Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002

Comenteaza legea

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001 ,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

CAP. 1
Prevederi generale

ART. 1
(1) Prezenta hotãrâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfãşurarea activitãţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitelor noi, cat şi pentru închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi sãnãtãţii populaţiei.
(2) Reglementarea acestei activitãţi are drept scop prevenirea sau reducerea pe cat posibil a efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de sera, precum şi a oricãrui risc pentru sãnãtatea populaţiei, pe intreaga durata de viata a depozitului, cat şi dupã expirarea acesteia.
(3) Semnificatia termenilor specifici utilizaţi este prevãzutã în anexa nr. 1.
ART. 2
Prevederile pezentei hotãrâri se aplica oricãrui depozit definit conform lit. b) din anexa nr. 1.
ART. 3
Prezenta hotãrâre nu se aplica urmãtoarelor activitãţi:
a) împrãştierea pe sol, în scopul ameliorãrii calitãţii sau fertilizarii, a namolurilor de la staţiile de epurare orãşeneşti, a namolurilor de dragare sau a altor tipuri de namoluri similare;
b) folosirea unor deşeuri inerte la lucrãri de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri;
c) depunerea namolurilor de dragare nepericuloase în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;
d) depozitarea solului necontaminat sau a deşeurilor inerte rezultate în urma activitãţilor de prospectare şi extracţie, a tratarii şi stocãrii resurselor minerale, precum şi a celor din exploatarea carierelor.
ART. 4
Depozitele se clasifica în funcţie de natura deşeurilor depozitate, astfel:
a) depozite pentru deşeuri periculoase;
b) depozite pentru deşeuri nepericuloase;
c) depozite pentru deşeuri inerte.
ART. 5
(1) Deşeurile care nu se accepta la depozitare într-un depozit sunt:
a) deşeurile lichide;
b) deşeurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietãţi ce sunt definite în anexa nr. I E la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 ;
c) deşeurile periculoase spitaliceşti sau alte deşeuri clinice periculoase de la unitãţi medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definitã în anexa nr. I E la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001 , şi având categoria prevãzutã la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la aceeaşi ordonanta de urgenta;
d) anvelopele uzate întregi, excluzând anvelopele uzate tãiate şi cele folosite ca materiale în construcţii;
e) orice alt tip de deseu care nu îndeplineşte criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.
(2) Autoritatea centrala pentru protecţia mediului are obligaţia sa elaboreze strategia nationala privind reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care este parte integrantã din Strategia nationala privind gestiunea deşeurilor. Strategia nationala privind reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile cuprinde mãsuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz şi/sau recuperarea materialelor şi energiei, astfel încât sa se realizeze urmãtoarele obiective:
a) cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 2001 şi raportatã în anul 2002, în maximum 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;
b) cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 2001 şi raportatã în anul 2002, în maximum 8 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;
c) cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 2001 şi raportatã în anul 2002, în maximum 15 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(3) Termenele prevãzute la alin. (2) lit. a), b) şi c) se pot prelungi cu maximum 4 ani.
ART. 6
(1) În depozitele de deşeuri periculoase este permisã numai depozitarea deşeurilor periculoase care îndeplinesc condiţiile prevãzute în anexa nr. 3.
(2) În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisã depozitarea urmãtoarelor deşeuri:
a) deşeuri municipale;
b) deşeuri nepericuloase de orice alta origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase stabilite în anexa nr. 3;
c) deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor menţionate la lit. b) şi care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare stabilite în anexa nr. 3; aceste deşeuri periculoase nu se depoziteaza în celule destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.
(3) În depozitele de deşeuri inerte este permisã numai depozitarea deşeurilor inerte.
(4) În scopul de a îndeplini criteriile de acceptare la o anumitã clasa de depozite este interzisã amestecarea deşeurilor.
(5) Lista nationala de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit şi definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit se aproba prin ordin al ministrului autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
ART. 7
(1) Depozitarea deşeurilor conform prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2) este permisã numai dacã deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţiuni de tratare.
(2) Lista operaţiunilor de tratare a deşeurilor este inclusã în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor - exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri, care se aproba prin ordin al ministrului autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
ART. 8
(1) În situaţia în care depozitele sunt localizate pe teritoriul a doua sau mai multe judeţe şi/sau deservesc mai mult decât o localitate, programul operaţiunilor de depozitare se stabileşte de comun acord cu toate autoritãţile administraţiei publice locale implicate.
(2) În cazul localitãţilor cu populaţie mai mica de 20.000 de locuitori se realizeazã câte un depozit care sa deserveasca mai multe astfel de localitãţi.
ART. 9
(1) Costurile aferente activitãţii de depozitare se suporta de cãtre generatorii şi deţinãtorii de deşeuri.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale vor lua mãsuri ca toate costurile implicate în organizarea şi exploatarea unui depozit de deşeuri, precum şi costurile estimate ale închiderii şi urmãririi postinchidere a depozitului sa fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecãrui tip de deseu în acel depozit.
ART. 10
Operatorul depozitului, care solicita un acord de mediu pentru un depozit de deşeuri, trebuie sa facã dovada depunerii unei garanţii bancare de buna execuţie, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 11
(1) Operatorul depozitului este obligat sa îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmãrirea acestuia postinchidere".
(2) Fondul se pãstreazã într-un cont deschis la una dintre bãncile comerciale agreate de autoritãţile administraţiei publice locale. În situaţia în care operatorul depozitului are calitatea de instituţie publica, fondul se pãstreazã într-un cont deschis la unitatea de trezorerie şi contabilitate publica în a carei raza acesta îşi are sediul fiscal.
(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiect pentru închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitului, din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrãrii în funcţiune a depozitului.
(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteazã fondul se stabileşte prin proiect.
(5) Fondul constituit este purtãtor de dobanda, iar dobanda obţinutã constituie sursa suplimentarã de alimentare a fondului.
(6) Fondul prevãzut la alin. (1) nu se include la masa credala în caz de lichidare judiciarã, el urmând sa fie folosit doar în scopul pentru care a fost constituit.
(7) Controlul alimentarii şi utilizãrii fondului se realizeazã de cãtre autoritatea publica localã, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(8) Autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura transparenta informatiei privind costul depozitarii deşeurilor şi al implicatiilor realizãrii depozitului de deşeuri.

