)-(9^6), cu urmãtorul cuprins:
    "(9^1) În situaţia prevãzutã la alin. (9) lit. b) se disting operaţiuni prin care:
    a) cesionarul cumpãrã creanţele, fãrã ca operaţiunea sã aibã drept scop recuperarea creanţei;
    b) cesionarul cumpãrã creanţele, asumându-şi sau nu riscul neîncasãrii acestora, percepând un comision de recuperare a creanţelor de la cedent;
    c) cesionarul cumpãrã creanţele, asumându-şi riscul neîncasãrii acestora, la un preţ inferior valorii nominale a creanţelor, fãrã sã perceapã un comision de recuperare a creanţelor de la cedent.
    (9^2) Se considerã cã cesionarul realizeazã o prestare de servicii de recuperare de creanţe în beneficiul cedentului, taxabilã conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din codul fiscal în situaţia prevãzutã la alin. (9^1) lit. b), întrucât percepe de la cedent un comision pentru aceastã operaţiune. De asemenea, persoana care este angajatã în scopul recuperãrii creanţelor în situaţia prevãzutã la alin. (9) lit. a) realizeazã o prestare de servicii de recuperare de creanţe în beneficiul persoanei care deţine creanţele, taxabilã conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
    (9^3) În situaţia prevãzutã la alin. (9^1) lit. b) se considerã cã cesiunea creanţei de cãtre cedent nu reprezintã o operaţiune în sfera de aplicare a TVA.
    (9^4) În situaţia prevãzutã la alin. (9^1) lit. a):
    a) dacã preţul de vânzare al creanţei este mai mare decât valoarea nominalã a creanţei, cedentul realizeazã o operaţiune scutitã de TVA conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, iar cesionarul nu realizeazã o operaţiune în sfera de aplicare a TVA;
    b) dacã preţul de vânzare al creanţei este mai mic sau egal cu valoarea nominalã a creanţei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizeazã operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.
    (9^5) În cazul cesiunii de creanţã prevãzute la alin. (9^1) lit. c):
    a) se considerã cã cesiunea creanţei de cãtre cedent reprezintã o operaţiune scutitã de TVA în sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal;
    b) cesionarul se considerã cã nu efectueazã o prestare de servicii de recuperare de creanţe în beneficiul cedentului, respectiv nu realizeazã o operaţiune în sfera de aplicare a TVA, întrucât nu percepe un comision pentru aceastã operaţiune.
    (9^6) În sensul alin. (9)-(9^5) au fost pronunţate şi deciziile în cauzele Curţii Europene de Justiţie nr. C-305/01 Finanzamt Grob-Gerau împotriva MKG-Kraftfahrzeuge-Factoring GmbH şi C-93/10 Finanzamt Essen-NordOst împotriva GFKL Financial Services AG."

    21. La punctul 35, alineatul (10) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(10) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã pentru serviciile constând în recuperare de creanţe prevãzute la alin. (9^2) este constituitã din contravaloarea serviciului, reprezentând toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finanţare."

    22. La punctul 35 alineatul (15), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "a) organismele de plasament colectiv definite conform legislaţiei în vigoare care reglementeazã aceste organisme;"

    23. Punctul 37 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţãrii
    Art. 141. - [...]
    (2) Urmãtoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxã:
    [...]
    f) livrarea de construcţii/pãrţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricãror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplicã pentru livrarea de construcţii noi, de pãrţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc urmãtoarele:
    1. teren construibil reprezintã orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;
    2. construcţie înseamnã orice structurã fixatã în sau pe pãmânt;
    3. livrarea unei construcţii noi sau a unei pãrţi din aceasta înseamnã livrarea efectuatã cel târziu pânã la data de 31 decembrie a anului urmãtor anului primei ocupãri ori utilizãri a construcţiei sau a unei pãrţi a acesteia, dupã caz, în urma transformãrii;
    4. o construcţie nouã cuprinde şi orice construcţie transformatã sau parte transformatã a unei construcţii, dacã costul transformãrii, exclusiv taxa, se ridicã la minimum 50% din valoarea de piaţã a construcţiei sau a pãrţii din construcţie, astfel cum aceasta este stabilitã printr-un raport de expertizã, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformãrii;
    Norme metodologice:
    37. (1) În aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci când construcţia şi terenul pe care este edificatã formeazã un singur corp funciar, identificat printr-un singur numãr cadastral:
    a) terenul pe care s-a edificat construcţia urmeazã regimul construcţiei, dacã valoarea acestuia este mai micã decât valoarea construcţiei aşa cum rezultã din raportul de expertizã;
    b) construcţia va urma regimul terenului pe care este edificatã, dacã valoarea acesteia este mai micã decât valoarea terenului aşa cum rezultã din raportul de expertizã;
    c) dacã terenul şi construcţia au valori egale, aşa cum rezultã din raportul de expertizã, regimul corpului funciar va fi stabilit în funcţie de bunul imobil cu suprafaţa cea mai mare. Se va avea în vedere suprafaţa construitã desfãşuratã a construcţiei.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã în situaţia în care se livreazã un teren pe care se aflã o construcţie a cãrei demolare a început înainte de livrare şi a fost asumatã de vânzãtor. Asemenea operaţiuni de livrare şi de demolare formeazã o operaţiune unicã în ceea ce priveşte TVA, având în ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea construcţiei existente şi a terenului pe care se aflã aceasta, indiferent de stadiul lucrãrilor de demolare a construcţiei în momentul livrãrii efective a terenului. În acest sens a fost pronunţatã Hotãrârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV împotriva Staatssecretaris van Financien.
    (3) Se considerã a fi data primei ocupãri, în cazul unei construcţii sau al unei pãrţi din construcţie care nu a suferit transformãri de natura celor prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal, data semnãrii de cãtre beneficiar a procesului-verbal de recepţie definitivã a construcţiei sau a unei pãrţi din construcţie. Prin proces-verbal de recepţie definitivã se înţelege procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrãrilor, încheiat conform legislaţiei în vigoare. În cazul unei construcţii realizate în regie proprie, data primei ocupãri este data documentului pe baza cãruia construcţia sau partea din construcţie este înregistratã în evidenţele contabile drept activ corporal fix.
    (4) Data primei utilizãri a unei construcţii se referã la construcţii care au suferit transformãri de natura celor prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal. Prin data primei utilizãri se înţelege data semnãrii de cãtre beneficiar a procesului-verbal de recepţie definitivã a lucrãrilor de transformare a construcţiei în cauzã sau a unei pãrţi a construcţiei. Prin proces-verbal de recepţie definitivã se înţelege procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrãrilor, încheiat conform legislaţiei în vigoare. În cazul lucrãrilor de transformare în regie proprie a unei construcţii sau a unei pãrţi din construcţie, data primei utilizãri a bunului dupã transformare este data documentului pe baza cãruia este majoratã valoarea construcţiei sau a unei pãrţi din construcţie cu valoarea transformãrii respective.
    (5) Dacã livrarea unei construcţii intervine înainte de data primei ocupãri, astfel cum este definitã prima ocupare la alin. (3), se considerã cã are loc livrarea unei construcţii noi.
    (6) În aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altã destinaţie, la momentul vânzãrii sale de cãtre proprietar, rezultã din certificatul de urbanism. În situaţia în care livrarea unui teren pe care se aflã o construcţie are loc ulterior livrãrii construcţiei sau independent de livrarea construcţiei, livrarea fiind realizatã de persoana care deţine titlul de proprietate asupra construcţiei ori de altã persoanã care deţine numai titlul de proprietate asupra terenului, se considerã cã are loc livrarea unui teren construibil în sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal."

    24. Dupã punctul 37 se introduce un nou punct, punctul 37^1, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţãrii
    Art. 141. - [...]
    (2) Urmãtoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxã:
    [...]
    g) livrãrile de bunuri care au fost afectate unei activitãţi scutite, în temeiul prezentului articol, dacã taxa aferentã bunurilor respective nu a fost dedusã, precum şi livrãrile de bunuri a cãror achiziţie a fãcut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 145 alin. (5) lit. b) sau al limitãrii totale a dreptului de deducere conform art. 145^1.
    Norme metodologice:
    37^1. În cazul livrãrii de bunuri a cãror achiziţie a fãcut obiectul limitãrilor speciale ale dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, scutirea prevãzutã la art. 141 alin. (2) lit. g) din codul fiscal se aplicã numai în situaţia în care achiziţia bunurilor a fãcut obiectul limitãrii totale a dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal. Scutirea nu se aplicã pentru livrarea bunurilor a cãror achiziţie a fãcut obiectul restricţionãrii la 50% a dreptului de deducere, conform prevederilor art. 1451 din Codul fiscal."

    25. Punctul 45 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Sfera de aplicare a dreptului de deducere
    Art. 145. - (1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilitãţii taxei.
    (2) Orice persoanã impozabilã are dreptul sã deducã taxa aferentã achiziţiilor, dacã acestea sunt destinate utilizãrii în folosul urmãtoarelor operaţiuni:
    a) operaţiuni taxabile;
    b) operaţiuni rezultate din activitãţi economice pentru care locul livrãrii/prestãrii se considerã ca fiind în strãinãtate, dacã taxa ar fi deductibilã, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;
    c) operaţiuni scutite de taxã, conform art. 143, 144 şi 144^1;
    d) operaţiuni scutite de taxã, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care cumpãrãtorul ori clientul este stabilit în afara Comunitãţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legãturã directã cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunitãţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţioneazã în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni;
    e) operaţiunile prevãzute la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), dacã taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.
    (3) Dacã nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabilã are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevãzute la art. 128 alin. (8) şi la art. 129 alin. (5).
    (4) În condiţiile stabilite prin norme se acordã dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoanã impozabilã înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA conform art. 153.
    (4^1) În condiţiile stabilite prin norme se acordã dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate în cadrul procedurii de executare silitã de cãtre o persoanã impozabilã de la un contribuabil declarat inactiv, potrivit art. 11, sau de la o persoanã impozabilã în inactivitate temporarã, înscrisã în registrul comerţului, potrivit legii.
    (5) Nu sunt deductibile:
    a) taxa aferentã sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se deconteazã acesteia, precum şi taxa aferentã sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrãrilor/prestãrilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);
    b) taxa datoratã sau achitatã pentru achiziţiile de bãuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzãrii sau pentru a fi utilizate pentru prestãri de servicii.
    Norme metodologice:
    45. (1) În sensul art. 145 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoanã impozabilã are dreptul sã deducã taxa pentru achiziţiile efectuate de aceasta înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA conform art. 153 din codul fiscal din momentul în care aceastã persoanã intenţioneazã sã desfãşoare o activitate economicã, cu condiţia sã nu se depãşeascã perioada prevãzutã la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Intenţia persoanei trebuie evaluatã în baza elementelor obiective, cum ar fi faptul cã aceasta începe sã angajeze costuri şi/sau sã facã investiţii pregãtitoare necesare iniţierii acestei activitãţi economice. Deducerea se exercitã prin înscrierea taxei deductibile în decontul de taxã prevãzut la art. 156^2 din Codul fiscal, depus dupã înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. În cazul persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul României se aplicã prevederile art. 147^2 din codul fiscal în perioada în care nu au fost înregistrate în scopuri de taxã conform art. 153 din Codul fiscal, în situaţia în care persoanele respective au solicitat rambursarea taxei în baza art. 147^2 din codul fiscal şi în perioada respectivã îndeplineau condiţiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 147^2 din Codul fiscal. Persoanele impozabile nestabilite în România, dar înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, aplicã prevederile art. 147^1 din codul fiscal inclusiv pentru achiziţiile efectuate înainte de înregistrarea în scopuri de TVA, în situaţia în care pentru respectivele achiziţii nu au solicitat rambursarea taxei conform art. 147^2 din Codul fiscal.
    (2) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevãzut la alin. (1) trebuie îndeplinite condiţiile şi formalitãţile prevãzute la art. 145-147^1 din Codul fiscal. Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, factura nu trebuie sã conţinã menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA pentru operaţiunile efectuate înainte de înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
    (3) În cazul micilor întreprinderi care au aplicat regimul special de scutire în conformitate cu prevederile art. 152 din codul fiscal şi care se înregistreazã în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, taxa pentru achiziţii efectuate înainte de înregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 61 alin. (6)-(8) şi pct. 62 alin. (4)-(6).
    (4) În aplicarea prevederilor art. 145 alin. (4^1) din Codul fiscal, în cazul bunurilor supuse executãrii silite pentru care se aplicã procedura prevãzutã la pct. 75 se acordã dreptul de deducere a taxei, în limitele şi în condiţiile prevãzute la art. 145-147^1 din Codul fiscal, pentru achiziţiile efectuate de o persoanã impozabilã de la un contribuabil declarat inactiv fiscal potrivit legii sau de la o persoanã impozabilã în inactivitate temporarã, înscrisã în registrul comerţului, potrivit legii, dacã livrarea bunurilor ar fi fost taxabilã, prin efectul legii ori prin opţiune, în situaţia în care respectiva persoanã impozabilã nu ar fi fost inactivã.
    (5) Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, factura pentru achiziţiile de bunuri efectuate în situaţiile prevãzute la alin. (4) nu trebuie sã conţinã menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit furnizorului conform art. 153 din Codul fiscal.
    (6) În cazul imobilizãrilor în curs de execuţie care nu se mai finalizeazã, în baza unei decizii de abandonare a executãrii lucrãrilor de investiţii, fiind scoase din evidenţã pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabilã îşi poate pãstra dreptul de deducere exercitat în baza art. 145 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent dacã sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizãrilor ca atare sau dupã casare, dacã din circumstanţe care nu depind de voinţa sa persoana impozabilã nu utilizeazã niciodatã aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economicã, astfel cum a fost pronunţatã Hotãrârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza C-37/95 Statul Belgian împotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi pãstrat şi în alte situaţii în care achiziţiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 145 alin. (2) din codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economicã a persoanei impozabile, din motive obiective, care nu depind de voinţa sa, astfel cum a fost pronunţatã Hotãrârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) împotriva Statului Belgian.
    (7) Justificarea intenţiei persoanei impozabile de a realiza operaţiuni cu drept de deducere în cazul livrãrii de bunuri imobile care nu mai îndeplinesc condiţiile de a fi considerate noi în sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din codul fiscal şi al închirierii de bunuri imobile, anterior momentului livrãrii/închirierii acestora, se realizeazã prin depunerea notificãrilor prevãzute în anexa nr. 1 sau, dupã caz, în anexa nr. 2 la prezentele norme în vederea exercitãrii opţiunii de taxare a operaţiunilor respective în conformitate cu art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, astfel cum a fost pronunţatã Hotãrârea Curţii Europene de Justiţie în Cauza C-268/83 D.A. Rompelman şi E.A. Rompelman - Van Deelen împotriva Minister van Financien. Organele de inspecţie fiscalã vor permite în timpul desfãşurãrii controlului depunerea acestor notificãri."

    26. Punctul 45^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Limitãri speciale ale dreptului de deducere
    Art. 145^1. - (1) În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximã autorizatã care sã nu depãşeascã 3.500 kg şi care sã nu aibã mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, se deduce 50% din taxa pe valoarea adãugatã aferentã achiziţiilor acestor vehicule şi, respectiv, 50% din taxa aferentã achiziţiilor de combustibil destinat utilizãrii pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în oricare dintre urmãtoarele categorii:
    a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pazã şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfãşurare a activitãţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzãri şi de agenţi de recrutare a forţei de muncã;
    b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu platã, inclusiv pentru activitatea de taxi;
    c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu platã, inclusiv pentru închirierea cãtre alte persoane, instruirea de cãtre şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional;
    d) vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revânzãrii.
    (2) Prin achiziţie de vehicule, în sensul alin. (1), se înţelege cumpãrarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitarã a vehiculului.
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplicã inclusiv în situaţia în care au fost emise facturi şi/sau au fost plãtite avansuri, pentru contravaloarea parţialã a vehiculelor rutiere motorizate, înainte de data de 1 ianuarie 2012, dacã livrarea acestora intervine dupã data de 1 ianuarie 2012 inclusiv.
    (4) Abrogat.
    (5) În cazul vehiculelor exceptate potrivit alin. (1) se vor aplica regulile generale de deducere stabilite la art. 145 şi art. 146-147^1.
    Norme metodologice:
    45^1. (1) În aplicarea art. 145^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) vehiculele utilizate exclusiv pentru reparaţii şi/sau intervenţie reprezintã vehiculele care pot fi înzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat în vederea reparãrii bunurilor, precum şi cele utilizate pentru deplasarea în acţiuni de intervenţie;
    b) vehiculele utilizate exclusiv pentru pazã şi protecţie sunt vehiculele utilizate în vederea asigurãrii siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricãror acţiuni ilicite care lezeazã dreptul de proprietate, existenţa materialã a acestora, precum şi protejãrii persoanelor împotriva oricãror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizicã sau sãnãtatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) vehiculele utilizate exclusiv pentru curierat reprezintã vehiculele care servesc la primirea, transportul şi distribuirea scrisorilor, coletelor şi pachetelor;
    d) vehiculele utilizate exclusiv drept care de reportaj reprezintã vehiculele rutiere special amenajate pentru a gãzdui tehnica specificã pentru înregistrãri audiovideo sau transmisii complexe video, audio şi/sau date prin unde hertziene ori medii optice, capabile sã efectueze producţii de televiziune sau radio înregistrate ori transmise în direct sau sã transmitã la distanţã prin tehnologii de radiofrecvenţã (radiorelee, transmisii prin satelit) ori prin fibrã opticã semnalul unei producţii de televiziune sau de radio cãtre alte care de reportaj ori cãtre un telecentru sau un sediu central de radiodifuziune;
    e) vehiculele destinate exclusiv utilizãrii de cãtre agenţi de vânzãri reprezintã vehiculele utilizate în cadrul activitãţii unei persoane impozabile de cãtre angajaţii acesteia care se ocupã în principal cu prospectarea pieţei, desfãşurarea activitãţii de merchandising, negocierea condiţiilor de vânzare, derularea vânzãrii bunurilor, asigurarea de servicii postvânzare şi monitorizarea clienţilor. Se limiteazã deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vânzãri. În aceastã categorie sunt cuprinse şi vehiculele de test-drive utilizate de dealerii auto;
    f) vehiculele utilizate exclusiv pentru transportul personalului la şi de la locul de desfãşurare a activitãţii reprezintã vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajaţilor în scopul desfãşurãrii activitãţii economice la şi de la reşedinţa acestora/locul convenit de comun acord la sediul angajatorului sau la şi de la sediul angajatorului la locul în care se desfãşoarã efectiv activitatea ori la şi de la reşedinţa angajaţilor/locul convenit de comun acord la locul de desfãşurare a activitãţii, atunci când existã dificultãţi evidente de a gãsi alte mijloace de transport şi existã un acord colectiv între angajator şi angajaţi prin care angajatorul se obligã sã asigure gratuit acest transport;
    g) vehiculele utilizate exclusiv de agenţi de recrutare a forţei de muncã sunt vehiculele utilizate în cadrul activitãţii agenţiilor de plasare a forţei de muncã de cãtre personalul care se ocupã în principal cu recrutarea şi plasarea forţei de muncã. Se limiteazã deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de recrutare a forţei de muncã.
    (2) În sensul art. 145^1 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, prin vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu platã se înţelege vehiculele care contribuie în mod esenţial la prestarea directã a serviciilor cu platã şi fãrã de care serviciile nu pot fi efectuate."

    27. La punctul 53, alineatele (2), (6) şi (7) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(2) În baza prevederilor art. 148 lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabilã poate sã ajusteze taxa nededusã aferentã serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor şi activelor corporale fixe, altele decât cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bazã de inventariere, în situaţia în care persoana impozabilã câştigã dreptul de deducere a taxei ca urmare a unor situaţii cum ar fi:
    a) modificãri legislative;
    b) modificãri ale obiectului de activitate;
    c) alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere şi ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere.
    Ajustarea în acest caz reprezintã exercitarea dreptului de deducere şi se evidenţiazã în decontul de taxã aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea, sau, dupã caz, într-un decont de taxã ulterior.
    [...]
    (6) În baza art. 148 lit. a) şi c) din Codul fiscal, persoana impozabilã trebuie sã ajusteze, la data modificãrii intervenite, taxa deductibilã aferentã serviciilor neutilizate, activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bazã de inventariere, în situaţia în care persoana impozabilã pierde dreptul de deducere a taxei ca urmare a unor situaţii cum ar fi:
    a) modificãri legislative;
    b) modificãri ale obiectului de activitate;
    c) alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere.
    Ajustarea reprezintã în aceastã situaţie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã deduse iniţial şi se evidenţiazã în decontul de taxã aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea.
    (7) În cazul persoanelor impozabile a cãror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulatã de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a)-e) din Codul fiscal, se considerã cã activele corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele decât cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, sunt alocate pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA unei activitãţi fãrã drept de deducere, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 148 lit. c) din codul fiscal pentru valoarea rãmasã neamortizatã. Ajustarea se efectueazã în funcţie de cota de taxã în vigoare la data achiziţiei activului corporal fix. În sensul prezentelor norme, prin valoare rãmasã neamortizatã se înţelege valoarea de înregistrare în contabilitate diminuatã cu amortizarea contabilã. Ajustarea va fi reflectatã în ultimul decont de taxã depus înainte de anularea înregistrãrii în scopuri de TVA a persoanei impozabile. În cazul în care nu a evidenţiat corect sau nu a efectuat ajustãrile de taxã prevãzute, persoana impozabilã va declara şi va plãti sumele rezultate din ajustarea taxei, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. Dupã înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta, în conformitate cu prevederile alin. (2) lit. b), taxa aferentã activelor corporale fixe, altele decât cele care sunt considerate bunuri de capital potrivit art. 149 din Codul fiscal, pentru valoarea rãmasã neamortizatã, inclusiv în situaţia în care acestea au fost livrate în regim de taxare în perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, în cadrul procedurii de executare silitã. Ajustarea va fi reflectatã în primul decont de taxã depus dupã înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupã caz, într-un decont ulterior."

    28. Punctul 54 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital
    Art. 149. - (1) În sensul prezentului articol:
    a) bunurile de capital reprezintã toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, precum şi operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaţiile ori lucrãrile de întreţinere a acestor active, chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricãrui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane; nu sunt considerate bunuri de capital activele corporale fixe amortizabile a cãror duratã normalã de utilizare stabilitã pentru amortizarea fiscalã este mai micã de 5 ani; activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanţator dacã limita minimã a duratei normale de utilizare este egalã sau mai mare de 5 ani; b) bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionãrii sau oricãrei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriazã, le dã în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane;
    c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital;
    d) taxa deductibilã aferentã bunurilor de capital reprezintã taxa achitatã sau datoratã, aferentã oricãrei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitatã sau datoratã, aferentã reparãrii ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentã achiziţiei pieselor de schimb destinate reparãrii ori întreţinerii bunurilor de capital.
    (2) Taxa deductibilã aferentã bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplicã regulile privind livrarea cãtre sine sau prestarea cãtre sine, se ajusteazã, în situaţiile prevãzute la alin. (4) lit. a)-d):
    a) pe o perioadã de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele prevãzute la lit. b);
    b) pe o perioadã de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacã valoarea fiecãrei transformãri sau modernizãri este de cel puţin 20% din valoarea totalã a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
    (3) Perioada de ajustare începe:
    a) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital menţionate la alin. (2) lit. a), dacã acestea au fost achiziţionate sau fabricate dupã data aderãrii;
    b) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt recepţionate, pentru bunurile de capital prevãzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, şi se efectueazã pentru suma integralã a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plãtitã sau datoratã înainte de data aderãrii, dacã anul primei utilizãri este anul aderãrii sau un alt an ulterior anului aderãrii;
    c) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital prevãzute la alin. (2) lit. b), care sunt achiziţionate, şi se efectueazã pentru suma integralã a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plãtitã sau datoratã înainte de data aderãrii, dacã formalitãţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzãtor la cumpãrãtor s-au îndeplinit în anul aderãrii sau într-un an ulterior anului aderãrii;
    d) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima datã dupã transformare sau modernizare, pentru transformãrile sau modernizãrile bunurilor de capital prevãzute la alin. (2) lit. b), a cãror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totalã a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectueazã pentru suma taxei deductibile aferente transformãrii sau modernizãrii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformãri sau modernizãri, plãtitã ori datoratã înainte de data aderãrii, dacã anul primei utilizãri dupã transformare sau modernizare este anul aderãrii sau un an ulterior aderãrii.
    (4) Ajustarea taxei deductibile prevãzute la alin. (1) lit. d) se efectueazã:
    a) în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilã:
    1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activitãţile economice;
    2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
    3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o mãsurã diferitã faţã de deducerea iniţialã;
    b) în cazurile în care apar modificãri ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
    c) în situaţia în care un bun de capital al cãrui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face obiectul oricãrei operaţiuni pentru care taxa este deductibilã. În cazul unei livrãri de bunuri, valoarea suplimentarã a taxei de dedus se limiteazã la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;
    d) în situaţia în care bunul de capital îşi înceteazã existenţa, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte cã respectivul bun de capital a fãcut obiectul unei livrãri sau unei livrãri cãtre sine pentru care taxa este deductibilã;
    e) în cazurile prevãzute la art. 138.
    (5) Ajustarea taxei deductibile se efectueazã astfel:

    a) pentru cazurile prevãzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectueazã în cadrul perioadei de ajustare prevãzute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face în perioada fiscalã în care intervine evenimentul care genereazã ajustarea şi se realizeazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situaţia în care pentru anul 2007 sa efectuat ajustarea prevãzutã la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, dupã caz, o douãzecime din taxa dedusã iniţial;
    b) pentru cazul prevãzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectueazã de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintã o cincime sau, dupã caz, o douãzecime din taxa dedusã iniţial şi se efectueazã în ultima perioadã fiscalã a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificãri ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevãzute la alin. (2);
    c) pentru cazurile prevãzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectueazã în perioada fiscalã în care intervine evenimentul care genereazã ajustarea şi se realizeazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligaţia ajustãrii;
    d) pentru cazurile prevãzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectueazã atunci când apar situaţiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevãzute în norme.
    (5^1) Dacã pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care vor genera ajustarea în favoarea persoanei impozabile sau în favoarea statului, ajustãrile prevãzute la alin. (5) lit. a) şi c) se vor efectua pentru acelaşi bun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare ori de câte ori apar respectivele evenimente.
    (6) Persoana impozabilã trebuie sã pãstreze o situaţie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustãrii taxei deductibile, care sã permitã controlul taxei deductibile şi al ajustãrilor efectuate. Aceastã situaţie trebuie pãstratã pe o perioadã care începe în momentul la care taxa aferentã achiziţiei bunului de capital devine exigibilã şi se încheie la 5 ani dupã expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrãri, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie pãstrate pentru aceeaşi perioadã.
    (7) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul în care suma care ar rezulta ca urmare a ajustãrilor este neglijabilã, conform prevederilor din norme.
    Norme metodologice:
    54. (1) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionãrii sau oricãrei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane se efectueazã de cãtre persoana care închiriazã, dã în leasing ori pune la dispoziţia altei persoane bunurile respective, cu excepţia situaţiei prevãzute la alin. (2). Data la care bunul se considerã achiziţionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adãugatã de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de cãtre locator/finanţator. Pentru taxa aferentã achiziţiei bunurilor de capital care au fost cumpãrate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare începe la data de 1 ianuarie a anului în care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueazã pentru suma integralã a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa plãtitã sau datoratã înainte de data transferului dreptului de proprietate. În sensul art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prin duratã normalã de funcţionare se înţelege durata normalã de utilizare stabilitã pentru amortizarea fiscalã, în cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile conform prevederilor legale în vigoare. Activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanţator dacã limita minimã a duratei normale de utilizare este egalã sau mai mare de 5 ani.
    (2) Taxa pe valoarea adãugatã deductibilã aferentã transformãrii sau modernizãrii unui bun imobil ori a unei pãrţi a acestuia se ajusteazã de cãtre persoana la dispoziţia cãreia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia în situaţia în care lucrãrile de transformare ori modernizare sunt efectuate de cãtre aceastã persoanã, iar valoarea fiecãrei transformãri sau modernizãri este de cel puţin 20% din valoarea totalã dupã transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a pãrţii de bun imobil. În situaţia în care valoarea fiecãrei transformãri sau modernizãri nu depãşeşte 20% din valoarea totalã dupã transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a pãrţii de bun imobil, nu se efectueazã ajustãri privind taxa pe valoarea adãugatã conform art. 149 sau art. 148 din Codul fiscal. În sensul prezentelor norme metodologice sunt luate în considerare operaţiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. În scopul calculãrii acestei depãşiri se vor avea în vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, aşa cum sunt înregistrate în contabilitate. Se considerã cã bunurile sunt folosite pentru prima datã dupã transformare ori modernizare, pentru transformãrile sau modernizãrile bunurilor de capital prevãzute la art. 149 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, la data semnãrii de cãtre beneficiar a procesului-verbal de recepţie definitivã a lucrãrilor de transformare a construcţiei în cauzã. Prin proces-verbal de recepţie definitivã se înţelege procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrãrilor. În cazul lucrãrilor de transformare în regie proprie a unei construcţii, data primei utilizãri a bunului dupã transformare este data documentului pe baza cãruia este majoratã valoarea activului corporal fix cu valoarea transformãrii respective.
    (3) În situaţia în care în cursul perioadei de ajustare expirã contractul de închiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusã la dispoziţia altei persoane şi bunul de capital este restituit proprietarului, se considerã cã bunul de capital constând în modernizãrile/transformãrile efectuate conform alin. (2) îşi înceteazã existenţa în cadrul activitãţii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Ajustarea deducerii aferente operaţiunilor de transformare sau modernizare se realizeazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, incluzând anul în care bunul este restituit proprietarului, în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
    (4) În cazul persoanelor impozabile a cãror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulatã de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a)-e) din Codul fiscal, se considerã cã bunurile de capital nu sunt alocate unei activitãţi economice pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea va fi reflectatã în ultimul decont de taxã depus înainte de anularea înregistrãrii în scopuri de TVA a persoanei impozabile. Dupã înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentã bunurilor de capital proporţional cu perioada rãmasã din perioada de ajustare, în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. În situaţia bunurilor de capital livrate în cadrul procedurii de executare silitã, în regim de taxare, în perioada în care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentã acestora proporţional cu perioada rãmasã din perioada de ajustare, determinatã în funcţie de anul în care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea va fi reflectatã în primul decont de taxã depus dupã înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupã caz, într-un decont ulterior.
    (5) Începând cu anul 2008, conform art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, dacã bunul de capital este utilizat total sau parţial în alte scopuri decât activitãţile economice ori pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se realizeazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare şi proporţional cu partea din bunul de capital utilizatã în aceste scopuri. În cazul în care dreptul de deducere aferent bunului de capital achiziţionat se exercitã pe bazã de pro rata, se aplicã prevederile alin. (6). Dispoziţii tranzitorii pentru bunurile de capital pentru care în anul 2007 nu s-a exercitat dreptul de deducere pe bazã de pro rata, ci s-a aplicat ajustarea pentru o cincime sau, dupã caz, o douãzecime din taxa dedusã iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare, datoritã faptului cã nu erau utilizate integral pentru operaţiuni care dau drept de deducere: la finele anului 2008, taxa aferentã pãrţii din bunul de capital utilizate pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, respectiv diferenţa rãmasã de 4/5 sau 19/20, va fi ajustatã o singurã datã şi înscrisã în decontul lunii decembrie 2008 la rândul corespunzãtor din decontul de taxã. Dispoziţia tranzitorie nu se aplicã în cazul în care în cursul anului 2008 trebuie efectuatã ajustarea o singurã datã pentru întreaga perioadã de ajustare rãmasã, conform art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
    Exemplul nr. 1, pentru situaţia prevãzutã la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal:
    O persoanã impozabilã cumpãrã o clãdire pentru activitatea sa economicã la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceastã persoanã se decide sã utilizeze clãdirea integral în scop de locuinţã sau pentru operaţiuni scutite fãrã drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2007 şi pânã în anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sã se efectueze pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare (2009-2026) şi persoana respectivã trebuie sã restituie 18 douãzecimi din TVA dedusã iniţial. Dacã ulterior clãdirea va fi din nou utilizatã pentru operaţiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, în favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numãrul ajustãrilor poate fi nelimitat, acesta depinzând de modificarea destinaţiei bunului respectiv în perioada de ajustare, respectiv pentru operaţiuni care dau sau nu drept de deducere.
    Exemplul nr. 2, pentru situaţia prevãzutã la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
    O persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de taxã conform art. 153 din codul fiscal achiziţioneazã un imobil în anul 2007 în vederea desfãşurãrii de operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe valoarea adãugatã la data achiziţionãrii. În anul 2009 închiriazã în întregime imobilul în regim de scutire de taxa pe valoarea adãugatã. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2007 şi pânã în anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sã se efectueze pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare (2009-2026) şi persoana respectivã trebuie sã restituie 18 douãzecimi din TVA dedusã iniţial.
    Exemplul nr. 3, pentru situaţia prevãzutã la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
    O persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de taxã conform art. 153 din codul fiscal deţine un hotel care a fost cumpãrat în anul 2007 şi s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpãrarea acestui imobil. În anul 2010, la parterul hotelului se amenajeazã un cazinou care ocupã 30% din suprafaţa clãdirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutitã de TVA fãrã drept de deducere, persoana respectivã trebuie sã ajusteze taxa dedusã iniţial, proporţional cu suprafaţa ocupatã de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2007 şi pânã la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sã se efectueze pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, la schimbarea destinaţiei unei pãrţi din clãdire, astfel:
    - pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabilã nu ajusteazã taxa dedusã iniţial, aferentã acestor ani, care reprezintã 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;
    - pentru perioada rãmasã, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteazã astfel:
    - 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibilã, care se înscrie în decontul de taxã pe valoarea adãugatã din perioada fiscalã în care apare modificarea de destinaţie. În situaţia în care partea alocatã cazinoului de 30% din clãdire se mãreşte sau se micşoreazã, se fac ajustãri suplimentare în plus ori în minus conform aceleiaşi proceduri.
    Exemplul nr. 4, pentru situaţia prevãzutã la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, dispoziţii tranzitorii:
    O persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de taxã conform art. 153 din codul fiscal închiriazã în cursul anului 2007 o clãdire care a fost cumpãratã în cursul aceluiaşi an şi s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferentã bunului cumpãrat. În cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este închiriatã în regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafaţa bunului imobil. Persoana impozabilã a efectuat urmãtoarea ajustare în anul 2007:
    9.000.000: 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxã de ajustat aferentã anului 2007, care s-a înscris în decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzãtoare cu semnul minus.
    În anul 2008, persoana impozabilã trebuie sã efectueze urmãtoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va înscrie în decontul lunii decembrie cu semnul minus. Dacã, începând cu data de 1 ianuarie 2008 şi pânã în anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafaţa închiriatã în regim de scutire în plus sau în minus, de fiecare datã se vor efectua ajustãri ale taxei pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare în decontul lunii în care a apãrut fiecare modificare.
    Dacã taxa aferentã aceluiaşi bun imobil s-ar fi dedus pe bazã de pro rata în anul 2007, nu se mai aplicã ajustãrile din exemplul nr. 4, ci se aplicã ajustarea prevãzutã la alin. (6).
    (6) Pentru cazul prevãzut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueazã în cadrul perioadei de ajustare prevãzute la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douãzecime din taxa dedusã iniţial pentru fiecare an în care apar modificãri ale elementelor taxei deduse, în funcţie de pro rata definitivã la finele fiecãrui an, conform procedurii descrise în exemplu. Aceastã ajustare se aplicã pentru bunurile la achiziţia cãrora se aplicã prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal. Faţã de ajustarea prevãzutã la art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care se face de câte ori apare un eveniment care conduce la ajustare, în cazul prevãzut la prezentul alineat ajustarea se va realiza anual, pe durata întregii perioade de ajustare, atâta timp cât bunul de capital este alocat unei activitãţi în cazul cãreia nu se poate determina proporţia în care este utilizat pentru operaţiuni cu drept de deducere şi fãrã drept de deducere. Dacã în cursul perioadei de ajustare a unui bun de capital, pentru care se aplicã metoda de ajustare prevãzutã de prezentul alineat, apare unul dintre urmãtoarele evenimente: bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri decât activitatea economicã, este alocat unui sector de activitate care nu dã drept de deducere, face obiectul unei operaţiuni pentru care taxa este deductibilã integral sau îşi înceteazã existenţa, taxa se ajusteazã conform prevederilor alin. (5), (8) sau (9).
    Exemplu: O persoanã impozabilã cu regim mixt cumpãrã un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, în valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adicã 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusã este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitivã calculatã la sfârşitul anului 2008 este de 30%.
    La sfârşitul anului 2008 se realizeazã ajustarea taxei pe baza pro rata definitivã, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxã de dedus, care se comparã cu taxa dedusã pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenţa de 380 lei se înscrie în decontul din luna decembrie ca taxã nedeductibilã. Aceastã ajustare a deducerii se referã la întreaga sumã dedusã iniţial provizoriu şi prin urmare acoperã şi ajustarea aferentã primei cincimi pentru bunurile de capital.
    Ajustãrile pentru anii 2009, 2010, 2011 şi 2012 se realizeazã astfel:
    TVA deductibilã se împarte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.
    TVA efectiv dedusã în baza pro rata definitivã pentru prima perioadã se împarte la rândul sãu la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei.
    Rezultatul înmulţirii taxei pe valoarea adãugatã deductibile de 760 lei cu pro rata definitivã pentru fiecare dintre perioadele urmãtoare se va compara apoi cu 228 lei.
    Diferenţa rezultatã va constitui ajustarea deducerii în favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
    Ajustarea pentru anul 2009:
    - pro rata definitivã pentru anul 2009 este de 50%;
    - deducere autorizatã: 760 lei x 50% = 380 lei;
    - deja dedus: 228 lei;
    - deducerea suplimentarã permisã: 380 lei - 228 lei = 152 lei.
    Ajustarea pentru anul 2010:
    - pro rata definitivã pentru anul 2010 este de 20%;
    - deducere autorizatã: 760 lei x 20% = 152 lei;
    - deja dedus: 228 lei;
    - ajustare în favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.
    Ajustarea pentru anul 2011:
    - pro rata definitivã pentru anul 2011 este de 25%;
    - deducere autorizatã: 760 lei x 25% = 190 lei;
    - deja dedus: 228 lei;
    - ajustare în favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.
    Ajustarea pentru anul 2012:
    - pro rata definitivã pentru anul 2012 este de 70%;
    - deducere autorizatã: 760 lei x 70% = 532 lei;
    - deja dedus: 228 lei;
    - deducere suplimentarã permisã: 532 lei - 228 lei = 304 lei.
    Orice modificare a pro rata în anii urmãtori, respectiv dupã scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenţa deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrãri cãtre sine nu existã limitã de timp.
    Dacã presupunem cã utilajul ar fi vândut în cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentând TVA calculatã aplicând cota de 24%, persoana impozabilã ar avea dreptul sã efectueze o ajustare în favoarea sa astfel:
    - taxa nededusã: 2.660 lei;
    - taxa colectatã: 3.600 lei;
    - ajustare permisã: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai micã decât taxa colectatã).
    Dacã presupunem cã acelaşi utilaj ar fi alocat în cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu dã drept de deducere sau îşi înceteazã existenţa ori este utilizat pentru alte scopuri decât activitatea economicã, persoana impozabilã ar avea obligaţia sã efectueze urmãtoarele ajustãri:
    - perioada rãmasã din perioada de ajustare: 2 ani;
    - taxa dedusã iniţial: 1.140 lei;
    - ajustare în favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.
    (7) Ajustarea prevãzutã la art. 149 alin. (4) şi (5) din codul fiscal nu se efectueazã în situaţia în care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (4) lit. a), b) şi d) din codul fiscal referitoare la livrarea cãtre sine, precum şi în situaţia în care nu are loc o livrare de bunuri în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (8) din Codul fiscal, cu excepţia casãrii activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. În situaţia în care casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din codul fiscal este realizatã în conformitate cu prevederile unui act normativ care impune casarea respectivelor active, nu se efectueazã ajustarea prevãzutã la art. 149 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal.
    (8) Ajustarea taxei deductibile prevãzute la art. 149 alin. (4) lit. c) din codul fiscal se efectueazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligaţia ajustãrii, fiind de pânã la o cincime ori, dupã caz, o douãzecime pe an din valoarea taxei nededuse pânã la momentul ajustãrii, şi se înscrie în decontul de taxã aferent perioadei fiscale în care apare livrarea sau orice altã operaţiune pentru care taxa aferentã bunului de capital este deductibilã. Prevederile prezentului alineat se completeazã cu cele ale pct. 38 şi 39.
    (9) Ajustarea taxei deductibile prevãzute la art. 149 alin. (4) lit. d) din codul fiscal se efectueazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligaţia ajustãrii, şi este de pânã la o cincime sau, dupã caz, o douãzecime pe an din valoarea taxei deduse iniţial, fiind operatã în decontul de TVA aferent perioadei fiscale în care bunurile de capital îşi înceteazã existenţa, cu excepţia situaţiilor prevãzute la alin. (7). Casarea unui bun de capital înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestuia nu este consideratã livrare cãtre sine, dar se aplicã prevederile referitoare la ajustare, dacã bunul îşi înceteazã existenţa în cadrul perioadei de ajustare.
    Exemplu: O persoanã impozabilã cumpãrã un mijloc fix a cãrui duratã normalã de funcţionare este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, în valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), şi deduce 1.900 lei.
    La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. În acest caz existã o ajustare în favoarea statului, în valoare de 3 cincimi din 1.900 lei, respectiv 1.140 lei.
    (10) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueazã în cazul în care furnizorul ajusteazã baza de impozitare conform art. 138 lit. a)-c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueazã pentru toatã taxa aferentã perioadei rãmase din perioada de ajustare în perioada fiscalã în care apar situaţiile prevãzute la art. 138 lit. a)-c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor. Ajustãrile ulterioare prevãzute la art. 149 alin. (4) lit. a)-d) din codul fiscal se vor efectua ţinându-se cont de taxa dedusã dupã efectuarea ajustãrii prevãzute de prezentul alineat.
    (11) În vederea ajustãrii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sã ţinã un registru al bunurilor de capital, în care sã evidenţieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, urmãtoarele informaţii:
    a) data achiziţiei, fabricãrii, finalizãrii construirii sau transformãrii/modernizãrii;
    b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
    c) taxa deductibilã aferentã bunului de capital;
    d) taxa dedusã;
    e) ajustãrile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal.
    (12) Prevederile art. 149 din codul fiscal şi ale prezentului punct se aplicã şi de cãtre persoanele impozabile care efectueazã operaţiuni imobiliare constând în operaţiuni de livrare, închiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare, efectuate în legãturã cu bunurile imobile.
    (13) În sensul art. 149 alin. (7) din Codul fiscal, nu se efectueazã ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital în situaţia în care suma care ar rezulta ca urmare a ajustãrii fiecãrui bun de capital este mai micã de 1.000 lei."

