Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 367 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" si a componentei nominale a Consiliului stiintific
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 4 alin. 2 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.
ART. 1 Se aproba Statutul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", prevãzut în anexa nr. 1. ART. 2 Se aproba componenta nominalã a Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", prevãzutã în anexa nr. 2. ART. 3 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga art. 2 şi 3, precum şi anexele nr. 2 şi 3 din <>Hotãrârea Guvernului nr. 248/1994 pentru adoptarea unor mãsuri în vederea aplicãrii <>Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 4 iulie 1994, cu modificãrile ulterioare. ART. 4 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã: --------------- Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Petru Lificiu
p. Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat
Ministrul muncii şi solidaritãţii sociale, Marian Sarbu
ANEXA 1
STATUTUL de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii"
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Activitatea Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", denumita în continuare Administraţia Rezervatiei, se desfãşoarã în temeiul prevederilor <>Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi pe baza prevederilor prezentului statut. ART. 2 (1) Teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", denumita în continuare Rezervatie, cuprinde: Delta Dunãrii, Complexul lagunar Razim-Sinoie, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, saraturile Murighiol-Plopu şi litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pana la Capul Midia, inclusiv marea teritorialã pana la izobata de 20 m. (2) Limita vestica continentala a Rezervatiei este reprezentatã de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre. (3) Din punct de vedere al organizãrii administrativ-teritoriale Rezervatia este extinsã pe teritoriile a 3 judeţe: Tulcea, Constanta şi Galaţi. ART. 3 Valoarea patrimoniului natural al Rezervatiei este recunoscuta prin includerea acesteia în reţeaua internationala a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului "Omul şi Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanta internationala, în special ca habitat al pasarilor de apa, Convenţia Ramsar (septembrie 1991), şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991). ART. 4 (1) Patrimoniul natural al Rezervatiei, domeniul public de interes naţional, este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice din perimetrul Rezervatiei împreunã cu resursele naturale pe care le genereazã. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate privatã a persoanelor fizice; b) terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate publica sau privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale; c) terenurile din perimetrul Rezervatiei, ocupate de amenajãrile agricole şi piscicole, care, potrivit legii, constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. (3) Persoanele fizice şi juridice care desfãşoarã activitãţi în perimetrul Rezervatiei sunt obligate sa foloseascã numai mijloace ecologice admise, atât traditionale, cat şi noi, în condiţiile de reglementare şi autorizare stabilite de Administraţia Rezervatiei. ART. 5 Patrimoniul Administraţiei Rezervatiei se compune din patrimoniul natural definit la art. 4, aflat în administrarea Administraţiei Rezervatiei, şi din patrimoniul propriu al Administraţiei Rezervatiei. ART. 6 (1) Administraţia Rezervatiei deţine în patrimoniul sau clãdiri, mijloace de transport pe apa şi pe uscat, alte mijloace fixe şi fonduri circulante, care îi permit desfãşurarea întregii activitãţi. (2) Obiectul de activitate al Administraţiei Rezervatiei îl constituie crearea şi aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervatiei, pentru dezvoltarea aşezãrilor umane şi organizarea activitãţilor economice în corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. În realizarea obiectului sau de activitate Administraţia Rezervatiei îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu, în condiţiile legii, pe întregul teritoriu al Rezervatiei.
