Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 139 din 6 februarie 2008  privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a   Legii-cadru a descentralizarii nr. 195/2006     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 139 din 6 februarie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizarii nr. 195/2006

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 20 februarie 2008
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 34 din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 ,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aprobã Normele metodologice de aplicare a <>Legii-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã <>Hotãrârea Guvernului nr. 2.201/2004 privind funcţionarea şi atribuţiile Comitetului tehnic interministerial şi a grupurilor de lucru organizate în conformitate cu dispoziţiile <>Legii-cadru privind descentralizarea nr. 339/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.277 din 30 decembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat

Secretarul general al Guvernului,
Ilie Gavril Bolojan

Ministrul economiei
şi finanţelor,
Varujan Vosganian

Bucureşti, 6 februarie 2008.
Nr. 139.

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE
de aplicare a <>Legii-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006

CAP. I
Structurile tehnice ale procesului de descentralizare

SECŢIUNEA 1
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare

ART. 1
(1) Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este structurã cu rol consultativ şi cu caracter permanent, înfiinţat în conformitate cu <>art. 18 alin. (1) din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 .
(2) Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare funcţioneazã în subordinea Consiliului interministerial pentru administraţie şi funcţie publicã, descentralizare, comunitãţi locale, prevãzut la <>art. 1 lit. e) din Hotãrârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.
(3) Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este compus din urmãtorii membri:
a) ministrul internelor şi reformei administrative, preşedinte;
b) secretarul de stat pentru reformã în administraţia publicã din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, vicepreşedinte;
c) un secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor;
d) secretarul de stat responsabil pentru coordonarea Direcţiei de politici publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
e) câte un secretar de stat din partea ministerelor şi conducãtorii altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
f) un consilier al primului-ministru;
g) preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România;
h) preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România;
i) preşedintele Asociaţiei Comunelor din România;
j) preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
(4) Nominalizarea membrilor Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prevãzuţi la alin. (3) lit. b)-f), se face de cãtre conducãtorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, de cãtre primul-ministru, dupã caz, prin acte administrative cu caracter individual, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri.
(5) La şedinţele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare pot participa, în calitate de invitaţi, fãrã drept de vot, reprezentanţi ai altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţi ai societãţii civile, ai mediului academic, experţi, în funcţie de problemele incluse pe ordinea de zi.
ART. 2
(1) Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare se întruneşte în şedinţe trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.
(2) Şedinţele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare se desfãşoarã regulamentar în prezenţa majoritãţii membrilor acestuia.
(3) Şedinţele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare sunt conduse de cãtre preşedintele acestuia sau, în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedinte.
(4) Deciziile Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare se iau prin consens.
(5) În cazul în care nu se ajunge la consens în luarea unei decizii, preşedintele sau vicepreşedintele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, dupã caz, desemneazã membrii care sã propunã soluţii alternative, decizia finalã fiind amânatã pentru şedinţa urmãtoare.
(6) Luarea unei decizii nu poate fi amânatã mai mult de douã ori, în caz contrar, decizia finalã va fi luatã în prima şedinţã a Consiliului interministerial pentru administraţie şi funcţie publicã, descentralizare, comunitãţi locale.
(7) Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare emite avize sau recomandãri privind fundamentarea şi implementarea politicilor de descentralizare.
ART. 3
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare are urmãtoarele atribuţii:
a) avizeazã proiectul strategiei de descentralizare elaborat de cãtre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
b) propune soluţii cu privire la procesul de descentralizare sectorialã sau cu privire la necesitatea îmbunãtãţirii modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz;
c) avizeazã proiectele strategiilor de descentralizare sectorialã şi proiectele strategiilor sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, propuse de ministere sau de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
d) avizeazã standardele de calitate şi de cost propuse de cãtre ministere sau de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, care ulterior se aprobã prin hotãrâre de Guvern;
e) aprobã rapoartele de monitorizare şi evaluare privind stadiul de implementare a strategiilor de descentralizare sectorialã şi a strategiilor sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate;
f) stabileşte calendarul acţiunilor privind derularea procesului de descentralizare;
g) prezintã Consiliului interministerial pentru administraţie şi funcţie publicã, descentralizare, comunitãţi locale rapoarte anuale privind stadiul implementãrii procesului de descentralizare;
h) aprobã minutele şedinţelor întocmite de cãtre secretariatul tehnic.
ART. 4
Secretariatul tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare este asigurat de cãtre Unitatea centralã pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative împreunã cu reprezentanţi din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor nominalizaţi prin ordin al ministrului.