    29. Punctul 55 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Persoana obligatã la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România
    Art. 150. - (1) Persoana obligatã la plata taxei pe valoarea adãugatã, dacã aceasta este datoratã în conformitate cu prevederile prezentului titlu, este persoana impozabilã care efectueazã livrãri de bunuri sau prestãri de servicii, cu excepţia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform alin. (2)-(6) şi art. 160.
    (2) Taxa este datoratã de orice persoanã impozabilã, inclusiv de cãtre persoana juridicã neimpozabilã înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestãrii în România conform art. 133 alin. (2) şi care sunt furnizate de cãtre o persoanã impozabilã care nu este stabilitã pe teritoriul României sau nu este consideratã a fi stabilitã pentru respectivele prestãri de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 125^1 alin. (2), chiar dacã este înregistratã în România conform art. 153 alin. (4) sau (5).
    (3) Taxa este datoratã de orice persoanã înregistratã conform art. 153 sau 153^1, cãreia i se livreazã gaze naturale sau energie electricã în condiţiile prevãzute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), dacã aceste livrãri sunt realizate de o persoanã impozabilã care nu este stabilitã în România sau nu este consideratã a fi stabilitã pentru respectivele livrãri de bunuri pe teritoriul României conform prevederilor art. 125^1 alin. (2), chiar dacã este înregistratã în scopuri de TVA în România conform art. 153 alin. (4) sau (5).
    (4) Taxa este datoratã de persoana impozabilã sau persoana juridicã neimpozabilã, înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiarul unei livrãri ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în urmãtoarele condiţii:
    1. cumpãrãtorul revânzãtor al bunurilor sã nu fie stabilit în România, sã fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru şi sã fi efectuat o achiziţie intracomunitarã a acestor bunuri în România care nu este impozabilã conform art. 126 alin. (8) lit. b); şi
    2. bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevãzute la pct. 1, sã fi fost transportate de furnizor sau de cumpãrãtorul revânzãtor ori de altã persoanã, în contul furnizorului sau al cumpãrãtorului revânzãtor, dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpãrãtorul revânzãtor este înregistrat în scopuri de TVA, direct cãtre beneficiarul livrãrii; şi
    3. cumpãrãtorul revânzãtor sã îl desemneze pe beneficiarul livrãrii ulterioare ca persoanã obligatã la plata taxei pentru livrarea respectivã.
    (5) Taxa este datoratã de persoana din cauza cãreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevãzute la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d).
    (6) În alte situaţii decât cele prevãzute la alin. (2)-(5), în cazul în care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizatã de o persoanã impozabilã care nu este stabilitã în România sau nu este consideratã a fi stabilitã pentru respectivele livrãri de bunuri/prestãri de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) şi care nu este înregistratã în România conform art. 153, persoana obligatã la plata taxei este persoana impozabilã sau persoana juridicã neimpozabilã, stabilitã în România sau nestabilitã în România, dar înregistratã în România conform art. 153, care este beneficiar al unor livrãri de bunuri/prestãri de servicii care au loc în România, conform art. 132 sau 133.
    [...]
    Norme metodologice:
    55. (1) O persoanã impozabilã care are sediul activitãţii economice în România şi livreazã bunuri sau presteazã servicii de la un sediu fix situat în afara României cãtre beneficiari persoane impozabile stabilite în România, iar locul acestor operaţiuni este considerat a fi în România, conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, nu poate fi consideratã ca nefiind stabilitã în România, chiar dacã sediul activitãţii economice nu participã la livrarea bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, fiind persoana obligatã la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal.
    (2) În sensul art. 150 alin. (5) din Codul fiscal, persoana obligatã la plata taxei pe valoarea adãugatã este persoana din cauza cãreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevãzute la art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu excepţia cazului în care bunurile ies din regimurile ori situaţiile respective printr-un import, caz în care se aplicã prevederile art. 151^1 din codul fiscal şi pct. 59.
    (3) Prevederile art. 150 alin. (6) din codul fiscal nu se aplicã în cazul vânzãrilor la distanţã realizate dintr-un stat membru în România de o persoanã nestabilitã în România, pentru care locul livrãrii este în România conform art. 132 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, persoana nestabilitã în România fiind obligatã sã se înregistreze în România în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal.
    (4) În cazul serviciilor taxabile achiziţionate intracomunitar, taxa este datoratã conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în situaţia în care beneficiarul persoanã impozabilã stabilit în România nu şi-a îndeplinit obligaţia de a se înregistra în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal."

    30. La punctul 59 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "a) cumpãrãtorul cãtre care se expediazã bunurile la data la care taxa devine exigibilã la import sau, în absenţa acestui cumpãrãtor, proprietarul bunurilor la aceastã datã. Prin excepţie, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrãri anterioare importului nu sunt impozabile în România, cu excepţia livrãrilor de bunuri pentru care se aplicã regulile prevãzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal;"

    31. Punctul 61 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici
    Art. 152. - (1) Persoana impozabilã stabilitã în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), a cãrei cifrã de afaceri anualã, declaratã sau realizatã, este inferioarã plafonului de 35.000 euro, al cãrui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionalã a României la data aderãrii şi se rotunjeşte la urmãtoarea mie, poate aplica scutirea de taxã, numitã în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevãzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrãrilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
    (2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţã pentru aplicarea alin. (1) este constituitã din valoarea totalã, exclusiv taxa în situaţia prevãzutã la alin. (7) şi (7^1), a livrãrilor de bunuri şi a prestãrilor de servicii efectuate de persoana impozabilã în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, dupã caz, care ar fi taxabile dacã nu ar fi desfãşurate de o micã întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activitãţi economice pentru care locul livrãrii/prestãrii se considerã ca fiind în strãinãtate, dacã taxa ar fi deductibilã, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform art. 145 alin. (2) lit. b), a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fãrã drept de deducere, prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacã acestea nu sunt accesorii activitãţii principale, cu excepţia urmãtoarelor:
    a) livrãrile de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilã;
    b) livrãrile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
    (3) Persoana impozabilã care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxã.
    (4) O persoanã impozabilã nou-înfiinţatã poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacã la momentul începerii activitãţii economice declarã o cifrã de afaceri anualã estimatã, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu opteazã pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3).
    (5) Pentru persoana impozabilã nou-înfiinţatã care începe o activitate economicã în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire prevãzut la alin. (1) se determinã proporţional cu perioada rãmasã de la înfiinţare şi pânã la sfârşitul anului, fracţiunea de lunã considerânduse o lunã calendaristicã întreagã.
    (6) Persoana impozabilã care aplicã regimul special de scutire şi a cãrei cifrã de afaceri, prevãzutã la alin. (2), este mai mare sau egalã cu plafonul de scutire prevãzut la alin. (1) ori, dupã caz, la alin. (5) trebuie sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depãşirii plafonului. Data atingerii sau depãşirii plafonului se considerã a fi prima zi a lunii calendaristice urmãtoare celei în care plafonul a fost atins sau depãşit. Regimul special de scutire se aplicã pânã la data înregistrãrii în scopuri de TVA, conform art. 153. Dacã persoana impozabilã respectivã nu solicitã sau solicitã înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul sã stabileascã obligaţii privind taxa de platã şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sã fie înregistrat în scopuri de taxã conform art. 153.
    (7) Persoana impozabilã înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 care în cursul anului calendaristic precedent nu depãşeşte plafonul de scutire prevãzut la alin. (1) sau, dupã caz, plafonul determinat conform alin. (5) poate solicita scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 în vederea aplicãrii regimului special de scutire, cu condiţia ca la data solicitãrii sã nu fi depãşit plafonul de scutire pentru anul în curs, calculat proporţional cu perioada scursã de la începutul anului, fracţiunea de lunã considerându-se o lunã calendaristicã întreagã. Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 şi 10 a fiecãrei luni urmãtoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilã în conformitate cu prevederile art. 156^1. Anularea va fi valabilã de la data comunicãrii deciziei privind anularea înregistrãrii în scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligaţia de a soluţiona solicitãrile de scoatere din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a persoanelor impozabile cel târziu pânã la finele lunii în care a fost depusã solicitarea. Pânã la comunicarea deciziei de anulare a înregistrãrii în scopuri de TVA, persoanei impozabile îi revin toate drepturile şi obligaţiile persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153. Persoana impozabilã care a solicitat scoaterea din evidenţã are obligaţia sã depunã ultimul decont de taxã prevãzut la art. 156^2, indiferent de perioada fiscalã aplicatã conform art. 156^1, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a fost comunicatã decizia de anulare a înregistrãrii în scopuri de TVA. În ultimul decont de taxã depus, persoanele impozabile au obligaţia sã evidenţieze valoarea rezultatã ca urmare a efectuãrii tuturor ajustãrilor de taxã, conform prezentului titlu. Prin excepţie, persoanele impozabile care solicitã în cursul anului 2012 scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform prezentului alineat nu au obligaţia sã efectueze ajustãrile de taxã corespunzãtoare scoaterii din evidenţã pentru bunurile/serviciile achiziţionate pânã la data de 30 septembrie 2011 inclusiv.
    (7^1) Dacã, ulterior scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, potrivit alin. (7), persoana impozabilã realizeazã în cursul unui an calendaristic o cifrã de afaceri, determinatã conform alin. (2), mai mare sau egalã cu plafonul de scutire prevãzut la alin. (1), are obligaţia sã respecte prevederile prezentului articol şi, dupã înregistrarea în scopuri de taxã conform art. 153, are dreptul sã efectueze ajustãrile de taxã conform prezentului titlu. Ajustãrile vor fi reflectate în primul decont de taxã depus dupã înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupã caz, întrun decont ulterior.
    (7^2) Persoana impozabilã care solicitã, conform alin. (7), scoaterea din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, dar are obligaţia de a se înregistra în scopuri de taxã, conform art. 153^1, trebuie sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153^1, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153. Înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153^1, va fi valabilã începând cu data anulãrii înregistrãrii în scopuri de TVA conform art 153. Prevederile prezentului alineat se aplicã şi în cazul în care persoana impozabilã opteazã pentru înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153^1, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153.
    (8) Persoana impozabilã care aplicã regimul special de scutire:
    a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, în condiţiile art. 145 şi 146;
    b) nu are voie sã menţioneze taxa pe facturã sau alt document;
    c) abrogatã.
    (9) Prin norme se stabilesc regulile de înregistrare şi ajustãrile de efectuat în cazul modificãrii regimului de taxã.
    Norme metodologice:
    61. (1) În sensul art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, o operaţiune este accesorie activitãţii principale dacã se îndeplinesc cumulativ condiţiile prevãzute la pct. 47 alin. (3).
    (2) La determinarea cifrei de afaceri prevãzute la art. 152 alin. (1) din codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrãrii/prestãrii pentru operaţiunile prevãzute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal. Echivalentul în lei al plafonului de 35.000 euro prevãzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, determinat în funcţie de cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionalã a României la data aderãrii, rotunjit la urmãtoarea mie, este de 119.000 lei.
    (3) Persoanele impozabile care, dacã ar fi înregistrate normal în scopuri de taxã conform art. 153 din Codul fiscal, ar aplica un regim special de taxã conform prevederilor art. 152^1 şi 152^2 din codul fiscal vor lua în calculul determinãrii cifrei de afaceri prevãzute la art. 152 alin. (1) din codul fiscal numai baza impozabilã pentru respectivele operaţiuni determinatã în conformitate cu prevederile art. 152^1 şi 152^2 din Codul fiscal.
    (4) Activele fixe corporale prevãzute la art. 152 alin. (2) lit. a) din codul fiscal sunt cele definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, iar activele necorporale sunt cele definite de legislaţia contabilã şi care din punctul de vedere al taxei sunt considerate servicii.
    (5) În sensul art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabilã care opteazã pentru aplicarea regimului normal de taxã trebuie sã solicite înregistrarea conform art. 153 din codul fiscal şi sã aplice regimul normal de taxã începând cu data înregistrãrii.
    (6) Persoana impozabilã care solicitã scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din codul fiscal în vederea aplicãrii regimului special de scutire, conform art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, are obligaţia sã ajusteze taxa deductibilã aferentã:
    a) bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bazã de inventariere, în momentul trecerii la regimul de scutire;
    b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bazã de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul trecerii la regimul de scutire. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajusteazã taxa aferentã valorii rãmase neamortizate la momentul trecerii la regimul de scutire. În cazul bunurilor de capital se aplicã prevederile art. 149 din Codul fiscal;
    c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmeazã a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxã a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din codul fiscal înainte de data anulãrii calitãţii de persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA conform art 153 din codul fiscal şi al cãror fapt generator de taxã, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupã aceastã datã.
    (7) Ajustarea taxei deductibile pentru bunurile mobile corporale, altele decât bunurile de capital prevãzute la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, prevãzutã la alin. (6), se realizeazã potrivit prevederilor art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Ajustarea pentru activele corporale fixe în curs de execuţie, pentru serviciile neutilizate, precum şi pentru situaţiile prevãzute la alin. (6) lit. c) se efectueazã potrivit art. 148 din Codul fiscal, prin anularea taxei deductibile. Ajustãrile de taxã realizate conform art. 128 alin. (4) lit. c) şi art. 148 din codul fiscal se efectueazã în funcţie de cota de taxã în vigoare la data achiziţiei bunurilor mobile corporale.
    (8) Valoarea rezultatã ca urmare a efectuãrii ajustãrilor de taxã conform alin. (6) se evidenţiazã în ultimul decont de taxã depus conform art. 152 alin. (7) din codul fiscal sau, dupã caz, potrivit art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal. În situaţia în care organele de inspecţie fiscalã constatã cã persoana impozabilã nu a evidenţiat corect sau nu a efectuat ajustãrile de taxã prevãzute la alin. (6), acestea vor stabili valoarea corectã a ajustãrilor de taxã şi, dupã caz, vor solicita plata sau vor dispune restituirea taxei rezultate ca urmare a ajustãrii.
    (9) În cazul activelor corporale fixe achiziţionate printr-un contract de leasing, dacã transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc dupã scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, acesta are obligaţia, pânã cel târziu pe data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a intervenit transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, sã ajusteze:
    a) taxa deductibilã aferentã bunurilor de capital, inclusiv taxa plãtitã sau datoratã înainte de data transferului dreptului de proprietate, potrivit prevederilor art. 149 din codul fiscal şi pct. 54;
    b) taxa deductibilã aferentã activelor corporale fixe, constatate pe bazã de inventariere, altele decât cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, corespunzãtor valorii rãmase neamortizate la momentul transferului dreptului de proprietate, conform art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
    Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã se va stabili procedura de declarare şi platã a sumelor rezultate din ajustarea taxei.
    (10) În sensul art. 152 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicitã înregistrarea în scopuri de taxã prin opţiune conform prevederilor art. 152 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, şi persoanele impozabile care solicitã înregistrarea în scopuri de taxã în cazul depãşirii plafonului de scutire în termenul stabilit la art. 152 alin. (6) din codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:
    a) bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bazã de inventariere, în momentul trecerii la regimul normal de taxare;
    b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bazã de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul trecerii la regimul normal de taxã. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajusteazã taxa aferentã valorii rãmase neamortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxã. În cazul bunurilor de capital se aplicã prevederile art. 149 din Codul fiscal;
    c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmeazã a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxã a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din codul fiscal înainte de data trecerii la regimul normal de taxã şi al cãror fapt generator de taxã, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupã aceastã datã.
    (11) Ajustãrile efectuate conform alin. (10) se înscriu în primul decont de taxã depus dupã înregistrarea în scopuri de taxã conform art. 153 din codul fiscal a persoanei impozabile sau, dupã caz, într-un decont ulterior.
    (12) Pentru ajustarea taxei prevãzute la alin. (10), persoana impozabilã trebuie sã îndeplineascã condiţiile şi formalitãţile prevãzute la art. 145-149 din Codul fiscal. Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, factura pentru achiziţii de bunuri/servicii efectuate înainte de înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sã conţinã menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.

    32. La punctul 62, alineatul (5) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(5) Persoanele impozabile care nu au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA în termenul prevãzut de lege, indiferent dacã au fãcut sau nu obiectul inspecţiei fiscale, au dreptul sã ajusteze în primul decont depus dupã înregistrare sau, dupã caz, într-un decont ulterior, în condiţiile prevãzute la art. 145-149 din Codul fiscal:
    a) taxa deductibilã aferentã bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate la data la care persoana respectivã ar fi fost înregistratã în scopuri de taxã dacã ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevãzut de lege;
    b) taxa deductibilã aferentã activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate în curs de execuţie, aflate în proprietatea sa la data la care persoana respectivã ar fi fost înregistratã în scopuri de taxã dacã ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevãzut de lege, cu condiţia, în cazul bunurilor de capital, ca perioada de ajustare a deducerii, prevãzutã la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, sã nu fi expirat. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajusteazã taxa aferentã valorii rãmase neamortizate la data respectivã. În cazul bunurilor de capital se aplicã prevederile art. 149 din Codul fiscal;
    c) taxa deductibilã aferentã achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în perioada cuprinsã între data la care persoana respectivã ar fi fost înregistratã în scopuri de taxã dacã ar fi solicitat în termenul prevãzut de lege înregistrarea şi data la care a fost înregistratã, inclusiv taxa deductibilã aferentã achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru care exigibilitatea de taxã a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din codul fiscal înainte de data la care persoana respectivã ar fi fost înregistratã în scopuri de taxã dacã ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevãzut de lege şi al cãror fapt generator de taxã, respectiv livrarea/prestarea, are loc în perioada cuprinsã între data la care persoana respectivã ar fi fost înregistratã în scopuri de taxã dacã ar fi solicitat în termenul prevãzut de lege înregistrarea şi data la care a fost înregistratã;
    d) taxa deductibilã aferentã achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmeazã a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxã a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din codul fiscal înainte de data la care persoana respectivã ar fi fost înregistratã în scopuri de taxã dacã ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevãzut de lege şi al cãror fapt generator de taxã, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupã înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de taxã."

    33. Punctul 65 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Regimul special pentru aurul de investiţii
    Art. 152^3. - (1) Aurul de investiţii înseamnã:
    a) aurul, sub formã de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, având puritatea minimã de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;
    b) monedele de aur care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
    1. au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;
    2. sunt reconfecţionate dupã anul 1800;
    3. sunt sau au constituit moneda legalã de schimb în statul de origine; şi
    4. sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depãşeşte valoarea de piaţã liberã a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%.
    (2) În sensul prezentului articol, monedele prevãzute la alin. (1) lit. b) nu se considerã ca fiind vândute în scop numismatic.
    (3) Urmãtoarele operaţiuni sunt scutite de taxã:
    a) livrãrile, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferã un drept de proprietate sau de creanţã asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanţã asupra aurului de investiţii;
    b) serviciile de intermediere în livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care acţioneazã în numele şi pe seama unui mandant.
    (4) Persoana impozabilã care produce aurul de investiţii sau transformã orice aur în aur de investiţii poate opta pentru regimul normal de taxã pentru livrãrile de aur de investiţii cãtre altã persoanã impozabilã, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
    (5) Persoana impozabilã care livreazã în mod curent aur în scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxã, pentru livrãrile de aur de investiţii prevãzut la alin. (1) lit. a) cãtre altã persoanã impozabilã, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
    (6) Intermediarul care presteazã servicii de intermediere în livrarea de aur, în numele şi în contul unui mandant, poate opta pentru taxare, dacã mandantul şi-a exercitat opţiunea prevãzutã la alin. (4).
    (7) Opţiunile prevãzute la alin. (4)-(6) se exercitã printro notificare transmisã organului fiscal competent. Opţiunea intrã în vigoare la data înregistrãrii notificãrii la organele fiscale sau la data depunerii acesteia la poştã, cu confirmare de primire, dupã caz, şi se aplicã tuturor livrãrilor de aur de investiţii efectuate de la data respectivã. În cazul opţiunii exercitate de un intermediar, opţiunea se aplicã pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul intermediar în beneficiul aceluiaşi mandant care şi-a exercitat opţiunea prevãzutã la alin. (5). În cazul exercitãrii opţiunilor prevãzute la alin. (4)-(6), persoanele impozabile nu pot reveni la regimul special.
    (8) În cazul în care livrarea de aur de investiţii este scutitã de taxã, conform prezentului articol, persoana impozabilã are dreptul sã deducã:
    a) taxa datoratã sau achitatã, pentru achiziţiile de aur de investiţii efectuate de la o persoanã care şi-a exercitat opţiunea de taxare;
    b) taxa datoratã sau achitatã, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat în aur de investiţii de persoana impozabilã sau de un terţ în numele persoanei impozabile;
    c) taxa datoratã sau achitatã, pentru serviciile prestate în beneficiul sãu, constând în schimbarea formei, greutãţii sau puritãţii aurului, inclusiv aurului de investiţii.
    (9) Persoana impozabilã care produce aur de investiţii sau transformã aurul în aur de investiţii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii legate de producţia sau transformarea aurului respectiv.
    (10) Pentru livrãrile de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, precum şi pentru livrãrile de aur de investiţii, efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare cãtre cumpãrãtori persoane impozabile, cumpãrãtorul este persoana obligatã la plata taxei, conform normelor.
    (11) Persoana impozabilã care comercializeazã aur de investiţii va ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor cu aur de investiţii şi va pãstra documentaţia care sã permitã identificarea clientului în aceste tranzacţii. Aceste evidenţe se vor pãstra minimum 5 ani de la sfârşitul anului în care operaţiunile au fost efectuate.
    Norme metodologice:
    65. (1) În scopul implementãrii art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutãţile acceptate pe pieţele de lingouri cuprind cel puţin urmãtoarele unitãţi şi greutãţi:


 Unitate Greutãţi tranzacţionate
 Kg 12,5/1
 Gram 500/250/100/50/20/10/5/2,5/2
 Uncie (1 oz = 31,1035 g) 100/10/5/1/1/2/1/4
 Tael (1 tael = 1,193 oz
 (unitate de mãsurã
 chinezeascã) 10/5/1
 Tola (10 tolas = 3,75 oz)
(unitate de mãsurã indianã) 10



    (2) În sensul art. 152^3 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfecţionate dupã anul 1800 se înţelege monedele care sunt bãtute dupã anul 1800.
    (3) Notificarea prevãzutã la art. 152^3 alin. (7) din codul fiscal trebuie sã fie efectuatã anterior operaţiunilor cãrora le este aferentã şi trebuie sã cuprindã urmãtoarele informaţii:
    a) prevederile legale în baza cãrora este efectuatã, precum şi dacã persoana impozabilã exercitã opţiunea în calitate de furnizor sau de intermediar;
    b) numele şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile în beneficiul cãreia s-au efectuat sau se vor efectua livrãrile, precum şi baza de impozitare a acestora.
    (4) În aplicarea prevederilor art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal, cumpãrãtorul, persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este persoana obligatã la plata taxei pentru:
    a) livrãrile în interiorul ţãrii de aliaje ori semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie;
    b) livrãrile de aur de investiţii efectuate în interiorul ţãrii de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare pentru respectivele livrãri.

