Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
───────────────
Ministrul mediului,
Nicolae Nemirschi
Viceprim-ministru,
ministrul administraţiei şi internelor,
Dan Nica
p. Ministrul afacerilor externe,
Costea Romulus Doru,
secretar de stat
Şeful Departamentului
pentru Afaceri Europene,
Vasile Puşcaş
Bucureşti, 8 aprilie 2009.
Nr. 445.
ANEXA 1
LISTA
proiectelor supuse evaluãrii impactului asupra mediului
1. Rafinãrii de ţiţei (cu excepţia celor care produc numai lubrifianţi din ţiţei) şi instalaţii de gazeificare şi lichefiere a minimum 500 tone de cãrbune sau şisturi bituminoase pe zi.
2. a) Termocentrale şi alte instalaţii de ardere cu o putere termicã de minimum 300 megawaţi.
b) Centrale nucleare şi alte reactoare nucleare, inclusiv dezafectarea sau dezasamblarea acestor centrale sau reactoare*) (cu excepţia instalaţiilor de cercetare pentru producerea şi transformarea materialelor fisionabile şi fertile, a cãror putere maximã nu depãşeşte un kilowatt de putere termicã continuã).
__________
*) Centralele nucleare şi alte reactoare nucleare înceteazã a mai fi considerate ca atare atunci când tot combustibilul nuclear şi alte elemente contaminate radioactiv au fost îndepãrtate definitiv de pe amplasamentul instalaţiei.
3. a) Instalaţii pentru reprocesarea combustibilului nuclear iradiat.
b) Instalaţii destinate:
(i) producerii sau îmbogãţirii combustibilului nuclear;
(ii) tratãrii combustibilului nuclear iradiat sau tratãrii deşeurilor cu nivel ridicat de radioactivitate;
(iii) depozitãrii finale a combustibilului nuclear iradiat;
(iv) în exclusivitate depozitãrii finale a deşeurilor radioactive;
(v) în exclusivitate stocãrii, planificatã pe o perioadã mai mare de 10 ani, a combustibililor nucleari iradiaţi sau a deşeurilor radioactive pe un amplasament diferit de cel de producţie.
4. a) Instalaţii integrate pentru producerea fontei cenuşii pentru turnãtorie şi a oţelului.
b) Instalaţii destinate producerii metalelor brute neferoase din minereuri, concentrate din minereu sau materii prime secundare prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice.
5. Instalaţii pentru extracţia azbestului şi pentru prelucrarea şi transformarea azbestului şi a produselor care conţin azbest:
a) instalaţii pentru produse din azbociment, cu o producţie anualã de cel puţin 20.000 tone de produs finit;
b) instalaţii pentru materiale de fricţiune, cu o producţie anualã de cel puţin 50 tone de produs finit;
c) instalaţii pentru alte utilizãri ale azbestului, cu cantitãţi utilizate de peste 200 tone anual.
6. Instalaţii chimice integrate, cum sunt instalaţiile pentru producerea substanţelor la scarã industrialã folosind procese de conversie chimicã, în care mai multe unitãţi alãturate sunt legate funcţional una de cealaltã şi sunt destinate pentru:
a) producerea substanţelor chimice organice de bazã;
b) producerea substanţelor chimice anorganice de bazã;
c) producerea îngrãşãmintelor pe bazã de fosfor, azot sau potasiu (îngrãşãminte simple sau complexe);
d) obţinerea produselor de bazã pentru protecţia plantelor şi a biocidelor;
e) obţinerea produselor farmaceutice de bazã folosind procese chimice sau biologice;
f) producerea explozibililor.
7. a) Construirea de linii pentru traficul feroviar de lungã distanţã şi a aerodromurilor*1) cu cel puţin o pistã de decolare-aterizare mai lungã de 2.100 m.
b) Construirea de autostrãzi şi de drumuri expres*2).
__________
*1) Aerodrom - aeroport care se conformeazã definiţiei din <>Convenţia privind Aviaţia Civilã Internaţionalã, semnatã la Chicago la 7 decembrie 1944, cu unele amendamente aduse ulterior acestei convenţii (anexa nr. 14), ratificatã prin <>Decretul nr. 194/1965 .
*2) Drumuri expres - drumuri care se conformeazã definiţiei din <>Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţionalã, încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin <>Decretul nr. 149/1985 .
Construirea drumurilor noi cu cel puţin 4 benzi sau realinierea şi/sau lãrgirea unui drum existent cu douã ori mai puţine benzi pânã la 4 sau mai multe benzi, în cazul în care aceste drumuri noi sau realinierea lor şi/sau secţiunea lãrgitã a acestora este de cel puţin 10 km lungime continuã.