CAP. 2 Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervatiei
ART. 7 Administraţia Rezervatiei este instituţie publica cu personalitate juridicã şi funcţioneazã în subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, având regimul juridic de serviciu descentralizat al acestuia, cu sediul în municipiul Tulcea. ART. 8 (1) Administraţia Rezervatiei are urmãtoarele atribuţii principale: a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizând cercetarea ştiinţificã, elaboreazã strategia de conservare şi redresare şi, dupã aprobarea acesteia de cãtre Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei, asigura mãsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversitatii; b) stabileşte şi aplica mãsurile de reconstrucţie ecologica a ecosistemelor deltaice şi dispune mãsurile legale corespunzãtoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stãrii de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat; c) administreazã în mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Rezervatiei şi ia mãsuri pentru refacerea şi protecţia unitãţilor fizico-geografice componente; organizeazã şi exercita supravegherea şi controlul modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale în vigoare privind mãsurile de protecţie stabilite în statutul Administraţiei Rezervatiei şi alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competenta Administraţiei Rezervatiei; d) în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervatiei poate solicita instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea, potrivit legii, a faptelor sãvârşite pe teritoriul Rezervatiei, ce contravin reglementãrilor legale în vigoare. Instituţiile solicitate au obligaţia de a rãspunde cererii Administraţiei Rezervatiei; e) stabileşte, împreunã cu Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, regulile de circulaţie şi acces pe bratele Dunãrii pentru barci, şalupe, nave fluviale şi maritime, iar pentru canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului regulile de acces şi circulaţie, exercitând controlul asupra modului de respectare a acestora. Cãpitãnia Portului Tulcea şi Inspectoratul Poliţiei de Frontiera, prin subunitatile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administraţiei Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea mãsurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; f) în cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritãţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autoritãţile administraţiei publice locale şi în parteneriat cu alte instituţii publice locale şi cu sectorul privat: - elaboreazã obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii şi dezvoltarea durabila în Rezervatie (Planul de management al Administraţiei Rezervatiei), prin care se promoveazã realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu şi dezvoltare durabila, în conformitate cu obiectivele Strategiei naţionale pentru protecţia mediului, ale Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabila şi ale Planului naţional de aderare la Uniunea Europeanã; - elaboreazã şi pune în aplicare strategii locale pentru mediu şi dezvoltare durabila, în conformitate cu obiectivele şi recomandãrile Agendei 21, ale strategiilor şi programelor de acţiuni elaborate şi puse în aplicare în cadrul Procesului Mediu pentru Europa; - participa la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, asigurând integritatea dimensiunii de mediu şi a cerinţelor ecologice în politicile şi strategiile zonale şi locale privind planificarea utilizãrii, organizarea şi amenajarea teritoriului şi a aşezãrilor umane, cu luarea în considerare a structurii şi valorii capitalului natural din teritoriu şi utilizarea acestuia pe principiile dezvoltãrii durabile; - participa la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum şi pentru creşterea calitãţii vieţii şi a standardului de civilizatie; - participa la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor pentru apãrarea impotriva inundatiilor şi a catastrofelor; g) emite acordul şi autorizaţia de mediu pentru desfãşurarea activitãţilor în perimetrul Rezervatiei de cãtre persoanele fizice şi juridice, în condiţiile legii şi în concordanta cu cerinţele conservãrii biodiversitatii şi a structurilor ecologice specifice, incluzând şi procedurile de stabilire a obligaţiilor de mediu în procesul de privatizare; h) evalueaza starea resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop în care elaboreazã şi pune în aplicare reglementãri privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie; i) poate concesiona, în condiţiile legii, activitãţile de valorificare a resurselor naturale regenerabile şi de utilizare a terenurilor, în scopul desfãşurãrii de activitãţi economice; j) colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calitãţii vieţii şi a standardului de civilizatie; k) susţine şi impune prin mijloacele prevãzute de lege, în special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, în sensul utilizãrii durabile a resurselor materiale şi energetice şi al reducerii impactului negativ asupra mediului; l) participa, potrivit atribuţiilor şi competentelor legale, la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor şi proiectelor