    34. Punctul 66 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA
    Art. 153. - (1) Persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în România şi realizeazã sau intenţioneazã sã realizeze o activitate economicã ce implicã operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adãugatã cu drept de deducere trebuie sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumitã în continuare înregistrare normalã în scopuri de taxã, dupã cum urmeazã:
    a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în urmãtoarele cazuri:
    1. dacã declarã cã urmeazã sã realizeze o cifrã de afaceri care atinge sau depãşeşte plafonul de scutire prevãzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
    2. dacã declarã cã urmeazã sã realizeze o cifrã de afaceri inferioarã plafonului de scutire prevãzut la art. 152 alin. (1), dar opteazã pentru aplicarea regimului normal de taxã;
    b) dacã în cursul unui an calendaristic atinge sau depãşeşte plafonul de scutire prevãzut la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depãşit acest plafon;
    c) dacã cifra de afaceri realizatã în cursul unui an calendaristic este inferioarã plafonului de scutire prevãzut la art. 152 alin. (1), dar opteazã pentru aplicarea regimului normal de taxã;
    d) dacã efectueazã operaţiuni scutite de taxã şi opteazã pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3).
    (2) Persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în afara României, dar este stabilitã în România printr-un sediu fix conform art. 1251 alin. (2) lit. b), este obligatã sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA în România, astfel:
    a) înaintea primirii serviciilor, în situaţia în care urmeazã sã primeascã pentru sediul fix din România servicii pentru care este obligatã la plata taxei în România conform art. 150 alin. (2), dacã serviciile sunt prestate de o persoanã impozabilã care este stabilitã în sensul art. 1251 alin. (2) în alt stat membru;
    b) înainte de prestarea serviciilor, în situaţia în care urmeazã sã presteze serviciile prevãzute la art. 133 alin. (2) de la sediul fix din România pentru un beneficiar persoanã impozabilã stabilitã în sensul art. 1251 alin. (2) în alt stat membru care are obligaţia de a plãti TVA în alt stat membru, conform echivalentului din legislaţia statului membru respectiv al art. 150 alin. (2);
    c) înainte de realizarea unor activitãţi economice de la respectivul sediu fix în condiţiile stabilite la art. 125^1 alin. (2) lit. b) şi c) care implicã:
    1. livrãri de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrãri intracomunitare scutite de TVA conform art. 143 alin. (2);
    2. prestãri de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adãugatã cu drept de deducere, altele decât cele prevãzute la lit. a) şi b);
    3. operaţiuni scutite de taxã şi opteazã pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3);
    4. achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile.
    (3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoanã impozabilã numai pentru cã efectueazã ocazional livrãri intracomunitare de mijloace de transport noi.
    (4) O persoanã impozabilã care nu este stabilitã în România conform art. 1251 alin. (2) şi nici înregistratã în scopuri de TVA în România conform art. 153 va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operaţiuni realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, altele decât serviciile de transport şi serviciile auxiliare acestora, scutite în temeiul art. 143 alin. (1) lit. c)-m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni, cu excepţia situaţiilor în care persoana obligatã la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2)-(6). Nu sunt obligate sã se înregistreze în România, conform acestui articol, persoanele stabilite în afara Comunitãţii Europene care efectueazã servicii electronice cãtre persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un alt stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitatea Europeanã. Persoana impozabilã care nu este stabilitã în România conform art. 125^1 alin. (2) şi nici înregistratã în scopuri de TVA în România conform art. 153, poate solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacã efectueazã în România oricare dintre urmãtoarele operaţiuni:
    a) importuri de bunuri;
    b) operaţiuni prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. e), dacã opteazã pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3);
    c) operaţiuni prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. f), dacã acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin opţiune conform art. 141 alin. (3).
    (5) Va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform acestui articol, înainte de realizarea operaţiunilor, persoana impozabilã nestabilitã în România şi neînregistratã în scopuri de TVA în România, care intenţioneazã:
    a) sã efectueze o achiziţie intracomunitarã de bunuri pentru care este obligatã la plata taxei conform art. 151; sau
    b) sã efectueze o livrare intracomunitarã de bunuri scutitã de taxã.
    (6) Persoana impozabilã stabilitã în Comunitate, dar nu în România, care are obligaţia sã se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate, în condiţiile stabilite prin norme, sã îşi îndeplineascã aceastã obligaţie prin desemnarea unui reprezentant fiscal. Persoana impozabilã nestabilitã în Comunitate care are obligaţia sã se înregistreze în scopuri de TVA în România este obligatã, în condiţiile stabilite prin norme, sã se înregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal.
    (7) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate sã solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).
    (7^1) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot stabili criterii pentru condiţionarea înregistrãrii în scopuri de TVA a societãţilor comerciale cu sediul activitãţii economice în România înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care sunt supuse înmatriculãrii la registrul comerţului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacã persoana impozabilã justificã intenţia şi are capacitatea de a desfãşura activitate economicã, pentru a fi înregistratã în scopuri de TVA. Prin excepţie de la prevederile alin. (7), organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
    (8) În cazul în care o persoanã este obligatã sã se înregistreze în scopuri de TVA, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4) sau (5), şi nu solicitã înregistrarea, organele fiscale competente vor înregistra persoana respectivã din oficiu.
    (9) Organele fiscale competente anuleazã înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol:
    a) dacã este declaratã inactivã conform prevederilor art. 78^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la data declarãrii ca inactivã;
    b) dacã a intrat în inactivitate temporarã, înscrisã în registrul comerţului, potrivit legii, de la data înscrierii menţiunii privind inactivitatea temporarã în registrul comerţului;
    c) dacã asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilã însãşi au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevãzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la data comunicãrii deciziei de anulare de cãtre organele fiscale competente;
    d) dacã nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de taxã prevãzut la art. 156^2, dar nu este în situaţia prevãzutã la lit. a) sau b), din prima zi a celei de-a doua luni urmãtoare respectivului semestru calendaristic. Aceste prevederi se aplicã numai în cazul persoanelor pentru care perioada fiscalã este luna sau trimestrul;
    e) dacã în deconturile de taxã depuse pentru 6 luni consecutive în cursul unui semestru calendaristic, în cazul persoanelor care au perioada fiscalã luna calendaristicã, şi pentru douã perioade fiscale consecutive în cursul unui semestru calendaristic, în cazul persoanelor impozabile care au perioada fiscalã trimestrul calendaristic, nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrãri de bunuri/prestãri de servicii, realizate în cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a celei de-a doua luni urmãtoare respectivului semestru calendaristic;
    f) dacã, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana nu era obligatã sã solicite înregistrarea sau nu avea dreptul sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol;
    g) în situaţia prevãzutã la art. 152 alin. (7).Pentru situaţiile prevãzute la lit. a) - e), anularea înregistrãrii în scopuri de TVA a persoanei impozabile este realizatã din oficiu de cãtre organele fiscale competente. Pentru situaţia prevãzutã la lit. f), anularea înregistrãrii în scopuri de TVA se realizeazã la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de cãtre organele fiscale competente, dupã caz. Pentru situaţia prevãzutã la lit. g), anularea înregistrãrii în scopuri de TVA se realizeazã la solicitarea persoanei impozabile.
    (9^1) Procedura de anulare a înregistrãrii în scopuri de TVA este stabilitã prin normele procedurale în vigoare. Dupã anularea înregistrãrii în scopuri de TVA conform alin. (9) lit. a) - e), organele fiscale competente înregistreazã persoanele impozabile în scopuri de TVA astfel:
    a) din oficiu, de la data la care a încetat situaţia care a condus la anularea înregistrãrii, pentru situaţiile prevãzute la alin. (9) lit. a) şi b);
    b) la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevãzutã la alin. (9) lit. c), dacã înceteazã situaţia care a condus la anulare, de la data comunicãrii deciziei de înregistrare în scopuri de TVA;
    c) la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevãzutã la alin. (9) lit. d), de la data comunicãrii deciziei de înregistrare în scopuri de TVA, pe baza urmãtoarelor informaţii/documente furnizate de persoana impozabilã:
    1. prezentarea deconturilor de taxã nedepuse la termen;
    2. prezentarea unei cereri motivate din care sã rezulte cã se angajeazã sã depunã la termenele prevãzute de lege deconturile de taxã;
    Dupã prima abatere prevãzutã la alin. (9) lit. d), persoanele impozabile vor fi înregistrate în scopuri de TVA, dacã îndeplinesc toate condiţiile prevãzute de lege, numai dupã o perioadã de 3 luni de la anularea înregistrãrii. În cazul în care abaterea se repetã dupã reînregistrarea persoanei impozabile, organele fiscale vor anula codul de înregistrare în scopuri de TVA şi nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de reînregistrare în scopuri de TVA.
    d) la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevãzutã la alin. (9) lit. e), pe baza unei declaraţii pe propria rãspundere din care sã rezulte cã va desfãşura activitãţi economice cel mai târziu în cursul lunii urmãtoare celei în care a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA. Data înregistrãrii în scopuri de TVA a persoanei impozabile este data comunicãrii deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. În situaţia în care persoana impozabilã nu depune o cerere de înregistrare în scopuri de TVA în maximum 180 de zile de la data anulãrii, organele fiscale nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de reînregistrare în scopuri de TVA.
    Persoanele impozabile aflate în situaţiile prevãzute de prezentul alineat nu pot aplica prevederile referitoare la plafonul de scutire pentru mici întreprinderi prevãzut la art. 152 pânã la data înregistrãrii în scopuri de TVA, fiind obligate sã aplice prevederile art. 11 alin. (1^1) şi (1^3).
    (9^2) Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã organizeazã Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 şi Registrul persoanelor impozabile a cãror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulatã. Registrele sunt publice şi se afişeazã pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile a cãror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulatã se face de cãtre organul fiscal competent, dupã comunicarea deciziei de anulare a înregistrãrii în scopuri de TVA, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicãrii.
    (10) Persoana înregistratã conform prezentului articol va anunţa în scris organele fiscale competente cu privire la modificãrile informaţiilor declarate în cererea de înregistrare sau furnizate prin altã metodã organului fiscal competent, în legãturã cu înregistrarea sa, sau care apar în certificatul de înregistrare în termen de 15 zile de la producerea oricãruia dintre aceste evenimente.
    (11) În cazul încetãrii desfãşurãrii de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei sau în cazul încetãrii activitãţii sale economice, orice persoanã înregistratã conform prezentului articol va anunţa în scris organele fiscale competente în termen de 15 zile de la producerea oricãruia dintre aceste evenimente în scopul scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA. Prin norme procedurale se stabilesc data de la care are loc scoaterea din evidenţã şi procedura aplicabilã.
    Norme metodologice:
    66. (1) În cazul în care o persoanã este obligatã sã solicite înregistrarea în condiţiile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din codul fiscal ori opteazã pentru înregistrare conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, înregistrarea respectivei persoane se va considera valabilã începând cu:
    a) data comunicãrii certificatului de înregistrare, în cazurile prevãzute la art. 153 alin. (2), (4) şi (5) din Codul fiscal;
    b) prima zi a lunii urmãtoare celei în care persoana impozabilã opteazã pentru aplicarea regimului normal de taxã, în cazurile prevãzute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal;
    c) prima zi a lunii urmãtoare celei în care persoana impozabilã solicitã înregistrarea, în cazurile prevãzute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
    d) data comunicãrii deciziei de aprobare a înregistrãrii în scopuri de TVA, în cazurile prevãzute la art. 153 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (8) din Codul fiscal.
    (2) În aplicarea art. 153 alin. (1) din Codul fiscal, activitatea economicã se considerã ca fiind începutã din momentul în care o persoanã intenţioneazã sã efectueze o astfel de activitate. Intenţia persoanei trebuie apreciatã în baza elementelor obiective, de exemplu, faptul cã aceasta începe sã angajeze costuri şi/sau sã facã investiţii pregãtitoare necesare iniţierii unei activitãţi economice.
    (3) Instituţiilor publice care solicitã înregistrarea în scopuri de TVA sau care sunt înregistrate din oficiu, conform art. 153 alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un cod de înregistrare în scopuri de TVA numai pentru partea din structura/activitatea pentru care au calitatea de persoanã impozabilã, în conformitate cu prevederile art. 127 din Codul fiscal, în timp ce pentru activitãţile pentru care nu au calitatea de persoanã impozabilã, respectiv pentru partea din structurã prin care desfãşoarã numai activitãţi în calitate de autoritate publicã, li se va atribui un cod de înregistrare fiscalã distinct. Instituţiilor publice care desfãşoarã numai activitãţi pentru care au calitatea de persoanã impozabilã, respectiv operaţiuni taxabile, scutite fãrã drept de deducere conform art. 141 din codul fiscal sau scutite cu drept de deducere conform art. 143, 144,144^1 din Codul fiscal, şi care solicitã înregistrarea în scopuri de TVA sau sunt înregistrate din oficiu, conform art. 153 alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un singur cod de înregistrare în scopuri de TVA. Dupã atribuirea codului de înregistrare în scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operaţiuni taxabile, scutite cu sau fãrã drept de deducere, pe care le va realiza ulterior. Orice instituţie publicã cãreia i s-a atribuit un cod de înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 din codul fiscal va fi consideratã persoanã impozabilã conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai în ceea ce priveşte stabilirea locului prestãrii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
    (4) Persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în România şi care are pe teritoriul României sucursale şi alte sedii secundare, fãrã personalitate juridicã, va fi identificatã printr-un singur cod de înregistrare în scopuri de taxã conform art. 153 din Codul fiscal.
    (5) Persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în afara României şi este stabilitã în România printr-unul sau mai multe sedii fixe fãrã personalitate juridicã, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, va fi identificatã printr-un singur cod de înregistrare în scopuri de taxã conform art. 153 din Codul fiscal. În acest scop persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în afara României va desemna unul dintre sediile fixe aflate pe teritoriul României sã depunã decontul de taxã şi sã fie responsabil pentru toate obligaţiile în scopuri de TVA, conform acestui titlu, ale tuturor sediilor fixe stabilite în România ale acestei persoane impozabile. Sediul fix este întotdeauna o structurã fãrã personalitate juridicã şi poate fi, de exemplu, o sucursalã, un birou de vânzãri, un depozit, care trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
    (6) Persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în afara României şi nu este stabilitã prin sediu/sedii fix/fixe în România este obligatã sã se înregistreze în scopuri de TVA în România pentru operaţiunile prevãzute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, cu excepţia celor pentru care înregistrarea este opţionalã, şi la art. 153 alin. (5) din Codul fiscal. În cazul operaţiunilor prevãzute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, altele decât cele pentru care înregistrarea este opţionalã, organul fiscal competent nu va înregistra în scopuri de TVA persoana impozabilã nestabilitã în România dacã aceasta urmeazã sã realizeze în România numai operaţiuni pentru care, potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal, beneficiarul este persoana obligatã la plata TVA. Organul fiscal competent va înregistra în scopuri de TVA persoana impozabilã nestabilitã în România care urmeazã sã realizeze operaţiuni pentru care înregistrarea este opţionalã conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv: servicii de transport şi servicii auxiliare acestora, scutite în temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, importuri de bunuri, operaţiuni prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, dacã opteazã pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3), şi/sau operaţiuni prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, dacã acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin opţiune, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. În vederea înregistrãrii în scopuri de TVA:
    a) persoana impozabilã nestabilitã în România obligatã sã se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) din codul fiscal trebuie sã furnizeze o declaraţie pe propria rãspundere organului fiscal competent, în care sã menţioneze cã va realiza în România operaţiuni taxabile pentru care este persoana obligatã la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din codul fiscal şi/sau cã urmeazã sã desfãşoare operaţiuni scutite cu drept de deducere, cu excepţia serviciilor de transport şi a serviciilor auxiliare acestora, scutite în temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, pentru care înregistrarea este opţionalã. Pe lângã declaraţia pe propria rãspundere, vor fi prezentate contractele sau comenzile din care rezultã aceste informaţii;
    b) persoana impozabilã nestabilitã în România care opteazã pentru înregistrarea în scopuri de TVA în condiţiile stabilite la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal:
    1. trebuie sã depunã în vederea înregistrãrii notificãrile prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezentele norme metodologice pentru operaţiuni prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. e) şi f), dacã opteazã pentru taxarea acestora conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal;
    2. trebuie sã furnizeze o declaraţie pe propria rãspundere organului fiscal competent, în care sã menţioneze cã va realiza în România importuri, operaţiuni prevãzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, dacã acestea sunt taxabile prin efectul legii, şi/sau pentru alte operaţiuni pentru care înregistrarea este opţionalã, respectiv: servicii de transport şi servicii auxiliare acestora, scutite în temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, precum şi contractele sau comenzile din care rezultã aceste informaţii;
    c) persoana impozabilã nestabilitã în România care solicitã înregistrarea conform art. 153 alin. (5) din codul fiscal trebuie sã prezinte contractele/comenzile în baza cãrora urmeazã sã efectueze livrãri şi/sau achiziţii intracomunitare care au locul în România.
    (7) Persoana impozabilã nestabilitã în România se va înregistra la autoritatea fiscalã competentã dupã cum urmeazã:
    a) fie direct, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, dacã persoana este stabilitã în spaţiul comunitar. În cazul înregistrãrii directe, aceastã persoanã va declara adresa din România la care pot fi examinate toate evidenţele şi documentele ce trebuie pãstrate în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal;
    b) prin desemnarea unui reprezentant fiscal, dacã persoana nu este stabilitã în spaţiul comunitar.
    (8) Dacã, ulterior înregistrãrii directe în scopuri de taxã conform alin. (7) lit. a), persoana impozabilã nestabilitã în România va fi stabilitã în România printr-un sediu fix, inclusiv o sucursalã, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de înregistrare în scopuri de taxã, fiind pãstrat codul de înregistrare în scopuri de taxã acordat iniţial.
    (9) În cazul persoanelor impozabile care au sediul activitãţii economice în afara României şi care se înregistreazã în scopuri de taxã conform art. 153 alin. (2) din codul fiscal prin sedii fixe, altele decât sucursalele, şi ulterior vor înfiinţa sucursale în România, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de înregistrare în scopuri de taxã, fiind pãstrat codul de înregistrare în scopuri de taxã acordat iniţial.
    (10) Orice persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA şi care, ulterior înregistrãrii respective, desfãşoarã exclusiv operaţiuni ce nu dau dreptul la deducere va solicita anularea înregistrãrii în termen de 15 zile de la încheierea lunii în care se desfãşoarã exclusiv operaţiuni fãrã drept de deducere. Dovada faptului cã persoana nu mai realizeazã operaţiuni cu drept de deducere trebuie sã rezulte din obiectul de activitate şi, dupã caz, din declaraţia pe propria rãspundere datã de împuternicitul legal al persoanei impozabile în cazul operaţiunilor scutite pentru care persoana impozabilã poate opta pentru taxare conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.
    (11) Anularea înregistrãrii în scopuri de TVA se va efectua în prima zi a lunii urmãtoare celei în care persoana impozabilã a solicitat anularea înregistrãrii conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Persoana impozabilã care a solicitat anularea înregistrãrii în scopuri de TVA conform alin. (10) are obligaţia, indiferent de perioada fiscalã utilizatã, sã depunã ultimul decont de taxã prevãzut la art. 156^2 din codul fiscal pânã la data de 25 a lunii în care a fost anulatã înregistrarea în scopuri de TVA.
    (12) Orice persoanã impozabilã stabilitã în România şi înregistratã în scopuri de TVA care îşi înceteazã activitatea economicã trebuie sã solicite anularea înregistrãrii în scopuri de TVA în termen de 15 zile de la data documentelor ce evidenţiazã acest fapt. Persoana impozabilã nestabilitã în România, care sa înregistrat conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal, trebuie sã solicite anularea înregistrãrii în scopuri de TVA în cazul în care nu mai realizeazã în România operaţiuni pentru care ar fi obligatã sã fie înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. Persoana impozabilã nestabilitã în România, care s-a înregistrat prin opţiune conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie sã solicite anularea înregistrãrii în scopuri de TVA în cazul în care nu mai realizeazã în România operaţiuni de natura celor pentru care a solicitat înregistrarea şi nici alte operaţiuni pentru care ar fi obligatã sã fie înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. Anularea înregistrãrii în scopuri de TVA va fi valabilã din prima zi a lunii urmãtoare celei în care s-a depus declaraţia de încetare a activitãţii. Persoana impozabilã care a solicitat anularea înregistrãrii în scopuri de TVA are obligaţia, indiferent de perioada fiscalã utilizatã, sã depunã ultimul decont de taxã prevãzut la art. 156^2 din codul fiscal pânã la data de 25 a lunii în care a fost anulatã înregistrarea în scopuri de TVA.
    (13) În situaţia în care art. 153 din codul fiscal prevede cã persoana impozabilã trebuie sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA anticipat, respectiv înainte de realizarea unei operaţiuni, dar aceastã obligaţie este îndeplinitã ulterior, organele fiscale vor înregistra persoana respectivã atunci când aceasta solicitã înregistrarea, dacã între timp nu a fost înregistratã din oficiu. Pentru neînregistrarea anticipatã prevãzutã de lege, organele fiscale vor stabili consecinţele acesteia în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, precum şi ale Codului de procedurã fiscalã.
    (14) Organele fiscale competente vor înregistra din oficiu persoanele impozabile obligate sã se înregistreze în scopuri de TVA, în conformitate cu prevederile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal, şi care nu solicitã înregistrarea, indiferent dacã sunt persoane care au sediul activitãţii economice în România, un sediu fix în România sau sunt nestabilite în România."

    35. Punctul 67 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectueazã achiziţii intracomunitare sau pentru servicii
    Art. 153^1. - (1) Are obligaţia sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol:
    a) persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în România şi persoana juridicã neimpozabilã stabilitã în România, neînregistrate şi care nu au obligaţia sã se înregistreze conform art. 153 şi care nu sunt deja înregistrate conform lit. b) sau c) sau alin. (2), care efectueazã o achiziţie intracomunitarã taxabilã în România, înainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacã valoarea achiziţiei intracomunitare respective depãşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitarã;
    b) persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în România, neînregistratã şi care nu are obligaţia sã se înregistreze conform art. 153, şi care nu este deja înregistratã conform lit. a) sau c) sau alin. (2), dacã presteazã servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligatã la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 150 alin. (2), înainte de prestarea serviciului;
    c) persoana impozabilã care îşi are stabilit sediul activitãţii economice în România, care nu este înregistratã şi nu are obligaţia sã se înregistreze conform art. 153 şi care nu este deja înregistratã conform lit. a) sau b) sau alin. (2), dacã primeşte de la un prestator, persoanã impozabilã stabilitã în alt stat membru, servicii pentru care este obligatã la plata taxei în România conform art. 150 alin. (2), înaintea primirii serviciilor respective.
    (2) Persoana impozabilã care are sediul activitãţii economice în România, dacã nu este înregistratã şi nu este obligatã sã se înregistreze conform art. 153, şi persoana juridicã neimpozabilã stabilitã în România pot solicita sã se înregistreze, conform prezentului articol, în cazul în care realizeazã achiziţii intracomunitare, conform art. 126 alin. (6).
    (3) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, orice persoanã care solicitã înregistrarea, conform alin. (1) sau (2).
    (4) Dacã persoana obligatã sã se înregistreze în scopuri de TVA, în condiţiile alin. (1), nu solicitã înregistrarea, organele fiscale competente vor înregistra persoana respectivã din oficiu.
    (5) Persoana înregistratã în scopuri de TVA conform alin. (1) lit. a) poate solicita anularea înregistrãrii sale oricând, dupã expirarea anului calendaristic urmãtor celui în care a fost înregistratã, dacã valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depãşit plafonul de achiziţii în anul în care face solicitarea sau în anul calendaristic anterior şi dacã nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).
    (6) Persoana înregistratã în scopuri de TVA conform alin. (2) poate solicita anularea înregistrãrii oricând dupã expirarea a 2 ani calendaristici care urmeazã anului în care a optat pentru înregistrare, dacã valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depãşit plafonul de achiziţii în anul în care depune aceastã solicitare sau în anul calendaristic anterior, dacã nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).
    (7) Dacã dupã expirarea anului calendaristic prevãzut la alin. (5) sau a celor 2 ani calendaristici prevãzuţi la alin. (6), care urmeazã celui în care s-a efectuat înregistrarea, persoana impozabilã efectueazã o achiziţie intracomunitarã în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA, obţinut conform prezentului articol, se considerã cã persoana a optat conform art. 126 alin. (6), cu excepţia cazului în care a depãşit plafonul de achiziţii intracomunitare.
    (8) Persoana înregistratã conform alin. (1) lit. b) şi c) poate solicita anularea înregistrãrii sale oricând dupã expirarea anului calendaristic în care a fost înregistratã, cu excepţia situaţiei în care trebuie sã rãmânã înregistratã conform alin. (5) - (7).
    (9) Organele fiscale competente vor anula înregistrarea unei persoane, conform prezentului articol, din oficiu sau, dupã caz, la cerere, în urmãtoarele situaţii:
    a) persoana respectivã este înregistratã în scopuri de TVA, conform art. 153; sau
    b) persoana respectivã are dreptul la anularea înregistrãrii în scopuri de TVA, conform prezentului articol, şi solicitã anularea conform alin. (5), (6) şi (8); sau
    c) persoana respectivã îşi înceteazã activitatea economicã.
    (10) Înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferã persoanei impozabile calitatea de persoanã înregistratã normal în scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat numai pentru achiziţii intracomunitare sau pentru serviciile prevãzute la art. 133 alin. (2), primite de la persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau prestate cãtre persoane impozabile stabilite în alt stat membru.
    (11) Prevederile art. 153 alin. (9) se aplicã corespunzãtor şi pentru persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform prezentului articol.
    Norme metodologice:
    67. (1) Au obligaţia sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153^1 din codul fiscal numai persoanele impozabile care au sediul activitãţii economice în România.
    (2) Persoanele impozabile prevãzute la art. 126 alin. (4) din codul fiscal sunt obligate sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dacã depãşesc plafonul pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 euro stabilit conform pct. 2 alin. (5) - (7). În cazul în care o persoanã este obligatã sã solicite înregistrarea în condiţiile art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, înregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi consideratã valabilã de la data solicitãrii înregistrãrii.
    (3) În situaţia în care obligaţia înregistrãrii în scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) sau c) din codul fiscal revine unei persoane impozabile care realizeazã achiziţii intracomunitare de bunuri care nu sunt impozabile în România conform art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, respectiva persoanã poate aplica regulile referitoare la plafonul pentru achiziţii intracomunitare şi dupã înregistrare, pânã la depãşirea respectivului plafon. În acest scop nu va comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizorilor sãi din alte state membre.
    (4) Înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) şi c) din codul fiscal se solicitã numai de persoanele care nu sunt deja înregistrate conform art. 153 din codul fiscal sau pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din codul fiscal şi numai în cazul serviciilor intracomunitare pentru care se aplicã prevederile art. 133 alin. (2) din codul fiscal sau echivalentul acestui articol din legislaţia altui stat membru, altele decât cele scutite de taxã. Înregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi consideratã valabilã de la data solicitãrii înregistrãrii. Nu se va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153^1 din codul fiscal dacã serviciile se încadreazã în oricare din prevederile art. 133 alin. (3) - (7) din Codul fiscal. De asemenea nu se va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153^1 din codul fiscal în cazul serviciilor pentru care se aplicã prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt servicii intracomunitare, respectiv sunt prestate de o persoanã impozabilã din România cãtre o persoanã impozabilã stabilitã în afara Comunitãţii sau sunt prestate de o persoanã impozabilã stabilitã în afara Comunitãţii în beneficiul unei persoane impozabile stabilite în România.
    (5) În cazul în care o persoanã solicitã înregistrarea în scopuri de TVA în condiţiile art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv prin opţiunea de a aplica regimul general prevãzut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, înregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi consideratã valabilã de la data solicitãrii înregistrãrii.
    (6) În cazul în care o persoanã solicitã anularea înregistrãrii în condiţiile art. 153^1 alin. (5), (6) sau (8) din Codul fiscal, înregistrarea respectivei persoane se va considera anulatã din prima zi a anului calendaristic în care se face cererea de anulare.
    (7) Persoanele înregistrate conform art. 153^1 din codul fiscal nu pot comunica acest cod pentru livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii efectuate cãtre alte persoane, acesta fiind comunicat altor persoane numai pentru achiziţii intracomunitare de bunuri, pentru prestãri de servicii intracomunitare şi pentru achiziţii de servicii intracomunitare.
    (8) Persoana impozabilã sau persoana juridicã neimpozabilã care nu este înregistratã conform art. 153 din codul fiscal şi care efectueazã achiziţii intracomunitare de bunuri accizabile nu are obligaţia sã se înregistreze conform art. 153^1 din codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare.
    (9) Orice persoanã care efectueazã achiziţii intracomunitare de mijloace noi de transport, care nu este înregistratã conform art. 153 din Codul fiscal, nu are obligaţia sã se înregistreze conform art. 153^1 din codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare.
    (10) Prevederile prezentelor norme se completeazã cu prevederile pct. 2.
    (11) Instituţiile publice care sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte din structurã, nu vor solicita înregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal. Pentru toate achiziţiile intracomunitare de bunuri, pentru prestãrile de servicii intracomunitare şi pentru achiziţiile de servicii intracomunitare vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA acordat conform art. 153, indiferent dacã achiziţiile sunt destinate utilizãrii pentru activitatea desfãşuratã în calitate de autoritate publicã, pentru care instituţia publicã nu are calitatea de persoanã impozabilã, sau pentru activitãţi pentru care instituţia publicã are calitatea de persoanã impozabilã. Orice instituţie publicã cãreia i s-a atribuit un cod de înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153^1 din codul fiscal va fi consideratã persoanã impozabilã conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai în ceea ce priveşte stabilirea locului prestãrii serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal."

    36. La punctul 72, alineatul (8) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    (8) Potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, factura se poate întocmi de cãtre cumpãrãtorul unui bun sau serviciu în urmãtoarele condiţii:
    a) pãrţile sã încheie un acord prin care sã se prevadã aceastã procedurã de facturare;
    b) sã existe o procedurã scrisã de acceptare a facturii;
    c) cumpãrãtorul sã fie stabilit în Comunitate;
    d) atât furnizorul/prestatorul, cât şi cumpãrãtorul, în cazul în care sunt înregistraţi în România conform art. 153 din Codul fiscal, sã notifice prin scrisoare recomandatã organului fiscal competent aplicarea acestei proceduri de facturare, înainte de a se emite facturi de cãtre cumpãrãtor în numele şi în contul furnizorului/prestatorului, şi sã anexeze la notificare acordul şi procedura de acceptare prevãzute la lit. a) şi, respectiv, lit. b). În situaţia în care numai una dintre pãrţi este înregistratã în România conform art. 153 din Codul fiscal, numai partea respectivã are obligaţia notificãrii organului fiscal competent;
    e) factura sã fie emisã în numele şi în contul furnizorului/prestatorului de cãtre cumpãrãtor şi trimisã furnizorului/prestatorului;
    f) factura sã cuprindã elementele prevãzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;
    g) factura sã fie înregistratã într-un jurnal special de vânzãri de cãtre furnizor/prestator, dacã este înregistrat în România conform art. 153 din Codul fiscal."

    37. La punctul 73 alineatul (1) litera a) punctul 2, punctul (iii) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(iii) alte modalitãţi de garantare a autenticitãţii sursei şi integritãţii conţinutului facturii decât cele prevãzute la pct. (i) şi (ii);".

    38. La punctul 80, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "80. (1) În sensul art. 1561 alin. (2) din Codul fiscal, în orice situaţie, echivalentul în lei al plafonului de 100.000 euro se determinã pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţionalã a României valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, inclusiv pentru persoanele impozabile care solicitã înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 din codul fiscal în cursul anului. La determinarea cifrei de afaceri prevãzute la art. 156^1 alin. (2) din codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrãrii/prestãrii pentru operaţiunile prevãzute la art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal."

    39. Punctul 80^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Decontul special de taxã şi alte declaraţii
    Art. 156^3. - (1) Decontul special de taxã se depune la organele fiscale competente de cãtre persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie sã se înregistreze conform art. 153, astfel:
    a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât cele prevãzute la lit. b) şi c), de cãtre persoanele impozabile înregistrate conform art. 153^1;
    b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi, de cãtre orice persoanã, indiferent dacã este sau nu înregistratã conform art. 153^1;
    c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile, de cãtre persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, indiferent dacã sunt sau nu înregistrate conform art. 153^1;
    d) pentru operaţiunile şi de cãtre persoanele obligate la plata taxei, conform art. 150 alin. (2) - (4) şi (6);
    e) pentru operaţiunile şi de cãtre persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (5), cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitarã de bunuri.
    (2) Decontul special de taxã trebuie întocmit potrivit modelului stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã şi se depune pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. (1). Decontul special de taxã trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei. Prin excepţie, persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, indiferent dacã sunt sau nu înregistrate conform art. 153^1, sunt obligate sã depunã decontul special de taxã pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, înainte de înmatricularea acestora în România, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmãtoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare. De asemenea, persoanele care sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153^1, şi care au obligaţia plãţii taxei pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi, conform art. 125^1 alin. (3), au obligaţia sã depunã decontul special de taxã pentru respectivele achiziţii intracomunitare înainte de înmatricularea mijloacelor de transport în România, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmãtoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare.
    (3) În aplicarea alin. (2), organele fiscale competente în administrarea persoanelor prevãzute la alin. (1) lit. b), respectiv a persoanelor care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie sã se înregistreze conform art. 153, indiferent dacã sunt sau nu sunt înregistrate conform art. 153^1, vor elibera, în scopul înmatriculãrii mijlocului de transport nou, un certificat care sã ateste plata taxei, ale cãrui model şi conţinut vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. În cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 125^1 alin. (3), efectuate de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153^1, în vederea înmatriculãrii, organele fiscale competente vor elibera un certificat care sã ateste plata taxei în România sau din care sã rezulte cã nu se datoreazã taxa în România, în conformitate cu prevederile legale.
    (4) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, a cãror cifrã de afaceri, astfel cum este prevãzutã la art. 152 alin. (2), realizatã la finele unui an calendaristic, este inferioarã sumei de 35.000 euro, calculatã la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionalã a României la data aderãrii şi rotunjitã la urmãtoarea mie, trebuie sã comunice printr-o notificare scrisã organelor fiscale de care aparţin, pânã la data de 25 februarie inclusiv a anului urmãtor, urmãtoarele informaţii:
    a) suma totalã a livrãrilor de bunuri şi a prestãrilor de servicii cãtre persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, precum şi suma taxei aferente;
    b) suma totalã a livrãrilor de bunuri şi a prestãrilor de servicii cãtre persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, precum şi suma taxei aferente.
    (5) Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, a cãror cifrã de afaceri, astfel cum este prevãzutã la art. 152, dar excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, realizatã la finele unui an calendaristic, este inferioarã sumei de 35.000 euro, calculatã la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionalã a României la data aderãrii şi rotunjitã la urmãtoarea mie, trebuie sã comunice printr-o notificare scrisã organelor fiscale competente, pânã la data de 25 februarie inclusiv a anului urmãtor, urmãtoarele informaţii:
    a) suma totalã a livrãrilor de bunuri şi a prestãrilor de servicii cãtre persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153;
    b) suma totalã a livrãrilor de bunuri şi a prestãrilor de servicii cãtre persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153;
    c) suma totalã şi taxa aferentã achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153;
    d) suma totalã a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153.
    (6) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care presteazã servicii de transport internaţional, trebuie sã comunice printr-o notificare scrisã organelor fiscale competente, pânã la data de 25 februarie inclusiv a anului urmãtor, suma totalã a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România.
    (7) Importatorii care deţin o autorizaţie unicã pentru proceduri vamale simplificate eliberatã de alt stat membru sau care efectueazã importuri de bunuri în România din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie sã depunã la organele vamale o declaraţie de import pentru TVA şi accize la data la care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 136.
    (8) Persoana impozabilã care este beneficiar al transferului de active prevãzut la art. 128 alin. (7), care nu este înregistratã în scopuri de TVA, conform art. 153, şi nu se va înregistra în scopuri de TVA ca urmare a transferului, trebuie sã depunã, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a avut loc transferul, o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustãrilor taxei pe valoarea adãugatã efectuate conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161.
    (9) Persoanele impozabile pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulatã conform art. 153 alin. (9) lit. g) care nu au efectuat ajustãrile de taxã prevãzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau au efectuat ajustãri incorecte pot depune o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustãrilor taxei pe valoarea adãugatã efectuate conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 sau privind corecţia ajustãrilor efectuate. Persoanele impozabile pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulatã conform art. 153 alin. (9) lit. g) şi care trebuie sã efectueze alte ajustãri de TVA în conformitate cu prevederile din norme depun pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a intervenit aceastã obligaţie o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustãrilor taxei pe valoarea adãugatã.
    (10) Persoanele impozabile al cãror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat potrivit prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a) - e) trebuie sã depunã o declaraţie privind taxa colectatã care trebuie plãtitã, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (11) şi (13), pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrãri de bunuri/prestãri de servicii efectuate şi/sau pentru achiziţii de bunuri şi/sau servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, efectuate în perioada în care persoana impozabilã nu are un cod valabil de TVA.
    Norme metodologice:
    80^1. (1) În aplicarea prevederilor art. 156^3 alin. (3) din Codul fiscal, în cazul persoanelor care realizeazã achiziţii intracomunitare de mijloace de transport, organele fiscale competente trebuie sã analizeze dacã din documentaţia care atestã dobândirea mijlocului de transport rezultã cã acesta se încadreazã sau nu în categoria mijloacelor de transport noi în sensul art. 125^1 alin. (3) din codul fiscal şi dacã se datoreazã sau nu taxa aferentã respectivei achiziţii intracomunitare în România, astfel:
    a) în cazul în care achiziţia intracomunitarã este realizatã de orice persoanã care nu este înregistratã şi care nu avea obligaţia sã se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent dacã este sau nu înregistratã conform art. 153^1 din Codul fiscal, şi în urma analizei rezultã cã mijlocul de transport este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sã rezulte:
    1. fie cã s-a efectuat plata taxei de cãtre persoana care a achiziţionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupã depunerea decontului special şi achitarea taxei, în condiţiile prevãzute la art. 156^3 alin. (2) şi art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, dacã din documentele care atestã dobândirea mijlocului de transport rezultã cã achiziţia intracomunitarã este taxabilã în România în conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
    2. fie cã nu se datoreazã taxa:
      (i) în situaţia în care respectiva persoanã realizeazã în România o achiziţie intracomunitarã, dar aceasta nu este impozabilã în România conform art. 126 din codul fiscal sau este scutitã de taxã conform art. 142 din Codul fiscal;
      (ii) în situaţia transferului unui mijloc de transport nou din alt stat membru în România de cãtre o persoanã neimpozabilã cu ocazia unei schimbãri de reşedinţã, dacã la momentul livrãrii nu a putut fi aplicatã scutirea prevãzutã la echivalentul din legislaţia altui stat membru al art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, având în vedere cã respectivul transfer nu determinã o achiziţie intracomunitarã de bunuri în România;
    b) în cazul în care, în urma analizei, rezultã cã mijlocul de transport nu este nou, iar achiziţia intracomunitarã a fost efectuatã de o persoanã care nu este înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din codul fiscal şi care nu are obligaţia sã se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sã rezulte cã nu se datoreazã taxa în România;
    c) în cazul în care achiziţia intracomunitarã este realizatã de o persoanã impozabilã care nu este înregistratã şi care nu trebuie sã se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, dar care este sau ar trebui sã fie înregistratã conform art. 153^1 din Codul fiscal, şi în urma analizei rezultã cã mijlocul de transport nu este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sã rezulte:
    1. fie cã s-a efectuat plata taxei de cãtre persoana care a achiziţionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupã depunerea decontului special şi achitarea taxei, în condiţiile prevãzute la art. 156^3 alin. (2) şi art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, dacã din documentele care atestã dobândirea mijlocului de transport rezultã cã achiziţia intracomunitarã este taxabilã în România în conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
    2. fie cã nu se datoreazã taxa în România, dacã din documentele care atestã dobândirea mijlocului de transport rezultã cã achiziţia intracomunitarã nu este taxabilã în România în conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal. De exemplu, mijloacele de transport care nu sunt noi şi sunt achiziţionate intracomunitar de la persoane fizice, mici întreprinderi, de la persoane impozabile care au aplicat regimul special pentru bunuri second-hand potrivit unor prevederi din alte state membre similare art. 152^2 din codul fiscal nu sunt achiziţii intracomunitare impozabile în România, potrivit art. 126 alin. (3) lit. a) şi alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
    (2) Persoanele impozabile care se aflã în situaţiile prevãzute la art. 11 alin. (1^1) şi (13) din Codul fiscal, care efectueazã livrãri de bunuri prin organele de executare silitã, depun declaraţia prevãzutã la art. 156^3 alin. (10) din Codul fiscal, dar plata taxei se efectueazã de organul de executare silitã sau, dupã caz, de cumpãrãtor, conform prevederilor pct. 75."