SECŢIUNEA a 2-a
Grupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor

ART. 5
Grupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor, denumite în continuare grupuri de lucru, constituite conform prevederilor <>art. 18 alin. (2) din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , funcţioneazã în coordonarea Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare.
ART. 6
(1) Grupul de lucru se constituie din specialişti din cadrul ministerului sau al altui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii în urmãtoarele domenii: politici publice, buget, finanţe, juridic, resurse umane, precum şi alţi specialişti care au atribuţii în domeniile vizate de procesul de descentralizare.
(2) Grupul de lucru are în componenţã şi câte un reprezentant al Unitãţii centrale pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, al Ministerului Economiei şi Finanţelor, al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, al Asociaţiei Municipiilor din România, al Asociaţiei Oraşelor din România şi al Asociaţiei Comunelor din România.
(3) Grupul de lucru este condus de cãtre secretarul general sau de cãtre secretarul general adjunct al ministerului sau al altui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, dupã caz. Grupul de lucru din cadrul organului de specialitate al administraţiei publice centrale care nu are prevãzut în structura organizatoricã postul de secretar general va fi condus de cãtre persoana nominalizatã de conducãtorul acestuia.
(4) Fişele de post ale specialiştilor din cadrul ministerului sau al organului de specialitate al administraţiei publice centrale, desemnaţi în grupul de lucru, se modificã şi se completeazã în conformitate cu noile responsabilitãţi ce le revin conform prevederilor art. 8.
ART. 7
(1) Componenţa grupurilor de lucru se stabileşte prin ordin al ministrului, respectiv al conducãtorului organului de specialitate al administraţiei publice centrale, dupã caz, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(2) Ministrul internelor şi reformei administrative şi ministrul economiei şi finanţelor desemneazã prin ordin reprezentanţii care vor face parte din grupurile de lucru din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în termen de 20 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(3) Uniunea Naţionalã a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România desemneazã reprezentanţii în cadrul grupurilor de lucru din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în termen de 20 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(4) Actele de desemnare a reprezentanţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Economiei şi Finanţelor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România în grupurile de lucru de la nivelul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale se transmit conducãtorilor acestora, în termen de 3 zile de la data la care au fost emise.
(5) Ordinele de constituire a grupurilor de lucru, respectiv actele de desemnare a reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România şi Asociaţiei Comunelor din România se transmit Unitãţii centrale pentru reforma administraţiei publice în termen de 3 zile de la data la care au fost emise.
ART. 8
Grupurile de lucru au urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã analiza stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial, conform anexei nr. 1;
b) elaboreazã proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, conform anexei nr. 2;
c) asigurã corelarea strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, cu alte documente strategice ale ministerelor sau a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în cazul descentralizãrii unor competenţe cu caracter intersectorial;
d) transmit Ministerului Economiei şi Finanţelor proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, pentru formularea punctului de vedere cu privire la implicaţiile financiare ale acestuia;
e) propun Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare spre dezbatere şi avizare proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz;
f) organizeazã procesul de consultare publicã a proiectului strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, avizat de Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare;
g) elaboreazã forma finalã a proiectului strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, ca urmare a încheierii procesului de consultare;
h) întreprind demersurile necesare adoptãrii de cãtre Guvern a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz;
i) participã la activitãţile privind iniţierea, modificarea şi completarea legislaţiei sectoriale necesare implementãrii strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz;
j) elaboreazã, analizeazã şi actualizeazã standardele de calitate şi de cost, în condiţiile legii;
k) elaboreazã criterii pentru evaluarea capacitãţii administrative a unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz;
l) organizeazã şi gestioneazã fazele-pilot în vederea testãrii şi evaluãrii impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor;
m) elaboreazã rapoarte de monitorizare şi evaluare cu privire la fazele-pilot, pe care le înainteazã Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centralã pentru reforma administraţiei publice;
n) elaboreazã şi implementeazã sistemul de monitorizare şi evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, conform anexei nr. 3;
o) elaboreazã rapoarte de monitorizare şi evaluare a modului de implementare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, pe care le înainteazã Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centralã pentru reforma administraţiei publice;
p) elaboreazã alte documente privind procesul de descentralizare sectorialã.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţii exercitate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi de Ministerul Economiei şi Finanţelor