de cooperare cu organismele interne şi internaţionale în context transfrontier, regional şi internaţional; m) elaboreazã şi publica rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei; n) acţioneazã prin toate mijloacele prevãzute de lege şi pe întregul teritoriu al Rezervatiei pentru protecţia şi ameliorarea stãrii mediului şi a calitãţii vieţii, cu luarea în considerare a necesitãţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, precum şi pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri; o) încurajeazã şi dezvolta parteneriatul cu toate sectoarele societãţii civile, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu instituţiile publice sau private care militeazã în interesul sustinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabila; p) organizeazã activitãţi cu scop instructiv, formativ şi educaţional, asigura informarea curenta a populaţiei şi a autoritãţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calitãţii mediului în Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media şi publica materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populaţiei şi a comunitãţilor locale în susţinerea şi aplicarea mãsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a diversitatii biologice, reconstructia ecologica a zonelor deteriorate şi ameliorarea calitãţii vieţii, combaterea acţiunilor de capturare, deţinere şi ucidere a faunei sãlbatice în perioadele de prohibitie; q) identifica, delimiteaza şi propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei şi introduce marcaje şi semnale avertizoare pentru limitarea acţiunilor perturbatoare; r) avizeazã, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii; s) conlucreaza cu Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. în vederea gospodãririi apelor şi efectuãrii lucrãrilor hidrotehnice necesare. (2) În cadrul activitãţilor pe care le desfãşoarã în limitele competentelor legale Administraţia Rezervatiei încaseazã sume provenite din tarife pentru lucrãrile şi serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, sume care se gestioneazã în regim extrabugetar; nivelul tarifelor se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului. ART. 9 Administraţia Rezervatiei este condusã de Consiliul ştiinţific în subordinea cãruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotãrârilor Consiliului ştiinţific. Preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv este guvernatorul Administraţiei Rezervatiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea. ART. 10 Activitatea Consiliului ştiinţific se desfãşoarã în baza prezentului statut şi a regulamentului propriu de funcţionare aprobat în prima şedinţa a consiliului. ART. 11 Consiliul ştiinţific are 15 membri, dupã cum urmeazã: - preşedinte, guvernatorul Administraţiei Rezervatiei; - membru, reprezentant al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului; - 2 membri, reprezentanţi ai Academiei Romane; - membru, reprezentant al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor; - membru, reprezentant al Universitatii "Spiru Haret" Bucureşti; - membru, reprezentant al Consiliului Judeţean Tulcea; - membru, reprezentant al Consiliului Judeţean Constanta; - membru, reprezentant al Prefecturii Judeţului Tulcea; - membru, reprezentant al Companiei Naţionale "Apele Romane" - S.A.; - membru, reprezentant al Regiei Naţionale a Pãdurilor; - membru, reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului; - membru, reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunãrii" Tulcea; - membru, reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta; - membru, reprezentant al societãţii civile. ART. 12 Membrii Consiliului ştiinţific sunt numiţi de Guvern, la propunerea organelor din care fac parte. ART. 13 Calitatea de membru al Consiliului ştiinţific se poate pierde prin demisia titularului sau prin revocarea sa de cãtre Guvern. ART. 14 Consiliul ştiinţific se reuneste semestrial în şedinţe ordinare, iar guvernatorul Administraţiei Rezervatiei poate convoca şedinţe extraordinare ale Consiliului ştiinţific ori de câte ori este nevoie. Şedinţele extraordinare ale Consiliului ştiinţific pot fi convocate şi la solicitarea unei treimi din numãrul membrilor acestuia. ART. 15 Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei are urmãtoarele atribuţii: a) aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) şi ecofondului; b) propune modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrala, ale zonelor tampon şi ale zonelor economice; c) aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice şi a lucrãrilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop; d) aproba strategia ştiinţificã privitoare la administrarea Rezervatiei; e) stabileşte speciile de plante şi animale ce necesita protecţie totalã pe teritoriul Rezervatiei; f) analizeazã periodic modul de administrare a patrimoniului natural, gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte şi stabileşte mãsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora; g) aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile, tehnologiile, ca modalitãţi şi mijloace tehnice de valorificare a acestora, precum şi zonele de valorificare; h) aproba, în condiţiile legii, cerinţele de cercetare