    40. Punctul 80^2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Declaraţia recapitulativã
    Art. 156^4. - (1) Orice persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 trebuie sã întocmeascã şi sã depunã la organele fiscale competente, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare unei luni calendaristice, o declaraţie recapitulativã în care menţioneazã:
    a) livrãrile intracomunitare scutite de taxã în condiţiile prevãzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d), pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristicã respectivã;
    b) livrãrile de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevãzute la art. 132^1 alin. (5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declarã drept livrãri intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxã a luat naştere în luna calendaristicã respectivã;
    c) prestãrile de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxã a luat naştere în luna calendaristicã respectivã;
    d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxã a luat naştere în luna calendaristicã respectivã;
    e) achiziţiile de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plãţii taxei conform art. 150 alin. (2), pentru care exigibilitatea de taxã a luat naştere în luna calendaristicã respectivã, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate.
    (2) Declaraţia recapitulativã se întocmeşte conform modelului stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, pentru fiecare lunã calendaristicã în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru astfel de operaţiuni.
    (3) Declaraţia recapitulativã cuprinde urmãtoarele informaţii:
    a) codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei impozabile din România, pe baza cãruia respectiva persoanã a efectuat livrãri intracomunitare de bunuri în condiţiile menţionate la art. 143 alin. (2) lit. a), a prestat servicii în condiţiile stabilite la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, a efectuat achiziţii intracomunitare taxabile de bunuri din alt stat membru sau a achiziţionat serviciile prevãzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;
    b) codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei care achiziţioneazã bunurile sau primeşte serviciile în alt stat membru decât România, pe baza cãruia furnizorul sau prestatorul din România i-a efectuat o livrare intracomunitarã scutitã de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) sau prestãrile de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;
    c) codul de identificare în scopuri de TVA din alt stat membru atribuit furnizorului/prestatorului care efectueazã o livrare intracomunitarã/o prestare de servicii în condiţiile stabilite la art. 133 alin. (2) sau, dupã caz, doar codul statului membru din care are loc livrarea intracomunitarã sau prestarea de servicii, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare în scopuri de TVA în statul respectiv, pentru persoanele din România care realizeazã achiziţii intracomunitare taxabile sau achiziţioneazã serviciile prevãzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;
    d) codul de identificare în scopuri de TVA din România al persoanei impozabile care efectueazã un transfer în alt stat membru şi pe baza cãruia a efectuat acest transfer, în conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d), precum şi codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei impozabile din statul membru în care s-a încheiat expedierea sau transportul bunurilor;
    e) codul de identificare în scopuri de TVA din statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor al persoanei impozabile care efectueazã în România o achiziţie intracomunitarã taxabilã conform art. 130^1 alin. (2) lit. a) sau, dupã caz, doar codul statului membru respectiv, în cazul în care persoana impozabilã nu este identificatã în scopuri de TVA în acel stat membru, precum şi codul de identificare în scopuri de TVA din România al acestei persoane;
    f) pentru livrãrile intracomunitare de bunuri scutite de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) şi pentru prestãrile de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, valoarea totalã a livrãrilor/prestãrilor pe fiecare client în parte;
    g) pentru livrãrile intracomunitare de bunuri ce constau în transferuri scutite conform art. 143 alin. (2) lit. d), valoarea totalã a livrãrilor, determinatã în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul membru în care s-a încheiat expedierea sau transportul bunurilor;
    h) pentru achiziţiile intracomunitare taxabile, valoarea totalã pe fiecare furnizor în parte;
    i) pentru achiziţiile intracomunitare asimilate care urmeazã unui transfer din alt stat membru, valoarea totalã a acestora stabilitã în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor sau, dupã caz, pe codul statului membru respectiv, în cazul în care persoana impozabilã nu este identificatã în scopuri de TVA în acel stat membru;
    j) pentru achiziţiile de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA, valoarea totalã a acestora pe fiecare prestator în parte;
    k) valoarea ajustãrilor de TVA efectuate în conformitate cu prevederile art. 138 şi art. 138^1. Acestea se declarã pentru luna calendaristicã în cursul cãreia regularizarea a fost comunicatã clientului.
    (4) Declaraţiile recapitulative se depun numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru operaţiunile menţionate la alin. (1).
    Norme metodologice:
    80^2. (1) În sensul art. 1564 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, în cazul prestãrilor de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2) din codul fiscal efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, prestatorul va raporta în declaraţia recapitulativã numai serviciile care nu beneficiazã de scutire de taxã în statul membru în care acestea sunt impozabile. În acest scop, se va considera cã operaţiunea este scutitã de taxã în statul membru în care este impozabilã dacã respectiva operaţiune ar fi scutitã de taxã în România. În situaţia în care în România nu este aplicabilã o scutire de taxã, prestatorul este exonerat de obligaţia de a declara în declaraţia recapitulativã respectivul serviciu, dacã primeşte o confirmare oficialã din partea autoritãţii fiscale din statul membru în care operaţiunea este impozabilã, din care sã rezulte cã în statul membru respectiv se aplicã o scutire de taxã.
    (2) În sensul art. 156^4 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, beneficiarii persoane impozabile din România au obligaţia de a declara în declaraţia recapitulativã achiziţiile de servicii prevãzute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, atunci când au obligaţia plãţii taxei pentru respectivele servicii conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv atunci când nu se aplicã nicio scutire de taxã pentru serviciul respectiv."

    41. Punctul 81^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Registrul operatorilor intracomunitari
    Art. 158^2. - (1) Începând cu data de 1 august 2010, se înfiinţeazã şi se organizeazã în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectueazã operaţiuni intracomunitare, respectiv:
    a) livrãri intracomunitare de bunuri care au locul în România potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) şi care sunt scutite de taxã în condiţiile prevãzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d);
    b) livrãri ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevãzute la art. 1321 alin. (5), efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declarã drept livrãri intracomunitare cu cod T în România;
    c) prestãri de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplicã prevederile art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;
    d) achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor art. 132^1;
    e) achiziţii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplicã prevederile art. 133 alin. (2), efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România, inclusiv persoane juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1, de cãtre persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, şi pentru care beneficiarul are obligaţia plãţii taxei potrivit art. 150 alin. (2).
    (2) La data solicitãrii înregistrãrii în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1 persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent şi înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacã intenţioneazã sã efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevãzute la alin. (1).
    (3) Persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 şi 153^1 vor solicita înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari, dacã intenţioneazã sã efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare de natura celor prevãzute la alin. (1), înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.
    (4) În vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie sã depunã la organul fiscal competent o cerere de înregistrare însoţitã şi de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. În cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competentã din România al asociaţilor, cu excepţia societãţilor pe acţiuni, şi al administratorilor.
    (5) În cazul persoanelor prevãzute la alin. (2), organul fiscal va analiza şi va dispune aprobarea sau respingerea motivatã a cererii de înregistrare în Registrul operatorilor intracomunitari, odatã cu înregistrarea în scopuri de TVA, sau, dupã caz, odatã cu comunicarea deciziei de respingere a cererii de înregistrare în scopuri de TVA.
    (6) În cazul persoanelor prevãzute la alin. (3), organul fiscal va verifica îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (8) lit. b) şi va dispune aprobarea sau respingerea de îndatã a cererii.
    (7) Aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Registrul operatorilor intracomunitari se face prin decizie emisã de organul fiscal competent, care se comunicã solicitantului conform Codului de procedurã fiscalã. Înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data comunicãrii deciziei în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã fiscalã.
    (8) Nu pot fi înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari:
    a) persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1;
    b) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoanã împotriva cãreia s-a pus în mişcare acţiunea penalã şi/sau care are înscrise în cazierul judiciar infracţiuni în legãturã cu oricare dintre operaţiunile prevãzute la alin. (1).
    (9) Organul fiscal competent va radia din Registrul operatorilor intracomunitari persoanele impozabile care depun o cerere în acest sens.
    (10) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:
    a) persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile al cãror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de organele fiscale competente potrivit prevederilor art. 153 alin. (9);
    b) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care în anul urmãtor înscrierii în registru nu au mai efectuat operaţiuni intracomunitare de natura celor prevãzute la alin. (1);
    c) persoanele înregistrate conform art. 153 sau 153^1, care solicitã anularea înregistrãrii în scopuri de TVA, potrivit legii;
    d) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoanã împotriva cãreia s-a pus în mişcare acţiunea penalã în legãturã cu oricare dintre operaţiunile prevãzute la alin. (1).
    (11) Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari se face în baza deciziei emise de cãtre organul fiscal competent, care se comunicã solicitantului conform Codului de procedurã fiscalã. Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data comunicãrii deciziei în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã fiscalã.
    (12) Persoanele radiate din Registrul operatorilor intracomunitari conform alin. (9) şi (10) pot solicita reînscrierea în acest registru dupã înlãturarea cauzelor care au determinat radierea, dacã intenţioneazã sã efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevãzute la alin. (1). Reînscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari se efectueazã de cãtre organele fiscale în condiţiile prevãzute de prezentul articol. De asemenea pot solicita înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari persoanele prevãzute la alin. (8) lit. a), dacã la data solicitãrii sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, precum şi persoanele prevãzute la alin. (8) lit. b), dupã înlãturarea cauzelor pentru care persoanele respective nu au fost eligibile pentru înscrierea în registru.
    (12^1) Persoanele impozabile înregistrate în Registrul operatorilor intracomunitari îşi pãstreazã aceastã calitate, în cazul modificãrii tipului de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153 sau 153^1, cu actualizarea corespunzãtoare a informaţiilor din acest registru.
    (13) Organizarea şi funcţionarea Registrului operatorilor intracomunitari, inclusiv procedura de înscriere şi de radiere din acest registru, se aprobã prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã.
    (14) Persoanele care nu figureazã în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare, chiar dacã acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1.
    (15) În sensul prezentului articol, prin asociaţi se înţelege asociaţii care deţin minimum 5% din capitalul social al societãţii.
    Norme metodologice:
    81^1. (1) În sensul art. 1582 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile care au sediul activitãţii economice în România, prin asociaţi şi administratori se înţelege numai asociaţii şi administratorii societãţilor comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) În cazul societãţilor pe acţiuni, inclusiv al celor în comanditã pe acţiuni, care au sediul activitãţii economice în România, în vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu şi al asociaţilor.
    (3) Instituţiile publice, astfel cum sunt prevãzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite în România, care nu sunt constituite în baza Legii nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu au obligaţia prezentãrii cazierului judiciar în vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari.
    (4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplicã corespunzãtor şi în situaţiile prevãzute la art. 158^2 alin. (8) lit. b) şi alin. (10) lit. d) din Codul fiscal."

    42. Punctul 81^2 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Corectarea documentelor
    Art. 159. - (1) Corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin loc de facturã se efectueazã astfel:
    a) în cazul în care documentul nu a fost transmis cãtre beneficiar, acesta se anuleazã şi se emite un nou document;
    b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie sã cuprindã, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numãrul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altã parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numãrul şi data documentului corectat.
    (2) În situaţiile prevãzute la art. 138 furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie sã emitã facturi sau alte documente, cu valorile înscrise cu semnul minus, când baza de impozitare se reduce sau, dupã caz, fãrã semnul minus, dacã baza de impozitare se majoreazã, care vor fi transmise şi beneficiarului, cu excepţia situaţiei prevãzute la art. 138 lit. d).
    (3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal şi au fost constatate şi stabilite erori în ceea ce priveşte stabilirea corectã a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscalã competentã, pot emite facturi de corecţie conform alin. (1) lit. b) cãtre beneficiari. Pe facturile emise se va face menţiunea cã sunt emise dupã control şi vor fi înscrise într-o rubricã separatã în decontul de taxã. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-147^2.
    Norme metodologice:
    81^2. (1) În sensul prevederilor art. 159 alin. (1) din Codul fiscal, documentul care ţine loc de facturã este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în conformitate cu obligaţiile impuse de un acord sau tratat la care România este parte, care conţine cel puţin informaţiile prevãzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.
    (2) În situaţia în care o persoanã impozabilã a emis facturi aplicând regimul de taxare şi ulterior intrã în posesia documentelor justificative care îi dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxã pe valoarea adãugatã prevãzute la art. 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, potrivit art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplicând regimul de scutire corespunzãtor operaţiunilor realizate.
    (3) Organele de inspecţie fiscalã vor permite deducerea taxei pe valoarea adãugatã în cazul în care documentele controlate aferente achiziţiilor nu conţin toate informaţiile prevãzute la art. 155 alin. (5) din codul fiscal sau/şi acestea sunt incorecte, dacã pe perioada desfãşurãrii inspecţiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator în conformitate cu art. 159 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are dreptul sã aplice prevederile art. 159 alin. (1) lit. b) din codul fiscal pentru a corecta anumite informaţii din facturã care sunt obligatorii potrivit art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, care au fost omise sau înscrise eronat, dar care nu sunt de naturã sã modifice baza de impozitare şi/sau taxa aferentã operaţiunilor ori nu modificã regimul fiscal al operaţiunii facturate iniţial, chiar dacã a fost supus unei inspecţii fiscale. Aceastã facturã va fi ataşatã facturii iniţiale, fãrã sã genereze înregistrãri în decontul de taxã al perioadei fiscale în care se opereazã corecţia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
    (4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corecţie dupã inspecţia fiscalã, în conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, vor înscrie aceste facturi în jurnalul pentru vânzãri într-o rubricã separatã, iar acestea vor fi preluate de asemenea într-o rubricã separatã din decontul de taxã, fãrã a avea obligaţia sã colecteze taxa pe valoarea adãugatã înscrisã în respectivele facturi. Pentru a evita situaţiile de abuz şi pentru a permite identificarea situaţiilor în care se emit facturi dupã inspecţia fiscalã, în cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii vor menţiona cã sunt emise dupã inspecţia fiscalã. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã înscrise în aceste facturi în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, taxa fiind înscrisã în rubricile din decontul de taxã aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii. Emiterea facturilor de corecţie nu poate depãşi perioada prevãzutã la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
    (5) Prevederile alin. (4) şi ale art. 159 alin. (3) din codul fiscal se aplicã şi pentru situaţiile în care facturile de corecţie se referã la perioade fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2010.
    (6) Prevederile alin. (4) şi (5) se aplicã inclusiv în cazul micilor întreprinderi care nu s-au înregistrat în scopuri de TVA potrivit art. 153 din codul fiscal la depãşirea plafonului prevãzut de art. 152 din codul fiscal şi organele de inspecţie fiscalã au stabilit diferenţe de taxã colectatã de platã conform pct. 62 alin. (2).
    (7) Prevederile art. 159 din codul fiscal se aplicã numai de cãtre persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România. În cazul persoanelor care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia înregistrãrii în scopuri de TVA în România, se aplicã prevederile art. 155 alin. (11) din Codul fiscal.
    (8) În cazul autofacturilor emise conform art. 155 alin. (2) şi (4) şi art. 155^1 alin. (2) din Codul fiscal, dacã persoana impozabilã emitentã constatã cã a înscris informaţii în mod eronat în respectivele autofacturi, fie va emite o nouã autofacturã care trebuie sã cuprindã, pe de o parte, informaţiile din autofactura iniţialã, numãrul şi data autofacturii corectate, valorile cu semnul minus, iar pe de altã parte, informaţiile şi valorile corecte, fie va emite o nouã autofacturã conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent va emite o autofacturã cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numãrul şi data autofacturii corectate. În situaţia în care autofactura a fost emisã în mod eronat sau prin norme se prevede cã în anumite situaţii se poate anula livrarea/prestarea cãtre sine, persoana impozabilã emite o autofacturã cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numãrul şi data autofacturii anulate."

    43. Punctul 82 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Mãsuri de simplificare
    Art. 160. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 150 alin. (1), în cazul operaţiunilor taxabile persoana obligatã la plata taxei este beneficiarul pentru operaţiunile prevãzute la alin. (2). Condiţia obligatorie pentru aplicarea taxãrii inverse este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul sã fie înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 153.
    (2) Operaţiunile pentru care se aplicã taxarea inversã sunt:a) livrarea urmãtoarelor categorii de bunuri:1. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase, de rebuturi feroase şi neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
    2. livrarea de reziduuri şi alte materiale reciclabile alcãtuite din metale feroase şi neferoase, aliajele acestora, zgurã, cenuşã şi reziduuri industriale ce conţin metale sau aliajele lor;
    3. livrarea de deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlã şi sticlã;
    4. livrarea materialelor prevãzute la pct. 1 - 3 dupã prelucrarea/transformarea acestora prin operaţiuni de curãţare, polizare, selecţie, tãiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obţinerea cãrora s-au adãugat alte elemente de aliere;
    b) livrarea de masã lemnoasã şi materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare, care figureazã în nomenclatura combinatã stabilitã prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifarã şi statisticã şi Tariful vamal comun:



 ┌─────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
 │Cod NC │Produs │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1001 10 00 │Grâu dur │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1001 90 10 │Alac (Triticum spelta), destinat însãmânţãrii │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ex 1001 90 91│Grâu comun destinat însãmânţãrii │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ex 1001 90 99│Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun, │
 │ │nedestinate însãmânţãrii │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1002 00 00 │Secarã │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1003 00 │Orz │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1005 │Porumb │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1201 00 │Boabe de soia, chiar sfãrâmate │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1205 │Seminţe de rapiţã sau de rapiţã sãlbaticã, │
 │ │chiar sfãrâmate │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1206 00 │Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfãrâmate │
 ├─────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │1212 91 │Sfeclã de zahãr │
 └─────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



    d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de serã, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de serã în cadrul Comunitãţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivã, precum şi transferul altor unitãţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeaşi directivã.
    (3) Pe facturile emise pentru livrãrile de bunuri/prestãrile de servicii prevãzute la alin. (2) furnizorii/prestatorii nu vor înscrie taxa colectatã aferentã. Beneficiarii vor determina taxa aferentã, care se va evidenţia în decontul prevãzut la art. 156^2, atât ca taxã colectatã, cât şi ca taxã deductibilã. Beneficiarii au drept de deducere a taxei în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-147^1.
    (4) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât şi beneficiarii. Prin norme se stabilesc responsabilitãţile pãrţilor implicate în situaţia în care nu s-a aplicat taxare inversã.
    (5) Prevederile prezentului articol se aplicã numai pentru livrãrile de bunuri/prestãrile de servicii în interiorul ţãrii.
    (6) Prevederile alin. (2) lit. c) se aplicã pânã la data de 31 mai 2013 inclusiv.
    Norme metodologice:
    82. (1) În sensul art. 160 alin. (5) din Codul fiscal, prin livrãri de bunuri/prestãri de servicii în interiorul ţãrii se înţelege operaţiunile realizate numai între persoane care sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au locul livrãrii sau locul prestãrii în România conform art. 132, respectiv art. 133 din Codul fiscal, şi sunt operaţiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal.
(2) În sensul art. 160 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte unitãţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu Directiva 2003/87/CE se înţelege unitãţile prevãzute la art. 3 lit. (m) şi (n) din Directiva 2003/87/CE , cu modificãrile ulterioare.
    (3) În cazul livrãrilor de bunuri prevãzute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv pentru avansurile încasate, furnizorii emit facturi fãrã taxã şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul cã au aplicat taxarea inversã. Taxa se calculeazã de cãtre beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpãrãri, fiind preluatã atât ca taxã colectatã, cât şi ca taxã deductibilã în decontul de taxã. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.
    (4) Înregistrarea taxei de cãtre cumpãrãtor atât ca taxã colectatã, cât şi ca taxã deductibilã în decontul de taxã este denumitã autolichidarea taxei pe valoarea adãugatã. Colectarea taxei pe valoarea adãugatã la nivelul taxei deductibile este asimilatã cu plata taxei cãtre furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplicã taxarea inversã.
    (5) Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achiziţii supuse taxãrii inverse, conform art. 160 din Codul fiscal, vor deduce taxa în decontul de taxã în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145, 145^1, 146, 147 şi 147^1 din Codul fiscal.
    (6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro rata, ca operaţiuni taxabile, valoarea livrãrilor/prestãrilor pentru care au aplicat taxarea inversã.
    (7) În cazul neaplicãrii taxãrii inverse prevãzute de lege, organele de inspecţie fiscalã vor dispune mãsuri pentru obligarea furnizorilor/prestatorilor şi a beneficiarilor la corectarea operaţiunilor şi aplicarea taxãrii inverse conform prevederilor prezentelor norme metodologice. În cadrul inspecţiei fiscale la beneficiarii operaţiunilor, organele de inspecţie fiscalã vor avea în vedere cã beneficiarul avea obligaţia sã colecteze TVA la momentul exigibilitãţii operaţiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere.
    (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), dacã la data constatãrii de cãtre organele de inspecţie fiscalã a neaplicãrii taxãrii inverse furnizorii/prestatorii şi/sau beneficiarii se aflã în situaţie de insolvenţã potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de insolvabilitate în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã fiscalã, precum şi în situaţii în care mãsurile prevãzute la alin. (7) nu pot fi aplicate concomitent şi la furnizor/prestator, şi la beneficiar, deoarece cel puţin unul dintre aceştia se aflã în situaţii cum ar fi starea de inactivitate conform art. 78^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, suspendare din registrul comerţului, radiere din registrul comerţului, anulare a codului de înregistrare în scopuri de TVA potrivit legii, regimul normal de taxare rãmâne valabil aplicat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
    a) potrivit constatãrilor organelor de inspecţie fiscalã nu s-au produs consecinţe fiscal-bugetare negative la furnizori/prestatori şi/sau la beneficiari ca urmare a aplicãrii regimului normal de taxare;
    b) aplicarea taxãrii inverse la furnizori/prestatori şi/sau la beneficiari poate genera consecinţe fiscal-bugetare negative.
    (9) Pentru soluţionarea situaţiilor tranzitorii care pot apãrea ca urmare a eliminãrii sau a includerii unor operaţiuni din/în categoria celor pentru care se aplicã taxarea inversã în cadrul art. 160 din Codul fiscal, se aplicã prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul în vigoare la data exigibilitãţii de taxã. În acest sens se va proceda conform urmãtorului exemplu:
    Exemplu: O persoanã impozabilã aflatã în stare de insolvenţã a emis facturi parţiale şi/sau de avansuri în cursul anului 2009. Faptul generator de taxã are loc dupã data de 1 ianuarie 2010. La regularizarea facturilor parţiale şi/sau de avansuri emise în anul 2009 se va menţine regimul aplicat la data exigibilitãţii de taxã, respectiv taxarea inversã, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din codul fiscal numai pentru diferenţa dintre valoarea livrãrii/prestãrii şi sumele facturate în anul 2009."

    F. Titlul VII "Accize şi alte taxe speciale"

    1. La punctul 30^2, alineatele (5) şi (13) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(5) Autorizaţia de operator economic pentru achiziţii intracomunitare are valabilitate 3 ani, cu începere de la data de 1 a lunii urmãtoare celei în care operatorul economic face dovada constituirii garanţiei în cuantumul şi în forma aprobate de autoritatea vamalã teritorialã. Orice astfel de operator are obligaţia de a depune o garanţie corespunzãtoare unei cote de 3% din suma totalã a accizelor aferente produselor achiziţionate în anul anterior. În cazul unui nou operator, garanţia va reprezenta 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmeazã a se achiziţiona pe parcursul unui an. Garanţia poate fi sub formã de depozit în numerar şi/sau de garanţii personale, modul de constituire fiind cel prevãzut la pct. 108.
    [...]
    (13) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de operator economic pentru achiziţii intracomunitare nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã."

    2. La punctul 31, alineatele (11) şi (12) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    (11) În toate situaţiile, autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de cãtre solicitant autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (12) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (11) autoritãţii fiscale teritoriale."

    3. La punctul 31, dupã alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu urmãtorul cuprins:
    "(13) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    4. Punctul 32^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "32^1. Pentru asigurarea aplicãrii corecte a cursului de schimb valutar pentru calculul accizelor şi al impozitului la ţiţeiul din producţia internã, acesta va fi comunicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de 15 zile de la data publicãrii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, curs care se va utiliza pe toatã durata anului urmãtor."

    5. La punctul 71 alineatul (2), literele d) şi g) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "d) pentru ţigarete:
    Total accizã = A1 + A2,
    în care:
    A1 = acciza specificã
    A2 = acciza ad valorem
    A1 = K1 x R x Q1
    A2 = K2 x PA x Q2,
    unde:
    K1 = acciza specificã prevãzutã în anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
    K2 = acciza ad valorem prevãzutã în anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
    R = cursul de schimb leu/euro
    PA = preţul de vânzare cu amãnuntul
    Q1 = cantitatea exprimatã în unitãţi de 1.000 buc. ţigarete
    Q2 = numãrul de pachete de ţigarete aferente lui Q1
    [...]
    g) pentru produse energetice:
    A = Q x K x R,
    unde:
    A = cuantumul accizei
    Q = cantitatea exprimatã în tone, 1.000 litri sau gigajouli
    K = acciza unitarã prevãzutã la nr. crt. 10 - 17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
    R = cursul de schimb leu/euro
    Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizatã se face în conformitate cu Regulamentul de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei."

    6. La punctul 72 alineatul (4), dupã litera e) se introduce o nouã literã, litera f), cu urmãtorul cuprins:
    "f) comisiile constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, denumite în continuare comisii teritoriale."

    7. La punctul 73, alineatul (10) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(10) Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datoreazã accizele aferente acestora în România, calculate pe baza cotelor de accize în vigoare la momentul constatãrii de primitorul produselor accizabile, obligaţia de platã a accizelor la bugetul statului revenind în sarcina expeditorului. În cazul produselor energetice pentru care nu este prevãzut un nivel de accize, se datoreazã o accizã la nivelul aplicabil combustibilului pentru încãlzire sau combustibilului pentru motor echivalent."

    8. La punctul 73, dupã alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (10^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(10^1) Prevederile alin. (9) şi (10) se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului naţional al produselor accizabile în regim suspensiv de accize."

    9. La punctul 77^1, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Tutun prelucrat
    Articolul 206^15. - [...]
    (2) Se considerã ţigarete:[...]
    d) orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectã criteriile prevãzute la lit. a), b) sau c).
    [...]
    (5^1) Fãrã a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit. d) şi alin. (4) lit. c), produsele care nu conţin tutun şi care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat, potrivit prevederilor din normele metodologice.
    Norme metodologice:
    "(3) Nu sunt tratate ca tutun prelucrat produsele care nu conţin tutun şi care sunt încadrate în categoria <<produse din plante medicinale sau aromatice pentru uz intern>>, în categoria <<medicamente>> sau în categoria <<dispozitive medicale>>, potrivit Legii nr. 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Legii nr. 95/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 253/2010 privind înregistrarea dispozitivelor medicale."

    10. La punctul 82, dupã alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu urmãtorul cuprins:
    (9^1) Procedura de eliberare a autorizaţiilor de utilizator final nu intrã sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobãrii tacite.

    11. La punctul 82, dupã alineatul (20) se introduc douã noi alineate, alineatele (20^1) şi (20^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(20^1) În situaţia prevãzutã la alin. (6), operatorul economic are obligaţia de a constitui şi garanţia aferentã calitãţii de destinatar înregistrat.
    (20^2) Pentru produsele energetice prevãzute la art. 20616 alin. (2), altele decât cele de la alin. (3) al aceluiaşi articol, din Codul fiscal, garanţia prevãzutã la alin. (20^1) se determinã pe baza nivelului accizelor aferent motorinei."

    12. La punctul 82, dupã alineatul (21) se introduc douã noi alineate, alineatele (21^1) şi (21^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(21^1) Orice operator economic care deţine autorizaţie de utilizator final are obligaţia de a înştiinţa autoritatea vamalã teritorialã despre orice modificare pe care intenţioneazã sã o aducã asupra datelor iniţiale în baza cãrora a fost emisã autorizaţia de utilizator final, cu minimum 5 zile înainte de producerea modificãrii.
    (21^2) În cazul modificãrilor care se înregistreazã la oficiul registrului comerţului, operatorul economic are obligaţia de a prezenta, în fotocopie, documentul care atestã realizarea efectivã a modificãrii, în termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document."

    13. La punctul 82, alineatul (22) şi litera a) a alineatului (23) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(22) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autoritãţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, lunar, pânã la data de 15 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achiziţionatã, cantitatea utilizatã/comercializatã, stocul de produse energetice la sfârşitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate şi destinatarul produselor, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei în termenul prevãzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
    (23) [...]
    a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;

    14. La punctul 82 alineatul (23), dupã litera c) se introduce o nouã literã, litera d), cu urmãtorul cuprins:
    "d) a fost adusã orice modificare asupra datelor iniţiale în baza cãrora a fost emisã autorizaţia de utilizator final, cu nerespectarea prevederilor alin. (21^1) şi (21^2)."

    15. La punctul 82, dupã alineatul (27) se introduce un nou alineat, alineatul (27^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(27^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã."

    16. La punctul 82, alineatele (34) şi (35) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(34) În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin procese metalurgice se înţelege acele procese industriale de transformare a materiilor prime naturale şi/sau artificiale, dupã caz, în produse finite sau semifabricate care se încadreazã în nomenclatura CAEN la secţiunea C - Industria prelucrãtoare, diviziunea 24 - Prelucrarea metalelor de bazã, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activitãţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 393 din 30 decembrie 2006.
(35) În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin procese mineralogice se înţelege procesele clasificate în nomenclatura CAEN la secţiunea C - Industria prelucrãtoare, diviziunea 23 - Fabricarea altor produse minerale nemetalice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006  al Parlamentului European şi al Consiliului."

    17. La punctul 83, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) În antrepozitul fiscal de depozitare al unui antrepozitar autorizat pentru producţie sau al unei persoane afiliate acestuia este permisã depozitarea în regim suspensiv de accize a produselor accizabile. În cazul produselor energetice, în antrepozitul de depozitare este permisã deţinerea în regim suspensiv de accize şi a produselor energetice accizabile de natura aditivilor sau a produselor realizate din biomasã, utilizate exclusiv pentru aditivare sau amestec.

    18. La punctul 83, dupã alineatul (22) se introduce un nou alineat, alineatul (22^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(22^1) În situaţia în care micii producãtori de vinuri liniştite comercializeazã vinul realizat cãtre antrepozite fiscale, deplasarea acestor produse va fi însoţitã de un document comercial care va conţine aceleaşi informaţii ca cele din documentul administrativ electronic pe suport hârtie prevãzut în anexa nr. 40.1, mai puţin codul de referinţã administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat atât de autoritatea vamalã teritorialã în raza cãreia îşi desfãşoarã activitatea micul producãtor de vinuri liniştite, cât şi de autoritatea vamalã teritorialã în raza cãreia îşi desfãşoarã activitatea antrepozitul fiscal primitor."

    19. La punctul 83, alineatul (26) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(26) Nerespectarea prevederilor alin. (23) - (25) atrage aplicarea de sancţiuni potrivit prevederilor din Codul fiscal."

    20. La punctul 83 alineatul (27), dupã litera e) se introduce o nouã literã, litera f), cu urmãtorul cuprins:
    "f) vânzarea de bere în interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru producţia de bere."

    21. La punctul 84, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
    Art. 206^22. - (1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile, emisã de autoritatea competentã prin Comisia instituitã la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, denumitã în continuare Comisie.
    (1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorizarea de cãtre Ministerul Finanţelor Publice a antrepozitelor fiscale pentru producţia exclusivã de vinuri realizatã de cãtre contribuabili, alţii decât contribuabilii mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementãrilor în vigoare, precum şi micile distilerii, prevãzute la art. 20614 alin. (4), se poate face şi prin comisii constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã.
    Norme metodologice:
    84. (1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona doar în baza unei autorizaţii valabile emise de Comisie sau de comisia teritorialã."

    22. La punctul 84, dupã alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (4^1) - (4^3), cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
    Articolul 206^22[...]
    (3) Cererea trebuie sã conţinã informaţii şi sã fie însoţitã de documente cu privire la:
    [...]
    i) dovada constituirii capitalului social minim subscris şi vãrsat în cuantumul prevãzut în normele metodologice.
    Norme metodologice:
    "(4^1) Persoanele care intenţioneazã sã fie autorizate ca antrepozitari autorizaţi pentru producţie de produse accizabile trebuie sã prezinte dovada constituirii capitalului social subscris şi vãrsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile, dupã cum urmeazã:
    a) pentru producţia de bere - 1.500.000 lei;
    b) pentru producţia de bere realizatã de micii producãtori - 500.000 lei;
    c) pentru producţia de bere de maximum 2.500 hl pe an - 5.000 lei;
    d) pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 25.000 lei;
    e) pentru producţia de vinuri peste 5.000 hl pe an - 50.000 lei;
    f) pentru producţia de bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 75.000 lei;
    g) pentru producţia de bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 5.000 hl pe an - 150.000 lei;
    h) pentru producţia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 100.000 lei;
    i) pentru producţia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 200.000 lei;
    j) pentru producţia de alcool etilic şi/sau bãuturi spirtoase de maximum 1.000 hl alcool pur pe an - 100.000 lei;
    k) pentru producţia de alcool etilic şi/sau bãuturi spirtoase între 1.001 şi 5.000 hl alcool pur pe an - 500.000 lei;
    l) pentru producţia de alcool etilic şi/sau bãuturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 1.000.000 lei;
    m) pentru producţia de alcool etilic realizatã de micile distilerii - 10.000 lei;
    n) pentru producţia de tutun prelucrat - 2.000.000 lei;
    o) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL - 4.000.000 lei;
    p) pentru producţia de GPL - 500.000 lei; ...
    q) pentru producţia exclusivã de biocombustibili şi biocarburanţi - 50.000 lei.
    (4^2) În cazul antrepozitarilor autorizaţi care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim corespunzãtor acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevãzut cuantumul cel mai mare.
    (4^3) Persoanele care intenţioneazã sã fie autorizate ca antrepozitari de producţie de produse accizabile trebuie sã depunã o declaraţie pe propria rãspundere care sã cuprindã calculul prevãzut la pct. 85 alin. (15^1) pentru fiecare tip de produs accizabil ce urmeazã a fi realizat, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 38^1."

    23. La punctul 84, alineatele (5) - (7) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(5) Persoanele care intenţioneazã sã fie autorizate ca antrepozitari de producţie de produse accizabile trebuie sã deţinã în proprietate sau sã deţinã contracte de leasing financiar pentru instalaţiile şi echipamentele care contribuie direct la producţia de produse accizabile pentru care urmeazã sã fie autorizat.
    (6) Nu intrã sub incidenţa prevederilor alin. (4) - (5) unitãţile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementãrilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unitãţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti», cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (7) În cazul producţiei de alcool şi bãuturi alcoolice, antrepozitarul autorizat propus trebuie sã depunã pe lângã documentaţia întocmitã şi lista cu semifabricatele şi produsele finite înscrise în nomenclatorul de fabricaţie ce urmeazã a se realiza în antrepozitul fiscal."

    24. La punctul 84, dupã alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(7^1) Autoritatea vamalã teritorialã verificã realitatea şi exactitatea informaţiilor şi a documentelor depuse de antrepozitarul propus. La aceastã verificare se au în vedere îndeplinirea condiţiilor de autorizare, precum şi capacitatea de a respecta obligaţiile antrepozitarului autorizat."

    25. La punctul 84, alineatele (8), (9), (12) şi (14) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(8) Antrepozitarii propuşi prevãzuţi la alin. (7) pot desfãşura activitate în regim de probe tehnologice, sub controlul autoritãţii vamale teritoriale, pe o perioadã de maximum 60 de zile de la data obţinerii aprobãrii scrise.
    (9) În perioada de probe tehnologice, antrepozitarul propus are obligaţia sã obţinã încadrarea tarifarã a produselor finite, precum şi încadrarea în nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamalã centralã, pentru care va prezenta acestei autoritãţi:
    a) documentaţia tehnicã care reglementeazã caracteristicile fiecãrui produs finit (specificaţie tehnicã, standard de firmã sau similar), precum şi alte documente din care sã rezulte toate informaţiile necesare stabilirii clasificãrii tarifare şi atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura şi cantitatea materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricaţie a produsului finit;
    b) o notã întocmitã de autoritatea vamalã teritorialã ca urmare a supravegherii fabricãrii unui lot din fiecare produs finit din care sã rezulte cantitãţile de materii prime utilizate, cantitãţile de produse finite obţinute şi consumurile de utilitãţi.
    [...]
    (12) În cazul producţiei de produse energetice, antrepozitarul propus trebuie sã depunã pe lângã documentaţia întocmitã conform alin. (9) şi lista cu semifabricatele şi produsele finite înscrise în nomenclatorul de fabricaţie, precum şi domeniul de utilizare al acestora, avizatã de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Lista va cuprinde şi o rubricã aferentã asimilãrii produselor din punctul de vedere al accizelor. Procedura prevãzutã la alin. (8) - (11) se va aplica şi antrepozitarilor propuşi pentru producţia de produse energetice.
    [...]
    (14) Dupã încheierea probelor tehnologice, antrepozitarul propus are obligaţia ca în prezenţa reprezentantului autoritãţii vamale teritoriale sã preleve probe din fiecare produs accizabil realizat, fiecare probã fiind constituitã din douã eşantioane identice. Fiecare eşantion va fi sigilat de autoritatea vamalã teritorialã care predã spre analizã un eşantion cãtre un laborator autorizat, urmând ca celãlalt eşantion sã fie pãstrat ca probã-martor de antrepozitarul autorizat propus."