CAP. 2
Procedura de emitere a acordului şi a autorizaţiei de mediu pentru un depozit de deşeuri

ART. 12
(1) Autorizarea activitãţii privind depozitarea deşeurilor se face cu respectarea prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare, respectiv prin emiterea acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu.
(2) Procedura specifica de autorizare pentru desfãşurarea activitãţii de depozitare a deşeurilor se elaboreazã de autoritatea centrala pentru protecţia mediului şi se adopta prin ordin al ministrului acestei autoritãţi, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(3) Documentaţia care se înainteazã autoritãţii teritoriale de protecţie a mediului, în vederea obţinerii acordului de mediu, trebuie sa cuprindã:
a) clasa depozitului;
b) lista cuprinzând tipurile de deşeuri, conform art. 6 alin. (5), şi cantitatea totalã de deşeuri care este autorizata sa fie depozitata în depozit;
c) cerinţele pentru pregãtirea depozitului, operaţiunile de depozitare, procedurile de monitorizare şi control, inclusiv planuri de intervenţie în caz de accidente, precum şi prevederile pentru operaţiunile de închidere şi urmãrire postinchidere, cu respectarea prevederilor anexelor nr. 2, 3 şi 4 în elaborarea documentaţiei;
d) dovada depunerii unei garanţii bancare, conform prevederilor art. 10, ca asigurare ca depozitul se realizeazã conform proiectului;
e) încredinţarea managementului depozitului unui operator cu atribuţii în acest domeniu, care sa exploateze depozitul în condiţii de maxima siguranta pentru mediu şi sãnãtatea populaţiei;
f) obligaţia operatorului depozitului de a raporta la autoritatea competenta tipurile şi cantitãţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare.
ART. 13
Autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului inspecteaza depozitul înainte de începerea exploatãrii, pentru a stabili conformitatea cu datele prevãzute în acordul de mediu, în vederea emiterii autorizaţiei de mediu.
ART. 14
Informaţiile cuprinse în autorizaţiile de mediu emise pentru depozitele de deşeuri sunt prezentate, la cerere, Institutului Naţional de Statistica.

CAP. 3
Proceduri de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri

ART. 15
(1) Operatorii depozitelor de deşeuri sunt obligaţi sa respecte, la primirea deşeurilor în depozit, urmãtoarele proceduri de recepţie:
a) verificarea documentaţiei privind cantitãţile şi caracteristicile deşeurilor, originea şi natura lor, inclusiv a buletinelor de analiza pentru deşeuri industriale periculoase şi pentru deşeuri urbane unde exista suspiciuni, precum şi privind identitatea producãtorului şi/sau a deţinãtorului deşeurilor;
b) inspecţia vizuala a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare şi, dupã caz, verificarea conformitatii cu descrierea prezentatã în documentaţia înaintatã de deţinãtor, conform procedurii stabilite la pct. 3 nivelul 3 din anexa nr. 3;
c) pãstrarea cel puţin o luna a probelor prelevate pentru verificãrile impuse conform prevederilor pct. 3 nivelul 1 sau 2 din anexa nr. 3, precum şi înregistrarea rezultatelor determinarilor;
d) pãstrarea unui registru cu înregistrãrile privind cantitãţile şi caracteristicile deşeurilor depozitate, originea şi natura, data livrãrii, identitatea producãtorului, a deţinãtorului sau, dupã caz, a colectorului - în cazul deşeurilor municipale, iar în cazul deşeurilor periculoase, localizarea precisa a acestora în depozit. Pentru depozitele zonale sau municipale datele se introduc şi pe suport informatic tip baza de date.
(2) Operatorul depozitului elibereazã celui care preda deşeurile, în mod obligatoriu, o confirmare scrisã a recepţiei fiecãrei cantitãţi livrate acceptate la depozit.
ART. 16
La controlul efectuat de autoritatea competenta pentru protecţia mediului operatorul depozitului este obligat sa demonstreze cu documente ca deşeurile au fost acceptate în conformitate cu condiţiile cuprinse în autorizaţia de mediu şi ca îndeplinesc criteriile prevãzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectiva.

CAP. 4
Proceduri de control şi urmãrire în faza de exploatare a depozitului de deşeuri

ART. 17
Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri şi sa suporte costurile acestuia. Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri cuprind:
a) automonitorizarea tehnologicã;
b) automonitorizarea calitãţii factorilor de mediu;
ART. 18
(1) Automonitorizarea tehnologicã consta în verificarea permanenta a stãrii şi functionarii urmãtoarelor amenajãri şi dotãri posibile din depozite:
a) starea drumului de acces şi a drumurilor din incinta;
b) starea impermeabilizarii depozitului;
c) funcţionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor şi a digurilor;
e) urmãrirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f) funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate;
g) funcţionarea instalaţiilor de captare şi ardere a gazelor rezultate de la fermentarea deşeurilor;
h) funcţionarea instalaţiilor de evacuarea a apelor pluviale;
i) starea altor utilaje şi instalaţii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare de materiale reciclabile, spalare/dezinfecţie auto, incinerare.
(2) Automonitorizarea tehnologicã are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj şi tasari inegale ale deşeurilor în corpul depozitului.
ART. 19
(1) Automonitozarea calitãţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizeazã conform prevederilor anexei nr. 4.
(2) Determinarile prevãzute în anexa nr. 4 se efectueazã de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinãri se pãstreazã într-un registru pe toatã perioada de monitorizare.
ART. 20
Operatorul depozitului este obligat sa raporteze autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului, dupã cum urmeazã:
a) semestrial, datele acumulate în urma monitorizarii, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile cuprinse în autorizaţia de mediu, precum şi stadiul îndeplinirii mãsurilor de remediere din programul pentru conformare;
b) în maximum 12 ore, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.
ART. 21
Autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului decide mãsurile de remediere ce se impun în urma analizei informarilor prezentate de operatorul depozitului, iar costul acestora este suportat de operator.