ART. 9
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin structurile de specialitate, asigurã aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi g) din <>Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , prin urmãtoarele activitãţi:
a) elaboreazã sistemul de monitorizare a procesului de descentralizare;
b) acordã asistenţã tehnicã în elaborarea, implementarea şi monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, ministerelor, altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autoritãţilor administraţiei publice locale;
c) identificã şi implementeazã noi instrumente pentru exercitarea eficientã de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale a competenţelor descentralizate;
d) acordã asistenţã ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în procesul de evaluare a capacitãţii administrative a unitãţilor administrativ-teritoriale;
e) elaboreazã şi implementeazã sistemul de monitorizare a îndeplinirii de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale a standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publicã.
ART. 10
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative împreunã cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin structurile de specialitate, asigurã aplicarea prevederilor <>art. 15 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , prin urmãtoarele activitãţi:
a) acordã asistenţã tehnicã grupurilor de lucru în elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, conform domeniului sãu de competenţã;
b) analizeazã proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, dupã caz, şi formuleazã puncte de vedere cu privire la implicaţiile financiare ale acestora;
c) elaboreazã rapoarte anuale privind stadiul procesului de descentralizare financiarã şi fiscalã;
d) furnizeazã grupurilor de lucru datele financiare necesare elaborãrii standardelor de cost şi de calitate;
e) colaboreazã cu ministerele sau cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în vederea identificãrii surselor de finanţare, a mecanismelor şi metodelor necesare organizãrii şi derulãrii fazelor-pilot.

CAP. II
Fazele-pilot în vederea testãrii şi evaluãrii impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor

ART. 11
Faza-pilot reprezintã etapa preliminarã implementãrii strategiei de descentralizare sectorialã, pe care ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale o organizeazã pe duratã determinatã, în vederea testãrii deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel naţional.
ART. 12
Grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale propun spre aprobare ministrului criteriile de selecţie şi unitãţile administrativ-teritoriale în care se testeazã competenţele propuse a fi transferate autoritãţilor administraţiei publice locale, dupã consultarea structurilor asociative ale administraţiei publice locale.
ART. 13
(1) Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încheie cu autoritãţile administraţiei publice locale selectate protocoale de colaborare în vederea testãrii prin faze-pilot a deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local.
(2) Protocoalele conţin prevederi cu privire la: pãrţile semnatare şi responsabilitãţile acestora, perioada de derulare a fazei-pilot, modul de monitorizare şi evaluare a fazei-pilot, orice alte elemente specifice domeniului de activitate pentru care se va derula faza-pilot.
(3) Fiecare protocol de colaborare în vederea testãrii deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local este însoţit de planul de acţiune pentru implementarea fazei-pilot, ca parte integrantã a acestuia.
(4) Pentru elaborarea planului de acţiune grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, împreunã cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, identificã sursele de finanţare, precum şi mecanismele, metodele şi instrumentele legale necesare organizãrii şi derulãrii fazelor-pilot.
ART. 14
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, pe baza raportului final de evaluare cu privire la derularea fazei-pilot, elaborat de cãtre grupul de lucru, formuleazã recomandãri cu privire la etapele pe care ministerul sau alt organ de specialitate al administraţiei publice centrale trebuie sã le parcurgã în ceea ce priveşte procesul de descentralizare sectorialã.