    26. La punctul 84, dupã alineatul (14) se introduc douã noi alineate, alineatele (14^1) şi (14^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(14^1) Pe baza rezultatelor analizelor efectuate conform procedurii prevãzute la alin. (14), autoritatea vamalã teritorialã verificã dacã produsele analizate corespund încadrãrii tarifare, precum şi încadrãrii în nomenclatorul codurilor de produse accizabile stabilite de autoritatea vamalã centralã pe baza documentelor menţionate la alin. (9).
    (14^2) În situaţia în care se constatã diferenţe privind încadrarea tarifarã stabilitã pe bazã de documente faţã de încadrarea tarifarã stabilitã în urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul propus are obligaţia remedierii neconcordanţelor."

    27. La punctul 84, alineatele (17) - (19) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(17) În termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete, autoritatea vamalã teritorialã va înainta aceastã documentaţie autoritãţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei sau autoritãţii teritoriale care asigurã secretariatul comisiei teritoriale, dupã caz, însoţitã de un referat întocmit de autoritatea vamalã teritorialã care sã cuprindã punctul de vedere asupra oportunitãţii emiterii autorizaţiei de antrepozitar autorizat şi, dupã caz, aspectele sesizate privind neconcordanţa cu datele şi informaţiile prezentate de antrepozitarul propus. Referatul va purta semnãtura şi ştampila autoritãţii vamale teritoriale.
    (18) Autoritatea fiscalã centralã, prin direcţia de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei, sau, dupã caz, autoritatea teritorialã care asigurã secretariatul comisiei teritoriale poate sã solicite antrepozitarului autorizat propus orice informaţie şi documente pe care le considerã necesare cu privire la:
    a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal propus;
    b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice şi cantitãţile de produse accizabile ce urmeazã a fi produse şi/sau depozitate în antrepozitul fiscal propus;
    c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
    d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garanţia.
    (19) În cazul oricãrui nou produs ce urmeazã a intra în nomenclatorul de fabricaţie, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a prezenta autoritãţii vamale centrale documentaţia completã potrivit prevederilor alin. (9), în vederea obţinerii încadrãrii tarifare a produsului, precum şi a încadrãrii în nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de aceastã autoritate."

    28. La punctul 84, dupã alineatul (19) se introduc cinci noi alineate, alineatele (19^1) - (19^5), cu urmãtorul cuprins:
    "(19^1) În sensul prezentelor norme metodologice, prin noţiunea produs nou se înţelege produsul finit accizabil care, datoritã caracteristicilor şi proprietãţilor fizico-chimice şi organoleptice, este diferit de produsele accizabile existente în nomenclatorul de fabricaţie şi încadrate în nomenclatorul codurilor de produse accizabile ale antrepozitului fiscal.
    (19^2) În situaţia prevãzutã la alin. (19), antrepozitarul autorizat poate desfãşura activitatea de producţie în condiţiile în care a fost depusã documentaţia completã în vederea obţinerii încadrãrii tarifare a produselor finite, precum şi a încadrãrii în nomenclatorul codurilor de produse accizabile."
    (19^3) Imediat dupã introducerea în fabricaţie a noului produs, antrepozitarul autorizat are obligaţia îndeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevãzutã la alin. (14) - (14^2).
    (19^4) Procedura cu privire la prelevarea de probe prevãzutã la alin. (14) - (14^2) se aplicã şi pentru antrepozitarii autorizaţi, atunci când autoritatea vamalã teritorialã considerã cã este necesarã aceastã procedurã.
    (19^5) În situaţiile prevãzute la alin. (19^3) şi (19^4), atunci când se constatã diferenţe privind încadrarea tarifarã stabilitã pe bazã de documente faţã de încadrarea tarifarã rezultatã în urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a plãti acciza aferentã încadrãrii efectuate de autoritatea vamalã centralã, inclusiv diferenţa pentru produsele deja eliberate pentru consum."

    29. La punctul 85, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(11) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) tancurile plutitoare şi barjele aflate în perimetrul zonelor portuare, destinate depozitãrii produselor energetice în vederea aprovizionãrii navelor."

    30. La punctul 85, dupã alineatul (13) se introduce un nou alineat, alineatul (13^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(13^1) Obligativitatea calibrãrii rezervoarelor aferente tancurilor plutitoare şi a barjelor pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementãrilor specifice ale Biroului Român de Metrologie Legalã."

    31. La punctul 85, dupã alineatul (15) se introduc douã noi alineate, alineatele (15^1) şi (15^2), cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Condiţii de autorizare
    Art. 206^23. - (1) Autoritatea competentã elibereazã autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    [...]
    h) nivelul accizelor pentru produsul finit nu poate fi mai mic decât media ponderatã a nivelurilor accizelor materiilor prime potrivit prevederilor din normele metodologice;
    Norme metodologice:
    (15^1) Media ponderatã a nivelurilor accizelor materiilor prime se calculeazã în funcţie de valoarea totalã a accizelor aferente materiilor prime achiziţionate şi utilizate în vederea obţinerii produsului finit, în funcţie de consumurile specifice, împãrţitã la cantitatea totalã de materii prime folosite. Media ponderatã a nivelurilor accizelor materiilor prime achiziţionate şi utilizate se stabileşte de operatorul economic pe baza datelor privind cantitãţile de materii prime utilizate pentru obţinerea unei cantitãţi de produs finit echivalente unitãţii de mãsurã în care este exprimat nivelul accizelor.
    (15^2) Media ponderatã prevãzutã la alin. (15^1) nu se calculeazã atunci când pentru realizarea produsului finit se utilizeazã numai materii prime care nu sunt supuse reglementãrilor privind regimul accizelor armonizate."

    32. La punctul 86, alineatele (1), (3) şi (8) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "86. (1) Dupã analizarea referatelor întocmite de autoritãţile vamale teritoriale şi a documentaţiilor depuse de solicitant, Comisia sau comisia teritorialã, dupã caz, aprobã sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
    [...]
    (3) Autorizaţia pentru un antrepozit fiscal are ca datã de începere a valabilitãţii data de 1 a lunii urmãtoare celei în care a fost aprobatã cererea de autorizare de cãtre Comisie sau de cãtre comisia teritorialã, dupã caz.
    [...]
    (8) Antrepozitarii autorizaţi pot solicita autoritãţii fiscale centrale sau autoritãţii teritoriale, dupã caz, modificarea autorizaţiei atunci când constatã erori în redactarea autorizaţiei de antrepozit fiscal ori în alte situaţii în care se justificã acest fapt."

    33. La punctul 86, dupã alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (11^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(11^1) Cererile de reautorizare nedepuse în termenul prevãzut la alin. (9) şi (11) vor fi soluţionate potrivit procedurii de autorizare."

    34. La punctul 86, alineatele (12), (13) şi (14) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(12) În termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (9) - (11), autoritatea vamalã teritorialã va înainta documentaţiile direcţiei de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei sau al comisiei teritoriale, dupã caz, însoţite de un referat întocmit de autoritatea vamalã teritorialã care sã cuprindã punctul de vedere asupra oportunitãţii autorizãrii/reautorizãrii antrepozitului fiscal şi, dupã caz, aspectele sesizate privind neconcordanţa cu datele şi informaţiile prezentate de antrepozitarul autorizat. Aceste referate vor purta semnãtura şi ştampila autoritãţii vamale teritoriale.
    (13) Direcţia de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei sau al comisiei teritoriale, dupã caz, poate sã solicite antrepozitarului autorizat orice informaţie şi documente pe care le considerã necesare cu privire la:
    a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal;
    b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice şi cantitãţile de produse accizabile ce urmeazã a fi produse şi/sau depozitate în antrepozitul fiscal;
    c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garanţia.
    (14) Modificarea autorizaţiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbãrii sediului social, a denumirii sau a formei de organizare nu intrã sub incidenţa alin. (3) şi este valabilã de la data aprobãrii de cãtre Comisie ori de cãtre comisia teritorialã, dupã caz."

    35. La punctul 86, dupã alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (16), cu urmãtorul cuprins:
    "(16) Schimbarea calitãţii unui contribuabil, prevãzutã la art. 206^24 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, în perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal nu atrage modificarea perioadei de valabilitate."

    36. La punctul 87, alineatele (1), (2) şi (24) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "87. (1) Pentru orice antrepozitar autorizat, Comisia sau comisiile teritoriale, dupã caz, stabilesc o garanţie care sã acopere riscul neplãţii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal.
    (2) Pentru orice antrepozitar autorizat, Comisia sau comisiile teritoriale, dupã caz, stabilesc obligatoriu o garanţie care sã acopere riscul neplãţii accizelor pentru produsele accizabile deplasate în regim suspensiv de accize, în cazul circulaţiei intracomunitare."
    [...]
    (24) Intrã sub incidenţa termenului de minimum 5 zile orice modificare pe care antrepozitarul autorizat intenţioneazã sã o aducã asupra datelor iniţiale în baza cãrora a fost emisã autorizaţia de antrepozitar, prin notificarea intenţiei respective autoritãţii vamale teritoriale. Atunci când intenţia de modificare atrage modificarea autorizaţiei, aceastã intenţie va fi notificatã şi autoritãţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei sau, dupã caz, autoritãţii teritoriale care asigurã secretariatul comisiei teritoriale. În cazul modificãrilor care se înregistreazã la oficiul registrului comerţului, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a prezenta atât autoritãţii fiscale centrale sau teritoriale, dupã caz, cât şi autoritãţii vamale teritoriale documentul, în fotocopie, care atestã realizarea efectivã a modificãrii, în termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.

    37. La punctul 88, alineatele (1)-(3), (5), (6), (10), (11) şi (13) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "88. (1) Mãsura suspendãrii - cu excepţia cazului prevãzut la alin. (4) -, a revocãrii sau a anulãrii autorizaţiilor se va dispune de cãtre Comisie sau de cãtre comisiile teritoriale, dupã caz, în baza actelor de control emise de organele de specialitate prin care s-au consemnat încãlcãri ale prevederilor legale care atrag aplicarea acestor mãsuri.
    (2) Actele de control prevãzute la alin. (1), temeinic justificate, în care faptele constatate genereazã consecinţe fiscale, vor fi aduse la cunoştinţa autoritãţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei sau, dupã caz, a autoritãţii teritoriale care asigurã secretariatul comisiei teritoriale, în termen de douã zile lucrãtoare de la finalizare, care le va înainta Comisiei sau, dupã caz, comisiei teritoriale în vederea analizãrii şi dispunerii mãsurilor ce se impun.
    (3) Decizia Comisiei sau, dupã caz, a comisiei teritoriale va fi adusã la cunoştinţa antrepozitarului autorizat sancţionat. Totodatã, aceastã decizie va fi adusã şi la cunoştinţa autoritãţii vamale teritoriale, care, în maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte, va proceda la verificarea stocurilor de produse deţinute de operatorul economic la acea datã.
    [...]
    (5) Atunci când deficienţele care atrag mãsura revocãrii sau a suspendãrii nu genereazã consecinţe fiscale şi sunt remediate în termen de 10 zile lucrãtoare de la data comunicãrii actului de control, dupã constatarea remedierii deficienţelor de cãtre organul de control, acesta nu va da curs propunerii de revocare sau de suspendare cãtre Comisie sau, dupã caz, cãtre comisia teritorialã.
    (6) În cazul în care a intervenit suspendarea autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal - cu excepţia cazului prevãzut la alin. (4) -, încetarea suspendãrii autorizaţiei va fi dispusã de Comisie sau, dupã caz, de cãtre comisia teritorialã, în baza referatului emis în acest sens de aceeaşi autoritate care a efectuat controlul cu privire la înlãturarea deficienţelor înscrise în decizia Comisiei sau, dupã caz, a comisiei teritoriale.
    [...]
    (10) În cazul anulãrii sau revocãrii autorizaţiei, o nouã autorizaţie poate fi emisã de Comisie sau, dupã caz, de cãtre comisia teritorialã numai dupã o perioadã de 5 ani, respectiv 6 luni de la data la care decizia de anulare sau revocare a autorizaţiei devine definitivã în sistemul cãilor administrative de atac sau de la data hotãrârii judecãtoreşti definitive şi irevocabile.
    (11) Cererea de renunţare la un antrepozit fiscal, în care se vor menţiona şi motivele acesteia, se depune la autoritatea vamalã teritorialã. Aceastã autoritate are obligaţia de a verifica dacã la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat deţine stocuri de produse accizabile şi dacã au fost respectate prevederile legale în domeniul accizelor. Dupã verificare, cererea de renunţare, însoţitã de actul de verificare, va fi transmisã Comisiei sau, dupã caz, comisiei teritoriale, care va proceda la revocarea autorizaţiei.
    [...]
    (13) Cererea de renunţare la autorizaţia emisã pentru un antrepozit fiscal, dupã ce Comisia sau, dupã caz, comisia teritorialã a decis revocarea sau anularea autorizaţiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada în care decizia de revocare ori de anulare, dupã caz, se aflã în procedura prevãzutã de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."

    38. La punctul 89, alineatele (4) şi (5) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(4) Pentru a fi autorizat, fiecare destinatar înregistrat propus trebuie sã aibã declaratã cel puţin o locaţie în care urmeazã sã realizeze recepţia de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize din alte state membre, pentru care trebuie sã facã dovada înregistrãrii punctului de lucru la oficiul registrului comerţului.
    (5) În situaţia în care recepţia produselor accizabile se realizeazã în mai multe locaţii, cererea va fi însoţitã de o declaraţie privind locaţiile în care urmeazã a se realiza recepţia acestor produse, precum şi de dovada înregistrãrii acestora la oficiul registrului comerţului."

    39. La punctul 89, dupã alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(6^1) Autoritatea vamalã teritorialã verificã realitatea şi exactitatea informaţiilor şi a documentelor depuse de destinatarul înregistrat propus."

    40. La punctul 89, alineatele (10), (21) şi (25) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(10) Autoritatea competentã elibereazã autorizaţia de destinatar înregistrat numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) în cazul unei persoane fizice care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca destinatar înregistrat, aceasta sã nu fi fost condamnatã în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificãrile ulterioare, de Legea contabilitãţii nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    b) în cazul unei persoane juridice care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca destinatar înregistrat, administratorii acestor persoane juridice sã nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) persoana care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca destinatar înregistrat nu înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã.
    [...]
    (21) Autorizaţia de destinatar înregistrat poate fi revocatã în urmãtoarele situaţii:
    a) atunci când titularul acesteia nu respectã una dintre cerinţele prevãzute la art. 206^29 din Codul fiscal;
    b) atunci când titularul acesteia înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, mai vechi de 30 de zile faţã de termenul legal de platã;
    c) în cazul unui destinatar înregistrat, persoanã fizicã, atunci când aceasta a fost condamnatã printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) în cazul unui destinatar înregistrat, persoanã juridicã, atunci când oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    [...]
    (25) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de destinatar înregistrat nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã."

    41. La punctul 90, subpunctul 90.1, alineatele (4), (5), (12) şi (15) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    (4) Comisia elibereazã autorizaţia de expeditor înregistrat numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) au fost prezentate documentele prevãzute la alin. (2);
    b) în cazul unei persoane fizice care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca expeditor înregistrat, aceasta sã nu fi fost condamnatã în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) în cazul unei persoane juridice care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca expeditor înregistrat, administratorii acestor persoane juridice sã nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) solicitantul nu înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã.
    (5) Pentru antrepozitarii autorizaţi care intenţioneazã sã achiziţioneze produse accizabile din operaţiuni proprii de import, autorizarea ca expeditor înregistrat şi atribuirea codului de accize se fac în baza unei cereri depuse la autoritatea fiscalã centralã, conform modelului prevãzut în anexa nr. 55, însoţitã de declaraţia pe propria rãspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitãţii şi de lista produselor accizabile în care sã fie menţionate cantitãţile estimate a fi importate la nivelul unui an, cantitatea maximã estimatã aferentã unei deplasãri, codul NC al produselor şi codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
    [...]
    (12) Autorizaţia de expeditor înregistrat poate fi revocatã în urmãtoarele situaţii:
    a) atunci când titularul acesteia nu respectã una dintre cerinţele prevãzute la alin. (9);
    b) atunci când titularul acesteia înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, mai vechi de 30 de zile faţã de termenul legal de platã;
    c) în cazul unui expeditor înregistrat, persoanã fizicã, atunci când aceasta a fost condamnatã printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ;
    d) în cazul unui expeditor înregistrat, persoanã juridicã, atunci când oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    [...]
    (15) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de expeditor înregistrat nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã."

    42. La punctul 91, alineatul (8) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(8) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, atunci când expeditorul este din România, trebuie sã fie însoţitã de un exemplar tipãrit al documentului administrativ electronic, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 40.1."

    43. La punctul 94, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(2) Modelul documentului pe suport hârtie este prevãzut în anexa nr. 40.2."

    44. La punctul 98 subpunctul 98.1, alineatul (5) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(5) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de antrepozitarul autorizat sau de operatorul economic autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit."

    45. La punctul 98 subpunctul 98.1, dupã alineatul (5) se introduc douã noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu urmãtorul cuprins:
    "(6) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (5) autoritãţii fiscale teritoriale."
    (7) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã.

    46. La punctul 98 subpunctul 98.2, alineatele (6) şi (13) se abrogã.

    47. La punctul 98 subpunctul 98.2, dupã alineatul (20) se introduc trei noi alineate, alineatele (21) - (23), cu urmãtorul cuprins:
    "(21) În toate situaţiile de restituire, autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de beneficiarul restituirii autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (22) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (21) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (23) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    48. La punctul 98, dupã subpunctul 98.2 se introduce un nou subpunct, subpunctul 98.3, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Restituiri de accize
    Articolul 206^42. - [...]
    (3^1) Pentru produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum în România şi care ulterior sunt exportate, persoana care a efectuat exportul are drept de restituire a accizelor, în condiţiile prevãzute în normele metodologice.
    Norme metodologice:
    98.3. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum în România de cãtre destinatari înregistraţi şi livrate la export, accizele plãtite pot fi restituite la cererea acestora.
    (2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, destinatarul înregistrat va depune trimestrial pânã pe data de 25 inclusiv a lunii imediat urmãtoare expirãrii trimestrului o cerere în acest sens la autoritatea fiscalã teritorialã unde este înregistrat ca plãtitor de impozite şi taxe, însoţitã de urmãtoarele documente:
    a) copia documentelor care atestã faptul cã produsele respective au fost achiziţionate de la un antrepozit fiscal dintr-un stat membru;
    b) copia facturii de livrare cãtre cumpãrãtorul dintr-o ţarã terţã;
    c) copia declaraţiei vamale de export şi, dupã caz, copia documentului care atestã cã produsele au pãrãsit teritoriul comunitar;
    d) copia documentului care atestã plata accizelor la bugetul de stat.
    (3) În cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, destinatarul înregistrat va depune o notificare la autoritatea vamalã teritorialã cu 7 zile lucrãtoare înainte ca produsele accizabile sã fie livrate la export.
    (4) Notificarea prevãzutã la alin. (3) va cuprinde urmãtoarele informaţii:
    a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum, care fac obiectul restituirii accizelor;
    b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum;
    c) seria şi numãrul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
    d) valoarea accizelor plãtite pentru produsele eliberate pentru consum.
    (5) În cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, înainte de livrarea produselor accizabile la export, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autoritãţii vamale teritoriale şi va fi consemnatã într-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va însoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale «Imprimeria Naţionalã» - S.A., operaţiunea de distrugere efectuându-se pe cheltuiala operatorului economic care returneazã marcajele.
    (6) O copie a procesului-verbal prevãzut la alin. (5) va fi anexatã cererii prevãzute la alin. (2).
    (7) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de cãtre destinatarul înregistrat autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (8) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (7) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (9) În cazul în care decizia este de admitere, în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    49. La punctul 100, alineatul (4) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(4) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de comerciantul expeditor autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit."

    50. La punctul 100, dupã alineatul (4) se introduc douã noi alineate, alineatele (4^1) şi (4^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(4^1) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (4) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (4^2) În cazul în care decizia este de admitere, în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    51. La punctul 101, alineatul (4) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(4) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscalã teritorialã unde comerciantul este înregistrat ca plãtitor de impozite şi taxe. Cererea va fi însoţitã de:
    a) documentul care sã ateste cã acciza a fost plãtitã; şi
    b) copiile documentelor care fac dovada cã livrarea s-a efectuat cãtre un antrepozit fiscal de producţie bãuturi alcoolice la preţuri fãrã accize; sau
    c) copiile documentelor care fac dovada cã livrarea s-a efectuat cãtre un operator economic producãtor de bãuturi nealcoolice ori produse alimentare, în care sã fie înscrisã menţiunea «scutit de accize»."

    52. La punctul 101, dupã alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5) - (7), cu urmãtorul cuprins:
    "(5) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de comerciant autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (6) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (5) autoritãţii fiscale teritoriale. (7) În cazul în care decizia este de admitere, în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    53. La punctul 103, alineatul (22) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(22) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de vânzãtor autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit."

    54. La punctul 103, dupã alineatul (22) se introduc douã noi alineate, alineatele (22^1) şi (22^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(22^1) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (22) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (22^2) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    55. La punctul 105, alineatul (4) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(4) Neprezentarea situaţiei în termenul prevãzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal."

    56. La punctul 107, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) Pentru livrãrile de ţigarete, factura va cuprinde şi o rubricã aferentã preţului de vânzare cu amãnuntul declarat."

    57. La punctul 108, dupã alineatul (8) se introduc douã noi alineate, alineatele (8^1) şi (8^2), cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Garanţii
    Art. 206^54. - [...]
    (4^1) Valoarea garanţiei nu poate fi mai micã decât cuantumul stabilit în normele metodologice, în funcţie de natura produselor accizabile ce urmeazã a fi realizate.
    Norme metodologice:
    (8^1) Cuantumul garanţiei constituite de antrepozitarii autorizaţi pentru producţie nu poate fi mai mic decât limitele prevãzute mai jos:
    a) pentru producţia de bere - 100.000 euro;
    b) pentru producţia de bere realizatã de micii producãtori - 50.000 euro;
    c) pentru producţia de bere de maximum 2.500 hl pe an realizatã de micii producãtorii - 1.000 euro;
    d) pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 5.000 euro;
    e) pentru producţia de vinuri peste 5.000 hl pe an - 10.000 euro;
    f) pentru producţia de bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 20.000 euro;
    g) pentru producţia de bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 5.000 hl pe an - 50.000 euro;
    h) pentru producţia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 25.000 euro;
    i) pentru producţia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 75.000 euro;
    j) pentru producţia de alcool etilic şi/sau bãuturi spirtoase de maximum 1.000 hl alcool pur pe an - 25.000 euro;
    k) pentru producţia de alcool etilic şi/sau bãuturi spirtoase între 1.001 şi 5.000 hl alcool pur pe an - 100.000 euro;
    l) pentru producţia de alcool etilic şi/sau bãuturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 250.000 euro;
    m) pentru producţia de alcool etilic realizatã de micile distilerii - 2.500 euro;
    n) pentru producţia de tutun prelucrat - 1.000.000 euro;
    o) pentru producţia de produse energetice, cu excepţia GPL - 2.000.000 euro;
    p) pentru producţia de GPL - 10.000 euro;
    q) pentru producţia exclusivã de biocombustibili şi biocarburanţi - 5.000 euro;
    (8^2) În cazul antrepozitarilor autorizaţi care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui garanţia corespunzãtoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevãzut cuantumul cel mai mare."

    58. La punctul 108, alineatele (20), (23), (24) şi (29) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(20) Cuantumul garanţiei stabilite prin actualizare se va comunica antrepozitarului autorizat/destinatarului înregistrat/expeditorului înregistrat prin decizie emisã de autoritatea vamalã teritorialã, care va face parte integrantã din autorizaţia de antrepozit fiscal/destinatar înregistrat/expeditor înregistrat. O copie a deciziei se transmite şi Comisiei sau comisiei teritoriale, dupã caz. Termenul de constituire a garanţiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicãrii.
    [...]
    (23) Garanţia poate fi executatã atunci când se constatã cã antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau expeditorul înregistrat nu şi-a respectat obligaţiile legale privind plata accizei ori înregistreazã orice alte obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, cu mai mult de 30 de zile faţã de termenul legal de platã. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei pânã la momentul reîntregirii acesteia. Procedura prin care se executã garanţia şi cea de suspendare a autorizaţiei se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã.
    (24) Garanţiile constituite de antrepozitarii autorizaţi se depun la autoritatea fiscalã teritorialã în termen de 30 de zile de la data când devine valabilã autorizaţia, iar eventualele diferenţe rezultate din actualizarea sau executarea garanţiei, în cazul antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi şi al expeditorilor înregistraţi, se depun la autoritatea fiscalã teritorialã în termen de 30 de zile de la data când devine valabilã autorizaţia ori de la data actualizãrii garanţiei, dupã caz. Autoritatea fiscalã teritorialã, în termen de 5 zile lucrãtoare, va transmite o copie a documentului care atestã constituirea garanţiei la autoritatea vamalã teritorialã, care va înştiinţa Comisia sau comisia teritorialã, dupã caz.
    [...]
    (29) În cazul antrepozitarului autorizat sau destinatarului înregistrat, nivelul garanţiei se reduce de Comisie ori, dupã caz, de comisia teritorialã, dupã cum urmeazã:
    a) cu 50%, în situaţia în care în ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat s-a conformat prevederilor legale privind obligaţiile datorate bugetului general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã;
    b) cu 75%, în situaţia în care în ultimii 5 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat s-a conformat prevederilor legale privind obligaţiile datorate bugetului general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã."

    59. La punctul 108, dupã alineatul (29) se introduce un nou alineat, alineatul (29^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(29^1) Nivelul garanţiei reduse pentru antrepozitarii autorizaţi nu poate fi mai mic decât nivelul minim prevãzut la alin. (81).

    60. La punctul 108, alineatele (30) - (33) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(30) Prin conformarea cu prevederile legale privind obligaţiile datorate bugetului general consolidat se înţelege depunerea declaraţiilor şi efectuarea plãţii la bugetul general consolidat a obligaţiilor de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, inclusiv efectuarea eventualelor regularizãri, în termenele legale. În situaţia în care plata accizelor se efectueazã în termenul admis de codul fiscal pentru întârzierea la platã a accizelor sau contribuabilul, din proprie iniţiativã, corecteazã declaraţiile de accize şi efectueazã plata eventualelor diferenţe, condiţiile de acordare a reducerii garanţiei nu sunt afectate.
    (31) Nivelul de reducere a garanţiei stabilit potrivit prevederilor alin. (29) rãmâne în vigoare pânã la o decizie ulterioarã a Comisiei sau a comisiei teritoriale, dupã caz, chiar dacã în acest interval de timp a intervenit actualizarea garanţiei.
    (32) În cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garanţiei reduse, care solicitã autorizarea unui nou loc ca antrepozit fiscal, Comisia sau comisia teritorialã, dupã caz, poate decide ca la stabilirea garanţiei pentru acest nou antrepozit sã aplice acelaşi nivel de reducere a garanţiei.
    (33) În cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garanţiei reduse, care solicitã reautorizarea, Comisia sau comisia teritorialã, dupã caz, poate decide aplicarea în continuare a nivelului de reducere a garanţiei."

    61. La punctul 109, alineatul (2) se abrogã.

    62. La punctul 110 subpunctul 110.3, alineatul (8) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(8) Importatorul livreazã beneficiarului scutirii produsele accizabile la preţuri fãrã accize şi va solicita restituirea accizelor aferente cantitãţilor astfel livrate."

    63. La punctul 110 subpunctul 110.3, dupã alineatul (10) se introduc trei noi alineate, alineatele (11) - (13), cu urmãtorul cuprins:
    "(11) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de cãtre importator autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (12) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (11) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (13) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    64. Punctul 111 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
     "111. (1) Alcoolul etilic se considerã a fi complet denaturat atunci când denaturarea se face cu denaturanţii notificaţi de cãtre fiecare stat membru al Comisiei Europene şi acceptaţi de cãtre aceasta şi celelalte state membre.
    (2) În cazul României, produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea completã a alcoolului, la un hectolitru de alcool pur, sunt:
    a) 1 gram de benzoat de denatoniu;
    b) 2 litri de metiletilcetonã (butanonã); şi
    c) 0,2 grame de albastru de metilen.
    (3) În cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul României pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substanţele admise pentru denaturarea acestuia sunt cel puţin douã din urmãtoarele:
    a) pentru industria cosmeticã:
    1. Dietilftalat 0,1% în vol.;
    2. Ulei de mentã 0,15% în vol.;
    3. Ulei de lavandã 0,15% în vol.;
    4. Benzoat de benzil 5,00% în vol.;
    5. Izopropanol 2,00% în vol.;
    6. 1,2 propandiol 2,00% în vol.;
    7. Terţbutanol 800 g/1.000 l;
    8. Benzoat de denatoniu 10 g/1.000 l;
    b) pentru alte industrii:
    1. Alcooli superiori 30 kg/1.000 l;
    2. Violet de metil 1,0 g/1.000 l;
    3. Monoetilen glicol 3,5 kg/1.000 l;
    4. Salicilat de etil/metil 0,6 kg/1.000 l;
    5. Albastru de metilen 3,5 g/1.000 l;
    6. Terţbutanol 800 g/1.000 l;
    7. Etil terţ butil eter 20 l/1.000 l;
    8. Izopropanol 20 l/1.000 l.