CAP. 5
Proceduri de închidere a depozitelor de deşeuri şi urmãrirea postinchidere a acestora

ART. 22
Depozitul sau o secţiune a acestuia se închide dupã cum urmeazã:
a) când sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în autorizaţia de mediu referitoare la perioada de funcţionare;
b) la cererea operatorului depozitului şi dupã analiza şi decizia de acceptare a cererii, emisã de autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului;
c) prin decizie motivatã a autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 23
Procedura de aprobare a închiderii depozitului sau a unei pãrţi a acestuia consta în urmãtoarele etape:
a) autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului evalueaza toate rapoartele înaintate de operatorul depozitului şi efectueazã o inspecţie finala la amplasament;
b) autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului hotãrãşte închiderea depozitului. Aceasta decizie nu afecteazã responsabilitatea operatorului depozitului, prevãzutã în autorizaţia de mediu;
c) autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului comunica operatorului depozitului aprobarea pentru închidere.
ART. 24
(1) Depozitul este închis conform unui plan care face parte din proiectul depozitului şi este inclus în autorizaţia de mediu, conform prevederilor anexei nr. 2.
(2) Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistreazã în registrul de cadastru şi se marcheaza vizibil pe documentele cadastrale.
ART. 25
(1) Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postinchidere al depozitului, conform autorizaţiei de mediu.
(2) Perioada de urmãrire postinchidere este stabilitã de autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului. Aceasta perioada este de minimum 30 de ani şi poate fi prelungitã dacã prin programul de monitorizare postinchidere se constata ca depozitul nu este încã stabil şi prezintã un risc potenţial pentru factorii de mediu.
(3) Monitorizarea postinchidere va fi efectuatã conform procedurilor prevãzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinarilor efectuate sunt pãstrate de operatorul depozitului într-un registru pe toatã perioada de monitorizare.
(4) Operatorul depozitului este obligat sa anunţe în mod operativ autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului despre producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevate prin procedurile de control, şi sa respecte decizia autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului privind mãsurile de remediere impuse în perioada postinchidere.

CAP. 6
Depozite existente

ART. 26
(1) Pentru rãmânerea în funcţiune a depozitelor existente la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, în maximum un an de la aceasta data operatorii depozitelor trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
a) sa întocmeascã bilanţul de mediu nivel II şi, dacã este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;
b) sa prezinte autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului programul pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finanţare pentru realizarea obiectivelor propuse, dacã în urma evaluãrilor de mediu autoritatea prevãzutã mai sus stabileşte ca depozitul poate continua sa funcţioneze.
(2) Autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului avizeazã lucrãrile din programul pentru conformare necesare pentru remedierea deficienţelor, precum şi termenele prevãzute pentru realizarea lor şi stabileşte o perioada maxima, de la data acordãrii autorizaţiei de mediu, pentru realizarea acestui program.
(3) Autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului comunica autoritãţii administraţiei publice locale, în funcţie de concluziile evaluãrilor de mediu pentru un depozit, decizia de continuare sau de încetare a activitãţii de depozitare a deşeurilor la acel depozit.
ART. 27
Operatorii depozitelor care sunt în exploatare la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri şi care primesc autorizaţie de mediu în funcţie de rezultatele evaluãrilor de mediu au obligaţia sa îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmãrirea acestuia postinchidere", conform prevederilor art. 11.
ART. 28
Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri şi care nu primesc autorizaţie de mediu autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului hotãrãşte ca acestea sa îşi înceteze activitatea în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. V privind procedurile de închidere. Pentru depozitele de deşeuri municipale aflate în aceasta situaţie autoritãţile administraţiei publice locale vor lua mãsuri pentru realizarea unui nou depozit.
ART. 29
Autoritãţile administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situaţia în care depozitul existent atinge circa 75% din capacitatea proiectata.
ART. 30
(1) Depozitele de deşeuri periculoase existente în evidenta autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului se supun urmãtoarelor prevederi:
a) se clasifica conform prevederilor art. 4, au interdicţia de a primi la depozitare deşeurile enumerate la art. 5 şi operatorii acestora respecta procedura de primire a deşeurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 şi anexei nr. 3, în maximum 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;
b) operatorul depozitului accepta la depozitare doar deşeuri periculoase tratate conform prevederilor art. 6 şi 7, în maximum 8 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(2) Pentru depozitele existente operatorul depozitului elaboreazã un program pentru conformare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1).
ART. 31
În maximum 8 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri orice depozit de deşeuri existent se conformeazã cerinţelor acesteia, inclusiv ale anexelor, exceptând prevederile pct. 1 din anexa nr. 2.