8. a) Cãi navigabile interioare şi porturi fluviale care asigurã traficul, respectiv operarea navelor de peste 1.350 tone.
b) Porturi comerciale, cheuri pentru încãrcare şi descãrcare legate de uscat şi porturi exterioare (exclusiv cheuri pentru feribot) care permit operarea navelor de cel puţin 1.350 tone.
9. Depozite de deşeuri periculoase sau instalaţii pentru eliminarea deşeurilor periculoase prin incinerare ori tratare chimicã, operaţiune definitã în anexa nr. IIA pct. 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
10. Instalaţii cu o capacitate mai mare de 100 tone/zi pentru eliminarea deşeurilor nepericuloase prin incinerare ori tratare chimicã, operaţiune definitã în anexa nr. IIA pct. 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
11. Sisteme de captare a apelor subterane sau sisteme artificiale de reîncãrcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apã captatã sau reîncãrcatã este de cel puţin 10 milioane de metri cubi.
12. a) Lucrãri de transfer al resurselor de apã între bazine hidrografice, executate în scopul prevenirii deficitului de apã, pentru un volum anual de apã transferatã de cel puţin 100 de milioane metri cubi; se excepteazã transferul prin conducte al apei potabile.
b) În toate celelalte cazuri, lucrãri de transfer al resurselor de apã între bazine hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel puţin 2.000 de milioane metri cubi/an şi pentru o cantitate de apã transferatã de cel puţin 5% din acest debit; se excepteazã transferul prin conducte al apei potabile.
13. Staţii pentru epurarea apelor uzate de cel puţin 150.000 echivalenţi locuitor*3.
__________
*3) Echivalenţi locuitor exprimã încãrcarea cu poluanţi a apelor uzate, conform definiţiei din <>Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
14. Extracţia petrolului şi a gazelor naturale în scopuri comerciale, în cazul în care cantitatea extrasã este de cel puţin 500 tone/zi în cazul petrolului şi 500.000 metri cubi/zi în cazul gazelor naturale.
15. Baraje şi alte instalaţii proiectate sã reţinã sau sã stocheze permanent apa, cu o capacitate nouã ori suplimentarã de apã reţinutã sau stocatã de cel puţin 10 milioane metri cubi.
16. Conducte pentru transportul gazelor, petrolului sau al produselor chimice cu un diametru mai mare de 800 mm şi cu o lungime de cel puţin 40 km.
17. Instalaţii pentru creşterea intensivã a pãsãrilor de curte sau a porcinelor având cel puţin:
a) 85.000 de locuri pentru creşterea pãsãrilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru pãsãri ouãtoare;
b) 3.000 de locuri pentru creşterea porcilor mai mari de 30 kg; sau
c) 900 de locuri pentru scroafe.
18. Instalaţii industriale pentru:
a) producerea celulozei din cherestea sau alte materiale fibroase similare;
b) producerea hârtiei şi a cartonului, cu o capacitate de producţie de cel puţin 200 tone/zi.
19. Cariere şi exploataţii miniere de suprafaţã, când suprafaţa amplasamentului depãşeşte 25 hectare sau, pentru extragerea turbei, când suprafaţa amplasamentului depãşeşte 150 hectare.
20. Construirea liniilor aeriene de tensiune electricã, cu o tensiune de cel puţin 220 kV şi o lungime de cel puţin 15 km.
21. Instalaţii pentru depozitarea petrolului, a produselor petrochimice sau chimice, cu o capacitate de cel puţin 200.000 tone.
22. Orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate în prezenta anexã, în cazul în care o asemenea modificare sau extindere întruneşte ea însãşi valorile de prag stabilite, dupã caz, în aceastã anexã.
ANEXA 2
LISTA
proiectelor pentru care trebuie stabilitã necesitatea efectuãrii evaluãrii impactului asupra mediului
1. Agriculturã, silviculturã şi acvaculturã:
a) proiecte pentru restructurarea exploataţiilor agricole;
b) proiecte pentru utilizarea terenului necultivat sau a suprafeţelor parţial antropizate în scop agricol intensiv;
c) proiecte de gospodãrire a apelor pentru agriculturã, inclusiv proiecte de irigaţii şi desecãri;
d) împãdurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestierã sau defrişare în scopul schimbãrii destinaţiei terenului;
e) instalaţii pentru creşterea intensivã a animalelor de fermã, altele decât cele incluse în anexa nr. 1;
f) crescãtorii pentru pisciculturã intensivã;
g) recuperarea terenurilor din mare.