    (4) Pentru denaturarea alcoolului etilic destinat industriei cosmetice nu se va putea utiliza formula de denaturare care sã cuprindã doar uleiul de lavandã şi uleiul de mentã.
    (5) Operatorii economici utilizatori de alcool complet denaturat sau parţial denaturat, care, din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul denaturat cu substanţele prevãzute la alin. (2) şi (3), pot solicita avizul laboratorului vamal pentru utilizarea de cãtre antrepozitele fiscale din România a substanţelor pe care ei le propun. Solicitarea va trebui sã cuprindã motivele pentru care este necesarã aprobarea acelui denaturant specific şi descrierea componentelor de bazã ale denaturantului propus, precum şi declaraţia pe propria rãspundere a faptului cã celelalte componente ale produsului în care se va utiliza alcoolul denaturat nu intrã în reacţie cu substanţele propuse ca denaturanţi, astfel încât sã anuleze denaturarea. Acest aviz este eliberat numai pe baza analizelor de laborator efectuate mostrelor de alcool etilic denaturat cu substanţele respective prezentate de producãtorii în cauzã. Avizul va sta la baza documentaţiei necesare eliberãrii autorizaţiei de utilizator final.
    (6) Operatorii economici utilizatori de alcool parţial denaturat, care au primit avizul laboratorului vamal pentru utilizarea unor substanţe de denaturare a alcoolului etilic, altele decât cele prevãzute la alin. (3), pot efectua achiziţii de alcool etilic astfel denaturat şi de la antrepozite fiscale din alte state membre.
    (7) În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin consum uman se înţelege consum uman alimentar.
    (8) Denaturarea alcoolului etilic se realizeazã numai în antrepozite fiscale de producţie alcool etilic - materie primã -, autorizate pentru aceastã operaţiune, sub supravegherea autoritãţii vamale teritoriale.
    (9) Este permisã denaturarea numai a alcoolului etilic realizat în respectivul antrepozit fiscal de producţie alcool etilic - materie primã.
    (10) În vederea obţinerii soluţiilor de spãlat sau de curãţare este permisã denaturarea numai a alcoolului tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obţinere a alcoolului etilic rafinat şi care datoritã compoziţiei sale nu poate fi utilizat în industria alimentarã.
    (11) Este interzisã realizarea în interiorul antrepozitelor fiscale a produselor care nu sunt destinate consumului uman, cu excepţia alcoolului sanitar.
    (12) Operaţiunea de denaturare a alcoolului se poate realiza astfel:
    a) fie prin adãugarea succesivã a substanţelor denaturante admise în cantitatea de alcool ce urmeazã a fi denaturatã;
    b) fie prin adãugarea în cantitatea de alcool ce urmeazã a fi denaturatã a unui amestec realizat în prealabil din substanţele denaturante admise.
    (13) Denaturarea alcoolului se realizeazã potrivit urmãtoarei proceduri:
    a) cu cel puţin 5 zile lucrãtoare înainte de a efectua operaţiunea de denaturare, antrepozitul fiscal solicitã, în scris, pentru aceasta acordul autoritãţii vamale teritoriale;
    b) în cererea de solicitare a acordului, antrepozitarul autorizat trebuie sã menţioneze cantitatea de alcool ce urmeazã a fi denaturatã, denaturanţii ce urmeazã a fi utilizaţi, procedura de denaturare, data şi ora operaţiunii de denaturare, destinaţia alcoolului denaturat justificatã prin comenzile primite din partea utilizatorilor;
    c) în funcţie de rezultatele verificãrii datelor cuprinse în documentaţia depusã, autoritatea vamalã teritorialã decide asupra acceptãrii operaţiunii de denaturare şi desemneazã reprezentantul sãu ori deleagã competenţa cãtre autoritatea vamalã teritorialã în a cãrei razã se aflã punctul de lucru, în vederea supravegherii acestei operaţiuni. În situaţia în care datele cuprinse în documentaţia prezentatã nu corespund realitãţii, autoritatea vamalã teritorialã respinge solicitarea de efectuare a operaţiunii;
    d) operaţiunea de denaturare se consemneazã într-un registru special, care se pãstreazã în antrepozitul fiscal, în care se vor înscrie: data efectuãrii operaţiunii, cantitatea denaturatã, substanţele şi cantitãţile utilizate pentru denaturare, precum şi numele şi semnãtura reprezentantului autoritãţii vamale.
    (14) Antrepozitarul autorizat pentru producţie de alcool etilic - materie primã - poate livra alcool etilic denaturat cãtre operatori economici, alţii decât utilizatorii finali, numai dacã alcoolul este îmbuteliat în butelii destinate comercializãrii cu amãnuntul.
    (15) Deplasarea intracomunitarã a alcoolului complet denaturat va fi însoţitã de documentul de însoţire prevãzut la pct. 102.
    (16) În cazul prevãzut la art. 206^58 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, este scutit de la plata accizelor numai alcoolul etilic utilizat pentru producţia de medicamente, aşa cum sunt definite în directivele 2001/82/CE şi 2001/83/CE .
    (17) În sensul art. 206^58 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, prin procese de fabricaţie se înţelege totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite, cu condiţia ca produsele finite sã nu conţinã alcool.
    (18) În toate situaţiile prevãzute la art. 206^58 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acordã numai utilizatorului, cu condiţia ca aprovizionarea sã fie efectuatã direct de la un antrepozit fiscal.
    (19) Atunci când utilizatorul face achiziţii intracomunitare de alcool etilic în vederea utilizãrii în scopurile prevãzute la art. 206^58 alin. (1) lit. b)-i) din Codul fiscal, trebuie sã deţinã şi calitatea de destinatar înregistrat.
    (20) În cazul alcoolului etilic importat dintr-o ţarã terţã în vederea utilizãrii în scopurile prevãzute la art. 206^58 alin. (1) lit. b)-i) din Codul fiscal, importatorul trebuie sã fie şi utilizatorul materiei prime.
    (21) Scutirea se acordã direct:
    a) în situaţiile prevãzute la art. 206^58 alin. (1) lit. d), f), g) şi h) din Codul fiscal;
    b) în situaţiile prevãzute la art. 206^58 alin. (1) lit. a), c) şi e) din Codul fiscal, precum şi în situaţia realizãrii de alcool sanitar, pentru antrepozitarii autorizaţi care funcţioneazã în sistem integrat. Prin sistem integrat se înţelege utilizarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice de cãtre antrepozitar pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fãrã a mai fi supuse vreunei modificãri.
    (22) În toate situaţiile de scutire directã, scutirea se acordã pe baza autorizaţiei de utilizator final.
    (23) Autorizaţia de utilizator final se elibereazã la cererea scrisã a beneficiarului.
    (24) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de utilizator final se întocmeşte conform modelului prevãzut în anexa nr. 33. Cererea, însoţitã de documentele prevãzute expres în aceasta, se depune la autoritatea vamalã teritorialã.
    (25) Autoritatea vamalã teritorialã aprobã eliberarea autorizaţiei de utilizator final dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) au fost prezentate documentele prevãzute în cerere;
    b) administratorul solicitantului nu are înscrise date în cazierul judiciar;
    c) solicitantul deţine utilajele, terenurile şi clãdirile sub orice formã legalã;
    d) solicitantul a utilizat alcoolul etilic şi produsele alcoolice achiziţionate anterior în scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
    (26) Autoritatea vamalã teritorialã atribuie şi înscrie pe autorizaţia de utilizator final un cod de utilizator.
    (27) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prevãzut în anexa nr. 34.
    (28) Autorizaţiile de utilizator final se emit în douã exemplare, cu urmãtoarele destinaţii:
    a) primul exemplar se pãstreazã de cãtre utilizatorul final. Câte o copie a acestui exemplar va fi transmisã şi pãstratã de cãtre antrepozitul fiscal furnizor al produselor accizabile în regim de scutire;
    b) al doilea exemplar se pãstreazã de cãtre autoritatea vamalã teritorialã emitentã.
    (29) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile înscrisã într-o autorizaţie de utilizator final poate fi suplimentatã în situaţii bine justificate, în cadrul aceleiaşi perioade de valabilitate a autorizaţiei.
    (30) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autoritãţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, lunar, pânã la data de 15 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea alcoolului etilic şi a produselor alcoolice, care va cuprinde informaţii, dupã caz, cu privire la: furnizorul de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice, cantitatea de produse achiziţionatã, cantitatea utilizatã, stocul de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice la sfârşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei în termenul prevãzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
    (31) Autoritatea vamalã teritorialã revocã autorizaţia de utilizator final în urmãtoarele situaţii:
    a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
    b) operatorul economic nu a justificat legal destinaţia cantitãţii de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice achiziţionate;
    c) operatorul economic a utilizat alcoolul etilic şi/sau produsele alcoolice achiziţionate altfel decât în scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
    (32) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunicã deţinãtorului şi produce efecte de la data comunicãrii sau de la o altã datã cuprinsã în aceasta.
    (33) Autoritatea vamalã teritorialã anuleazã autorizaţia de utilizator final atunci când i-au fost oferite la autorizare informaţii inexacte sau incomplete în legãturã cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizaţia de utilizator final.
    (34) Decizia de anulare a autorizaţiei de utilizator final se comunicã deţinãtorului şi produce efecte începând de la data emiterii autorizaţiei.
    (35) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei în vigoare.
    (36) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã.
    (37) O nouã autorizaţie de utilizator final va putea fi obţinutã dupã 12 luni de la data revocãrii sau anulãrii autorizaţiei.
    (38) Stocurile de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice înregistrate la data revocãrii sau anulãrii autorizaţiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritãţii vamale teritoriale.
    (39) Autoritãţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţã a operatorilor economici care au obţinut autorizaţii de utilizatori finali prin înscrierea acestora în registre speciale. De asemenea, autoritatea vamalã centralã va asigura publicarea listei cuprinzând aceşti operatori economici pe pagina sa de web, listã care va fi actualizatã lunar pânã la data de 15 a fiecãrei luni.
    (40) În toate situaţiile de scutire directã, livrarea produselor se face la preţuri fãrã accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu însoţitã de exemplarul tipãrit al documentului administrativ electronic, prevãzut la pct. 91.
    (41) La sosirea produsului la operatorul economic utilizator, acesta trebuie sã înainteze în sistemul informatizat raportul de primire, potrivit procedurii prevãzute la pct. 93, şi are obligaţia deţinerii produselor maximum 48 de ore pentru un posibil control din partea autoritãţii vamale teritoriale.
    (42) În situaţia în care nu se respectã prevederile alin. (40) şi (41), operaţiunea respectivã se considerã eliberare pentru consum şi dupã expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibilã.
    (43) În situaţiile prevãzute la art. 206^58 alin. (1) lit. b), c), e) şi i) din Codul fiscal, scutirea se acordã indirect. Livrarea produselor se face la preţuri cu accize, urmând ca operatorii economici utilizatori sã solicite restituirea accizelor.
    (44) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se solicitã restituirea, la autoritatea fiscalã teritorialã, cererea de restituire de accize, însoţitã de:
    a) copia facturii de achiziţie a alcoolului etilic şi/sau a produsului alcoolic ori copia avizului de însoţire pentru alcoolul etilic parţial denaturat în cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţioneazã în sistem integrat, în care acciza sã fie evidenţiatã distinct;
    b) dovada plãţii accizelor cãtre furnizor, constând în documentul de platã confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis, sau dovada plãţii accizelor la bugetul de stat, în cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţioneazã în sistem integrat;
    c) dovada cantitãţii utilizate în scopul pentru care se acordã scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantitãţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente.
    (45) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã.
    (46) Depozitele farmaceutice achiziţioneazã alcoolul etilic la preţuri cu accize şi îl livreazã cãtre spitale şi farmacii la preţuri fãrã accize în baza autorizaţiilor de utilizator final deţinute de acestea din urmã. În aceste condiţii, preţul de vânzare al alcoolului etilic va fi stabilit de cãtre depozitul farmaceutic pe baza preţului de achiziţie al acestui produs care nu are inclusã acciza, astfel încât spitalele şi farmaciile sã beneficieze de facilitatea prevãzutã la art. 206^58 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
    (47) În situaţia prevãzutã la alin. (46) depozitele farmaceutice vor pãstra o copie a autorizaţiei de utilizator final al beneficiarului scutirii.
    (48) Pentru cantitãţile de alcool etilic livrate la preţuri fãrã accize spitalelor şi farmaciilor, depozitele farmaceutice pot solicita compensarea/restituirea accizelor. În acest sens, depozitele farmaceutice vor depune la autoritatea fiscalã teritorialã cererea de restituire de accize, însoţitã de:
    a) copia facturii de achiziţie a alcoolului etilic, în care acciza sã fie evidenţiatã distinct;
    b) dovada plãţii accizelor cãtre furnizor, constând în documentul de platã confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
    c) dovada cantitãţii de alcool etilic livratã spitalelor şi farmaciilor la preţuri fãrã accize, constând într-o situaţie centralizatoare a documentelor aferente cantitãţilor efectiv livrate.
    (49) În situaţiile prevãzute la alin. (44) şi (48), autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de cãtre utilizatori sau depozitele farmaceutice autoritãţii vamale teritoriale, care, în urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (50) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (49) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (51) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã.
    (52) Denaturarea alcoolului etilic pentru obţinerea alcoolului sanitar poate fi realizatã numai în antrepozitul fiscal de producţie în care se obţine alcoolul etilic - materie primã.

    65. La punctul 113 subpunctul 113.1.1, dupã alineatul (3) se introduc douã noi alineate, alineatele (3^1) şi (3^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(3^1) Scutirea se acordã direct şi în cazul în care produsele energetice utilizate de operatorii economici care deţin certificate de autorizare emise de Autoritatea Aeronauticã Civilã provin din achiziţii intracomunitare proprii.
    (3^2) Atunci când produsele energetice utilizate de operatorii economici prevãzuţi la alin. (3^1) provin din achiziţii intracomunitare proprii, aceştia trebuie sã deţinã şi calitatea de destinatar înregistrat."

    66. La punctul 113 subpunctul 113.1.2 alineatul (11), litera d) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "d) nu înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã."

    67. La punctul 113 subpunctul 113.1.2, dupã alineatul (19) se introduce un nou alineat, alineatul (19^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(19^1) În cazul în care produsele energetice provin din achiziţii intracomunitare proprii sau din operaţiuni proprii de import, distribuitorul autorizat este obligat la plata accizelor la bugetul de stat."

    68. La punctul 113 subpunctul 113.1.2, alineatul (22) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(22) Pentru cantitãţile de produse energetice livrate navelor la preţuri fãrã accize, distribuitorul poate solicita restituirea accizelor. În acest sens, distribuitorul depune la autoritatea fiscalã teritorialã cererea de restituire de accize, însoţitã de:
    a) copia autorizaţiei de utilizator final;
    b) copia facturilor de achiziţie;
    c) dovada plãţii accizelor;
    d) un exemplar pe suport hârtie al jurnalului prevãzut la alin. (16) aferent lunii calendaristice în care sunt înscrise cantitãţile pentru care se solicitã restituirea accizei;
    e) copii de pe documentele de livrare."

    69. La punctul 113 subpunctul 113.1.2, dupã alineatul (22) se introduc trei noi alineate, alineatele (22^1)-(22^3), cu urmãtorul cuprins:
    "(22^1) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de distribuitor autoritãţii vamale teritoriale, care, în urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (22^2) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (22^1) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (22^3) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    70. La punctul 113 subpunctul 113.1.2, alineatul (24) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(24) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã."

    71. La punctul 113 subpunctul 113.2, alineatele (12) şi (19) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(12) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autoritãţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, lunar, pânã la data de 15 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii, dupã caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achiziţionatã, cantitatea utilizatã, stocul de produse energetice la sfârşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului din anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei în termenul prevãzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
    [...]
    (19) În vederea restituirii accizelor în situaţia prevãzutã la alin. (18), destinatarul înregistrat, importatorul sau operatorul economic va depune la autoritatea fiscalã/vamalã teritorialã la care a efectuat plata o cerere de restituire de accize, al cãrei model va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. Cererea va fi însoţitã de copia autorizaţiei de utilizator final a centralei beneficiare a scutirii şi de documentul care atestã plata accizelor de cãtre destinatarul înregistrat, importator sau operatorul economic."

    72. La punctul 113 subpunctul 113.2, dupã alineatul (19) se introduc trei noi alineate, alineatele (19^1)-(19^3), cu urmãtorul cuprins:
    "(19^1) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de cãtre destinatarul înregistrat, importator sau operatorul economic autoritãţii vamale teritoriale, care, în urma analizei, va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (19^2) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (19^1) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (19^3) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    73. La punctul 113 subpunctul 113.3, alineatul (9) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(9) Anual, pânã la data de 31 ianuarie a fiecãrui an, pentru anul precedent, fiecare organizaţie de caritate care deţine autorizaţie de utilizator final este obligatã sã prezinte autoritãţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei o situaţie centralizatoare privind cantitãţile de produse energetice achiziţionate în decursul unui an calendaristic, cantitãţile utilizate în scopul desfãşurãrii activitãţilor caritabile şi stocul de produse energetice rãmas neutilizat, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei în termenul prevãzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal."

    74. La punctul 113 subpunctul 113.4, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) Operatorii economici pot solicita restituirea accizelor trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmãtoare trimestrului."

    75. La punctul 113 subpunctul 113.4, dupã alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (4^1)-(4^3), cu urmãtorul cuprins:
    "(4^1) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de operatorul economic autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (4^2) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (4^1) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (4^3) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    76. La punctul 113 subpunctul 113.4, alineatul (5) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(5) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã."

    77. La punctul 113 subpunctul 113.7, alineatul (8) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(8) Deţinãtorii de autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autoritãţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, trimestrial, pânã la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmãtoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii, dupã caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achiziţionatã, cantitatea utilizatã şi stocul de produse energetice la sfârşitul perioadei de raportare, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei în termenul prevãzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal."

    78. La punctul 113 subpunctul 113.7, dupã alineatul (16) se introduc trei noi alineate, alineatele (16^1)-(16^3), cu urmãtorul cuprins:
    "(16^1) Autoritatea fiscalã teritorialã va transmite cererea şi documentaţia depuse de cãtre beneficiar autoritãţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamalã stabileşte cuantumul accizei de restituit.
    (16^2) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite decizia prevãzutã la alin. (16^1) autoritãţii fiscale teritoriale.
    (16^3) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscalã teritorialã procedeazã la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedurã fiscalã."

    79. La punctul 113 subpunctul 113.7, alineatul (17) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(17) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã."

    80. La punctul 113 subpunctul 113.11, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "113.11. (1) În situaţiile de acordare a scutirii directe, care necesitã autorizaţie de utilizator final, aceasta se elibereazã la cererea scrisã a beneficiarului."

    81. La punctul 113 subpunctul 113.11, litera a) a alineatului (2) şi alineatele (3) şi (6) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
    [...]
    (3) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunicã deţinãtorului şi produce efecte de la data comunicãrii sau de la o altã datã cuprinsã în aceasta.
    [...]
    (6) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei în vigoare."

    82. La punctul 113 subpunctul 113.11, dupã alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(6^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã."

    83. La punctul 114, dupã litera f) se introduce o nouã litera, litera g), cu urmãtorul cuprins:
    "g) bãuturi fermentate spumoase, altele decât bere şi vinuri."

    84. La punctul 116, alineatele (4) şi (6) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(4) Banderolele pentru marcarea bãuturilor fermentate liniştite, altele decât bere şi vinuri, a produselor intermediare şi a alcoolului etilic vor avea inscripţionate urmãtoarele elemente:
    a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare şi codul de marcare atribuit acestuia;
    b) denumirea genericã a produsului, respectiv: alcool, bãuturi slab alcoolizate - dupã caz, bãuturi spirtoase, ţuicã, rachiuri din fructe, produse intermediare, bãuturi fermentate liniştite;
    c) seria şi numãrul care identificã în mod unic banderola;
    d) cantitatea nominalã exprimatã în litri de produs conţinut;
    e) concentraţia alcoolicã.
    [...]
    (6) Banderolele se aplicã pe sistemul de închidere a buteliilor, cutiilor de tetra pak/tetra brik, astfel încât prin deschiderea acestora sã se asigure distrugerea banderolelor. Sunt supuse marcãrii prin banderole inclusiv ambalajele individuale ce depãşesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 3 litri."

    85. La punctul 117 subpunctul 117.1, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) Autoritatea competentã elibereazã autorizaţia de importator autorizat numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) au fost prezentate documentele prevãzute la alin. (1);
    b) în cazul unei persoane fizice care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca importator autorizat, aceasta sã nu fi fost condamnatã în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) în cazul unei persoane juridice care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea ca importator autorizat, administratorii acestor persoane juridice sã nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) solicitantul nu înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã."

    86. La punctul 117 subpunctul 117.1, dupã alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (6^1)-(6^3), cu urmãtorul cuprins:
    "(6^1) Nivelul garanţiei se analizeazã anual de cãtre autoritatea vamalã teritorialã, în vederea actualizãrii în funcţie de cantitãţile de produse accizabile achiziţionate în anul precedent.
    (6^2) Cuantumul garanţiei stabilite prin actualizare se va comunica importatorului autorizat prin decizie emisã de autoritatea vamalã teritorialã, care va face parte integrantã din autorizaţia de importator autorizat. O copie a deciziei se transmite şi Comisiei. Termenul de constituire a garanţiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicãrii.
    (6^3) Garanţia poate fi executatã atunci când se constatã cã importatorul autorizat înregistreazã orice alte obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, cu mai mult de 30 de zile faţã de termenul legal de platã. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei pânã la momentul reîntregirii acesteia. Procedura prin care se executã garanţia şi cea de suspendare a autorizaţiei se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã."

    87. La punctul 117 subpunctul 117.1, alineatele (8) şi (12) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(8) Autorizaţia de importator autorizat poate fi revocatã în urmãtoarele situaţii:
    a) atunci când titularul acesteia nu respectã una din cerinţele prevãzute la alin. (7);
    b) atunci când titularul acesteia înregistreazã obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, mai vechi de 30 de zile faţã de termenul legal de platã;
    c) în cazul unui importator autorizat, persoanã fizicã, atunci când aceasta a fost condamnatã printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) în cazul unui importator autorizat, persoanã juridicã, atunci când oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, cu modificãrile ulterioare, de Legea nr. 82/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    [...]
    (12) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de importator autorizat nu suspendã efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionãrii contestaţiei în procedurã administrativã."

    88. La punctul 117 subpunctul 117.2, dupã alineatul (18) se introduc douã noi alineate, alineatele (19) şi (20), cu urmãtorul cuprins:
    "(19) Marcajele expediate unui antrepozit fiscal de producţie din alt stat membru pot fi supuse operaţiunii de distrugere în cadrul acestor antrepozite, atunci când se impune aceastã operaţiune şi în condiţiile stabilite de autoritãţile competente din statul membru respectiv.
    (20) În situaţia prevãzutã la alin. (19), dovada marcajelor distruse este reprezentatã de o scrisoare de confirmare din partea producãtorului transmisã operatorului economic cu drept de marcare din România şi care poartã viza autoritãţii competente din statul membru în care a avut loc operaţiunea de distrugere."

    89. La punctul 118, dupã alineatul (4) se introduc douã noi alineate, alineatele (4^1) şi (4^2), cu urmãtorul cuprins:
    "(4^1) Produsele din tutun prelucrat se predau ambalate în colete/saci sigilaţi cu sigiliile organului de control care a efectuat confiscarea, fiecare colet/sac fiind însoţit de o listã de inventar care sã cuprindã tipul produsului, sortimentul şi cantitatea exprimatã în unitatea de mãsurã prevãzutã în anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
    (4^2) Listele de inventar se înregistreazã în evidenţele organului de control care a efectuat confiscarea şi se menţioneazã în cuprinsul procesului-verbal de predare-primire."

    90. La punctul 118, alineatul (5) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(5) Distrugerea produselor din tutun prelucrat se efectueazã prin metode specifice, care sã asigure denaturarea acestora, dincolo de orice posibilitate de reconstituire, sortare, pliere sau orice altã modalitate de recuperare a materiilor prime ce intrã în componenţa acestor produse. Distrugerea va avea loc, în baza aprobãrii date de autoritatea vamalã centralã, la cererea operatorului economic cu drept de marcare, în termen de maximum 30 de zile de la data primirii aprobãrii şi în prezenţa unei comisii de distrugere constituite special în acest scop. Din aceastã comisie vor face parte un reprezentant al organelor de poliţie şi un reprezentant desemnat de autoritatea vamalã centralã.

    91. La punctul 118, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(5^1) În situaţia în care, cu ocazia efectuãrii distrugerii, se constatã existenţa unor sigilii deteriorate/rupte, precum şi la solicitarea oricãrui membru al comisiei de distrugere, comisia poate proceda la efectuarea unui control prin sondaj ori la efectuarea controlului total al conţinutului coletelor/sacilor."

    92. La punctul 120 subpunctul 120.1, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) Pentru realizarea bãuturilor alcoolice sub licenţã, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a notifica acest lucru autoritãţii vamale teritoriale şi autoritãţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigurã secretariatul Comisiei. Activitatea desfãşuratã fãrã aceastã notificare se considerã a fi activitate în afara antrepozitului fiscal. Livrãrile vor fi însoţite de un document legal din care sã rezulte dreptul producãtorului de a utiliza marca în cursul duratei de protecţie a mãrcii. Documentul legal poate fi contract de licenţã, cesiune, consimţãmânt scris din partea titularului mãrcii sau declaraţia producãtorului înregistrat în România din care sã rezulte cã acesta fabricã sortimentele respective, concret nominalizate în declaraţie, în baza contractelor de licenţã."

    93. La punctul 120 subpunctul 120.2, alineatele (1) şi (3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "120.2. (1) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare - scurgeri, spãlãri, curãţãri, decantãri, degradate calitativ - în alte locaţii decât antrepozitele fiscale de producţie pot fi vândute sau cedate pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile de natura celor prevãzute la art. 20616 alin. (2) din codul fiscal cãtre un antrepozit fiscal de producţie. Vânzarea sau cedarea poate avea loc numai pe bazã de facturã sau aviz de însoţire, vizate de reprezentantul autoritãţii vamale teritoriale în a cãrei razã îşi desfãşoarã activitatea antrepozitul fiscal, precum şi de reprezentantul autoritãţii vamale teritoriale din a cãrei razã sunt colectate reziduurile. Colectarea reziduurilor de produse energetice poate fi efectuatã de antrepozitul fiscal de producţie produse energetice sau de cãtre operatorii economici autorizaţi pentru operaţiuni de ecologizare.
    [...]
    (3) În cazul reziduurilor de produse energetice care nu sunt supuse operaţiunilor de prelucrare sau de ecologizare, acestea pot fi predate în vederea distrugerii în condiţiile prevãzute de legislaţia în domeniu. În acest sens, autoritatea vamalã teritorialã va fi notificatã cu cel puţin 5 zile lucrãtoare înainte de predarea reziduurilor."

    94. La punctul 120, dupã subpunctul 120.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 120.4, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Condiţii de distribuţie şi comercializare
    Art. 206^69[...]
    (1^1) Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primã a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolicã sub 96,00% în volum, pentru fabricarea bãuturilor alcoolice, este interzisã.
    Norme metodologice:
    120.4. În sensul art. 206^69 alin. (11) din Codul fiscal, noţiunea de «alcool etilic» nu cuprinde distilatele."

    95. Dupã punctul 120 se introduc douã noi puncte, punctele 121 şi 122, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Circulaţia produselor accizabile intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silitã
    Art. 206^70. - Circulaţia produselor accizabile intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silitã nu intrã sub incidenţa prevederilor secţiunii a 9-a din prezentul capitol.
    Norme metodologice:
    121. (1) Alcoolul etilic, bãuturile alcoolice, precum şi produsele energetice intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silitã nu intrã sub incidenţa prevederilor privind deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize.
    (2) Alcoolul etilic şi bãuturile alcoolice intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silitã şi care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare pot fi valorificate de autoritãţile competente cãtre antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic - materie primã numai în vederea procesãrii.
    (3) În situaţia prevãzutã la alin. (2), livrarea acestor produse se face pe bazã de facturã fiscalã care trebuie sã respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal.
    (4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru produsele energetice intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silitã şi care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare.
    (5) Produsele accizabile care îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, cu excepţia tutunurilor prelucrate, se valorificã cãtre operatorii economici comercianţi pe bazã de facturã fiscalã specificã la preţuri care cuprind şi accizele.
    (6) Persoanele care dobândesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (2), (4) şi (5), trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute de lege, dupã caz.
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru tutun prelucrat
    Art. 206^71. - (1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.
    (2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevãzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.
    Norme metodologice:
    122. (1) Tutunul prelucrat reprezentând ţigarete este scutit de plata accizelor atunci când este destinat unor teste ştiinţifice sau unor teste privind calitatea produselor, cu condiţia ca testarea sã nu se realizeze prin comercializarea acestor produse, ci prin mijloace specifice cercetãrii ştiinţifice sau cercetãrii privind calitatea produselor.
    (2) Scutirea pentru loturile destinate scopului prevãzut la alin. (1) se acordã numai antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţigarete, doar atunci când testarea este realizatã direct de cãtre aceştia sau prin intermediul unei societãţi specializate în efectuarea testelor ştiinţifice sau privind calitatea produselor, în limita cantitãţii de 200.000 de bucãţi de ţigarete pe semestru.
    (3) În accepţia prezentelor norme metodologice, noţiunea de «teste ştiinţifice sau teste privind calitatea produselor» nu cuprinde testele de piaţã destinate promovãrii produselor.
    (4) Documentul de însoţire a lotului de ţigarete în timpul transferului de la producãtor la societatea specializatã în efectuarea testelor ştiinţifice sau celor privind calitatea produselor va fi avizul de însoţire a mãrfii."

    96. Anexele nr. 33 şi 35 la Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal se modificã şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

    97. Dupã anexa nr. 38 la Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal se introduce o nouã anexã, anexa nr. 38^1, având cuprinsul prevãzut în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

    98. Anexele nr. 47, 48.1, 48.2, 48.3, 48.4, 48.5, 49, 52.1, 52.2, 53.1 şi 53.2 la Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal se modificã şi se înlocuiesc cu anexele nr. 4-14, care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

    G. Titlul IX "Impozite şi taxe locale"

    1. La punctul 17, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(2) În cazul clãdirilor proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţã, dupã caz, se datoreazã taxa pe clãdiri, care reprezintã sarcina fiscalã doar pentru persoanele juridice, concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosinţã, dupã caz, în condiţii similare impozitului pe clãdiri. Dacã o persoanã juridicã - concesionar, locatar, titular al dreptului de administrare sau de folosinţã - încheie ulterior contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţã pentru aceeaşi clãdire cu alte persoane, taxa pe clãdiri va fi datoratã de utilizatorul final."

    2. La punctul 22, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "22. (1) Prin sintagma «încãperi care sunt folosite pentru activitãţi economice», menţionatã la art. 250 alin. (1) pct. 1-5, 7, 11, 14, 15 şi 17 din Codul fiscal, se înţelege spaţiile utilizate pentru realizarea oricãror activitãţi de producţie, comerţ sau prestãri de servicii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicatã, altele decât destinaţiile specifice categoriilor de clãdiri care nu sunt supuse impozitului pe clãdiri. La stabilirea impozitului pe clãdiri şi a taxei pe clãdiri se ia în considerare şi orice fel de contract încheiat în urma cãruia se obţine un venit."

    3. La punctul 23, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) Beneficiazã de scutirile prevãzute la art. 250 alin. (1) pct. 3 din codul fiscal cultele religioase care îndeplinesc condiţiile din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor."

    4. La punctul 34 alineatul (1), dupã litera C se introduce o nouã literã, litera D, cu urmãtorul cuprins:
    "D. (1) Valoarea impozabilã pentru oricare dintre tipurile de clãdiri, astfel cum sunt definite în tabelul prevãzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, reprezintã suma dintre:
    a) valoarea determinatã prin înmulţirea suprafeţei construite desfãşurate pentru încãperile amplasate la celelalte niveluri decât cele prevãzute la lit. b) şi c) cu valoarea impozabilã corespunzãtoare unuia dintre tipurile A-D, dupã caz, exprimatã în lei/mý, din tabelul prevãzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal; prin sintagma «celelalte niveluri decât cele prevãzute la lit. b) şi c)» se înţelege parterul, mezaninul şi/sau etajul/etajele, dupã caz;
    b) valoarea determinatã prin înmulţirea suprafeţei construite desfãşurate pentru încãperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardã, utilizate ca locuinţã, exprimate în metri pãtraţi, cu valoarea impozabilã corespunzãtoare unuia dintre tipurile A-D, dupã caz, exprimatã în lei/m2, din tabelul prevãzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, asupra cãreia se aplicã 75%;
    c) valoarea determinatã prin înmulţirea suprafeţei construite desfãşurate pentru încãperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardã, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţã, exprimate în metri pãtraţi, cu valoarea impozabilã corespunzãtoare unuia dintre tipurile A-D, dupã caz, exprimatã în lei/mý, din tabelul prevãzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, asupra cãreia se aplicã 50%.
    (2) În cazul clãdirii care are încãperi amplasate la subsol, la demisol sau la mansardã, utilizate atât ca locuinţã, cât şi în alte scopuri decât cel de locuinţã, pentru nivelul respectiv, valoarea se calculeazã prin însumarea:
    a) valorii determinate potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), respectiv pentru încãperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardã, utilizate ca locuinţã;
    b) valorii determinate potrivit prevederilor alin. (1) lit. c), respectiv pentru încãperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardã, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţã.
    (3) Pentru determinarea valorii impozabile, potrivit prevederilor alin. (1), se utilizeazã urmãtoarea formulã:

    V(IC) = V(a) + V(b) + V(c) = [S(a) x V(t)] + (S(b) x [V(t) x 75%]) + (S(c) x [V(t) x 50%]),

    unde:
    V(a) reprezintã valoarea determinatã potrivit prevederilor alin. (1) lit. a);
    V(b) reprezintã valoarea determinatã potrivit prevederilor alin. (1) lit. b);
    V(c) reprezintã valoarea determinatã potrivit prevederilor alin. (1) lit. c);
    S(a) reprezintã suprafaţa construitã desfãşuratã pentru încãperile prevãzute la alin. (1) lit. a), respectiv suprafaţa construitã desfãşuratã a încãperilor amplasate la celelalte niveluri decât cele la subsol, la demisol şi/sau la mansardã;
    S(b) reprezintã suprafaţa construitã desfãşuratã pentru încãperile prevãzute la alin. (1) lit. b), respectiv suprafaţa construitã desfãşuratã a încãperilor amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardã, utilizate ca locuinţã;
    S(c) reprezintã suprafaţa construitã desfãşuratã pentru încãperile prevãzute la alin. (1) lit. c), respectiv suprafaţa construitã desfãşuratã a încãperilor amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardã, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţã;
    V(t) reprezintã valoarea corespunzãtoare din tabelul prevãzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, exprimatã în lei/mý."

    5. Punctele 53-55 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
    Art. 253. - [...]
    (6) În cazul unei clãdiri care nu a fost reevaluatã, cota impozitului pe clãdiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:
    a) 10% şi 20% pentru clãdirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţã;
    b) 30% şi 40% pentru clãdirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţã.
    [...]
    (9) Cota de impozit pentru clãdirile cu destinaţie turisticã ce nu funcţioneazã în cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a clãdirii, stabilitã prin hotãrâre a consiliului local.
    (10) Sunt exceptate de la prevederile alin. (9) structurile care au autorizaţie de construire în perioada de valabilitate, dacã au început lucrãrile în termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizaţiei de construire.
    Norme metodologice:
    53. Consiliile locale adoptã hotãrâri, în cursul fiecãrui an, privind stabilirea cotei pe baza cãreia se calculeazã impozitul pe clãdiri datorat de persoanele juridice, în condiţiile legii. În cazul municipiului Bucureşti, aceastã atribuţie se îndeplineşte de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
    54. (1) Prin lucrãri de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, astfel cum sunt menţionate la art. 253 alin. (3^1) din Codul fiscal, se înţelege acele lucrãri care au ca rezultat creşterea valorii clãdirii respective cu cel puţin 25%.
    (2) Impozitul pe clãdiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea în ultimii 3 ani, respectiv 5 ani anteriori anului fiscal de referinţã se calculeazã pe baza cotei stabilite, prin hotãrâre a consiliului local, între 10% şi 20%, respectiv 30% şi 40%, care se aplicã la valoarea de inventar a clãdirii înregistratã în contabilitatea persoanelor juridice, conform reglementãrilor contabile în vigoare.
    Exemplu:
    La data de 31 decembrie 2010, un contribuabil înregistreazã în contabilitate reevaluarea clãdirilor, iar dupã aceastã datã nu se mai efectueazã nicio reevaluare.
    În anii urmãtori, cota impozitului pe clãdiri va fi:
    a) între 0,25 şi 1,50%, în anii 2011, 2012 şi 2013;
    b) între 10 şi 20%, în anii 2014 şi 2015;
    c) între 30 şi 40%, în anul 2016 şi urmãtorii.
    55. (1) Contribuabilii care deţin clãdiri cu destinaţie turisticã sunt obligaţi sã depunã o declaraţie pe propria rãspundere, pânã la data de 31 ianuarie a anului fiscal, privind funcţionarea sau nefuncţionarea unitãţii de cazare în cursul anului, în vederea încadrãrii în prevederile alin. (2), respectiv alin. (9) ale art. 253 din Codul fiscal.
    (2) Pentru încadrarea la alin. (2) al art. 253 din Codul fiscal, la solicitarea compartimentului de specialitate al autoritãţii administraţiei publice locale, contribuabilii au obligaţia de a pune la dispoziţia acestuia documente justificative, aferente activitãţii pentru care sunt autorizaţi, referitoare la funcţionarea unitãţii de cazare, cum ar fi: facturi de utilitãţi, facturi fiscale, bon fiscal, state de platã a salariaţilor etc."

    6. La punctul 57, alineatele (3) şi (4) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    (3) În cazul contractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizicã sau persoana juridicã, dupã caz, are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la compartimentul de specialitate al autoritãţii administraţiei publice locale în a cãrei razã de competenţã se aflã clãdirea, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de leasing, însoţitã de o copie a acestuia.
    (4) În cazul contractelor de leasing financiar care se reziliazã, impozitul pe clãdire este datorat de locator începând cu data încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestã intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing. Impozitul se stabileşte pe baza valorii la care clãdirea este înregistratã în contabilitatea locatorului.

    7. Punctul 58 se abrogã.

    8. Dupã punctul 60 se introduce un nou punct, punctul 60^1, cu urmãtorul cuprins:
    "60^1. În categoria clãdirilor cu destinaţie turisticã menţionate la art. 253 alin. (9) din codul fiscal intrã: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanţã, campinguri, cãsuţe de tip camping, apartamente şi camere de închiriat, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, case tradiţionale, precum şi alte unitãţi cu funcţiuni de cazare turistice."

    9. Punctul 62 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Dobândirea, înstrãinarea şi modificarea clãdirilor
    Art. 254. - [...]
    (8) Atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice, pentru clãdirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, data dobândirii clãdirii se considerã dupã cum urmeazã:
    a) pentru clãdirile executate integral înainte de expirarea termenului prevãzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminãrii efective a lucrãrilor;
    b) pentru clãdirile executate integral la termenul prevãzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevãzut de lege;
    c) pentru clãdirile ale cãror lucrãri de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevãzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilitãţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirãrii acestui termen şi numai pentru suprafaţa construitã desfãşuratã care are elementele structurale de bazã ale unei clãdiri, în speţã pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirãrii termenului prevãzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrãrilor, precum şi suprafaţa construitã desfãşuratã în raport cu care se stabileşte impozitul pe clãdiri.

    Norme metodologice:
    62. Structurile de specialitate cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajãrii teritoriului şi autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcţii din aparatul propriu al autoritãţilor administraţiei publice locale întocmesc procesele-verbale menţionate la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, care servesc la înregistrarea în evidenţele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidenţe cadastrale, dupã caz, precum şi la determinarea impozitului pe clãdiri. Transmiterea proceselor-verbale cãtre celelalte compartimente funcţionale se face în termen de 3 zile de la întocmire."

    10. La punctul 63, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "63. (1) Data dobândirii/construirii clãdirii, potrivit menţiunii prevãzute la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, determinã concomitent, în condiţiile Codului fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, urmãtoarele:
    a) datorarea impozitului pe clãdiri;
    b) diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datoreazã impozitul pe teren cu suprafaţa construitã la sol a clãdirii respective."

    11. La punctul 70, alineatele (2) şi (3) se abrogã.

    12. La punctul 73, alineatele (2^2) şi (2^3) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "(2^2) În cazul contractelor de leasing financiar care se reziliazã, impozitul pe teren este datorat de locator începând cu data încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestã intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing.
    (2^3) În cazul terenurilor proprietate publicã şi privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosinţã persoanelor fizice ori persoanelor juridice, se datoreazã taxa pe teren în sarcina concesionarilor, locatarilor ori titularilor dreptului de administrare sau de folosinţã, dupã caz. Dacã o persoanã juridicã - concesionar, locatar, titular al dreptului de administrare ori de folosinţã - încheie ulterior contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţã pentru acelaşi teren cu alte persoane, taxa pe teren va fi datoratã de utilizatorul final."