pentru cunoaşterea mediului deltaic, precum şi realizarea temelor de cercetare, indiferent de instituţia care le efectueazã şi de sursa de finanţare; i) receptioneaza, analizeazã şi stabileşte modul de valorificare a rezultatelor cercetãrilor desfãşurate, în scopul îndeplinirii obiectivelor Administraţiei Rezervatiei; j) aproba programul unitar de cercetare ştiinţificã a fenomenelor deltaice; k) analizeazã modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervatiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaboreazã în realizarea unor obiective de interes comun; l) aproba raportul anual de activitate şi programul de activitate pentru anul urmãtor ale Administraţiei Rezervatiei şi avizeazã proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul urmãtor, care se aproba de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; m) aproba norme interne de consumuri şi normative care nu sunt în competenta de aprobare a altor organe; n) face propuneri de norme tehnice privind desfãşurarea activitãţilor economico-productive, de turism şi agrement pe teritoriul Rezervatiei şi le supune aprobãrii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului; o) aproba programul de realizare a lucrãrilor de reconstrucţie ecologica şi a lucrãrilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop. ART. 16 Şedinţele de lucru ale Consiliului ştiinţific se convoacã de cãtre preşedintele acestuia cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã, prin scrisoare, telex sau fax care conţine informaţii privind ordinea de zi, data, locul, ora începerii şedinţei şi modul în care se pot consulta documentele supuse dezbaterii. ART. 17 Consiliul ştiinţific este legal constituit şi poate adopta hotãrâri dacã numãrul membrilor prezenţi este de cel puţin doua treimi din numãrul total al membrilor. ART. 18 (1) Consiliul ştiinţific adopta hotãrâri cu votul favorabil al majoritãţii simple a membrilor sãi. (2) Hotãrârile cu privire la propunerile de modificare a perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrala şi a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a doua treimi din numãrul membrilor Consiliului ştiinţific. ART. 19 Colegiul executiv al Administraţiei Rezervatiei este format din 5 membri numiţi prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului. ART. 20 Colegiul executiv are urmãtoarele atribuţii: a) pune în aplicare hotãrârile Consiliului ştiinţific; b) supune avizãrii Consiliului ştiinţific şi aprobãrii conducerii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul urmãtor şi propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul în curs; c) propune reglementãri pentru valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul Rezervatiei, precum şi condiţiile de desfãşurare a activitãţilor economice, propuneri pe care le supune aprobãrii Consiliului ştiinţific; d) coordoneazã procesul de concesionare, în conformitate cu prevederile legale; e) propune spre aprobare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului tarifele pentru prestaţiile de servicii efectuate de Administraţia Rezervatiei; f) adopta mãsuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare şi împrejmuire a zonelor cu regim de protecţie integrala, de respectare a normelor de protecţie a Rezervatiei; g) identifica posibilitãţile de valorificare a rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice finanţate de Administraţia Rezervatiei; h) urmãreşte îndeplinirea programului de realizare a reconstructiei ecologice şi a lucrãrilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop; i) urmãreşte modul de încadrare a activitãţilor desfãşurate de Administraţia Rezervatiei în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli şi ia mãsuri pentru încadrarea în nivelurile planificate şi aprobate; j) stabileşte mãsuri de organizare şi desfãşurare a activitãţilor din sistemul informaţional intern, de organizare a circulaţiei documentelor, gestionare şi pãstrare a lor; k) analizeazã periodic modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervatiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaboreazã în realizarea unor obiective de interes comun. ART. 21 (1) Colegiul executiv îşi desfãşoarã activitatea în şedinţe de lucru bilunare, ordinare sau în şedinţe extraordinare. (2) Hotãrârile Colegiului executiv sunt valabile dacã se adopta cu votul favorabil al majoritãţii absolute. (3) Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei are drept de veto, acesta votand ultimul. În cazul în care guvernatorul Administraţiei Rezervatiei îşi exercita dreptul de veto, problema supusã dezbaterii Colegiului executiv va fi înaintatã spre dezbatere Consiliului ştiinţific. ART. 22 (1) Şedinţele Colegiului executiv se organizeazã şi se convoacã de preşedintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru. (2) Şedinţele extraordinare se pot convoca la cererea preşedintelui sau a unei treimi din numãrul membrilor Colegiului executiv, cu condiţia prezentãrii ordinii de zi, a problematicii sau a documentelor ce urmeazã sa fie analizate şi care sunt în competenta de soluţionare a Colegiului executiv. ART. 23 (1) Dezbaterile din cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare se consemneazã