2. Industria extractivã:
a) cariere, exploatãri miniere de suprafaţã şi de extracţie a turbei, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
b) exploatãri miniere subterane;
c) extracţia mineralelor prin dragare fluvialã sau marinã;
d) foraje de adâncime, cu excepţia forajelor pentru investigarea stabilitãţii solului, în special:
(i) foraje geotermale;
(ii) foraje pentru depozitarea deşeurilor nucleare;
(iii) foraje pentru alimentarea cu apã;
e) instalaţii industriale de suprafaţã pentru extracţia cãrbunelui, petrolului, gazelor naturale şi minereurilor, precum şi a şisturilor bituminoase.
3. Industria energeticã:
a) instalaţii industriale pentru producerea energiei electrice, termice şi a aburului tehnologic, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
b) instalaţii industriale pentru transportul gazelor, aburului şi apei calde; transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
c) stocarea la suprafaţã a gazelor naturale;
d) stocarea subteranã a gazelor combustibile;
e) stocarea la suprafaţã a combustibililor fosili;
f) brichetarea industrialã a cãrbunelui/huilei şi lignitului;
g) instalaţii pentru prelucrarea şi stocarea deşeurilor radioactive, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
h) instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice;
i) instalaţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).
4. Producerea şi prelucrarea metalelor:
a) instalaţii pentru producerea fontei sau oţelului prin fuziune primarã sau secundarã, inclusiv turnare continuã;
b) instalaţii pentru prelucrarea metalelor feroase:
(i) laminoare la cald;
(ii) forjerii cu ciocane;
(iii) acoperiri metalice de protecţie prin topire;
c) topitorii de metale feroase;
d) instalaţii pentru topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase, cu excepţia metalelor preţioase, inclusiv a produselor recuperate (rafinare, turnare în forme etc.);
e) instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalice şi a materialelor plastice prin procese chimice sau electrolitice;
f) fabricarea şi asamblarea de autovehicule şi fabricarea motoarelor pentru autovehicule;
g) şantiere navale;
h) instalaţii pentru construcţia şi repararea aeronavelor;
i) fabricarea materialelor feroviare;
j) forjare la cald prin explozie;
k) instalaţii pentru coacerea şi sinterizarea minereurilor metalice.
5. Industria mineralelor:
a) cuptoare de cocs (distilarea uscatã a cãrbunelui);
b) instalaţii pentru fabricarea cimentului;
c) instalaţii pentru producerea azbestului şi fabricarea produselor din azbest, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
d) instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlã;
e) instalaţii pentru topirea substanţelor minerale, inclusiv producţia fibrelor minerale;
f) fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, cãrãmizilor, cãrãmizilor refractare, plãcilor, gresiilor ceramice sau porţelanului.
6. Industria chimicã:
a) tratarea produselor intermediare şi obţinerea produselor chimice, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
b) producerea pesticidelor şi a produselor farmaceutice, vopselelor şi lacurilor, elastomerilor şi peroxizilor, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
c) instalaţii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice şi chimice, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1.
7. Industria alimentarã:
a) fabricarea uleiurilor şi a grãsimilor vegetale şi animale;
b) ambalarea şi conservarea produselor animale şi vegetale;
c) fabricarea produselor lactate;
d) fabricarea malţului şi a bãuturilor alcoolice;
e) fabricarea produselor de cofetãrie şi a siropului;
f) abatoare;
g) instalaţii industriale pentru fabricarea amidonului;
h) fabrici de fãinã şi ulei de peşte;
i) fabrici de zahãr.
8. Industria textilã, a pielãriei, a lemnului şi hârtiei:
a) instalaţii industriale pentru producerea hârtiei şi a cartonului, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
b) instalaţii pentru pretratarea (operaţii ca spãlare, înãlbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor;
c) instalaţii pentru tãbãcirea/argãsirea pieilor şi blãnurilor;
d) instalaţii de producere şi prelucrare a celulozei.
9. Industria cauciucului: fabricarea şi tratarea produselor pe bazã de elastomeri.
10. Proiecte de infrastructurã:
a) proiecte de dezvoltare a unitãţilor/zonelor industriale;
b) proiecte de dezvoltare urbanã, inclusiv construcţia centrelor comerciale şi a parcãrilor auto;
c) construcţia cãilor ferate, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1, a instalaţiilor de transbordare intermodalã şi a terminalelor intermodale;
d) construcţia aerodromurilor, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
e) construcţia drumurilor, porturilor şi instalaţiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
f) construcţia cãilor navigabile interioare, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1, lucrãri de canalizare şi lucrãri împotriva inundaţiilor;
g) baraje şi alte instalaţii proiectate pentru reţinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
h) linii de tramvai, cãi ferate subterane şi de suprafaţã, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau în principal pentru transportul de persoane;
i) instalaţii de conducte pentru gaze şi petrol, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
j) instalaţii de apeducte de lungime mare;
k) lucrãri pentru combaterea eroziunii costiere şi lucrãri maritime ce pot modifica profilul costier prin construcţia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrãri de apãrare marinã, exclusiv întreţinerea şi reconstrucţia unor astfel de lucrãri;
l) instalaţii de extracţie a apei subterane şi de reîncãrcare artificialã a rezervelor de apã subteranã, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
m) lucrãri pentru transferul resurselor de apã între bazine hidrografice, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1.