    13. La punctul 77, alineatul (3) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(3) Pentru încadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse în perimetrul de ameliorare, prevãzute la art. 257 lit. h) din Codul fiscal, se au în vedere urmãtoarele reglementãri:
    a) Legea nr. 46/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    b) Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intrã în perimetrele de ameliorare, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.257/2011."

    14. La punctul 83, alineatele (1) şi (2) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "83. (1) În aplicarea prevederilor art. 259 din Codul fiscal, se vor avea în vedere reglementãrile din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicatã.
    (2) Impozitul pe teren, precum şi obligaţiile de platã accesorii acestuia, datorate pânã la data de întâi a lunii urmãtoare celei în care se realizeazã înstrãinarea între vii a terenurilor, reprezintã sarcinã fiscalã a pãrţii care înstrãineazã."

    15. La punctul 84 alineatul (2), literele b)-d) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "b) Ordonanţa Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) Hotãrârea Guvernului nr. 1.632/2009 privind registrul agricol pentru perioada 2010-2014;
    d) Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010-2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statisticã nr. 95/153/1.998/3.241/2010."

    16. La punctul 85, alineatele (2) şi (3) se abrogã.

    17. Punctele 94 şi 95 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Reguli generale
    Art. 261. - (1) Orice persoanã care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datoreazã un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
    [...]

    Norme metodologice:
    [...]
    94. (1) Contribuabilii care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate/înregistrate în România datoreazã impozitul pe mijloacele de transport în condiţiile titlului IX din Codul fiscal.
    (2) Prin sintagma mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat, prevãzutã la art. 261 alin. (1) din Codul fiscal, se înţelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, care, potrivit legii, face obiectul înmatriculãrii/înregistrãrii.
    (3) Contribuabilii ale cãror mijloacele de transport fac obiectul înregistrãrii, din punct de vedere fiscal, se supun aceloraşi obligaţii ca şi cei ale cãror mijloace de transport fac obiectul înmatriculãrii şi, implicit aceloraşi sancţiuni.
    (4) Contribuabilii ale cãror mijloacele de transport sunt înregistrate la data de 1 ianuarie 2012 depun declaraţii fiscale pânã la data de 31 ianuarie 2012 inclusiv, iar impozitul aferent se datoreazã începând cu data de 1 ianuarie 2012.
    95. În cazul în care proprietarii, persoane fizice sau juridice strãine, solicitã înmatricularea/înregistrarea temporarã a mijloacelor de transport în România, aceştia au obligaţia sã achite integral impozitul datorat, pentru întreaga perioadã pentru care solicitã înmatricularea/înregistrarea, la data luãrii în evidenţã de cãtre compartimentele de specialitate ale autoritãţii administraţiei publice locale."

    18. Dupã punctul 95^1 se introduce un nou punct, punctul 95^2, cu urmãtorul cuprins:
    "95^2. (1) În cazul contractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizicã sau persoana juridicã, dupã caz, are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la compartimentul de specialitate al autoritãţii administraţiei publice locale în a cãrei razã este înregistrat mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de leasing, însoţitã de o copie a acestuia.
    (2) În cazul contractelor de leasing financiar care se reziliazã, impozitul pe mijloacele de transport este datorat de locator începând cu data încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestã intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing.
    (3) În cazul contractelor de leasing financiar care se finalizeazã cu transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport, locatarul datoreazã impozit pe mijlocul de transport şi are obligaţia declarãrii acestuia la organul fiscal local competent, în termen de 30 de zile."

    19. Punctele 105-106^1 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "105. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiţi de la plata impozitului pe mijloacele de transport numai pentru autobuze, autocare şi microbuze, prevãzute în tabelul prevãzut la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de cãlãtori în condiţiile Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    106. Contribuabilii care au ca obiect al activitãţii producţia şi/sau comerţul cu mijloace de transport nu datoreazã impozitul prevãzut la cap. IV al titlului IX din codul fiscal pentru acele mijloace de transport care nu au fost înmatriculate niciodatã în România, înregistrate în contabilitate ca mãrfuri.
    106^1. Pentru vehiculele istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare, Registrul Auto Român elibereazã C.I.V. dacã vehiculul este atestat ca vehicul istoric şi dacã corespunde în ceea ce priveşte verificarea stãrii tehnice, menţionând în C.I.V.urile eliberate vehiculelor istorice textul «vehicul istoric»."

    20. Punctul 114 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "114. (1) Impozitul pe mijloacele de transport se datoreazã pentru fiecare mijloc de transport cu tracţiune mecanicã, precum şi pentru fiecare remorcã, semiremorcã şi rulotã care are carte de identitate a vehiculelor distinctã, chiar dacã circulã în combinaţie.
    (2) În cazul în care mijlocul de transport cu tracţiune mecanicã şi remorca, semiremorca sau rulota au carte de identitate a vehiculelor comunã, impozitul datorat este cel prevãzut la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal."

    21. La punctul 122, alineatele (4)-(7) se abrogã.

    22. Punctul 147 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "147. Taxele prevãzute la art. 268 alin. (1) din codul fiscal vizeazã numai persoanele fizice şi asociaţiile familiale prevãzute de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 44/2008 privind desfãşurarea activitãţilor economice de cãtre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."

    23. La punctul 153, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "153. (1) Pentru efectuarea de modificãri în autorizaţia pentru desfãşurarea unei activitãţi economice, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 44/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la cererea titularului sãu, dupã eliberarea acesteia, nu se încaseazã taxa prevãzutã la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal."

    24. La punctul 155 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "a) se referã la autorizaţiile sanitare de funcţionare eliberate de direcţiile de sãnãtate publicã teritoriale în temeiul Legii nr. 95/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;"

    25. La punctul 160, litera e) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "e) pentru lucrãrile privind autostrãzile şi cãile ferate atribuite prin concesionare în conformitate cu Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 337/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."

    26. Punctul 161 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "161. În sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrãri de interes public se înţelege orice lucrãri de construcţii şi reparaţii finanţate din fonduri publice prevãzute în componentele bugetului general consolidat."

    27. La punctul 163, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
    "(1^1) Nu se includ în valoarea serviciilor de reclamã şi publicitate serviciile de decorare, neutralizare şi întreţinere reclamã."

    28. La punctul 173, literele a) şi b) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, republicatã;
    b) Ordinului ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 2.823/1.566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice şi privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a opţiunilor titularilor de drepturi de autori sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autori ori, dupã caz, ale moştenitorilor acestora, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."

    29. Dupã punctul 175 se introduce un nou punct, punctul 175^1, cu urmãtorul cuprins:
    "175^1. Persoanele care datoreazã impozit pe spectacole pot emite bilete de intrare la spectacole prin sistem propriu de înseriere şi numerotare, folosind programul informatic propriu, cu respectarea prevederilor art. 274 alin. (4) din Codul fiscal, precum şi a conţinutului minimal obligatoriu al biletelor şi abonamentelor de intrare la spectacol, conform Hotãrârii Guvernului nr. 846/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind tipãrirea, înregistrarea, evidenţa şi gestionarea abonamentelor şi biletelor de intrare la spectacole."

    30. La punctul 178 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "a) integratã sau conexã activitãţilor comerciale de natura celor ce intrã sub incidenţa activitãţilor specifice grupei 932 din CAEN - alte activitãţi recreative."

    31. La punctul 180 alineatul (1), poziţia II se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "II. asupra valorii stabilite potrivit menţiunii prevãzute la alin. (2) se aplicã coeficientul de corecţie ce corespunde rangului localitãţii respective, astfel;
    a) localitãţi urbane de rangul 0..................... 8,00;
    b) localitãţi urbane de rangul I..................... 5,00;
    c) localitãţi urbane de rangul II.................... 4,00;
    d) localitãţi urbane de rangul III................... 3,00;
    e) localitãţi rurale de rangul IV...................... 1,10;
    f) localitãţi rurale de rangul V........................ 1,00.

    32. La punctul 185, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "(2) Hotãrârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptã în cursul anului şi se aplicã în anul fiscal urmãtor, în condiţiile prezentelor norme metodologice."

    33. Punctul 188 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Calculul taxei
    Art. 279. - [...]
    (2) Pentru şederea într-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxã hotelierã în cotã de 1% din valoarea totalã a cazãrii/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încaseazã de persoanele juridice prin intermediul cãrora se realizeazã cazarea, odatã cu luarea în evidenţã a persoanelor cazate.
    Norme metodologice:
    188. În cazul în care autoritãţile prevãzute la pct. 185 opteazã pentru instituirea taxei hoteliere, cota de 1% se aplicã la valoarea totalã a cazãrii/tarifului de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA."

    34. La punctul 220, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Scutiri şi facilitãţi stabilite de consiliile locale
    Art. 286
    [...]
    (8) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clãdiri sau o reducere a acestuia pe o perioadã de minimum 7 ani, cu începere de la data de întâi ianuarie a anului fiscal urmãtor finalizãrii lucrãrilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrãri de intervenţie pe cheltuialã proprie, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrãrilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constatã realizarea mãsurilor de intervenţie recomandate de cãtre auditorul energetic în certificatul de performanţã energeticã sau, dupã caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevãzut în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 158/2011.
    (9) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clãdiri/taxei pe clãdiri pe o perioadã de 5 ani consecutivi, cu începere de la data de întâi ianuarie a anului fiscal urmãtor în care a fost efectuatã recepţia la terminarea lucrãrilor, pentru proprietarii care executã lucrãri în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind mãsuri de creştere a calitãţii arhitectural-ambientale a clãdirilor.
    Norme metodologice:
    (3) Facilitãţile prevãzute la art. 286 alin. (8) şi (9) din codul fiscal pot fi acordate prin hotãrâri ale consiliilor locale adoptate în cursul anului pe baza criteriilor şi procedurilor stabilite de cãtre acestea, pentru lucrãrile de reabilitare energeticã, astfel cum sunt prevãzute în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 158/2011, cu modificãrile ulterioare, precum şi pentru lucrãrile de creştere a calitãţii arhitectural-ambientale realizate în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind mãsuri de creştere a calitãţii arhitectural-ambientale a clãdirilor, cu modificãrile ulterioare."

    H. Titlul IX2 "Contribuţii sociale obligatorii"

    1. Dupã punctul 3 se introduc douã noi puncte, punctele 3^1 şi 3^2, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale
    Art. 296^4. - (1) Baza lunarã de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii, în cazul persoanelor prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b), reprezintã câştigul brut realizat din activitãţi dependente, în ţarã şi în strãinãtate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, care include:
    [...]
    c) indemnizaţiile din activitãţi desfãşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fãrã scop patrimonial;
    Norme metodologice:
    3^1. În aceastã categorie se includ indemnizaţiile persoanelor alese în consiliul de administraţie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplinã şi altele, cu excepţia indemnizaţiilor cenzorilor, care se încadreazã la art. 296^4 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
    Codul fiscal:
    Art. 296^4. - (1) [...]
    e) remuneraţia administratorilor societãţilor comerciale, companiilor/societãţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generalã a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
    Norme metodologice:
    3^2. În aceastã categorie se includ: administratorii, membrii consiliului de administraţie, consiliului de supraveghere şi comitetului consultativ, precum şi reprezentanţii statului sau reprezentanţii membrilor consiliului de administraţie, fie în adunarea generalã a acţionarilor, fie în consiliul de administraţie, dupã caz."

    2. Punctele 4 şi 5 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale
    Art. 296^4. - (1) [...]
    g) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, dupã caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
    Norme metodologice
    4. Sumele prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul fiscal, cu excepţia indemnizaţiilor de şedinţã primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, intrã în baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurãri sociale, indiferent dacã persoanele respective sunt din cadrul aceleiaşi societãţi ori din afara ei, indiferent dacã sunt pensionari sau angajaţi cu contract individual de muncã.
    5. Se includ în baza de calcul al contribuţiilor de asigurãri sociale de sãnãtate sumele prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul fiscal."

    3. Dupã punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 6^1, cu urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale
    Art. 296^4. - (1) [...]
    n) remuneraţia primitã de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
    Norme metodologice:
    6^1. În aceastã categorie se includ remuneraţiile acordate în baza contractului de mandat preşedintelui şi membrilor comitetului executiv; remuneraţia cenzorului cu contract de mandat se încadreazã la art. 296^4 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal."

    4. Punctele 7, 8 şi 9 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale
    Art. 296^4 - (1) [...]
    o) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de angajator, potrivit legii;
    p) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii;
    Norme metodologice:
    7. În baza lunarã de calcul al contribuţiei individuale de asigurãri sociale, în cazul persoanelor prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal, se include şi suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, prevãzut la art. 296^4 alin. (3) din Codul fiscal, în cazul indemnizaţiilor de asigurãri sociale de sãnãtate, corespunzãtor numãrului zilelor lucrãtoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncã sau boalã profesionalã.
    Codul fiscal:
    Art. 296^4. - (1) [...]
    u) orice alte sume de naturã salarialã sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.
    Norme metodologice:
    8. Avantajele asimilate salariilor includ, fãrã a fi limitate la acestea, urmãtoarele:
    a) împrumuturi nerambursabile;
    b) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului.9. Veniturile care se includ în câştigul brut realizat din activitãţi dependente, care reprezintã baza lunarã de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii, sunt cele prevãzute la art. 296^4 din Codul fiscal, care se completeazã cu prevederile pct. 68 din Normele metodologice de aplicare a titlului III din Codul fiscal, date în aplicarea art. 55 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, mai puţin veniturile asupra cãrora nu existã obligaţia plãţii contribuţiilor sociale potrivit reglementãrilor generale şi specifice fiecãrei contribuţii sociale, precum şi celor din legislaţia privind asigurãrile sociale.
    În baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii se includ şi veniturile realizate ca urmare a activitãţilor de creare de programe pentru calculator şi cele realizate de cãtre persoanele cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit.
    La încadrarea sumelor şi avantajelor acordate în excepţiile generale de la baza de calcul se aplicã regulile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a titlului III din Codul fiscal."

    5. Punctul 11 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entitãţi asimilate angajatorului şi orice plãtitor de venituri de naturã salarialã sau asimilate salariilor
    Art. 296^5. - [...]
    (2) Pentru persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunarã de calcul pentru contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate o reprezintã suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b), corectatã cu excepţiile prevãzute la art. 296^15 şi art. 296^16 lit. b). În baza lunarã de calcul pentru contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate se includ şi veniturile prevãzute la art. 296^17 alin. (6). [...]
    Norme metodologice:
    11. În baza lunarã de calcul pentru contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate datoratã de angajator se includ şi urmãtoarele venituri realizate de persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal:
    a) cuantumul sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 399/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporarã de muncã suportate de angajator;
    b) cuantumul sumelor reprezentând indemnizaţii de incapacitate temporarã de muncã drept urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, acordate în baza Legii nr. 346/2002, republicatã, cu modificãrile ulterioare, numai pentru primele 3 zile de incapacitate suportate de angajator."

    6. Punctele 12 şi 13 se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entitãţi asimilate angajatorului şi orice plãtitor de venituri de naturã salarialã sau asimilate salariilor
    Art. 296^5. - [...]
    (2^1) Pentru persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunarã de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate o reprezintã suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b) corectatã cu excepţiile prevãzute la art. 296^15 şi art. 296^16 lit. e). În baza lunarã de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate se includ şi veniturile prevãzute la art. 296^17 alin. (7). Baza lunarã de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate nu poate fi mai mare decât produsul dintre numãrul asiguraţilor din luna pentru care se calculeazã contribuţia şi valoarea corespunzãtoare a 12 salarii minime brute pe ţarã garantate în platã.
    Norme metodologice:
    12. În baza lunarã de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate datoratã de angajator se includ şi urmãtoarele venituri realizate de persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal:
    a) cuantumul sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporarã de muncã suportate de angajator;
    b) cuantumul sumelor reprezentând indemnizaţii de incapacitate temporarã de muncã ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale.
    13. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii care se suportã din fondul de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale se va evidenţia distinct în anexa nr. 1.1 «Anexa angajator» la «Declaraţia privind obligaţiile de platã a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominalã a persoanelor asigurate»."

    7. Punctul 20 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Excepţii specifice
    Art. 296^16. - Se excepteazã de la plata contribuţiilor sociale urmãtoarele venituri:
    a) la contribuţia de asigurãri sociale, veniturile prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. l), q), r), s) şi ţ), precum şi la lit. o) şi p) pentru partea care depãşeşte nivelul prevãzut la art. 296^11; de asemenea, se excepteazã indemnizaţiile de şedinţã primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, precum şi prestaţiile suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat;

    Norme metodologice:
    20. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurãri sociale urmãtoarele:
    a) indemnizaţiile lunare de neconcurenţã prevãzute în contractele individuale de muncã, în condiţiile legii;
    b) indemnizaţiile pentru incapacitate temporarã de muncã ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii;
    c) indemnizaţiile pentru incapacitate temporarã de muncã ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, potrivit legii;
    d) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    e) veniturile acordate la momentul disponibilizãrii, venitul lunar de completare sau plãţile compensatorii, suportate din bugetul asigurãrilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementeazã aceste domenii;
    f) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de angajator, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte nivelul prevãzut la art. 296^11;
    g) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte nivelul prevãzut la art. 296^11;
    h) indemnizaţiile de şedinţã primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
    i) prestaţiile suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat."

    8. Punctul 21 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Excepţii specifice
    Art. 296^16. - [...]
    b) la contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate, veniturile prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. o), p) şi ţ);

    Norme metodologice:
    21. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurãri sociale de sãnãtate urmãtoarele:
    a) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de angajator, potrivit legii, numai pentru contribuţia individualã;
    b) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii;
    c) veniturile acordate la momentul disponibilizãrii, venitul lunar de completare sau plãţile compensatorii, suportate din bugetul asigurãrilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementeazã aceste domenii."

    9. Punctul 22 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Excepţii specifice
    Art. 296^16. - [...]
    e) la contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate:
    e1. veniturile acordate, potrivit legii, cadrelor militare în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care îşi desfãşoarã activitatea în instituţiile din sectorul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã;
    e2. veniturile prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. g), h), j), l), n), p), s), ş), t) şi ţ);

    Norme metodologice:
    22. Sunt exceptate de la plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate urmãtoarele:
    a) veniturile acordate, potrivit legii, cadrelor militare în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care îşi desfãşoarã activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã;
    b) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, dupã caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea, inclusiv indemnizaţiile de şedinţã primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
    c) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
    d) sumele din profitul net, cuvenite administratorilor societãţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, dupã caz, precum şi participarea la profitul unitãţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
    e) indemnizaţiile lunare de neconcurenţã prevãzute în contractele individuale de muncã, în condiţiile legii;
    f) remuneraţia primitã de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
    g) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate de la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii;
    h) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    i) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, fãrã drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    j) veniturile reprezentând plãţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncã;
    k) veniturile acordate la momentul disponibilizãrii, venitul lunar de completare sau plãţile compensatorii, suportate din bugetul asigurãrilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementeazã aceste domenii."

    10. Punctul 23 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Excepţii specifice
    Art. 296^16. - [...]
    c) la contribuţia de asigurãri pentru şomaj:
    c1. veniturile prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. d), e), g), h), j), l), n), p), r), s), ş), t) şi ţ);
    c2. prestaţiile suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat;
    c3. veniturile obţinute de pensionari;
    c4. veniturile realizate de persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b), care nu se mai regãsesc în raporturi juridice cu persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. e) şi g), dar încaseazã venituri ca urmare a faptului cã au avut încheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordã, potrivit legii, ulterior sau la data încetãrii raporturilor juridice; în aceastã categorie nu se includ sumele reprezentând salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, asupra cãrora existã obligaţia plãţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj, stabilite în baza unor hotãrâri judecãtoreşti rãmase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
    c5. compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncã, persoanelor cãrora le înceteazã raporturile de muncã ori de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervã ori în retragere;
    c6. veniturile aferente perioadei în care raporturile de muncã sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele decât cele aferente perioadei de incapacitate temporarã de muncã cauzatã de boli obişnuite ori de accidente în afara muncii şi perioadei de incapacitate temporarã de muncã în cazul accidentului de muncã sau al bolii profesionale, în care plata indemnizaţiei se suportã de unitate, conform legii;
    c7. drepturile de salariu lunar acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii.

    Norme metodologice:
    23. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurãri pentru şomaj urmãtoarele:
    a) drepturile de soldã lunarã acordate personalului militar, potrivit legii;
    b) remuneraţia administratorilor societãţilor comerciale, companiilor/societãţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generalã a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
    c) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, dupã caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea, inclusiv indemnizaţiile de şedinţã primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
    d) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
    e) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societãţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, dupã caz, precum şi participarea la profitul unitãţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
    f) indemnizaţiile lunare de neconcurenţã prevãzute în contractele individuale de muncã, în condiţiile legii;
    g) remuneraţia primitã de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
    h) indemnizaţiile de asigurãri sociale de sãnãtate suportate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii;
    i) indemnizaţiile pentru incapacitate temporarã de muncã ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, suportate din Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, potrivit legii;
    j) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    k) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, fãrã drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    l) veniturile reprezentând plãţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncã;
    m) veniturile acordate la momentul disponibilizãrii, venitul lunar de completare sau plãţile compensatorii, suportate din bugetul asigurãrilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementeazã aceste domenii;
    n) prestaţiile suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat;
    o) veniturile obţinute de pensionari;
    p) veniturile realizate de persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din codul fiscal care nu se mai regãsesc în raporturi juridice cu persoanele prevãzute la art. 296^3 lit. e) şi g) din Codul fiscal, dar încaseazã venituri ca urmare a faptului cã au avut încheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordã, potrivit legii, ulterior sau la data încetãrii raporturilor juridice; în aceastã categorie nu se includ sumele reprezentând salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, stabilite în baza unor hotãrâri judecãtoreşti rãmase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, care se supun plãţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj;
    q) compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncã, persoanelor cãrora le înceteazã raporturile de muncã ori de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervã ori în retragere, altele decât cele prevãzute la lit. j), k), l) şi m);
    r) veniturile aferente perioadei în care raporturile de muncã sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele decât cele aferente perioadei de incapacitate temporarã de muncã cauzatã de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii şi perioadei de incapacitate temporarã de muncã în cazul accidentului de muncã sau al bolii profesionale, în care plata indemnizaţiei se suportã de unitate, conform legii, care se supun plãţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj;
    s) drepturile de salariu lunar acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii."

    11. Punctul 25 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    "Codul fiscal:
    Excepţii specifice
    Art. 296^16. - [...]
    d) la contribuţia de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale:
    d1. veniturile prevãzute la art. 296^4 alin. (1) lit. c), d), e), g), h), j), l), n), q), r), s), ş) şi ţ);
    d2. veniturile realizate de poliţişti, funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã;
    d3. prestaţiile suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat.

    Norme metodologice:
    25. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurãri pentru accidente de muncã şi boli profesionale urmãtoarele:
    a) indemnizaţiile din activitãţi desfãşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fãrã scop patrimonial;
    b) drepturile de soldã lunarã acordate personalului militar, potrivit legii;
    c) remuneraţia administratorilor societãţilor comerciale, companiilor/societãţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generalã a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
    d) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, dupã caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea, inclusiv indemnizaţiile de şedinţã primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
    e) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
    f) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societãţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, dupã caz, precum şi participarea la profitul unitãţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
    g) indemnizaţiile lunare de neconcurenţã prevãzute în contractele individuale de muncã, în condiţiile legii;
    h) remuneraţia primitã de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
    i) indemnizaţiile pentru incapacitate temporarã de muncã ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii;
    j) indemnizaţiile pentru incapacitate temporarã de muncã ca urmare a unui accident de muncã sau a unei boli profesionale, suportate din Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncã şi boli profesionale, potrivit legii;
    k) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    l) ajutoarele lunare şi plãţile compensatorii care se acordã, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervã sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, fãrã drept la pensie, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    m) veniturile acordate la momentul disponibilizãrii, venitul lunar de completare sau plãţile compensatorii, suportate din bugetul asigurãrilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementeazã aceste domenii;
    n) veniturile realizate de poliţişti, funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã;
    o) prestaţiile suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat.
    Contribuţia pentru asigurarea de accidente de muncã şi boli profesionale nu se datoreazã pe perioada practicii profesionale a elevilor, ucenicilor şi studenţilor."

    12. Punctul 26 se abrogã.

    ART. II
    Ordinele ministrului finanţelor publice şi cele ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã prevãzute la pct. 108 alin. (23), pct. 111 alin. (45), pct. 113.1.2 alin. (24), pct. 113.2 alin. (19), pct. 113.4 alin. (5), pct. 113.7 alin. (17) şi pct. 117.1 alin. (6^3) din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se adoptã în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
    ART. III
    Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia pct. 22, 31, 57, 59, 83 şi 84 ale art. I lit. F, care se aplicã începând cu data de 31 ianuarie 2012.
    ART. IV
    Formularul prevãzut la art. I lit. D pct. 10 se utilizeazã de plãtitorii de venituri pentru declararea veniturilor obţinute începând cu 1 ianuarie 2012 de nerezidenţi din România.
    ART. V
    (1) Operatorii economici prevãzuţi la art. I lit. F pct. 11 au obligaţia de a constitui şi garanţia aferentã calitãţii de destinatar înregistrat pânã la data de 29 februarie 2012 inclusiv. În acest sens, aceştia vor depune la autoritatea vamalã teritorialã documentele care atestã constituirea garanţiei. Neconstituirea garanţiei atrage revocarea autorizaţiei de destinatar înregistrat.
    (2) Autoritatea vamalã teritorialã va transmite Comisiei, pânã la data de 15 martie 2012, listele destinatarilor înregistraţi care s-au conformat prevederilor alin. (1), precum şi a celor care nu s-au conformat. Aceste liste vor fi însoţite de documentele depuse de cãtre destinatarii înregistraţi.
    (3) Revocarea autorizaţiei de destinatar înregistrat se face prin decizie a Comisiei.
    (4) Cererile pentru acordarea autorizaţiilor de antrepozit fiscal pentru producţia exclusivã de vinuri realizate de cãtre contribuabili, alţii decât contribuabilii mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementãrilor în vigoare, precum şi pentru micile distilerii, însoţite de documentaţiile aferente, aflate în curs de soluţionare la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri la Comisia instituitã la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, vor fi transmise spre soluţionare comisiilor constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã pânã la data de 15 februarie 2012. De asemenea, vor fi predate şi documentele aferente operatorilor economici care deţin astfel de autorizaţii.
    (5) Operatorii economici comercianţi care deţin în stoc la data de 30 ianuarie 2012 inclusiv bãuturi fermentate liniştite, altele decât bere şi vinuri, deja eliberate pentru consum şi nemarcate, pot comercializa aceste produse pânã la epuizarea stocurilor.
    ART. VI
    Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotãrâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

                       PRIM-MINISTRU
                          EMIL BOC

                      Contrasemneazã:
                      ---------------
               Ministrul finanţelor publice,
                   Gheorghe Ialomiţianu

                Ministrul muncii, familiei
                 şi protecţiei sociale,
                     Sulfina Barbu

                   Ministrul sãnãtãţii,
                      Ritli Ladislau

                  Ministrul dezvoltãrii
                regionale şi turismului,
                 Elena Gabriela Udrea

        p. Ministrul administraţiei şi internelor,
                     Mihai Caprã,
                   secretar de stat

             Ministrul afacerilor europene,
                    Leonard Orban

    Bucureşti, 25 ianuarie 2012.
    Nr. 50.

    ANEXA 1
    (Anexa nr. 33 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)



                                     CERERE
               privind acordarea autorizaţiei de utilizator final

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│1. Denumirea operatorului economic │Judeţul ............ Sectorul ...... │
│2. Adresã/Numãr de identificare TVA │Localitatea ....................... │
│ │Strada ............................ │
│ │Bloc ..... Scara.... Etaj.... Ap.... │
│ │Cod poştal ............. │
│ │Numãr de identificare TVA.......... │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Adresa de e-mail │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Codul unic de identificare │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│7. Numele, numãrul de telefon, codul │ │
│ numeric personal al │ │
│ reprezentantului legal │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│8. Codul CAEN şi denumirea activitãţii │ │
│ economice în care se utilizeazã │ │
│ produsele accizabile │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│9. Numele, adresa şi codul fiscal al │ │
│ persoanelor afiliate cu operatorul │ │
│ economic │ │
│10. Locul primirii produselor │ Judeţul/Sectorul ................... │
│ accizabile │ Localitatea ....................... │
│ │ Strada .......................... │
│ │ Cod poştal .................. │
│11. Capacitatea de depozitare │ │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│12. Tipul de produse accizabile solicitate în regim de scutire directã/ │
│ scutire indirectã / exceptare de la plata accizelor şi cantitatea │
│ estimatã │
├───────────┬───────┬─────────────┬─────┬─────────┬────────────────────────────┤
│Denumirea │ Cod │ Cantitatea │ │ Baza │ Destinaţia produsului │
│produsului │ NC*1) │ estimatã*2) │ UM │ legalã ├────┬───────┬────────┬──────┤
│ │ │ pentru │ │ pentru │ │ │ │ │
│ │ │ un an/3 ani │ │ care se │Pro-│ │Comerci-│ │
│ │ │ │ │solicitã │duc-│Consum │alizare │Navi- │
│ │ │ │ │ autori- │ţie │propriu│ cãtre │gaţie │
│ │ │ │ │ zarea │ │ │utili- │ │
│ │ │ │ │(art. .. │ │ │ zator │ │
│ │ │ │ │alin. .. │ │ │ final │ │
│ │ │ │ │pct. ... │ │ │ │ │
│ │ │ │ │lit. ... │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din Codul│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ fiscal) │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼─────────────┼─────┼─────────┼────┼───────┼────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴───────┴─────────────┴─────┴─────────┴────┴───────┴────────┴──────┤
│13. Produse ce urmeazã a fi obţinute │
├─────┬──────────────┬─────────────┬───────────────────────────────────────────┤
│Nr. │ │ │ Destinaţia produsului obţinut │
│crt. │ Tip produs │ Cod NC ├───────────────────┬───────────────────────┤
│ │ │ │ Comercializare │ Consum propriu │
├─────┼──────────────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────┴───────────┬─┴───────────────┬───┴────────┬──────────────┤
│14. Sunteţi titularul unei alte │ │ │ │
│ autorizaţii eliberate de │ Tip │ │ Validã/ │
│ autoritatea vamalã competentã? │ autorizaţie*3) │ Numãr/datã │ invalidã │
├────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ Da Nu │ │ │ │
│ [] [] │ │ │ │
├────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┴──────────────┤
│ 15. Documente de anexat: │
│ - certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din │
│care sã rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, │
│administratorii, punctele de lucru în care urmeazã a se realiza recepţia, │
│producţia şi comercializarea produselor, precum şi copie dupã certificatul │
│de înmatriculare sau certificatul de înregistrare, dupã caz; │
│ - certificatul de atestare fiscalã; │
│ - cazierul fiscal al solicitantului; │
│ - cazierul judiciar al administratorului; │
│ - copii ale documentelor care atestã forma de deţinere a utilajelor, │
│terenurilor şi clãdirilor (proprietate, închiriere sau contract de leasing); │
│ - copii ale licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor cu privire la │
│desfãşurarea activitãţii, dupã caz; │
│ - fundamentarea cantitãţii pentru fiecare produs în parte, identificat │
│prin codul NC, ce urmeazã a fi achiziţionat în regim de scutire directã/ │
│exceptare de la plata accizelor. │
│ │
│ Cunoscând dispoziţiile art. 292 privind falsul în declaraţii, din Codul │
│penal, declar cã datele înscrise în acest formular, precum şi documentele │
│anexate sunt corecte şi complete. │
│ │
│ Data .................................. │
│ Numele şi prenumele administratorului ..................... │
│ Semnãtura şi ştampila ..................................... │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



---------
    *1) Codul NC va fi completat în mod obligatoriu la nivel de 8 cifre.
    *2) Prin cantitatea estimatã pentru un an se înţelege cantitatea necesarã pentru 12 luni consecutive, iar prin cantitatea estimatã pentru 3 ani se înţelege cantitatea necesarã pentru 36 de luni consecutive.
    *3) Rubrica "Tip autorizaţie" se va completa cu toate tipurile de autorizaţii emise anterior sau în derulare.

    ANEXA 2
    (Anexa nr. 35 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)





    Denumirea utilizatorului final/cod utilizator
    .............................................
    Cod utilizator punct de lucru...........................
    Localitatea................/judetul/sector..............
    Strada............................ Nr...................
    Bloc.....Scara......Etaj....Ap..., Cod postai...........
    Domiciliul fiscal.......................................


                            SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
             privind achiziţiile/utilizãrile de produse accizabile
                    şi livrãrile de produse finite rezultate
             în luna.....................anul......................