CAP. 7
Sancţiuni

ART. 32
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 20 lit. a) de cãtre operatorii depozitelor, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (8) de cãtre primari şi consiliile locale, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 17 şi a celor referitoare la respectarea termenului stabilit conform art. 26 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor, cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a)-d), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) şi ale art. 30 alin. (1) lit. a) de cãtre operatorii depozitelor, cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
e) neîndeplinirea atribuţiilor şi a responsabilitãţilor conform prevederilor art. 9 alin. (2) şi ale art. 28 de cãtre primari şi consiliile locale, cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1)-(4) şi ale art. 7 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor, cu amenda de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei;
g) neîndeplinirea prevederilor art. 10, art. 11 alin. (1)-(4), art. 16, 19, art. 20 lit. b), art. 22 lit. a), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1), (2) şi (4), art. 26 alin. (1) lit. b), art. 27 şi ale art. 30 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) de cãtre operatorii depozitelor, cu amenda de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei;
h) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 29 de cãtre primari şi consiliile locale, cu amenda de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei.
ART. 33
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 32 se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul autoritãţii centrale pentru protecţia mediului şi al autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi din cadrul administraţiei publice centrale sau locale, conform atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare.
ART. 34
Prevederile <>art. 32 se completeazã cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

CAP. 8
Dispoziţii finale

ART. 35
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 36
Prezenta hotãrâre intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul apelor
şi protecţiei mediului
Florin Stadiu,
secretar de stat

Ministrul sãnãtãţii şi familiei,
Daniela Bartos

Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmanca

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

ANEXA 1

SEMNIFICATIA
unor termeni în înţelesul prezentei hotãrâri

a) Autoritate competenta - autoritatea cãreia îi revin atribuţii şi responsabilitãţi ce decurg din prezenta hotãrâre
b) Depozit - amplasament pentru eliminarea finala a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:
- spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adicã depozite în care un producãtor de deşeuri executa propria eliminare a deşeurilor la locul de producere,
- un loc stabilit pentru o perioada de peste un an pentru stocarea temporarã a deşeurilor,
dar exclusiv:
- spaţiul unde deşeurile sunt descãrcate pentru a permite pregãtirea lor pentru un transport ulterior în scopul recuperãrii, tratarii sau eliminãrii finale în alta parte,
- spaţiul de stocare a deşeurilor înainte de recuperare sau tratare, pentru o perioada mai mica de 3 ani, ca regula generalã, sau spaţiul de stocare a deşeurilor înainte de depozitare, pentru o perioada mai mica de un an
c) Depozitare subterana - mod de depozitare permanenta a deşeurilor într-o cavitate geologica adanca
d) Deseu - definit în anexa nr. I A la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001
e) Deşeuri biodegradabile - deşeuri care suferã descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare sau de gradina, hârtia şi cartonul
f) Deşeuri inerte - deşeuri care nu suferã nici o transformare semnificativã fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afecteazã materialele cu care vin în contact într-un mod care sa poatã duce la poluarea mediului sau sa dãuneze sãnãtãţii omului. Levigabilitatea totalã şi conţinutul de poluanti ai deşeurilor, ca şi ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificative şi, în special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata şi/sau subterane
g) Deşeuri lichide - orice deşeuri în forma lichidã, inclusiv apele uzate, dar exclusiv namolurile
h) Deşeuri municipale - deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere şi care sunt generate pe raza localitãţilor
i) Deşeuri nepericuloase - deşeuri care nu sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase conform lit. j)
j) Deşeuri periculoase - deşeuri definite în anexa nr. I C, I D şi I E la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001
k) Deţinãtor - definit în anexa nr. I A la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001
l) Eluat - soluţia obţinutã printr-un test de levigare a deşeurilor, efectuat în laborator
m) Gaz de depozit - amestecul de compuşi în stare gazoasa, generat de deşeurile depozitate
n) Levigat - orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţinut în depozit
o) Operatorul depozitului - orice persoana fizica sau juridicã autorizata, investitã cu atribuţii şi responsabilitãţi pentru un depozit, care se poate schimba de la faza de pregãtire la cea de exploatare şi urmãrire postinchidere
p) Program pentru conformare - definit în <>Ordinul ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
r) Prag de alerta - nivelul peste care exista un risc pentru sãnãtatea oamenilor în urma unei expuneri de scurta durata şi fata de care trebuie sa se ia mãsuri imediate conform legislaţiei în vigoare
s) Solicitant - orice persoana care solicita o autorizaţie pentru depozitarea deşeurilor, conform prevederilor prezentei hotãrâri
t) Tratare - definitã în anexa nr. I A la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001 .