în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este ţinut de secretarul acestuia, desemnat în prima şedinţa a Colegiului executiv dintre salariaţii Administraţiei Rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecãrei şedinţe se pãstreazã în copii, în dosarul rspectivei şedinţe, de cãtre secretarul Colegiului executiv. (2) Hotãrârile adoptate se comunica celor vizati prin secretarul Colegiului executiv, iar originalul rãmâne în pãstrare în dosarul de hotãrâri ale acestuia. ART. 24 (1) Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei are urmãtoarele atribuţii: a) asigura conducerea curenta a activitãţii Administraţiei Rezervatiei; b) reprezintã Administraţia Rezervatiei în raporturile acesteia cu persoane juridice şi fizice, cu autoritãţile locale şi centrale ale autoritãţii publice, cu organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de activitate; c) are calitatea de ordonator secundar de credite pentru activitãţile din domeniul sau de activitate, finanţate de la bugetul de stat; d) emite dispoziţii pentru aplicarea hotãrârilor Consiliului ştiinţific şi ale Colegiului executiv; e) propune modificarea sau îmbunãtãţirea organizãrii activitãţii, a organigramei, a statului de funcţii şi a structurii de personal; f) propune îmbunãtãţirea dotãrii Administraţiei Rezervatiei cu mijloace fixe necesare desfãşurãrii activitãţii; g) analizeazã şi urmãreşte activitatea de contractare, finanţare şi realizare a lucrãrilor de cercetare ştiinţificã; h) face propuneri conducerii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru numiri în funcţiile de conducere din subordine; i) analizeazã şi propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor şi tarifelor; j) constata şi sancţioneazã contravenţii potrivit competentei legale, în domeniul sau de activitate; k) controleazã modul în care se respecta regulile de circulaţie şi accesul pe bratele Dunãrii pentru barci, şalupe, nave fluviale şi maritime, stabilite de Administraţia Rezervatiei împreunã cu Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei; efectueazã împreunã cu organele de poliţie controale ale vehiculelor aflate în circulaţie, cînd exista indicii cu privire la sãvârşirea unor infracţiuni în domeniul mediului. (2) Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei poate delega unele dintre atribuţiile sale, pe termen limitat, unor membri ai Colegiului executiv şi altor cadre de conducere sau execuţie care lucreazã în cadrul Administraţiei Rezervatiei. ART. 25 Din structura organizatoricã a Administraţiei Rezervatiei fac parte urmãtoarele direcţii: a) management ecologic; b) relaţii externe, informare, educaţie; c) Corpul de inspecţie şi paza - Comisariatul Garzii de Mediu; d) economicã. ART. 26 Atribuţiile direcţiilor prevãzute la art. 25 se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Colegiul executiv al Administraţiei Rezervatiei. ART. 27 (1) Controlul aplicãrii prevederilor acordului şi autorizaţiilor de mediu, al modului de valorificare a resurselor, de prestare a serviciilor şi de exercitare a unor drepturi acordate populaţiei locale se realizeazã de Corpul de inspecţie şi paza - Comisariatul Garzii de Mediu şi de alte persoane din cadrul serviciilor de specialitate, împuternicite de conducerea Administraţiei Rezervatiei. (2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul împuternicit este asimilat cu personalul care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat. ART. 28 Personalul Corpului de inspecţie şi paza - Comisariatul Garzii de Mediu va purta pe durata exercitãrii atribuţiilor de serviciu uniforma aprobatã. ART. 29 Uniforma se atribuie celor în drept, potrivit legii. ART. 30 Personalul care are dreptul sa poarte uniforma pe timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu trebuie sa posede şi sa poarte asupra sa legitimatia de serviciu şi/sau de control, dupã caz, eliberate în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
CAP. 3 Zonarea Rezervatiei
ART. 31 Teritoriul Rezervatiei este delimitat în 3 categorii de zone: zone cu regim de protecţie integrala, zone tampon şi zone economice. Acestea sunt definite şi delimitate conform anexei nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 248/1994 pentru adoptarea unor mãsuri în vederea aplicãrii <>Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii". ART. 32 Zonele cu regim de protecţie integrala de pe teritoriul Rezervatiei cuprind: a) formaţiunile fizice şi biologice sau gruparile de asemenea formaţiuni, care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere ştiinţific sau estetic; b) habitatele speciilor de animale şi vegetale amenintate, care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere ştiinţific sau al conservãrii lor; c) siturile naturale care au o valoare exceptionala din punct de vedere ştiinţific, istoric, estetic sau conservativ. ART. 33 (1) Zonele cu regim de protecţie integrala se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei, cu avizul Academiei Romane şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. (2) Pentru declararea ca zona cu regim de protecţie integrala zona va trebui sa îndeplineascã una dintre condiţiile prevãzute la art. 32. (3) Zonele cu regim de protecţie integrala sunt în administrarea directa