    Temei legal aferent facilitãţii fiscale solicitate:
      ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
      │1. cf. art. ... alin...... lit..... Cod fiscal - autorizaţie nr. .... │
      │2. cf. art. ... alin...... lit..... Cod fiscal - autorizaţie nr. .... │
      │3. cf. art. ... alin...... lit..... Cod fiscal - autorizaţie nr. .... │
      │ ................... │
      └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. ACHIZIŢII/LIVRÃRI PRODUSE ACCIZABILE │
├─────────┬──────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬─────────────┬──────────────┬──────────┤
│Document │Achiziţie/│Furnizor/ │ Cod accize │ Cod NC │ Starea │Densitate │Concentraţie │ Recipienţi │ Cantitate│
│ │Livrare │Beneficiar│ expeditor/ │ al │produsului│ la 15°C │ │ │ │
│ │ │ │ Cod │produsului│ │ kg/l │ │ │ │
│ │ │ │identificare│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ fiscalã │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────┼────┬─────┤ │ destinatar │ │ │ │ ├────────┬─────┼───┬──────┤
│Tip│ Nr./│Tip │Data │ │ │ │ │ │ │ Capaci-│ Nr. │kg │ litri│
│ │serie│ │ │ │ │ │ │ │ │ tate │ │ │ │
│ │/ARC │ │ │ │ │ │ │ │ │nominalã│ │ │ │
├───┼─────┼────┼─────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼────────┼─────┼───┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13│ 14 │
├───┼─────┼────┼─────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼────────┼─────┼───┼──────┤
├───┼─────┼────┼─────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼────────┼─────┼───┼──────┤
└───┴─────┴────┴─────┴──────────┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────────┴────────┴─────┴───┴──────┘

    (I) Factura/eDA/DI/AIM (aviz de însoţire a mãrfii)/NP (notã de predare); (3) Pt. achiziţii se va înscrie "A",
pentru livrãri se va înscrie "L": (6) În cazul utilizatorului final care comercializeazã produsele accizabile cãtre
alt utilizator final, se va înscrie codul de accizã al utilizatorului final; (8) Se va menţiona V - produse în vrac
sau I - Îmbuteliat: (9) Se completeazã numai în cazul produselor energetice: (10) Se va completa numai în cazul
alcoolului şi bãuturilor alcoolice;

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. RECAPITULAREA ACHIZIŢIILOR/LIVRÃRILOR DE PRODUSE ACCIZABILE │
├───────┬───────┬───────────┬───────────┬───────────┬─────────────────────────────────┬───────────┬──────────┬────────┤
│ Codul │Starea │ Stoc la │ Cantitate│ Surplus pe│ Cantitate ieşitã │ Pierderi │ Stoc la │Diferen-│
│ NC al │produ- │ începutul │ intratã │ parcursul ├───────────┬──────────┬──────────┤ │ sfârşitul│ţe │
│ produ-│sului │ lunii │ │ lunii │ Consum │ Producţie│ Comerci- │ │ lunii │(+) sau │
│ sului │ │ │ │ │ propriu │ │ alizare │ │ │ (-) │
│ │ ├────┬──────┼────┬──────┼────┬──────┼────┬──────┼────┬─────┼────┬─────┼────┬──────┼────┬─────┼──┬─────┤
│ │ │ kg │ Litri│ kg │ Litri│ kg │Litri │ kg │ Litri│ kg │Litri│ kg │Litri│ kg │ Litri│ kg │Litri│kg│Litri│
├───────┼───────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──────┼────┼─────┼──┼─────┤
│ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │ 22 │ 23 │ 24 │ 25 │ 26 │ 27 │ 28│ 29 │ 30 │ 31 │ 32 │33│ 34 │
├───────┼───────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──────┼────┼─────┼──┼─────┤
└───────┴───────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴──────┴────┴─────┴──┴─────┘

    (16) Se va menţiona V - produse în vrac sau I - îmbuteliat; (23),(24) cantitatea consumatã în scopul pentru care a
obţinut autorizaţia; (25),(26) cantitatea comercializatã în cazul utilizatorului final autorizat sã comercializeze
produsele cãtre un utilizator final; (27),(28) - cantitatea utilizatã în alte scopuri pentru care datoreazã accize;
(33), (34) - Diferenţa - cantitãţile de produse stabilite dupã formula: stoc la începutul lunii - canitate intratã -
surplus pe parcursul lunii - cantitate ieţitã - pierderi - stoc la sfârşitul lunii;
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. RECAPITULAREA PRODUSE FINITE REALIZATE/LIVRATE*) │
├───────────┬───────────────┬─────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────┤
│ Codul │ Stoc la │ Cantitate │ Cantitate │ Stoc la │Diferenţe │
│ NC al │începutul lunii│ realizatã în │ expediatã │ sfârşitul │(+) sau (-)│
│produsului │ │luna de raportare│ │ lunii │ │
│ ├───────┬───────┼────────┬────────┼───────┬───────┼───────┬───────┼─────┬─────┤
│ │ cant │ um │ cant │ um │ cant │ um │ cant │ um │cant │ um │
├───────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ 35 │ 36 │ 37 │ 38 │ 39 │ 40 │ 41 │ 42 │ 43 │ 44 │ 45 │
├───────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
└───────────┴───────┴───────┴────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴─────┴─────┘

--------
    *) Nu se completeazã de cãtre operatorii economici beneficiari ai
autorizaţiilor de utilizator final cf. art. 206^58 din Codul fiscal; (44), (45) -
Diferenţa - cantitãţile de produse finite stabilite dupã formula: stoc la începutul lunii
 - cantitate realizatã în luna de raportare - cantitate expediatã - stoc la sfârşitul
lunii;

┌─────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. LIVRÃRI PRODUSE FINITE*) │
├───────────┬─────────────────────┬───────────────────────┤
│ Codul │ Cantitate expediatã │ Destinatar │
│ NC al ├──────────┬──────────┼───────────────────────┤
│produsului │ cant │ um │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────┤
│ 46 │ 47 │ 48 │ 49 │
├───────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────┤
└───────────┴──────────┴──────────┴───────────────────────┘

--------
    *) Nu se completeazã de cãtre operatorii economici
beneficiari ai autorizaţiilor de utilizator final cf.
 art. 206^58 din Codul fiscal;
    (49) - se va înscrie codul ţãrii în cazul destinaţiei
 UE, EX în cazul exporturilor şi codul de identificare
fiscalã al destinatarului în cazul livrãrilor naţionale

 Numele şi prenumele ..........
 ....................... Data
 Semnãtura şi ştampila operatorului
 ..................................



    ANEXA 3
    (Anexa nr. 38^1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)




┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare.............. │ Data.................. │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘

                                     DECLARAŢIE
               privind media ponderatã pentru produsul .......
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│I. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL DE PRODUSE ACCIZABILE UTILIZATE CA MATERIE PRIMÃ │
├────────┬───────────────┬──────┬──────┬────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┤
│Nr. crt.│Denumire produs│Cod NC│U.M.*)│Nivel accize│Cantitate utilizatã**)│Accize aferente │
│ │ │ │ │(euro/u.m.) │ │materiei prime │
├────────┼───────────────┼──────┼──────┼────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├────────┴───────────────┴──────┼──────┼────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│TOTAL Accize materii prime │ │ │ │ │
│utilizate (sumã coloana 6) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────┼──────┼────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│TOTAL Materii prime accizabile │ │ │ │ │
│utilizate (sumã coloana 5) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────┴──────┴────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┤
│II. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL DE PRODUSE NEACCIZABILE UTILIZATE CA MATERIE PRIMÃ │
├────────┬───────────────┬──────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤
│Nr. crt.│Denumire produs│U.M.*)│Cantitate utilizatã**)│ │
│ │ │ │ │ │
├────────┼───────────────┼──────┼──────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ │
├────────┼───────────────┼──────┼──────────────────────┤ │
├────────┴───────────────┴──────┼──────────────────────┤ │
│TOTAL Materii prime neaccizabi-│ │ │
│le utilizate (sumã coloana 3) │ │ │
├───────────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤
│III. INFORMAŢII PRIVIND PRODUSUL ACCIZABIL FINIT REALIZAT │
├────────────────────────┬──────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Denumire produs │Cod NC│U.M. │ Nivel accize │
│ │ │ │ (euro/u.m.) │
├────────────────────────┼──────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├────────────────────────┼──────┼──────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
├────────────────────────┴──────┴──────┴──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV. MEDIA PONDERATÃ │
│TOTAL accize materii prime utilizate │
│ │
│TOTAL Materii prime accizabile utilizate + TOTAL Materii prime neaccizabile utilizate │
├────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Media ponderatã │ │
│(euro/u.m.) │ │
└────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

------
    *) Unitatea de mãsurã este cea prevãzutã în anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
    **) Se completeazã cu cantitatea materiei prime utilizatã pentru obţinerea unei unitãţi
 aferente cantitãţii de produs finit pentru care este prevãzut nivelul accizelor în anexa nr. 1
 la Titlul VII din Codul fiscal.
 Ex: pentru obţinerea unui produs din categoria produselor intermediare, se va completa cu
 cantitatea materiei prime utilizate pentru obţinerea unei cantitãţi de 1 hl de produs finit.
 Cunoscând dispoziţiile art. 292 privind falsul în declaraţii, din Codul penal, declar cã datele
 înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.

  ................................... ...............
 Semnãtura şi ştampila solicitantului Data



    ANEXA 4
    (Anexa nr. 47 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)

    Denumirea destinatarului înregistrat/reprezentantului fiscal
    ..........................................................
    Cod accize/Cod identificare fiscalã ......................
    Localitatea .................... judeţul/sector ..........
    Strada ........................................ Nr. ......
    Bloc ..... Scara .... Etaj ..... Ap. ..... Cod poştal ....


                   SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
      privind achiziţiile şi livrãrile de produse accizabile în
                   luna ....... anul .......



┌────────┬──────────┬────────┬──────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬────────────┬─────────────┬────┐
│Document│Achiziţie/│ │ Cod │Codul │Starea │ │Concen- │ │ │ │
│ │Livrare │Proveni-│accize │ NC │produ- │Densi- │traţie │ Recipienţi │Cantitate │Ac- │
│ │ │ enţa/ │expeditor/│ al │sului │tate │ grad │ (5) │ │ciza│
├───┬────┼───┬──────┤ Desti- │ Cod │produ-│(vrac/ │la 15°C│alcoolic├───────┬────┼──┬─────┬────┤da- │
│ │ │ │ │ naţia │identi- │sului │îmbu- │ kg/l │ /grad │Capa- │ │ │ │mii │to- │
│Tip│Nu- │Tip│Data │ (3) │ficare │ │teliat)│ (4) │ Plato │citate │nr. │kg│litri│bu- │ratã│
│(1)│mãr │(2)│ │ │fiscalã │ │ (V/Î) │ │ (5) │nomi- │ │ │ │cãţi│-mii│
│ │ │ │ │ │destinatar│ │ │ │ │nalã │ │ │ │ │lei-│
├───┼────┼───┼──────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────┼──┼─────┼────┼────┤
├───┼────┼───┼──────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────┼──┼─────┼────┼────┤
├───┼────┼───┼──────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────┼──┼─────┼────┼────┤
├───┼────┼───┼──────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────┼──┼─────┼────┼────┤
├───┼────┼───┼──────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────┼──┼─────┼────┼────┤
└───┴────┴───┴──────┴────────┴──────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────┴──┴─────┴────┴────┘
    (1) eDA, DI, factura; AIM (aviz de însoţire a mãrfii); (2) Pentru achiziţii se va înscrie "A";
 pentru livrãri se va înscrie "L"; (3) Se va înscrie indicativul ţãrii în cazul provenienţei/destinaţiei
 U.E. (RO în cazul livrãrilor naţionale); se va indica "EX" în cazul livrãrilor în afara U.E.;
 (4) Se va completa numai în cazul produselor energetice; (5) Se va completa numai în cazul alcoolului
 şi bãuturilor alcoolice.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ RECAPITULAREA PERIOADEI │
├──────────┬────┬──────────┬─────────┬──────────┬──────────┬─────────┬────────┬───────┬────────────┤
│Codul NC │U.M.│Vrac/ │ Stoc la │Cantitatea│Surplus pe│Cantitate│Pierderi│ Stoc │Diferenţa │
│al │ │Îmbuteliat│începutul│ intratã │parcursul │ ieşitã │ │efectiv│(+) sau (-) │
│produsului│ │(V/Î) │ lunii │ │ lunii │ │ │ │ │
├──────────┼────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼────────┼───────┼────────────┤
├──────────┼────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼────────┼───────┼────────────┤
└──────────┴────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────────┴────────┴───────┴────────────┘


                  Numele şi prenumele
                 ........................
                                                          Data
             Semnãtura şi ştampila operatorului ...............
             ...................................




    ANEXA 5
    (ANEXA nr. 48.1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)




    Denumirea antrepozitului fiscal ...................
    Cod accize ........................................
    Localitatea .............. Judeţul/Sectorul .......
    Strada ................................... Nr. ....
    Cod poştal .............................
    Domiciliul fiscal ......................


                            SITUAŢIA
        privind operaţiunile desfãşurate în antrepozitul fiscal de
             producţie de alcool şi bãuturi spirtoase
                     în luna ........ anul .....

    I. Materii prime (exprimate în tone pentru materii prime altele decât alcool/
hectolitri alcool pur, dupã caz)
┌───────────┬──────┬────────────┬─────────────────────────────────┬────────┬─────┬─────────┐
│ Tipul │ U.M. │Stoc iniţial│ Intrãri (B) │ │ │ │
│produsului/│ │ (A) ├──────────────────┬─────┬────────┤Utilizat│Stoc │Diferenţa│
│ Cod NC │ │ │ Operaţii interne │ │ │ │final│ │
│ │ │ ├──────────┬───────┤ U.E.│ Import │ (C) │ (D) │ (E) │
│ │ │ │ Din │ Alte │ │ │ │ │ │
│ │ │ │producţie │ achi- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ proprie │ ziţii │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────────────┼──────────┼───────┼─────┼────────┼────────┼─────┼─────────┤
├───────────┼──────┼────────────┼──────────┼───────┼─────┼────────┼────────┼─────┼─────────┤
├───────────┼──────┼────────────┼──────────┼───────┼─────┼────────┼────────┼─────┼─────────┤
└───────────┴──────┴────────────┴──────────┴───────┴─────┴────────┴────────┴─────┴─────────┘
    (A) stocul iniţial: cantitatea de materii prime existente la începutul perioadei trebuie
sã coincidã cu stocul final al perioadei anterioare; (B) Intrãri: cantitãţile de materii
prime intrate trebuie sã corespundã cu cele înscrise în documente de circulaţie corespunzã-
toare fiecãrei provenienţe, aferente perioadei de raportare; (C) cantitãţile de materii prime
utilizate pentru fabricarea alcoolului, în perioada de raportare; (D) Cantitãţile de materii
prime existente în finalul perioadei de raportare; (E) Diferenţe: cantitatea rezultatã pentru
fiecare materie primã, dupã formula urmãtoare:
Stoc iniţial + intrãri - utilizat - stoc final E = A + B - C - D.

    II. Produse în curs de fabricaţie

┌───────────┬─────┬────────────┬────────┬─────────────────────────┬───────────┬──────────┐
│ Tipul │ │ │ │ Ieşiri │ │ │
│produsului/│U.M. │Stoc iniţial│ Intrãri├───────────┬─────────────┤Stoc final │Diferenţa │
│ Cod NC │ │ │ │Cãtre alte │ Pentru │ │ │
│ │ │ │ │ depozite │ prelucrare │ │ │
│ │ │ │ │ │ finalã │ │ │
├───────────┼─────┼────────────┼────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴────────────┴────────┴───────────┴─────────────┴───────────┴──────────┘

    III. Livrãri (exprimate în hectolitri alcool pur)

┌──────┬────┬────┬──────┬────────────────┬───────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────────┐
│Tipul │U.M.│Stoc│Canti-│ Intrãri (C) │ Ieşiri (D) │ │ │ │
│produ-│ │ini-│tãţi ├─────┬─────┬────┼────┬──────────────────────────┤ │ │ │
│sului/│ │ţial│pro- │Achi-│ │ │Cu │ Fãrã accize │ Utilizate │Stoc │Diferenţa│
│Cod NC│ │(A) │duse │ziţii│Alte │Im- │ac- ├──────────────────┬───────┤ în │final│ (G) │
│ │ │ │ (B) │in- │achi-│port│cize│Regim suspensiv │ │activitatea│ (F) │ │
│ │ │ │ │terne│ziţii│ │ ├──────┬────┬──────┤Scutire│ proprie │ │ │
│ │ │ │ │(RO) │(UE) │ │ │Teri- │ │ │ │ (E) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │toriul│U.E.│Export│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │naţio-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ nal │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼────┼────┼──────┼────┼──────┼───────┼───────────┼─────┼─────────┤
├──────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼────┼────┼──────┼────┼──────┼───────┼───────────┼─────┼─────────┤
└──────┴────┴────┴──────┴─────┴─────┴────┴────┴──────┴────┴──────┴───────┴───────────┴─────┴─────────┘
    Cantitãţile de alcool se exprimã în hectolitri, cu douã zecimale. Datele aferente (A), (B), (C),
(D) şi (E) sunt corespunzãtoare operaţiunilor desfãşurate în perioada de raportare;
diferenţa (G) = A + B + C - D - E - F.
    Diferenţa = stoc iniţial + (cantitãţi produse) + intrãri - ieşiri - stoc final

               Data .............. Conducãtorul antrepozitului fiscal,
                                         ..............................
                                              Semnãtura şi ştampila



    ANEXA 6
    (ANEXA nr. 48.2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)




    Denumirea antrepozitului fiscal ...................
    Cod accize ........................................
    Localitatea .............. Judeţul/Sectorul .......
    Strada ................................. Nr. ......
    Cod poştal .............................
    Domiciliul fiscal ......................


                            SITUAŢIA
       privind operaţiunile desfãşurate în antrepozitul fiscal
    de producţie de vinuri/bãuturi fermentate/produse intermediare
                    în luna ......... anul .........

    I. Materii prime
┌──────┬────┬────────────┬───────────────────────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│Tipul │U.M.│Stoc iniţial│ Intrãri (B) │ │ │ │
│produ-│ │ (A) │ │ │ │ │
│sului/│ ├──────┬─────┼───────────┬───────────┬───────────┤ Utilizat │ Stoc │ Diferenţa │
│Cod NC│ │ │Con- │ Operaţii │ │ │ │ final │ │
│ │ │Canti-│cen- │ interne │ U.E. │ Import │ (C) │ (D) │ (E) │
│ │ │tate │tra- ├──────┬────┼──────┬────┼──────┬────┼──────┬────┼──────┬────┼──────┬────┤
│ │ │ │ţie │ │Con-│ │Con-│ │Con-│ │Con-│ │Con-│ │Con-│
│ │ │ │ │Canti-│cen-│Canti-│cen-│Canti-│cen-│Canti-│cen-│Canti-│cen-│Canti-│cen-│
│ │ │ │ │tate │tra-│tate │tra-│tate │tra-│tate │tra-│tate │tra-│tate │tra-│
│ │ │ │ │ │ţie │ │ţie │ │ţie │ │ţie │ │ţie │ │ţie │
├──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
├──────┼────┼──────┼─────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┼──────┼────┤
└──────┴────┴──────┴─────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┴──────┴────┘



    A - cantitãţile de materii prime existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie sã corespundã cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitãţile de materii prime şi de produse în curs de fabricaţie intrate în antrepozit - se va avea în vedere data din documentele de circulaţie corespunzãtoare fiecãrei provenienţe/raport de primire; C - cantitãţile de materie primã utilizate pe parcursul lunii la procesul de producţie al produselor intermediare; D - stoc final - cantitãţile de materii prime existente în antrepozit la sfârşitul lunii; E - diferenţa - cantitãţile de produse rezultate, stabilite dupã formula: stoc iniţial + intrãri - utilizãri - stoc final (E = A + B - C - D).

    II. Produse în curs de fabricaţie



┌───────────┬─────┬────────────┬────────┬─────────────────────────┬───────────┬──────────┐
│ Tipul │ │ │ │ Ieşiri │ │ │
│produsului/│U.M. │Stoc iniţial│ Intrãri├───────────┬─────────────┤Stoc final │Diferenţa │
│ Cod NC │ │ │ │Cãtre alte │ Pentru │ │ │
│ │ │ │ │ depozite │ prelucrare │ │ │
│ │ │ │ │ │ finalã │ │ │
├───────────┼─────┼────────────┼────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴────────────┴────────┴───────────┴─────────────┴───────────┴──────────┘



    III. Livrãri (exprimate în hectolitri)



┌──────┬────┬────┬──────┬────────────────┬───────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────────┐
│Tipul │U.M.│Stoc│Canti-│ Intrãri (C) │ Ieşiri (D) │ │ │ │
│produ-│ │ini-│tãţi ├─────┬─────┬────┼────┬──────────────────────────┤ │ │ │
│sului/│ │ţial│pro- │Achi-│ │ │Cu │ Fãrã accize │ Utilizate │Stoc │Diferenţa│
│Cod NC│ │(A) │duse │ziţii│Alte │Im- │ac- ├──────────────────┬───────┤ în │final│ (G) │
│ │ │ │ (B) │in- │achi-│port│cize│Regim suspensiv │ │activitatea│ (F) │ │
│ │ │ │ │terne│ziţii│ │ ├──────┬────┬──────┤Scutire│ proprie │ │ │
│ │ │ │ │(RO) │(UE) │ │ │Teri- │ │ │ │ (E) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │toriul│U.E.│Export│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │naţio-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ nal │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼────┼────┼──────┼────┼──────┼───────┼───────────┼─────┼─────────┤
├──────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼────┼────┼──────┼────┼──────┼───────┼───────────┼─────┼─────────┤
└──────┴────┴────┴──────┴─────┴─────┴────┴────┴──────┴────┴──────┴───────┴───────────┴─────┴─────────┘


    A - cantitãţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei, şi care trebuie sã corespundã cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei; C - cantitãţile de produse intrate în regim suspensiv în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; D - ieşiri cu accize - cantitãţile de produse eliberate pentru consum: ieşiri fãrã accize - cantitãţile fiecãror produse intermediare ieşite în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; E - cantitãţi de produse obţinute în antrepozit şi care ulterior sunt utilizate ca materie primã în urma unui proces de producţie; F- stoc final - cantitãţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - diferenţa - cantitãţile de produse rezultate, stabilite dupã formula urmãtoare: G = A + B + C - D - E - F.


      Data ............ Conducãtorul antrepozitului fiscal,
                               .............................
                                  Semnãtura şi ştampila


    ANEXA 7
    (ANEXA nr. 48.3 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)



    Denumirea antrepozitului fiscal ................................
    Cod accize .....................................................
    Localitatea ................, Judeţul/Sectorul .................
    Str. .................................. Nr. ....................
    Cod poştal ............................
    Domiciliul fiscal .....................

                            SITUAŢIA
        privind operaţiunile desfãşurate în antrepozitul fiscal de
                       producţie de bere
                   în luna ...... anul .......

    I. Materii prime
┌─────────┬─────────┬─────────────┬────────────────────┬─────────┬─────────────┐
│Denumire │Kilograme│% extract sec│ Denumire │Kilograme│% extract sec│
├─────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┼─────────┼─────────────┤
│Malţ │ │ │Zahãr şi glucozã │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┼─────────┼─────────────┤
│Orz │ │ │Alte materii de │ │ │
│ │ │ │extracţie │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┼─────────┼─────────────┤
│Orez şi │ │ │ │ │ │
│griş │ │ │Malţ colorat │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┼─────────┼─────────────┤
│Porumb │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴─────────────┴────────────────────┴─────────┴─────────────┘



    II. Bere fabricatã în hectolitri



┌──────┬────┬───────┬─────────┬──────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬─────┬───────┐
│Tipul │U.M.│Stoc │Cantitãţi│ Intrãri │ Ieşiri │ │ │
│produ-│ │iniţial│ produse │ (C) │ │ │ │
│sului/│ │ (A) │ (B) ├───────┬───────┬──────┼────────────┬────────────────────────────┤ │ │
│Cod NC│ │ │ │Achizi-│Alte │Import│ Cu accize │ Fãrã accize │ │ │
│ │ │ │ │ţii │achizi-│ │ (D) │ (E) │Stoc │Dife- │
│ │ │ │ │interne│ţii │ ├─────┬──────┼────────────────────┬───────┤final│renţa │
│ │ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │Grad │Consum│ Regim suspensiv │Opera- │ (F) │ (G) │
│ │ │ │ │ │ │ │Plato│ ├────────┬────┬──────┤ţiuni │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │mediu│ │Terito- │U.E.│Export│scutite│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │riul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │naţional│ │ │ │ │ │
├──────┼────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼────────┼────┼──────┼───────┼─────┼───────┤
├──────┼────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼────────┼────┼──────┼───────┼─────┼───────┤
└──────┴────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴──────┴─────┴──────┴────────┴────┴──────┴───────┴─────┴───────┘



    A - cantitãţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie sã corespundã cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitãţile de bere produse în antrepozit pe parcursul lunii; C - cantitãţile de bere intrate în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; D - ieşiri cu accize: Gradul Plato mediu - dacã berea eliberatã în consum prezintã diverse grade Plato, se va înscrie gradul mediu ponderat.
    De exemplu: 1.000 hl bere de 12 grade Plato; 2.000 hl bere de 13 grade Plato; 3.000 hl de bere de 14 grade Plato. Gradul Plato mediu ponderat =


       (1.000 x 12) + (2.000 x 13) + (3.000 x 14)
     = ────────────────────────────────────────── = 13,33;
                 1.000 + 2.000 + 3.000



    F - stocul final - cantitãţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - diferenţa - cantitãţile de produse rezultate, stabilite dupã formula urmãtoare: G = A + B + C - D - E - F.

    Data ................... Conducãtorul antrepozitului fiscal,
                                 ...................................
                                 Semnãtura şi ştampila


    ANEXA 8
    (Anexa nr. 48.4 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)




    Denumirea antrepozitului fiscal .................................
    Cod accize ......................................................
    Localitatea .................... Judeţul/Sectorul ...............
    Str. ........................... Nr. ............................
    Cod poştal ......................................................
    Domiciliul fiscal ...............................................


                               SITUAŢIA
       privind operaţiunile desfãşurate în antrepozitul fiscal de
                       producţie tutunuri prelucrate
                       în luna ........... anul .....

┌──────┬───────┬───────┬─────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┐
│Tipul │ U.M. │Stoc │Cantitãţi│ Intrãri │ Ieşiri │ │ │
│produ-│ │iniţial│ produse │ (C) │ │ │ │
│sului/│ │ (A) │ (B) ├───────┬───────┬──────┼────────────┬───────────────────────────────────────┤ │ │
│cod NC│ │ │ │Achizi-│Alte │ │ Cu accize │ Fãrã accize │ │ │
│ │ │ │ │ţii │achizi-│ │ (D) │ (E) │Stoc │Dife-│
│ │ │ │ │interne│ţii │Import├─────┬──────┼────────────────────────────────┬──────┤final│renţa│
│ │ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │Valoa│Canti-│ Regim suspensiv │Scuti-│ (F) │ (G) │
│ │ │ │ │ │ │ │re │tate ├──────────┬──────────┬──────────┤re │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriul│ U.E │ Export │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ naţional │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Va- │Can-│Va- │Can-│Va- │Can-│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │loare│ti- │loare│ti- │loare│ti- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tate│ │tate│ │tate│ │ │ │
├──────┼───────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┤
├──────┼───────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┤
├──────┼───────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┤
└──────┴───────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴──────┴─────┴──────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴──────┴─────┴─────┘



    În cazul ţigaretelor, al ţigãrilor de foi, cantitãţile vor fi exprimate în mii bucãţi, iar în cazul tutunurilor de fumat, se vor exprima în kg.
    A - cantitãţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie sã corespundã cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei, care se considerã finite; C - cantitãţile de produse intrate în regim suspensiv de accize în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; D - ieşiri cu accize - cantitãţile de produse eliberate în consum; E - ieşiri fãrã accize - cantitãţile fiecãrui produs ieşit în regim suspensiv de accize sau în regim de scutire de la plata accizelor; F - stoc final - cantitãţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - Diferenţa - cantitãţile de produse rezultate, stabilite dupã formula urmãtoare: G = A + B + C - D - E - F.

    Data ............. Conducãtorul antrepozitului fiscal,
                               ..................................
                                    (Semnãtura şi ştampila)


    ANEXA 9
    (Anexa nr. 48.5 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)




    Denumirea antrepozitului fiscal .......................................
    Cod accize ............................................................
    Localitatea .................. Judeţul/Sectorul .......................
    Str. .......................................... Nr. ...................
    Cod poştal ....................................
    Domiciliul fiscal .............................


                                SITUAŢIA
    privind operaţiunile desfãşurate în antrepozitul fiscal de producţie
                          de produse energetice
                  în luna ........... anul ...............

┌──────┬────┬───────┬─────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┐
│Tipul │U.M.│ Stoc │Cantitãţi│ Intrãri │ Ieşiri │Autoconsum │ │ │
│produ-│ │iniţial│ produse │ (C) │ │ (F) │ │ │
│sului/│ │ (A) │ (B) ├───────┬───────┬──────┼────────────┬───────────────────────────────────────┼─────┬─────┤ │ │
│cod NC│ │ │ │Achizi-│Alte │ │ Cu accize │ Fãrã accize │ Cu │Fãrã │ │ │
│ │ │ │ │ţii │achizi-│ │ (D) │ (E) │acci-│acci-│Stoc │Dife-│
│ │ │ │ │interne│ţii │Import│ ├────────────────────────────────┬──────┤ze │ze │final│renţa│
│ │ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │ │ Regim suspensiv │Scuti-│ │ │ (G) │ (H) │
│ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬──────────┬──────────┤ri │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriul│ U.E │ Export │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ naţional │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
├──────┼────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
├──────┼────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
└──────┴────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴──────┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



    Cantitãţile de produse se vor înscrie în tone sau 1.000 litri potrivit anexei de la titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în care sunt stabilite nivelurile accizelor.
    A - cantitãţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie sã corespundã cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei care se considerã finite; C - cantitãţile de produse intrate în regim suspensiv de accize în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; D - ieşiri cu accize - cantitãţile de produse eliberate în consum; E - cantitãţile fiecãrui produs ieşit în regim suspensiv de accize sau în regim de scutire de la plata accizelor pentru consum; E - ieşiri fãrã accize - cantitãţile fiecãrui produs ieşit în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; F - Autoconsum - cantitãţile d eproduse consumate în cadrul antrepozitului fiscal; G - Stocul final - cantitãţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; H - diferenţa - cantitãţile de produse rezultate, stabilite dupã formula urmãtoare: H = A + B + C - D - E - F - G.

    Data ............. Conducãtorul antrepozitului fiscal,
                               ..................................
                                    (semnãtura şi ştampila)


    ANEXA 10
    (Anexa nr. 49 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul Fiscal)




    Denumirea antrepozitului fiscal ...................
    Cod accize ........................................
    Localitatea .............. Judeţul/Sectorul .......
    Str. ................................... Nr. ......
    Cod poştal .............................
    Domiciliul fiscal ......................


                                     SITUAŢIA
    privind operaţiunile desfãşurate în antrepozitul fiscal de depozitare
                          în luna ............ anul .....
┌──────┬───────┬───────┬──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────┬───────┐
│Tipul │ │Stoc │ Intrãri │ Ieşiri │ │ │
│produ-│ U.M. │iniţial│ (B) │ │ │ │
│sului/│ │ (A) ├───────┬───────┬──────┼─────────┬───────────────────────────────────────┤ │ │
│Cod NC│ │ │Achizi-│Alte │ │Cu accize│ Fãrã accize │ │ │
│ │ │ │ţii │achizi-│ │ (C) │ (D) │Stoc │Dife- │
│ │ │ │interne│ţii │Import├─────────┼─────────────────────────────┬─────────│final│renţa │
│ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │Cantitate│ Regim suspensiv │ │ (E) │ (F) │
│ │ │ │ │ │ │ ├─────────┬─────────┬─────────┤Scutire/ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │Terito- │ U.E. │ Export │exceptare│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │riul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │naţional │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │Cantitate│Cantitate│Cantitate│ │ │ │
├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┤
├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┤
├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┤
├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┤
└──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────┴───────┘



    Unitãţile de mãsurã pentru produsele depozitate sunt cele prevãzute în anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
    A - cantitãţile de produse existente în antrepozit la începutul perioadei şi care trebuie sã corespundã cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitãţile de produse intrate în regim suspensiv în antrepozit. Se va avea în vedere data din raportul de primire; C - ieşiri cu accize - cantitãţile de produse eliberate în consum; D - ieşiri fãrã accize - cantitãţile fiecãrui produs ieşit în regim suspensiv de accize sau în regim de scutire/exceptare de la plata accizelor; E - stoc final - cantitãţile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; F - diferenţa - cantitãţile de produse rezultate, stabilite dupã formula urmãtoare: F = A + B - C - D - E.

    Data ............. Conducãtorul antrepozitului fiscal,
                               ...................................
                                      (semnãtura şi ştampila)

    ANEXA 11
    (Anexa nr. 52.1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul Fiscal)




    Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie/depozitare
    ................................................................
    Sediul:
    Judeţul ............. Sectorul ........ Localitatea ............
    Str. .................. Nr. .... Bl. ... Sc. ... Et. ... Ap. ...
    Codul poştal ........... Telefon/fax ...........................
    Codul de accize/Codul de identificare fiscalã ..................


                                    JURNAL
   privind livrãrile de combustibil destinat utilizãrii exclusiv pentru aviaţie
                       în luna .......... anul ..............

┌────┬──────┬────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Tipul │ │ Beneficiarul livrãrii │ │
│crt.│produ-│U.M.├───────────────────────────────┬────────────────────────────────┤Cantitatea│
│ │sului/│ │ Antrepozite de depozitare │ Alţi beneficiari │ totalã │
│ │Cod NC│ ├───────┬──────┬────────┬───────┼───────┬───────┬────────┬───────┤ livratã │
│ │ │ │Denu- │Codul │Numãrul │Canti- │Denu- │Codul │Numãrul │Canti- │ (6 + 10) │
│ │ │ │mirea │ de │şi data │tatea │mirea │ de │şi data │tatea │ │
│ │ │ │opera- │accize│facturii│livratã│opera- │identi-│facturii│livratã│ │
│ │ │ │torului│ │ │ │torului│ficare │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiscalã│ │ │ │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴────┴───────┴──────┴────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────┴──────────┘

  Certificatã de conducerea antrepozitului
  Numele şi prenumele ....................
  Semnãtura şi ştampila .................. ..................
                                                                 Data




    ANEXA 12
    (Anexa nr. 52.2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)





    Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie/depozitare
    ................................................................
    Sediul:
    Judeţul ....... Sectorul ....... Localitatea ..................
    Strada ....... Nr. .... Blocul ... Scara .... Etaj .... Ap. ....
    Codul poştal .................. Telefon/fax ...................
    Codul de accize/Codul de identificare fiscalã .................


                                   JURNAL
  privind livrãrile de combustibil destinat utilizãrii exclusiv pentru navigaţie
                       în luna ........ anul ..........

┌────┬──────┬────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Tipul │ │ Beneficiarul livrãrii │ │
│crt.│produ-│U.M.├───────────────────────────────┬────────────────────────────────┤Cantitatea│
│ │sului/│ │ Antrepozite de depozitare │ Alţi beneficiari │ totalã │
│ │Cod NC│ ├───────┬──────┬────────┬───────┼───────┬───────┬────────┬───────┤ livratã │
│ │ │ │Denu- │Codul │Numãrul │Canti- │Denu- │Codul │Numãrul │Canti- │ (6 + 10) │
│ │ │ │mirea │ de │şi data │tatea │mirea │ de │şi data │tatea │ │
│ │ │ │opera- │accize│facturii│livratã│opera- │identi-│facturii│livratã│ │
│ │ │ │torului│ │ │ │torului│ficare │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │fiscalã│ │ │ │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┼──────────┤
│ │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴────┴───────┴──────┴────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────┴──────────┘

  Certificatã de conducerea antrepozitului
  Numele şi prenumele ....................
  Semnãtura şi ştampila .................. ..................
                                                                 Data




    ANEXA 13
    (Anexa nr. 53.1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)





    Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie/depozitare
    .........................................................
    Sediul:
    Judeţul ....... Sectorul ....... Localitatea ................
    Strada ..... nr. .... Blocul.... Scara .... Etaj .... Ap. ....
    Codul poştal ............ Telefon/fax ...................
    Codul de accize/Codul de identificare fiscalã ...........


                                     JURNAL
           privind achiziţiile/livrãrile de combustibil destinat utilizãrii
               exclusiv pentru aviaţie în luna ........ anul ..........

┌────┬────────┬───────────┬────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│Nr. │Numãrul │ Tipul │ │ Antrepozitul fiscal de la │ Beneficiarul livrãrii │
│crt.│şi data │produsului/│U.M.│ care s-a fãcut achiziţia │ │
│ │facturii│ Cod NC │ ├─────────┬────────┬──────┬──────────┼─────────┬──────────┬──────────┤
│ │ │ │ │Denumirea│Codul de│Codul │Cantitatea│Denumirea│Nr. de │Cantitatea│
│ │ │ │ │ │identi- │de │achiziţi- │operato- │înmatri- │ │
│ │ │ │ │ │ficare │accize│onatã │rului │culare al │ │
│ │ │ │ │ │fiscalã │ │ │economic │aeronavei │ │
├────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼
│ │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────┴───────────┴────┴─────────┴────────┴──────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴

    Certificatã de conducerea antrepozitului
    Numele şi prenumele ...................
    Semnãtura şi ştampila ................. .................
                                                                Data





    ANEXA 14
    (ANEXA nr. 53.2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)





    Denumirea operatorului economic
    .........................................................
    Sediul:
    Judeţul ....... Sectorul ....... Localitatea ............
    Strada ..... Nr. ... Blocul ... Scara ... Etaj ... Ap. ..
    Codul poştal ............ Telefon/fax ...................
    Codul de accize/Codul de identificare fiscalã ...........


                                     JURNAL
            privind achiziţiile/livrãrile de combustibil destinat utilizãrii
                            exclusiv pentru navigaţie
                        în luna ........ anul ..........

┌────┬──────────┬────────┬───────────┬────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│Nr. │Proveni- │Numãrul │ Tipul │ │ Furnizor │ Beneficiarul livrãrii │
│crt.│ enţa │şi data │produsului/│U.M.│ │ │
│ │produselor│facturii│ Cod NC │ ├─────────┬────────┬──────┬──────────┼─────────┬──────────┬──────────┤
│ │energetice│ │ │ │Denumirea│Codul de│Codul │Cantitatea│Denumirea│Nr. de │Cantitatea│
│ │ *1) │ │ │ │ │identi- │ de │achiziţi- │operato- │înmatri- │ │
│ │ │ │