CAP. III
Evaluarea capacitãţii administrative a unitãţilor administrativ-teritoriale

ART. 15
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în situaţia în care decid sã clasifice unitãţile administrativ-teritoriale în categoria I sau categoria a II-a, conform prevederilor <>art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , prevãd în proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare evaluarea capacitãţii administrative a comunelor şi oraşelor.
ART. 16
Evaluarea capacitãţii administrative a unitãţii administrativ-teritoriale se realizeazã pe baza urmãtoarelor criterii generale:
a) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a planifica strategic;
b) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul financiar;
c) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul resurselor umane;
d) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul proiectelor;
e) concordanţa actelor adoptate şi emise de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale cu reglementãrile în vigoare.
ART. 17
Pentru determinarea criteriului general prevãzut la art. 16 lit. a), criteriul specific este: abilitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a elabora şi adopta strategii privind dezvoltarea economicã, socialã şi de mediu a unitãţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor <>art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã.
ART. 18
(1) Pentru determinarea criteriului general prevãzut la art. 16 lit. b), criteriile specifice sunt:
a) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a colecta venituri proprii, determinatã prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



realizãri venituri proprii (fãrã cote defalcate din impozitul pe venit)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100
program venituri proprii (fãrã cote defalcate din impozitul pe venit)



b) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a genera venituri, determinatã prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



realizãri venituri proprii (fãrã cote defalcate din impozitul pe venit)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100
total realizãri venituri (fãrã cote defalcate din impozitul pe venit)



(2) Perioada de referinţã pentru a calcula formulele prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) este anul bugetar anterior celui în care se face evaluarea.
ART. 19
(1) Pentru determinarea criteriului general prevãzut la art. 16 lit. c), criteriile specifice sunt:
a) nivelul de instruire a personalului din aparatul de specialitate al primarului, pentru anul anterior efectuãrii evaluãrii, determinat prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



numãrul total al personalului care a absolvit
cursuri de perfecţionare profesionalã
───────────────────────────────────────────── X 100
numãr total de personal



b) performanţele profesionale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului, atât cel cu statut de funcţionar public, cât şi personalul contractual, pentru anul anterior efectuãrii evaluãrii, determinat prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



numãrul personalului evaluat cu calificative "bine" şi "foarte bine"
──────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100
numãrul total al personalului evaluat



(2) Pentru a determina nivelul de instruire a personalului din aparatul de specialitate al primarului se va avea în vedere orice formã de perfecţionare profesionalã la care au participat funcţionarii publici, în condiţiile <>Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicatã, şi personalul contractual, pentru care au primit documente care atestã absolvirea acestora.
ART. 20
Pentru determinarea criteriului general prevãzut la art. 16 lit. d), criteriile specifice sunt:
a) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a atrage surse de finanţare pentru implementarea proiectelor de interes local în ultimii 4 ani anteriori efectuãrii evaluãrii, determinatã prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



valoarea surselor atrase
────────────────────────────────────────── X 100
valoarea proiectelor depuse spre finanţare



b) capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a cheltui resursele financiare atrase pentru proiectele de interes local, implementate în ultimii 4 ani anteriori efectuãrii evaluãrii, determinatã prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



totalul cheltuielilor efectuate din surse atrase
──────────────────────────────────────────────── X 100
valoarea totalã a surselor atrase



ART. 21
(1) Pentru determinarea criteriului general prevãzut la art. 16 lit. e), criteriile specifice sunt:
a) legalitatea actelor adoptate de consiliul local, determinatã prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



numãrul hotãrârilor adoptate de consiliul local, desfiinţate
prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile
──────────────────────────────────────────────────────────── X 100
numãrul total al hotãrârilor adoptate de consiliul local



b) legalitatea actelor emise de primar, determinatã prin aplicarea urmãtoarei formule de calcul:



numãrul dispoziţiilor emise de primar, desfiinţate prin hotãrâri
judecãtoreşti definitive şi irevocabile
──────────────────────────────────────────────────────────────── X 100
numãrul total al dispoziţiilor emise de primar