a Administraţiei Rezervatiei. ART. 34 În cadrul zonelor cu regim de protecţie integrala se pot desfasura activitãţi care au urmãtoarele obiective: a) cercetarea evoluţiei zonei, menţinerea şi conservarea calitãţilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie; b) cercetarea biologiei zonei; c) realizarea acţiunilor de paza şi control asupra zonei de cãtre personalul Administraţiei Rezervatiei. ART. 35 Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecţie integrala şi desfãşurarea activitãţilor prevãzute în statut se realizeazã în baza autorizaţiei şi a permisului emise de Administraţia Rezervatiei. ART. 36 (1) Zonele tampon de pe teritoriul Rezervatiei cuprind suprafeţe de teren sau de ape ce inconjoara zonele cu regim de protecţie integrala. Zonele tampon prezintã caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind funcţia de limitare a impactului activitãţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrala. (2) Zonele tampon sunt în administrarea directa a Administraţiei Rezervatiei. ART. 37 Declararea unei suprafeţe ca zona tampon aferentã unei zone cu regim de protecţie integrala se realizeazã prin actul de declarare a zonei cu regim de protecţie integrala cãreia i se asociaza. ART. 38 Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfasura, pe baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de Administraţia Rezervatiei, urmãtoarele activitãţi: a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante; b) pescuitul comercial cu mijloace şi tehnologii traditionale; c) pasunatul animalelor; d) practicarea turismului; e) cercetarea ştiinţificã a fenomenelor deltaice; f) realizarea de filme. ART. 39 (1) Accesul în zonele tampon şi practicarea activitãţilor prevãzute la art. 38 se vor face în baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de Administraţia Rezervatiei. (2) Pentru practicarea activitãţilor autorizate în aceste zone se vor percepe tarife şi taxe stabilite prin acte normative în vigoare. ART. 40 (1) Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din Rezervatie rãmase dupã delimitarea zonelor cu regim de protecţie integrala şi a zonelor tampon aferente acestora. (2) În cadrul zonelor economice se desfãşoarã activitãţi economico-sociale traditionale, în concordanta cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervatiei. ART. 41 În zonele economice se pot desfasura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia Rezervatiei, activitãţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de recreere, vanatoare, pasunat, recoltarea fanului, exploatarea masei lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism, precum şi alte activitãţi economice specifice zonei (piscicultura şi acvacultura, agricultura, silvicultura, zootehnie, transport naval şi rutier, prestãri de servicii etc.). ART. 42 (1) Populaţia cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervatiei beneficiazã de prioritate în ocuparea locurilor de munca create prin activitãţile economice ce se desfãşoarã în perimetrul Rezervatiei. (2) Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodãreşti populaţia care are domiciliul stabil în perimetrul Rezervatiei poate recolta gratuit o cantitate totalã de doua tone de stuf şi papura de familie pe an, în zone anume stabilite de Administraţia Rezervatiei, zone care nu se vor suprapune zonelor de valorificare economicã a resursei stuficole, în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervatiei. Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodãreşti persoanele cu domiciliul în localitãţile limitrofe Rezervatiei, cu excepţia municipiului Tulcea, pot recolta contra cost, în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervatiei, o cantitate de doua tone de stuf şi papura de familie pe an, în zone stabilite de Administraţia Rezervatiei, zone ce nu trebuie sa se suprapuna zonelor valorificabile economic. (3) Populaţia cu domiciliul în perimetrul Rezervatiei poate sa pescuiasca, fãrã taxe, cu mijloace proprii traditionale, în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervatiei, o cantitate de peste destinatã consumului propriu, în perioadele şi din speciile admise. (4) În cazul încãlcãrii condiţiilor stabilite în permis pentru desfãşurarea activitãţilor menţionate anterior persoana pierde dreptul de a mai beneficia de facilitãţile enumerate pe o perioada de 5 ani. ART. 43 Zonele de reconstrucţie ecologica sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervatiei în cadrul cãrora impactul produs de activitatea umanã sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice, în cadrul cãrora Administraţia Rezervatiei desfãşoarã activitãţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate. ART. 44 Declararea unei zone ca zona de reconstrucţie ecologica se face de cãtre Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei pe baza rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice, a datelor de monitorizare prelucrate sau a studiilor de impact. ART. 45 În zonele de reconstrucţie ecologica se pot desfasura activitãţile specifice zonelor tampon sau economice, în funcţie de zona de baza în care se executa lucrãrile de reconstrucţie ecologica, în baza autorizaţiei şi permisului emise de Administraţia Rezervatiei.