11. Alte proiecte:
a) piste permanente de curse şi testare a vehiculelor cu motor;
b) instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
c) staţii pentru epurarea apelor uzate, altele decât cele prevãzute în anexa nr. 1;
d) amplasamente pentru depozitarea nãmolurilor provenite de la staţiile de epurare;
e) depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deşeuri de vehicule;
f) bancuri de probã pentru motoare, turbine sau reactoare;
g) instalaţii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale;
h) instalaţii pentru recuperarea sau distrugerea substanţelor explozive;
i) centre de ecarisaj.
12. Turism şi agrement:
a) pârtii de schi, teleschiuri, telecabine şi amenajãrile aferente;
b) amenajãri marine de agrement;
c) sate de vacanţã şi complexuri hoteliere în afara zonelor urbane şi amenajãrile aferente;
d) campinguri permanente şi amplasamente pentru caravane;
e) parcuri tematice.
13. a) Orice modificãri sau extinderi, altele decât cele prevãzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevãzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexã, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.
b) Proiectele prevãzute în anexa nr. 1, executate exclusiv sau în principal pentru dezvoltarea şi testarea de metode sau produse noi şi care sã nu fie utilizate pe o perioadã mai mare de 2 ani.
ANEXA 3
CRITERII DE SELECŢIE
pentru stabilirea necesitãţii efectuãrii evaluãrii impactului
asupra mediului
1. Caracteristicile proiectelor
La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau în considerare urmãtoarele aspecte:
a) mãrimea proiectului;
b) cumularea cu alte proiecte;
c) utilizarea resurselor naturale;
d) producţia de deşeuri;
e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort;
f) riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate.
2. Localizarea proiectelor
Se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geograficã posibil a fi afectatã de proiect, avându-se în vedere în special:
2.1. utilizarea existentã a terenului;
2.2. relativa abundenţã a resurselor naturale din zonã, calitatea şi capacitatea regenerativã a acestora;
2.3. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebitã pentru:
a) zonele umede;
b) zonele costiere;
c) zonele montane şi cele împãdurite;
d) parcurile şi rezervaţiile naturale;
e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şi bazine piscicole amenajate etc.;
f) zonele de protecţie specialã, mai ales cele desemnate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, zonele prevãzute prin <>Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor <>Legii apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea <>Normelor speciale privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã şi hidrogeologicã;
g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depãşite;
h) ariile dens populate;
i) peisajele cu semnificaţie istoricã, culturalã şi arheologicã.
3. Caracteristicile impactului potenţial
Se iau în considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, cu accent deosebit pe:
a) extinderea impactului: aria geograficã şi numãrul persoanelor afectate;
b) natura transfrontierã a impactului;
c) mãrimea şi complexitatea impactului;
d) probabilitatea impactului;
e) durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului.
ANEXA 4
INFORMAŢII
solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluãrii
impactului asupra mediului
1. Descrierea proiectului, incluzând:
a) descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare;
b) descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie, de exemplu natura şi cantitatea materialelor utilizate;
c) estimarea, pe tipuri şi cantitãţi, a deşeurilor preconizate şi a emisiilor (poluare în apã, aer şi sol, zgomot, vibraţii, luminã, cãldurã, radiaţii etc.) rezultate din funcţionarea proiectului propus.
2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finalã, luând în considerare efectele asupra mediului.
3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate în mod semnificativ de proiectul propus, în special a populaţiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi interconexiunile dintre factorii de mai sus.
4. Descrierea*1) efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului, rezultând din:
_______
*1) Aceastã descriere trebuie sã acopere efectele directe şi indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului asupra mediului.
a) existenţa proiectului;
b) utilizarea resurselor naturale;
c) emisiile de poluanţi, zgomot şi alte surse de disconfort şi eliminarea deşeurilor şi descrierea de cãtre titular a metodelor de prognozã utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului.
5. Descrierea mãsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea oricãror efecte semnificative adverse asupra mediului.
6. Un rezumat fãrã caracter tehnic al informaţiilor furnizate la punctele precedente.
7. Indicarea dificultãţilor (deficienţe tehnice sau lipsã de know-how) întâmpinate de titularul proiectului în prezentarea informaţiei solicitate.
__________