(2) Perioada de referinţã pentru a calcula formulele prevãzute la alin. (1) este anul anterior efectuãrii evaluãrii.
ART. 22
Punctajul pentru evaluarea capacitãţii administrative a unitãţilor administrativ-teritoriale se stabileşte dupã cum urmeazã: fiecãrui criteriu general i se atribuie 20 de puncte, obţinându-se un punctaj maxim total de 100 de puncte.
ART. 23
Pentru fiecare criteriu general care se determinã pe baza mai multor criterii specifice, cele 20 de puncte se divid la numãrul total de criterii specifice.
ART. 24
Pentru criteriul specific prevãzut la art. 17, în cazul în care rãspunsul este afirmativ, se acordã 20 de puncte, iar în cazul în care rãspunsul este negativ, nu se acordã niciun punct.
ART. 25
Pentru criteriile specifice prevãzute la art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (1) şi art. 20 se acordã punctele stabilite în urma divizãrii prevãzute la art. 23, dacã rezultatul formulei de calcul este mai mare sau egal cu 50%. În cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mic de 50%, nu se acordã niciun punct.
ART. 26
Pentru criteriile specifice prevãzute la art. 21 alin. (1) se acordã punctele stabilite în urma divizãrii prevãzute la art. 23, dacã rezultatul formulei de calcul este mai mic sau egal cu 5%. În cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mare de 5%, nu se acordã niciun punct.
ART. 27
(1) Pentru a calcula punctajul total obţinut de unitatea administrativ-teritorialã se însumeazã punctele obţinute pentru fiecare criteriu general.
(2) Încadrarea unitãţii administrativ-teritoriale în categoria I se face dacã punctajul total este mai mare sau egal cu 50. Dacã punctajul total este mai mic de 50, unitatea administrativteritorialã va fi încadratã în categoria a II-a.
ART. 28
(1) Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale prevãd în cadrul legislaţiei sectoriale aferente strategiei de descentralizare lista de încadrare a unitãţilor administrativ-teritoriale în categoria I şi a II-a, rezultatã în urma evaluãrii capacitãţii administrative.
(2) Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale prevãd în cadrul legislaţiei sectoriale aferente strategiei de descentralizare data la care va avea loc reevaluarea capacitãţii administrative a unitãţilor administrativ-teritoriale încadrate în categoria a II-a.
ART. 29
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale împreunã cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi cu structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale pot stabili, în condiţiile <>art. 11 din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , şi alte criterii de evaluare a capacitãţii administrative, cu respectarea prevederilor art. 22, 23, 27 şi 28.
ART. 30
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.

ANEXA 1
-------
la normele metodologice
-----------------------

METODOLOGIE
privind analiza stadiului procesului
de descentralizare la nivel sectorial