ART. 46 (1) Cheltuielile Administraţiei Rezervatiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii. Administraţia Rezervatiei va deschide un cont, în condiţiile legii, pentru derularea fondurilor extrabugetare. (2) Sursele extrabugetare ale Administraţiei Rezervatiei se evidenţiazã într-un cont distinct, se gestioneazã în regim extrabugetar şi se constituie din: a) tarife pentru lucrãri şi servicii prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice în cadrul activitãţilor pe care le desfãşoarã în limitele competentelor legale; b) venituri rezultate din comercializarea materialelor de informare, educaţie şi prezentare ale Rezervatiei. ART. 47 (1) Administraţia Rezervatiei este abilitata sa deruleze programe şi proiecte referitoare la Rezervatie, ce sunt finanţate de instituţii financiare şi bancare internaţionale. (2) În acest scop Administraţia Rezervatiei poate deschide un cont în lei şi unul în valuta, cu respectarea legislaţiei în vigoare, pentru constituirea unor fonduri în vederea finanţãrii activitãţilor de interes pentru rezervatie. (3) Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobatã de cãtre Colegiul executiv.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 48 Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la patrimoniul natural al Rezervatiei, precum şi producerea de filme documentare şi a hartilor Rezervatiei sunt permise numai în baza avizului obţinut de la Administraţia Rezervatiei, care va certifica veridicitatea datelor publicate. ART. 49 (1) Administraţia Rezervatiei va institui o diploma de onoare ce va fi conferita anual persoanelor din afarã Administraţiei Rezervatiei sau instituţiilor care au contribuit în mod deosebit, voluntar şi dezinteresat la obţinerea unor rezultate de excepţie. (2) Acordarea diplomei de onoare se va face în şedinţa deschisã a Consiliului ştiinţific, conform unor criterii speciale aprobate de acesta. ART. 50 (1) Administraţia Rezervatiei are dreptul de a edita unele publicaţii şi materiale de informare ce trateazã problemele Rezervatiei. Administraţia Rezervatiei are dreptul de a comercializa materialele de informare produse. (2) Administraţia Rezervatiei elaboreazã şi publica rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei. ART. 51 Administraţia Rezervatiei organizeazã sesiuni de lucru, comunicãri ştiinţifice şi schimburi de experienta cu participare nationala şi internationala în domeniul protecţiei şi conservãrii patrimoniului natural.
ANEXA 2
COMPONENTA Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii"
Preşedinte: 1. ing. Virgil Munteanu - guvernatorul Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" Membri: 2. prof. dr. Dan Balteanu - Academia Romana, membru corespondent 3. prof. Cristian Herra - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, membru corespondent al Academiei Romane 4. prof. dr. Marian-Traian Gomoiu - Academia Romana, membru corespondent 5. ing. Trifon Belacurencu - preşedinte, Consiliul Judeţean Tulcea 6. Vladimir Manastireanu - subprefect, Prefectura Judeţului Tulcea 7. prof. dr. doc. Grigore Posea - prorector, Universitatea "Spiru Haret" Bucureşti 8. prof. dr. Angheluta Vadineanu - Universitatea Bucureşti, Departamentul de ecologie sistemica şi managementul capitalului natural 9. Adriana Baz - Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, director Direcţia protecţie şi conservare a biodiversitatii, arii protejate şi monumente ale naturii 10. dr. Mircea Staras - director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunãrii" Tulcea 11. dr. ing. Simion Nicolaev - director general, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta 12. ing. Hristu Uzun - director, Direcţia apelor Dobrogea-Litoral, Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. 13. ing. Gheorghe Pislaru - director general adjunct, Regia Nationala a Pãdurilor 14. dr. ing. Octavian Ciobota - preşedinte, Fundaţia Ecologista din România 15. Dumitru Bedivan - director, Direcţia urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Judeţean Constanta.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