ANEXA 2

CERINŢE GENERALE
pentru toate clasele de depozite de deşeuri

1. Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea unui depozit
1.1. Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinându-se seama de planurile de urbanism general şi planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmãtoarei scheme:
a) se defineste clasa de depozit care se intenţioneazã sa se realizeze;
b) se identifica şi se inventariaza amplasamentele posibile;
c) se analizeazã amplasamentele, în funcţie de clasa de depozit şi de tipurile de deşeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizãrii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin întocmirea studiului de impact, dupã care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obţinerea acordului de mediu;
e) autoritatea competenta analizeazã studiul de impact şi stabileşte în colectivul de analiza tehnica oportunitatea alegerii amplasamentului, în funcţie de care se ia decizia realizãrii obiectivului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face în funcţie de:
a) topografia şi structura hidrogeologica a terenului, luându-se în considerare în special adâncimea panzei freatice şi folosintele de apa;
b) configuraţia terenului, forma depozitului şi încadrarea în peisaj;
c) fluxul de ape spre amplasament, precum şi poziţia fata de apele şi instalaţiile de canalizare şi epurare existente;
d) direcţia vanturilor dominante şi efectul lor în raport cu poziţia fata de zonele locuite;
e) folosinta terenului;
f) existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice;
g) distanta fata de centrele de producere a deşeurilor şi fata de infrastructura existenta;
h) pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse;
i) riscuri seismice majore;
j) existenta în zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare.
1.1.4. Distanţele minime de amplasare fata de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza analizarii emisiilor şi a altor reglementãri existente, în cadrul unor studii de impact asupra mediului şi sãnãtãţii.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice:
a) caracteristicile şi dispunerea în adancime a straturilor geologice;
b) folosintele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economicã, financiarã şi socialã pentru populaţia din zona;
c) structura, adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane;
d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albia minora şi majorã a acestora, fata de ape stãtãtoare, fata de ape cu regim special şi surse de alimentare cu apa;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apa de pe versanţi la precipitatii.
Criterii climatice:
a) direcţia dominanta a vanturilor în raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosfera;
b) regimul precipitatiilor.
Criterii economice:
a) capacitatea depozitului şi durata de exploatare;
b) distanta pe care sunt transportate deşeurile de la sursa de producere la locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajãri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitãţi).
Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiţiilor sus-menţionate sau al mãsurilor de remediere ce trebuie luate respecta legislaţia de mediu în vigoare.
1.2. Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie sa respecte urmãtoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie sa fie corelate cu volumul total de deşeuri ce urmeazã a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipala sau zonala;
b) perioada de exploatare sa fie de minimum 10 ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie sa prezinte:
a) natura şi provenienta deşeurilor ce urmeazã sa fie depozitate;
b) cantitãţile de deşeuri;
c) tehnologii de tratare a deşeurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adicã:
- modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza şi pereţi laterali);
- modul de protecţie a sistemului de impermeabilizare;
- sistemul de drenare, colectare, epurare şi evacuare a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, inmagazinare şi valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul;
f) organizarea tehnica a depozitului, utilitãţi;
g) instrucţiuni de exploatare a depozitului;
h) procedura de închidere a depozitului;
i) sistemul de control şi supraveghere a depozitului;
j) mãsurile de siguranta în timpul exploatãrii, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k) mãsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecţie;
l) mãsuri de protecţie a muncii.
Soluţia tehnologicã ce va fi adoptatã este opţiunea proiectantului, acesta asumându-şi rãspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu.
1.2.3. Dupã atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizatã acoperirea finala, cu continuarea acţiunii de captare a gazelor de fermentare şi a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.2.4. Materiale folosite
a) Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei şi o impermeabilizare artificiala cu geomembrana sau alt material similar, care trebuie sa asigure un coeficient de permeabilitate K ≤ 1 x 10^-9 m/s şi condiţiile de rezistenta fizico-chimica şi de stabilitate în timp cerute de proiectant. Se va folosi geomembrana neteda la baza depozitului şi rugoasa pe taluzuri şi pentru acoperirea finala.
b) Pentru separarea straturilor de drenare şi impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protecţie.
c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie sa fie de polietilena şi trebuie sa fie prevãzute cu fante.
d) Stratul drenant consta dintr-un strat de pietriş cu diametrul granulelor între 16 şi 32 mm.
1.3. Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de suprafata baza, pereţii laterali şi acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluţiile de impermeabilizare se stabilesc de cãtre proiectant, astfel încât depozitul sa rãspundã cerinţelor prezentei hotãrâri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie sa fie amplasat şi proiectat astfel încât sa satisfacã condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafata şi a asigura colectarea eficienta a levigatului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei şi gestiunea levigatului"; aceasta se realizeazã prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioarã în cursul fazei pasive/postinchidere.
1.3.3. Bariera geologica este creata de condiţiile geologice şi hidrogeologice de sub şi din vecinãtatea unui depozit şi trebuie sa confere o capacitate suficienta de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apa subterana.
Bariera geologica a bazei şi taluzurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care îndeplineşte cerinţele de permeabilitate şi grosime, cu un efect cel puţin echivalent cu cel rezultat din urmãtoarele condiţii:
- depozit pentru deşeuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m;
- depozit pentru deşeuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m;
- depozit pentru deşeuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m.
1.3.4. Metoda folositã pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafata analizata şi pentru tot amplasamentul, trebuie sa fie metoda standardizata sau recunoscuta internaţional.
1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu îndeplineşte în mod natural condiţiile de mai sus, ea poate fi completatã cu argila (sau cu alt material natural cu proprietãţi de impermeabilizare echivalente), oferind o protecţie echivalenta. O bariera geologica de impermeabilizare naturala nu trebuie sa fie mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1).
1.3.6. În afarã barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevãzut cu o impermeabilizare artificiala care îndeplineşte condiţiile de rezistenta fizico-chimica şi de stabilitate în timp, corespunzãtor condiţiilor de etansare cerute, şi un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se menţine la un nivel minim.


    Tabelul 2.1.
 ┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐
 │   Categoria depozitului     │ Deşeuri nepericuloase │ Deşeuri periculoase  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Impermeabilizare artificiala │      necesarã         │       necesarã       │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Strat drenant ≥ 0,5 m        │      necesar          │       necesar        │
 └─────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘

1.3.7. Dacã autoritatea centrala sau teritorialã pentru protecţia mediului, dupã evaluarea potentialelor pericole fata de mediu, considera ca este necesarã prevenirea formãrii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeţei superioare. Recomandãrile pentru etansarea suprafeţei sunt:


Tabelul 2.2.
 ┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐
 │   Categoria depozitului     │ Deşeuri nepericuloase │ Deşeuri periculoase  │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Strat filtrant gaze          │      necesar          │  nu este necesar     │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Impermeabilizare artificiala │ nu este necesarã      │       necesarã       │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Impermeabilizare naturala    │      necesarã         │       necesarã       │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Strat drenant > 0,5 m        │      necesar          │       necesar        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Acoperire superioarã cu      │      necesarã         │       necesarã       │
 │pãmânt > 1 m (din care sol   │                       │                      │
 │vegetal ≥ 0,3 m)             │                       │                      │
 └─────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘

1.3.8. Autoritatea centrala sau teritorialã pentru protecţia mediului stabileşte condiţii generale sau specifice pentru depozitele de deşeuri inerte şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menţionate.
1.3.9. Autoritatea centrala stabileşte condiţiile generale sau specifice pentru depozitele de deşeuri subterane şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menţionate.
2. Cerinţe generale de control şi protecţia factorilor de mediu
2.1. Controlul apei şi gestiunea levigatului
2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului şi condiţiile meteorologice, vor fi luate mãsurile corespunzãtoare pentru:
a) controlul cantitãţii de apa din precipitatiile care patrund în corpul depozitului;
b) prevenirea patrunderii apei de suprafata şi/sau subterane în deşeurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate şi a levigatului;
d) epurarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzãtor cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplica la depozitele de deşeuri inerte; decizia este luatã de autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului, dacã evaluarea, ţinându-se seama de amplasarea depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezintã un pericol potenţial pentru mediu.
2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform urmãtoarelor variante:
a) la o statie de epurare proprie şi apoi într-un receptor natural;
b) la o statie de epurare oraseneasca;
c) într-un bazin şi apoi este transportat periodic la o statie de epurare.
2.1.4. Şanţurile de garda trebuie prevãzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafeţele invecinate depozitului.
2.1.5. Dacã autoritatea competenta, pe baza unui studiu de impact şi/sau bilanţ de mediu, decide, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei şi gestiunea levigatului", ca nu sunt necesare colectarea şi tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezintã pericol potenţial pentru sol, apa freatica sau de suprafata, condiţiile prevãzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplica.
2.2. Controlul gazului
2.2.1. Sistemul de colectare şi de evacuare a gazelor de fermentare consta din conducte, puţuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalaţii de prelucrare/valorificare.
2.2.2. Gazul de depozit se colecteazã în toate depozitele care accepta deşeuri biodegradabile. Dacã gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
2.2.3. Colectarea, tratarea şi folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueazã astfel încât sa nu se producã pagube sau distrugerea mediului şi sa se reducã riscurile pentru sãnãtatea populaţiei.
2.2.4. Controlul acumularii şi migrarii gazului de depozit, precum şi cantitatea şi compozitia gazului se realizeazã conform prevederilor pct. 2.2.4 şi tabelului 4.2 din anexa nr. 4.
2.3. Asigurarea stabilitatii
2.3.1. Repartizarea deşeurilor în depozit trebuie facuta astfel încât sa se asigure stabilitatea masei de deşeuri şi a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate şi a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecarilor.
2.3.2. Dacã exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat dacã substratul geologic - ţinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii.
2.4. Sisteme de siguranta şi paza
2.4.1. Depozitele se imprejmuiesc şi se instituie paza lor, pentru reducerea posibilitãţilor de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor şi animalelor.
2.4.2. Porţile se inchid în afarã orelor de lucru.
2.4.3. Sistemul de control şi acces la fiecare depozit trebuie sa conţinã un program de mãsuri pentru a detecta şi descuraja aruncarea ilegala de deşeuri în depozit.
2.5. Combaterea altor inconveniente şi riscuri
2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate mãsuri pentru diminuarea şi a altor noxe şi riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri şi praf;
b) particule materiale antrenate de vant;
c) zgomot şi trafic;
d) pãsãri, paraziti şi insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecãri.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice şi în zonele invecinate.
2.6. Încadrarea în peisaj
Amenajãrile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deşeuri se realizeazã în funcţie de folosintele terenurilor adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protecţie cu o latime ce se va stabili în proiect şi, dacã este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori şi arbuşti repede crescatori;
b) amplasarea în frontul vizual a construcţiilor socialadministrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) inierbarea cu plante ierboase - graminee- şi plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafeţele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor şi cu introducerea treptata a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrãrilor tehnice de închidere a depozitului trebuie sa i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