În elaborarea analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:
1. Scurtã descriere a evoluţiei procesului de descentralizare sectorialã.
2. Identificarea competenţelor exercitate în prezent:
2.1. enumerarea competenţelor exercitate de administraţia publicã centralã, inclusiv serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale;
2.2. pentru fiecare dintre competenţele identificate se vor preciza: sursele de finanţare (de exemplu, bugetul de stat, bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, alte surse), resursele umane, materiale şi patrimoniale utilizate în vederea exercitãrii acestor competenţe.
3. Identificarea competenţelor descentralizate cãtre autoritãţile administraţiei publice locale:
3.1. enumerarea competenţelor transferate cãtre autoritãţile administraţiei publice locale (exclusive, partajate, delegate);
3.2. pentru fiecare dintre competenţele enumerate la pct. 3.1 descrieţi aspectele legate de autoritatea responsabilã cu reglementarea competenţei, autoritatea responsabilã de finanţare şi sursele de finanţare ale competenţei, autoritatea responsabilã de implementarea competenţei, autoritatea care deţine proprietatea asupra patrimoniului. O atenţie sporitã trebuie acordatã competenţelor partajate între mai multe niveluri administrative; în aceste cazuri, descrierea competenţelor trebuie fãcutã în detaliu, cu specificarea clarã a responsabilitãţilor fiecãrui actor implicat.
4. Descrierea provocãrilor, a problemelor majore din punct de vedere financiar şi administrativ pentru autoritatea administraţiei publice centrale (minister), serviciul public deconcentrat, în exercitarea competenţelor identificate. Prezentaţi aspectele pozitive şi negative constatate în procesul de exercitare a acestor competenţe, precum şi aspectele care pericliteazã exercitarea lor în condiţii de eficienţã.
5. Analiza trebuie sã cuprindã şi informaţii cu privire la standardele de cost pentru finanţarea unor servicii publice şi de utilitate publicã descentralizate şi cu privire la standardele de calitate aferente asigurãrii furnizãrii acestora.
6. Analiza trebuie sã cuprindã şi informaţii privind sistemele de monitorizare şi evaluare a modului în care autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale furnizeazã serviciile publice şi de utilitate publicã descentralizate.
7. Identificarea legislaţiei care reglementeazã modul de exercitare a competenţelor identificate.
8. Formularea de concluzii şi recomandãri cu privire la procesul de descentralizare sectorialã.
9. Alte informaţii pe care le consideraţi relevante.

ANEXA 2
-------
la normele metodologice
-----------------------

METODOLOGIE
privind structura strategiei sectoriale de descentralizare
sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului
de exercitare a competenţelor descentralizate

1. Introducere (informaţii generale relevante, prioritãţi, politici şi cadru juridic existent)
1.1. Premisele elaborãrii strategiei de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate
1.2. Planificarea în timp - perioada de implementare a strategiei (termen mediu sau lung)
1.3. Pãrţile implicate în elaborarea strategiei
1.4. Modul de lucru (ateliere, seminarii, sesiuni, grupuri de lucru etc.)
1.5. Tendinţele Uniunii Europene în sectorul supus descentralizãrii, documentele strategice de impact naţional, programul de guvernare, cadrul legal general şi sectorial etc.
1.6. Principii generale şi specifice ale strategiei de descentralizare/ strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate.
2. Definirea problemelor
În procesul de definire a problemelor se vor avea în vedere urmãtoarele etape:
2.1. prezentarea concluziilor analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial;
2.2. listarea problemelor identificate.
De exemplu:
a) exercitarea unor competenţe de cãtre administraţia centralã, care ar putea fi descentralizate;
b) mandate incomplete atât în ceea ce priveşte resursele financiare, cât şi drepturile de decizie managerialã;
c) necorelãri cu principiile ariei beneficiarilor şi economiilor de scarã;
d) alocãri neclare/confuze ale responsabilitãţilor cãtre fiecare actor implicat în furnizarea serviciului public în cauzã;
e) lipsa unor sisteme de monitorizare şi evaluare relevante în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor publice descentralizate/deconcentrate;
f) deficienţe în pregãtirea profesionalã sau de altã naturã a personalului;
g) suprapunerea în exercitarea anumitor competenţe între diferite niveluri ale administraţiei publice locale sau între acestea şi serviciile publice deconcentrate;
h) lipsa standardelor de calitate şi de cost aferente competenţelor descentralizate;
i) altele.
3. Obiectivele*1) strategiei sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate:


─────────
*1) Obiectivele strategiei trebuie sã fie SMART (specifice, mãsurabile, realizabile, reale, limitate în timp) şi sã fie asumate de cãtre toţi actorii implicaţi în elaborarea, implementarea şi monitorizarea acesteia.

3.1. obiectivul general al strategiei de descentralizare sectorialã sau al strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate;
3.2. obiectivele specifice care sã vizeze soluţionarea problemelor identificate.
4. Evaluarea capacitãţii administrative a comunelor şi oraşelor în condiţiile <>art. 10 şi 11 din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 şi ale prevederilor cap. III din normele metodologice
5. Activitãţi
În funcţie de obiectivele specifice stabilite vor fi indicate activitãţile care vor conduce la realizarea acestora.
Urmãtoarele elemente vor fi avute în vedere:
a) identificarea competenţelor exercitate de cãtre autoritatea administraţiei publice centrale (minister, alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, dupã caz), servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale, care vor fi transferate autoritãţilor administraţiei publice locale;
b) identificarea tuturor factorilor implicaţi în procesul de descentralizare (de exemplu, cetãţeni, ONG-uri, autoritãţi locale, autoritãţi centrale etc.);
c) identificarea criteriilor de determinare a capacitãţii administrative a unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz;
d) identificarea ariei geografice a beneficiarilor în vederea efectuãrii transferului de competenţe. Se va respecta criteriul potrivit cãruia descentralizarea competenţelor privind furnizarea unui serviciu public se face cãtre acel nivel al administraţiei publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor;
e) identificarea posibilitãţilor de realizare a economiilor de scarã în procesul de furnizare a serviciului public, dacã este cazul;
f) identificarea resurselor necesare (materiale, umane, financiare şi informaţionale) şi a posibilitãţilor de alocare eficientã a acestora în procesul de exercitare a competenţelor supuse descentralizãrii;
g) identificarea posibilitãţilor de stabilire a standardelor de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publicã propuse a fi descentralizate şi a standardelor de calitate aferente asigurãrii furnizãrii acestora*2);
─────────
*2) În conformitate cu prevederile <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

h) organizarea unor faze-pilot în vederea testãrii şi evaluãrii impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor;
i) altele.
6. Rezultatele strategiei sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate
Pentru obiectivele specifice ale strategiei stabiliţi rezultatele aşteptate. Rezultatele aşteptate trebuie sã fie mãsurabile. Stabilirea rezultatelor aşteptate constituie o etapã deosebit de importantã în cadrul procesului de monitorizare.
7. Planul de acţiune al strategiei sectoriale de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate
În elaborarea planului de acţiune al strategiei sectoriale de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate se foloseşte urmãtorul model:





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectiv general: │
│enunţaţi obiectivul general al strategiei │
├──────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────────────┤
│Obiectiv │Rezultatul aşteptat aferent│Indicator-cheie de performan- │
│specific 1: │obiectivului specific 1 │ţã aferent obiectivului │
│enunţaţi │ │ specific 1 │
│obiectivul │ │ │
│specific │ │ │
├──────────────┼──────────────────┬────────┴───┬───────┬───────────┬───────────┤
│Activitate 1.1│Resurse necesare │Responsabili│Termene│Rezultatul │Indicatori │
│(enunţaţi │ │ │ │activitãţii│de │
│activitatea) │ │ │ │ │performanţã│
├──────────────┼─────┬──────┬─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
│ │Umane│Finan-│Mate-│ │ │ │ │
│ │ │ciare │riale│ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────┼─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
│... │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────┼─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
├──────────────┼─────┼──────┼─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
├──────────────┼─────┴──────┴─────┴──────┬─────┴───────┴───────────┴───────────┤
│Obiectiv │ Rezultatul aşteptat │Indicator-cheie de performanţã │
│specific 2 │ aferent obiectivului│aferent obiectivului specific 1 │
│ │ specific 2 │ │
├──────────────┼──────────────────┬──────┴─────┬───────┬───────────┬───────────┤
│Activitate 2.1│Resurse necesare │Responsabili│Termene│Rezultatul │Indicatori │
│(enunţaţi │ │ │ │activitãţii│ de │
│activitatea) │ │ │ │ │performanţã│
├──────────────┼─────┬──────┬─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
│ │Umane│Finan-│Mate-│ │ │ │ │
│ │ │ciare │riale│ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────┼─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
│... │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────┼─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
├──────────────┼─────┼──────┼─────┼────────────┼───────┼───────────┼───────────┤
├──────────────┼─────┴──────┴─────┴────────────┴───────┴───────────┴───────────┤
│Obiectiv │ │
│specific 3 │Indicator-cheie de performanţã aferent obiectivului specific 3 │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘



ANEXA 3
-------
la normele metodologice
-----------------------

METODOLOGIE
privind elaborarea sistemului de monitorizare şi evaluare
a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei
sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare
a competenţelor descentralizate

Monitorizarea reprezintã procesul de colectare, procesare, analizã şi raportare a datelor privind implementarea strategiilor sectoriale de descentralizare/strategiilor sectoriale pentru îmbunãtãţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, în vederea mãsurãrii progresului şi reorientãrii sau redefinirii activitãţilor, în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor.
Crearea sistemului de monitorizare constã în parcurgerea urmãtoarelor etape:
1. Indicatorii-cheie de performanţã stabiliţi pentru fiecare obiectiv specific constituie punctul de plecare în procesul de monitorizare. Fiecare indicator-cheie de performanţã trebuie sã fie definit cu claritate, sã fie exprimat printr-o formulã. Indicatorul va include şi unitatea de mãsurã. De asemenea, se recomandã ca definirea indicatorului sã cuprindã suficiente detalii, pentru ca orice persoanã însãrcinatã cu colectarea datelor, indiferent de perioada de colectare, sã fie capabilã sã colecteze, pentru acelaşi indicator, acelaşi tip de date.
2. Colectarea datelor. Pentru fiecare indicator de performanţã aferent fiecãrei activitãţi se identificã datele necesare a fi colectate, sursa datelor, factorii responsabili de colectarea şi transmiterea acestora, frecvenţa colectãrii datelor.
a) Sursa este acea entitate de la care sunt obţinute datele în mod constant. Este recomandat sã se foloseascã aceeaşi sursã de date pentru acelaşi indicator de performanţã, pentru a se evita ca în timp sã se producã interpretãri eronate sau lipsite de consistenţã.
b) Factorii responsabili de colectarea şi transmiterea datelor. Fiecare minister sau organ de specialitate al administraţiei publice centrale, dupã caz, îşi stabileşte propriile metode de colectare a datelor necesare monitorizãrii. În vederea colectãrii datelor, ministerele sau organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, dupã caz, pot implica urmãtorii factori de interes: instituţia prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale, fiecare autoritate a administraţiei publice locale, structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale. De asemenea, se poate apela şi la alte surse de date ale altor organisme şi instituţii.
c) Frecvenţa colectãrii datelor (calendarul colectãrii datelor). Sistemul de monitorizare trebuie sã se bazeze pe strângerea de date comparabile, colectate cu o anumitã periodicitate, pentru a se putea mãsura progresul. În funcţie de tipul indicatorului de performanţã colectarea datelor se poate face lunar, trimestrial, semestrial sau anual, dupã caz.
3. Procesarea şi analiza datelor. Dupã terminarea colectãrii datelor se trece la procesarea acestora, prin aplicarea formulei stabilite pentru fiecare indicator de performanţã. Procesarea va fi efectuatã de cãtre grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, dupã caz.
4. Raportul de monitorizare. Pe baza datelor procesate, grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, dupã caz, elaboreazã raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare se elaboreazã semestrial şi se înainteazã Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centralã pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Raportul semestrial de monitorizare trebuie sã conţinã şi informaţii privind mãsurile pe care ministerul sau alt organ de specialitate al administraţiei publice centrale, dupã caz, le are în vedere pentru redefinirea acţiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor aşteptate.
Pe baza acestor rapoarte de monitorizare sectoriale, Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare stabileşte mãsurile care se impun în ceea ce priveşte procesul de descentralizare.
5. Raportul de evaluare. Pe baza rapoartelor semestriale de monitorizare, grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, dupã caz, elaboreazã raportul de evaluare înaintat Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centralã pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Rapoartele de evaluare stau la baza fundamentãrii politicii de descentralizare.

-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016