ANEXA 3

CRITERII ŞI PROCEDURI
de acceptare a deşeurilor în depozit

1. Principii generale
1.1. Criteriile pentru acceptarea deşeurilor la o anumitã clasa de depozite trebuie sa ţinã seama în special de:
a) protecţia factorilor de mediu, în special a apei subterane şi de suprafata;
b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare şi de tratare a levigatului, sistemele de colectare şi de evacuare a gazului de depozit;
c) asigurarea desfãşurãrii normale a proceselor de stabilizare a deşeurilor în depozit;
d) protecţia sãnãtãţii umane.
1.2. Acceptarea deşeurilor la o anumitã clasa de depozite se bazeazã pe:
a) listele de deşeuri acceptate, definite dupã natura şi origine;
b) caracteristicile deşeurilor, determinate prin metode de analiza standardizate.
2. Criterii de acceptare
2.1. Autoritatea centrala pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din hotãrâre, stabileşte listele naţionale de deşeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasa de depozite şi defineste criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe liste.
2.2. Lista nationala de deşeuri acceptate pe fiecare clasa de depozite şi criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecãrui depozit sau a listei cu deşeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizaţia de mediu a depozitului.
2.3. Criteriile de acceptare a deşeurilor într-o clasa de depozite, bazate pe caracteristicile deşeurilor, se vor referi la:
a) compozitia fizico-chimica;
b) conţinutul de materie organicã;
c) biodegradabilitatea compusilor organici din deşeuri;
d) concentratia compusilor potenţial periculosi/toxici în relatie cu criteriile enunţate anterior;
e) levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potenţial periculosi/toxici în relatie cu criteriile enunţate mai sus;
f) proprietãţile ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale levigatului rezultat.
2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deşeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deşeurilor, vor fi corelate cu nivelul scãzut al dotãrilor şi amenajãrilor pentru protecţia factorilor de mediu ale depozitelor de deşeuri inerte.
3. Proceduri generale pentru testarea şi acceptarea deşeurilor
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea şi testarea deşeurilor în vederea acceptãrii la depozitare se stabilesc pe 3 niveluri ierarhice:
Nivelul 1: Caracterizare generalã, realizatã cu metode de analiza standardizate pentru determinarea compoziţiei fizicochimice a deşeurilor şi pentru testarea comportãrii la levigare şi/sau a variaţiei caracteristicilor deşeurilor pe termen scurt şi lung.
Nivelul 2: Testarea încadrãrii corecte a deşeurilor într-un depozit, care se realizeazã prin verificãri periodice efectuate prin analize simple, standardizate şi prin metode de caracterizare a comportãrii, pentru a se determina dacã un deseu îşi menţine încadrarea în condiţiile prevãzute în autorizaţia de mediu şi/sau în criteriile specifice de referinta. Testele se vor concentra pe variabile-cheie (indicatori variabili) şi pe comportarea identificata prin caracterizarea generalã.
Nivelul 3: Verificarea la fata locului printr-un control rapid pentru a se confirma ca deseul depozitat este acelaşi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 şi ca este cel descris în documentele de însoţire. Ea poate consta într-o inspecţie vizuala a încãrcãturii de deşeuri înainte şi dupã descãrcarea la depozit.
3.2. Pentru a se regasi pe o lista de referinta un deseu este caracterizat la nivelul 1 şi trebuie sa satisfacã criteriile corespunzãtoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.
3.3. Pentru a rãmâne pe o lista specifica a depozitului un deseu se testeaza la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, şi trebuie sa satisfacã criteriile corespunzãtoare pentru fiecare tip de depozit.
3.4. Toate incarcaturile de deşeuri ce intra într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 şi 2 se realizeazã în mãsura în care este posibil.
3.5. În situaţia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau exista alte prevederi legislative ce prevaleazã, anumite deşeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.
3.6. Informaţiile furnizate de determinarile efectuate pot fi completate cu informaţii de la producãtorii deşeurilor, de la laboratoare de cercetare şi din literatura de specialitate.
4. Recomandãri pentru criteriile preliminare de acceptare a deşeurilor
4.1. În aceasta faza preliminarã deşeurile acceptate într-o anumitã clasa de depozite trebuie sa fie nominalizate pe o lista nationala ori sa îndeplineascã criterii similare cu cele impuse pentru includerea pe lista.
4.2. Pentru cele 3 clase principale de depozite pot fi folosite urmãtoarele recomandãri generale pentru a stabili criterii preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare sau pe listele corespunzãtoare:
(i) depozite de deşeuri inerte: pe lista prevãzutã în autorizaţia de mediu a depozitului pot fi acceptate numai deşeurile definite conform anexei nr. 1 lit. f) la hotãrâre;
(ii) depozite pentru deşeuri nepericuloase: pe listele de acceptare nu trebuie sa se regaseasca deşeuri definite conform anexei nr. I E la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001 ;
(iii) depozite de deşeuri periculoase: lista preliminarã pentru deşeurile periculoase acceptate conţine doar acele tipuri de deşeuri definite în anexa nr. I E la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2001 . Deşeurile care conţin compuşi potenţial toxici în concentratii ridicate şi constituie un risc profesional şi/sau ecologic ori care ar impiedica stabilizarea deşeurilor în cadrul ciclului proiectat de viata al depozitului nu vor fi acceptate pe liste fãrã o tratare prealabilã.

ANEXA 4

PROCEDURI
de control şi urmãrire a depozitelor de deşeuri

1. Prevederi generale
1.1. Procedurile de control şi urmãrire se aplica:
a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deşeuri, pentru obţinerea unor date de referinta pe factori de mediu, anterior construcţiei şi exploatãrii acestora;
b) depozitelor în exploatare;
c) depozitelor dupã închidere.
1.2. Prin activitatea de urmãrire şi control se garanteazã ca:
a) depozitul este realizat conform proiectului şi sistemele de protecţie a mediului funcţioneazã integral;
b) depozitul existent, care funcţioneazã în baza unui program pentru conformare, îndeplineşte mãsurile de remediere la termenele prevãzute;
c) depozitul îndeplineşte condiţiile prevãzute în autorizaţia de mediu;
d) deşeurile acceptate la depozitare sunt cele care îndeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit.
1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional ori european sau sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor - exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri, care se aproba prin ordin al ministrului autoritãţii centrale pentru protecţia mediului.
1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calitãţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.
2. Sistemul de control şi urmãrire a calitãţii factorilor de mediu
Sistemul de control şi urmãrire a calitãţii factorilor de mediu cuprinde:
2.1. Datele meteorologice
2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balanţei apei din depozit şi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit.
2.1.2. Datele necesare întocmirii balanţei apei se colecteazã de la cea mai apropiatã statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmãririi în faza de exploatare, precum şi în cea de urmãrire postinchidere este prezentatã în tabelul 4.1.


    Tabelul 4.1.
┌────┬────────────────────────────────────┬────────────┬───────────────────────┐
│Nr. │  Date meteorologice                │ În faza de │    În faza de urmãrire│
│crt.│                                    │ funcţionare│       postinchidere   │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│1.  │Cantitatea de precipitatii          │   zilnic   │  zilnic, dar şi ca    │
│    │                                    │            │  valori lunare medii  │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│2.  │Temperatura minima şi maxima        │   zilnic   │  medie lunarã         │
│    │la ora 15,00                        │            │                       │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│3.  │Direcţia şi viteza dominante ale    │   zilnic   │  nu este necesar      │
│    │vantului                            │            │                       │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│4.  │Evapotranspiratia                   │   zilnic   │  zilnic, dar şi ca    │
│    │                                    │            │  valori lunare medii  │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│5.  │Umiditatea atmosferica la ora 15,00 │   zilnic   │  medie lunarã         │
└────┴────────────────────────────────────┴────────────┴───────────────────────┘

2.2. Controlul apei de suprafata, al levigatului şi al gazului de depozit
2.2.1. Controlul calitãţii apei de suprafata, a levigatului, a gazului de depozit şi frecventa determinarilor se realizeazã conform tabelului 4.2.
2.2.2. Mãsurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se efectueazã pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.
2.2.3. Urmãrirea calitãţii apei de suprafata, aflatã în vecinãtatea unui depozit, se efectueazã în cel puţin doua puncte, unul în amonte şi unul în aval de depozit.
2.2.4. Urmãrirea cantitãţii şi calitãţii gazului de depozit se efectueazã pe secţiuni reprezentative ale depozitului.
2.2.5. Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.).


    Tabelul 4.2.
┌────┬────────────────────────────────────┬────────────┬───────────────────────┐
│Nr. │  Parametrii urmãriţi               │ În faza de │    În faza de urmãrire│
│crt.│                                    │ funcţionare│     postinchidere*3)  │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│1.  │Volumul levigatului                 │lunar*1),*3)│  la 6 luni            │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│2.  │Compozitia levigatului*2)           │trimestri-  │  la 6 luni            │
│    │                                    │al*3)       │                       │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│3.  │Volumul şi compozitia apei de       │trimestri-  │  la 6 luni            │
│    │suprafata*7)                        │al*3)       │                       │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│4.  │Posibile emisii de gaz şi presiune  │lunar*3),*5)│  la 6 luni*6)         │
│    │atmosferica*4), CH(4), CO(2), H(2)S,│            │                       │
│    │H(2) etc.                           │            │                       │
└────┴────────────────────────────────────┴────────────┴───────────────────────┘

*1) Frecventa prelevarii poate fi adaptatã pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificatã în autorizaţia de mediu.
*2) Parametrii şi indicatorii analizati variaza în funcţie de compozitia deşeurilor depozitate; ele trebuie stabilite în autorizaţia de mediu şi trebuie sa reflecte caracteristicile deşeurilor.
*3) Dacã în punctele de prelevare volumul şi compozitia apei de suprafata sunt relativ constante, mãsurãtorile se pot face la intervale mai mari de timp.
*4) Mãsurãtorile sunt legate în special de conţinutul de materie organicã din deşeuri.
*5) CH(4), CO(2), O(2) - regulat, alte gaze dupã necesitate, în funcţie de compozitia deşeurilor depozitate, în scopul de a reflecta afectarea levigatului.
*6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.
*7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului autoritatea competenta poate decide dacã aceste mãsurãtori nu sunt necesare.

2.3. Protecţia apei subterane
2.3.1. Urmãrirea calitãţii apei subterane oferã informaţii privind contaminarea acesteia, datoratã depozitarii deşeurilor.
2.3.2. Controlul calitãţii apei subterane se realizeazã prin foraje de control în cel puţin 3 puncte, un punct amplasat în amonte şi doua în aval fata de depozit, pe direcţia de curgere.
2.3.3. Numãrul punctelor de urmãrire se poate mari pe baza unor prospecţiuni hidrogeologice şi a necesitãţii depistarii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apa.
2.3.4. Înaintea intrãrii în exploatare a depozitelor noi se preleveaza probe din cel puţin 3 puncte pentru a se stabili valori de referinta pentru prelevarile ulterioare.
2.3.5. Indicatorii care sunt analizati în probele prelevate sunt aleşi pe baza calitãţii apei freatice din zona şi a compoziţiei prognozate a levigatului (tabelul 4.3). Alegerea corecta a indicatorilor de analizat şi datele privind mobilitatea apei subterane în zona asigura identificarea rapida a schimbãrii calitãţii apei.


Tabelul 4.3.
┌────┬────────────────────────────────────┬────────────┬───────────────────────┐
│Nr. │  Parametrii urmãriţi               │ În faza de │    În faza de urmãrire│
│crt.│                                    │ funcţionare│     postinchidere     │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│1.  │Nivelul apei subterane              │la fiecare 6│  la 6 luni*1)         │
│    │                                    │luni*1)     │                       │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│2.  │Compozitia apei subterane           │frecventa în│frecventa în funcţie de│
│    │                                    │funcţie de  │viteza de curgere*2),*3│
│    │                                    │viteza de   │                       │
│    │                                    │curgere*2), │                       │
│    │                                    │  *3)       │                       │
└────┴────────────────────────────────────┴────────────┴───────────────────────┘

*1) Dacã nivelul apei freatice variaza, se mãreşte frecventa prelevarii probelor.
*2) Frecventa se stabileşte pe baza cunoştinţelor şi a evaluãrii vitezei fluxului de apa subterana.
*3) Când prin determinarile efectuate pe probele prelevate se constata atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea şi se reiau determinarile efectuate. Dacã nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenţie specificat în autorizaţia de mediu.

2.3.6. Pragurile de alerta se determina ţinându-se seama de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul şi de calitatea apei. Nivelul de control al poluarii se bazeazã pe compozitia medie determinata din variatiile locale ale calitãţii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacã exista date şi este posibil, pragul de alerta se specifica în autorizaţia de mediu.
2.4. Topografia depozitului
Urmãrirea topografiei depozitului se realizeazã conform datelor înscrise în tabelul 4.4.


    Tabelul 4.4.
┌────┬────────────────────────────────────┬────────────┬───────────────────────┐
│Nr. │          Parametrii                │ În faza de │    În faza de urmãrire│
│crt.│                                    │ funcţionare│     postinchidere     │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│1.  │Structura şi compozitia             │  anual     │                       │
│    │depozitului*1)                      │            │                       │
├────┼────────────────────────────────────┼────────────┼───────────────────────┤
│2.  │Comportarea la tasare şi urmãrirea  │  anual     │     citire anuala     │
│    │nivelului depozitului               │            │                       │
└────┴────────────────────────────────────┴────────────┴───────────────────────┘

*1) Date pentru planul de situaţie al depozitului: suprafata ocupatã de deşeuri, volumul şi compozitia deşeurilor, metodele de depozitare, timpul şi durata depozitarii, calculul capacitãţii remanente de depozitare.

--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 162 din 20 februarie 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"